Revizuirea inițiativei cetățenilor europeni

Deși inițiativa cetățenilor europeni a permis unui milion sau mai multor cetățeni ai UE să aducă în prim-planul atenției Uniunii Europene probleme precum „Right2Water” („Dreptul la apa”) și „Ban Glyphosate” („Interzicerea glifosatului”), Parlamentul a criticat mecanismul pentru lipsa de eficacitate.

Membrii au dezbătut și au aprobat un acord interinstituțional privind revizuirea inițiativei cetățenilor europeni pentru a se asigura că inițiativele de succes au un impact politic mai mare. Revizuirea include un sprijin mai puternic pentru organizatori, norme mai simple, facilități digitale și fizice mai bune, termene mai lungi pentru răspunsurile Comisiei Europene și un nou sistem centralizat de colectare (până în 2020).

Parlamentul și Consiliul în acord cu bugetul LIFE

Parlamentul European și Consiliul au convenit provizoriu asupra finanțării programului LIFE pentru acțiunea privind mediul și clima, ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027. În conformitate cu cadrul financiar multianual (CFM) după 2020, Comisia intenționează să aloce 5,45 miliarde de euro proiectelor care sprijină acțiunile de mediu și climă, ceea ce reprezintă o creștere de 1,95 miliarde de euro.

Executivul UE a confirmat pe 13 martie că noul program va include sprijinul continuu pentru tranziția spre o economie circulară și atenuarea schimbărilor climatice. Ar fi, de asemenea, un accent sporit față de sprijinirea trecerii la energie curată, precum și asupra naturii și biodiversității. Recunoscând protestele din partea studenților din întreaga Europă, care solicită să se facă mai mult pentru viitorul planetei, comisarul pentru mediu, Karmenu Vella, a declarat „cu mai multă finanțare, putem rezolva mai bine aceste preocupări”.

Acordul provizoriu este acum supus aprobării formale a deputaților și a Consiliului. Finanțarea este condiționată de aprobarea pachetului bugetar global de către liderii UE în toamnă (17-18 octombrie).

Instrucțiuni pentru bugetul UE 2020

Anul viitor, 2020, este ultimul din cadrul financiar multianual actual, iar deputații au dezbătut și au adoptat un raport al comisiei Bugetare privind secțiunea III din instrucțiunile propuse pentru bugetul UE 2020. Acesta solicită un angajament bugetar ambițios, care să acorde prioritate inovării și cercetării pentru creșterea economică, securitatea, îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă pentru cetățeni și combaterea schimbărilor climatice.

Importanța sănătății albinelor

Phil Hogan subliniază importanța sănătății albinelor, datorită creșterii alocării bugetului

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a subliniat importanța sănătății albinelor și a domeniului de aplicare al noilor programe de dezvoltare a sectorului apicol în cadrul viitoarei PAC. Vorbind la o conferință pe tema „Digitizarea în apicultură: Beneficii și provocări” din Sofia (8 martie), Comisarul UE al Agriculturii a declarat că „problema sănătății albinelor este una extrem de gravă în opinia Comisiei”. „Albinele sunt o parte vitală a ecosistemelor sănătoase”, a accentuat el și de asemenea a subliniat  importanța lor „pentru sustenabilitatea agriculturii noastre”.

Politicianul irlandez a evidențiat o serie de programe UE menite să încurajeze și să protejeze albinele, începând cu Parteneriatul European pentru Inovare (PEI) pentru productivitatea și sustenabilitatea agricolă.

În prima jumătate a anului 2019, Rețeaua EIP-AGRI va lansa un grup Focus pe tema „Sănătatea albinelor și apicultura durabilă”, a declarat delegaților. Grupul ar include 20 de experți, care vor lua în considerare „cum să asigure durabilitatea apiculturii în fața provocărilor legate de dăunători și boli, intensificarea agriculturii și schimbările climatice”, a spus el. În cadrul programului „Horizon 2020”, a fost lansat SWARMonitor, „un instrument pentru monitorizarea diagnosticului coloniilor de albine”.

