Deputații încearcă să apere Pactul Ecologic European de întârzierile coronavirusului

Cincisprezece europarlamentari i-au scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, argumentând actuala criză declanșată de pandemia cu coronavirus nu ar trebui folosită ca motiv pentru amânarea Pactului Ecologic European.

Slovacul Michal Wiezik, un ecologist devenit europarlamentar al Partidului Popular European de centru-dreapta, a scris într-o scrisoare obținută de POLITICO: „Vă îndemnăm să continuați cu programul de lucru… astfel încât să rămânem pe calea cea bună către o economie ecologică, circulară și rezilientă.”

Scrisoarea lui Wiezik a fost cosemnată de alți 14 deputați din grupurile PPE, Verzi și Socialiști.

Programul de decarbonizare a Pactului Ecologic a fost o prioritate politică majoră pentru Bruxelles înaintea ultimei crize.

Însă parlamentarul ceh Alexandr Vondra, din grupul conservatorilor și reformiștilor europeni de dreapta, a început să adune sprijin pentru o scrisoare prin care cerea Comisiei să-și reducă radical ambiția față de Pactul Ecologic și să se concentreze pe pomparea de bani în combaterea pandemiei.

Un asistent parlamentar al lui Vondra a declarat pentru POLITICO că a strâns mai multe semnături decât scrisoarea lui Wiezik.

Președinții comisiilor pentru agricultură și mediu ale Parlamentului European, Norbert Lins și Pascal Canfin, au contrazis în propriile scrisori Comisia la începutul acestei luni cu privire la problema întârzierilor Pactului Ecologic legat de coronavirus.

Grupul PPE a solicitat astăzi o amânare mai mare a strategiei alimentare durabile a Pactului Ecologic din cauza impactului virusului asupra agriculturii.

Noi metode ale Comisiei de gestionare a frontierelor

Pe 16 martie, Comisia a adoptat noi măsuri de gestionare a frontierei pentru a aborda pandemia coronavirusului, iar pe 23 martie a anunțat instrucțiuni privind modalitățile de punere în aplicare a acestora. „Măsurile introduse pentru încetinirea răspândirii virusului au întârziat și, uneori, chiar au paralizat cu totul transportul”, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen. „Acest lucru întârzie livrarea de bunuri și poate provoca lipsuri.”

Comisia dorește să asigure disponibilitatea mărfurilor prin așa-numitele „benzi verzi”, care sunt căi rapide peste granițe. Noile lor orientări recomandă ca trecerea unei frontiere cu aceste căi verzi să nu dureze mai mult de 15 minute. Președintele von der Leyen a declarat că unele controale la frontieră au avut peste 40 de kilometri de trafic în weekend, rezultând într-un timp de așteptare de aproximativ 18 ore.

Pentru a preveni acest lucru, Comisia a declarat că statele membre trebuie să reducă documentele pentru lucrătorii din transporturi de toate naționalitățile. În plus, guvernele naționale ar trebui să suspende restricțiile de transport, cum ar fi interdicțiile de a conduce în weekend sau pe timp de noapte și să își deschidă benzile verzi pentru vehiculele care transportă orice mărfuri. Von der Leyen a declarat că aceste recomandări sunt esențiale pentru a preveni penuria de stocuri în Europa din cauza lanțurilor de aprovizionare strâns integrate ale blocului.

Produse agroalimentare esențiale

Scopul măsurilor Comisiei este de a asigura fluxul de „bunuri esențiale”, dar a existat o oarecare confuzie cu privire la ceea ce înseamnă exact acest lucru pentru sectorul agroalimentar. Executivul UE a declarat inițial că bunurile esențiale acoperă „aprovizionarea cu alimente, inclusiv animale”, dar unele asociații comerciale și factorii de decizie politică sunt îngrijorați că această formulare este prea vagă și ar putea provoca perturbări. Eurodeputatul german Herbert Dorfmann (PPE) a declarat că deputații în Agricultură au trimis o scrisoare comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski și miniștrilor agriculturii din statele membre pentru a solicita includerea hranei pentru animale, a îngrășămintelor, a produselor de protecție a plantelor și a materialelor pentru sectorul agroindustrial.