Hogan a menționat, de asemenea, „modernizarea și simplificarea politicii” planificată pentru viitoarea politică agricolă cu „un nou parteneriat între UE și statele sale membre”. „Sectorul apicol contribuie nu numai la producția de miere, ci și la obiectivele viitoare ale PAC , în special cele legate de mediu și climă „, a spus el.

Programele de apicultură „vor deveni parte a planului strategic și vor fi dezvoltate de statele membre în cooperare cu sectorul apicol”. Există „potențial pentru aplicații digitale”, de exemplu „monitorizarea plantelor care înfloresc sau se pot folosi drone pentru numărarea stupilor”, a adăugat el.

Comisia a propus majorarea cu 70% a finanțării UE pentru programele de apicultură în cadrul următorului cadru financiar multianual (CFM), confirmă oficialii DG AGRI. În cadrul perspectivelor financiare actuale, circa 36 milioane EUR sunt disponibili în fiecare an din bugetul UE pentru programele de apicultură. Începând cu anul 2021, executivul UE propune anual 60 de milioane de euro (ca parte a anexei VIII la propunerea Comisiei pentru Regulamentul strategic al PAC).

Deputații europeni aprobă regulile Practicilor Comerciale Neloiale

Deputații europeni au aprobat noi reguli pentru combaterea practicilor comerciale neloiale (UTP) în sesiunea plenară de la Strasbourg din 12 martie. Controalele propuse, formulate de negociatori chiar înainte de Crăciun si convenite de COMAGRI pe 23 ianuarie, sunt concepute pentru a combate practicile comerciale neloiale, cum ar fi întârzierea efectuării plăților pentru produsul livrat, refuzul de a semna un contract scris sau utilizarea necorespunzătoare a informațiilor confidențiale, precum și amenințările sau răzbunare împotriva furnizorilor care depun reclamații.

Socialistul Paolo De Castro, raportor al dosarului, a declarat că „echitatea, alimentația sănătoasă și drepturile sociale au învins în cele din urmă”, în fața practicilor comerciale neloiale. „Fermierii, producătorii și consumatorii de alimente nu vor mai fi agresați de marii jucători”, a promis el, descriind rezultatul ca „un mare succes pentru toți europenii”.

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat că votul a fost „fundamental pentru dreptatea agricultorilor din lanțul de aprovizionare cu alimente”, menționând că propunerea a fost inițial depusă de executivul UE în aprilie 2018, ca una dintre recomandările esențiale ale Grupului operativ al piețelor agricole. Cifrele Comisiei indică faptul că IMM-urile din agricultura și prelucrarea produselor alimentare din UE pierd între 2,5 și 8 miliarde de euro pe an (1-2% din cifra de afaceri) ca rezultat al UTP.

Membrii au dezbătut și aprobat, cu o majoritate copleșitoare, textul noii directive privind practicile comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente, pentru a combate dezavantajele pe care le întâmpină agricultorii mici atunci când concurează împotriva conglomeratelor mari. Comitetul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European a reușit să se asigure că normele se extind la toate tipurile de actori, includ toate produsele agricole și acoperă o listă extinsă de practici comerciale neloiale interzise.

Consiliul UE trebuie să aprobe în mod oficial directiva înainte de intrarea sa în vigoare. Statele membre ale Uniunii Europene vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a introduce noile norme în legislația națională.

Industria reacționează pozitiv la votul UTP

Opt agenții* reprezentând lanțul agroalimentar din Europa au emis o declarație comună care descrie votul PE drept „istoric”, spunând că „va îmbunătăți condițiile de comercializare a celor 11 milioane de fermieri și 293 000 de producători din Europa, precum și pentru mulți mai mulți furnizori din afara UE”. Semnatarii au solicitat Comisiei, Parlamentului și statelor membre să își „reînnoiască eforturile pentru a asigura transpunerea dispozițiilor legislației cât mai curând posibil și în spiritul directivei”.

*Asociația Europeană a Marcilor (AIM), Copa & Cogeca, CEJA (tineri agricultori), Federația Europeană a Sindicatelor pentru Alimentație, Agricultură și Turism (EFFAT), Biroul de Promovare a Comerțului Corect, FoodDrinkEurope, IFOAM UE și Oxfam.

Înființarea Fondului Monetar European

Multe țări din UE au întâmpinat dificultăți în timpul crizei financiare din 2008, ceea ce a dus la crearea Mecanismului European de Stabilitate.

Membrii au dezbătut și au adoptat un raport intermediar, elaborat în comun de comisiile Parlamentului European pentru Afaceri Economice și Monetare (ECON) și Bugete (BUDG), privind propunerile de transformare a acestui mecanism interguvernamental într-un Fond Monetar European. Modificările ar însemna că deciziile privind sprijinul financiar ar fi luate de majoritatea calificată (85% din voturi), în loc de unanimitate.

Cu toate acestea, există încă o decizie în așteptare a Consiliului (în cazul în care există o reticență marcată din partea statelor membre) – propunerea însăși face obiectul procedurii de aprobare (conform căreia Parlamentul intervine în mod formal numai la sfârșit, acceptă sau respinge propunerea Consiliului).

CEMA invită statele membre să aprobe declarația digitală

Statele membre ar trebui să ofere un angajament în mod clar în ceea ce privește încurajarea adoptarii în continuare a tehnologiei în agricultura europeană și să promoveze tehnologia de precizie și digitală, susține CEMA.

Referindu-se la un proiect de declarație ce conține 8 pagini și este intitulat „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultura și zonele rurale europene”* prezentat de Comisie Comitetului pentru agricultură (SCA) pe 11 martie, președintele CEMA, Anthony Van der Ley, susține că „oferind agricultorilor europeni instrumentele de lucru corecte și cele mai recente tehnologii digitale poate ajuta cu siguranță în abordarea provocărilor legate de mediu, îmbunătățirea practicilor agricole și susținerea beneficiilor economice pentru întreprinderile fermierilor”.

Proiectul spune că statele membre „recunosc urgența și importanța crucială de a aborda provocările economice, sociale, climatice și de mediu cu care se confruntă sectorul agroalimentar și zonele rurale din UE și potențialul tehnologiilor digitale de a contribui la rezolvarea unor astfel de provocări”. Se remarcă faptul că „tehnologiile digitale, cum ar fi Inteligența Artificială (AI), robotica, blockchain-urile, sistemul de calcul de înaltă performanță (HPC), Internetul obiectelor (IoT) și 5G au potențialul de a spori eficiența agricolă, îmbunătățind durabilitatea economică și ecologică”.

Documentul in engleza: click aici

Poziția Clubului privind reforma PAC post 2020 (sinteză)

Care este rolul subvențiilor în cadrul PAC?

Prin intermediul subvențiilor acordate fermierilor, PAC are în vedere „aprovizionarea constantă și la prețuri accesibile cu alimente de calitate, produse în mod durabil, a peste 500 de milioane de europeni, respectând totodată cerințele privind protecția mediului, siguranța alimentară  și bunăstarea animalelor”.

”Modelul românesc” de agricultură: agricultura performantă versus agricultura de subzistență

Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC privind asigurarea producției alimentare în ceea ce privește respectarea standardelor înalte de calitate și de siguranță alimentară, asigurarea aprovizionării – securitatea alimentară, a respectării măsurilor de mediu și de bunăstare animală, crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă în agricultură și industriile conexe, dezvoltarea structurii socio-economice a zonei rurale.

În România, fermele medii și mari exploatează 34% din terenul arabil, primesc aprox. 33% din subvențiile pe suprafață și produc peste 75% din producția agricolă a țării. Astfel, 4340 de ferme cu suprafața între 300 și 4000 ha (34% din suprafața arabilă):

  • Primesc aprox. 33% din valoarea totală a plăților directe (SAPS) și
  • Realizează 75% din producția agricolă totală a României.

Proporția exploatațiilor agricole de mici dimensiuni este de 92.2 % în România (mai mici de 5 ha) – care reprezintă în general agricultura de subzistență și care nu pot fi competitive.

Mai mult, în România sunt menționate 3.6 milioane de exploatații agricole (majoritatea foarte mici, sub 1 hectar), reprezentând 33.5 % din numărul total al exploatațiilor din UE.

POZIȚIA CLUBULUI FERMIERILOR ROMÂNI PRIVIND REFORMA PAC POST-202

1. PAC să-și mențină rolul de a încuraja creșterea competitivității fermelor UE

  • Subvențiile PAC prin Pilonul 1 nu sunt în esență ajutoare sociale – ele trebuie să contribuie la asigurarea securității alimentare a cetățenilor europeni și la dezvoltarea unei agriculturi moderne, performante, prietenoasă cu mediul;
  • Subvențiile trebuie să susțină competitivitatea fermelor europene în raport cu cele din țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE, cele mai exigente la nivel mondial, de mediu, de bunăstare animală, de agricultură sustenabilă etc.

Riscurile reducerii prea mari a plăților directe pentru fermele competitive (plafonarea)

  • Reducerea în România cu circa 450 milioane euro/an a subvențiilor către fermele medii și mari va afecta grav competitivitatea acestora, iar suma respectivă nu va fi în măsură să crească competitivitatea fermelor mici care ar urma să primească o parte din această sumă prin plata redistributivă;
  • Riscul fragmentării fermelor medii și mari cu afectarea competitivității acestora;
  • Falimentul multor exploatații performante, România riscând astfel să devină piață de desfacere pentru produsele agro-alimentare.

PROPUNERE

  • Posibilitatea statelor membre de înlocuire a plafonării plăților directe cu o plată redistributivă, de cel putin 10% din suma plăților directe anuale a unui stat membru, care să fie redusă  de la fermierii mari și medii (sistem similar cu cel aplicat în prezent și în România), cu redistribuirea fondurilor rezultate către fermele mici;
  • Menținerea mecanismului de plată pe suprafață și nu pe fermă (datorită gradului scăzut de înregistrare cadastrală a suprafețelor agricole din România);
  • Încurajarea financiară a angajamentelor suplimentare de mediu – ecoscheme.

2. Creșterea plafonului plăților cuplate, cel puțin la nivelul actual (de 13% + 2%) pentru stimularea competitivității în anumite sectoare, cu excepția sectoarelor fructe și legume și viticultură

  • Încurajează fiscalizarea unor suprafețe agricole mari, planificarea producției și tehnologizare adecvată a obiectivelor de performanță;
  • Încurajează creșterea competitivității producătorilor;
  • Susține comasarea terenurilor agricole și reducerea fărâmițării acestora;
  • Facilitează introducerea inovării și a rezultatelor cercetării în agricultură, a agriculturii de precizie etc.

3. Planurile Naționale Strategice trebuie să fie organizate pe indicatori simpli, cuantificabili, care să nu conducă la creșterea birocrației, sistem subiectiv de audit și monitorizare complexă a performanțelor.

Noile cerințe ale reformei PAC impun dezvoltarea unei strategii integrate pentru cei doi piloni ai PAC, în care să fie indicate toate măsurile de intervenție si care să prevadă un sistem complex de monitorizare și raportare anuală către Comisia Europeană, ceea ce reprezintă o provocare enormă pentru administrație (și fermieri)

4. Continuarea convergenței și aducerea plăților pe suprafață pentru fermierii români la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu al plăților din Uniunea Europeană

Fermierul român performant aplică aceleași standarde înalte de producție cu cel din Vestul Europei, inclusiv pe cele de mediu și agricultură durabilă, dar nu beneficiază de subvenții comparabile. Concurând cu produsele lor pe o piață comună, fermierii români sunt astfel discriminați și dezavantajați, cu efecte negative în competiția de pe piața UE și internațională.

PROPUNERE

  • Trebuie continuat procesul de convergență externă a plăților directe, așa cum a propus Comisia Europeană;
  • Plata medie la ha pentru România este cu cca 30% mai mică decât plata directă medie la ha pentru UE-27. Susținem ca pentru statele aflate într-o astfel de situație nu ar trebui scăzut (cu 3,9%) pachetul financiar al plăților directe în 2021 și 2022 față de 2020;
  • Continuarea ajutoarelor naționale de tranziție (ANT) pentru statele membre aflate sub nivelul mediu al subvenției europene, cu stabilirea unei noi date de referință, actualizate.