Recomandări în industrie

FoodDrinkEurope, principalul lobby al UE pentru afaceri agricole, a publicat, de asemenea, recomandările lor pentru a reduce orice presiune la frontieră asupra lanțurilor de aprovizionare. Acestea au constituit în creșterea sprijinului pentru forța de muncă din sectorul alimentar, luarea în considerare a riscurilor în întregul lanț de aprovizionare, deblocarea blocajelor în domeniul transporturilor, reducerea la minimum a impactului financiar asupra întreprinderilor din sectorul alimentar și facilitarea comerțului mondial, deoarece multe întreprinderi europene din sectorul alimentar și al băuturilor se bazează pe importurile din țări terțe.

Directorul general al FoodDrinkEurope, Mella Frewen, a declarat: „Dacă acționăm în aceste cinci domenii acum, credem că putem evita perturbări grave ale aprovizionării cu alimente și băuturi pentru consumatori și ne putem proteja locurile de muncă și întreprinderile.”

Majoritatea recomandărilor sunt abordate într-o anumită măsură de cele mai recente orientări ale Comisiei privind frontierele, cu excepția importurilor din țări terțe și a ajutoarelor sectoriale. Cu toate acestea, se preconizează că miniștrii agriculturii vor solicita Comisiei asistență financiară pentru sectorul agroalimentar al UE, posibil chiar chiar în această săptămână.

FAO: Virusul ar putea cauza un șoc în ceea ce privește aprovizionarea alimentelor

Răspândirea noului coronavirus și a măsurilor de blocare de lungă durată testează și încordează sistemul alimentar global și este de așteptat să continue acest lucru pentru următoarele săptămâni, chiar luni. Un oficial la nivel înalt al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat că pandemia COVID-19 „ar putea duce la o criză globală a aprovizionării alimentare”. „Tot ce este nevoie pentru a crea o criză este să cumperi într-un mod de panică de la importatori mari”, a declarat Abdolreza Abbassian, un economist senior la FAO. „Nu este o problemă de aprovizionare, dar este o schimbare de comportament față de securitatea alimentară”, a adăugat el.

Vânzările din supermarket-uri au crescut brusc în ultimele săptămâni, deoarece consumatorii au căutat să se aprovizioneze cu o gamă largă de articole, în special produse alimentare și băuturi. Acest lucru face presiuni mari asupra logisticii. De exemplu, industria franceză a cerealelor se năpustește pentru a găsi camioane și personal suficient pentru a menține funcționarea fabricilor și porturilor pentru a face față cumpărarii în modul de panică a pastelor și a făinii. Prețurile produselor alimentare încep, de asemenea, să răspundă la această creștere a cererii. Grâul din Chicago – valoarea de referință globală a prețurilor pentru cereale – a crescut cu peste 6% în această săptămână, care a fost cel mai mare câștig săptămânal din nouă luni. Prețurile orezului din Thailanda, al doilea mare exportator de mărfuri, au urcat la cel mai înalt nivel întâlnit de până acum din august 2013.

Din fericire, furnizarea culturilor de bază pare a fi asigurată pentru viitorul apropiat. Se estimează că stocurile globale de grâu vor crește la 287,14 milioane de tone la sfârșitul anului de comercializare din iunie, față de 277,57 milioane de tone în urmă cu un an, conform estimărilor Departamentului Agriculturii din SUA. Între timp, se preconizează că stocurile mondiale de orez vor crește de la 175,3 milioane la 182,3 milioane tone.

Ca atare, analiștii consideră că problema principală va fi în jurul logisticii sau neputința de a asigura că mâncarea este „la locul potrivit în momentul potrivit”. „Nu vedem un șoc al ofertei în sensul disponibilității”, a explicat Abbassian. „Dar ar putea exista un șoc de aprovizionare în ceea ce privește logistica, neputându-l muta din punctul A în punctul B. Acesta este ceva nou și foarte dificil de prevăzut. Această incertitudine din momentul de față reprezintă un pericol”

La începutul acestei luni, un grup de cercetători nu a prevăzut semne majore că virusul COVID-19 ar putea provoca lipsa de produse alimentare sau creșteri puternice ale prețurilor pentru culturile de bază pe termen scurt, întrucât rezervele globale de cereale sunt considerate suficiente pentru a satisface o creștere a cererii. Însă, în ultimele săptămâni, fermierii și producătorii de produse alimentare au început să ridice o problem în ceea ce privește creșterea restricțiilor frontierelor instituite de țările UE, avertizând că acestea împiedică furnizarea constantă de hrană.

Măsuri UE împotriva COVID-19 în sectorul agricol

Președinția croată a organizat o videoconferință a miniștrilor UE responsabili pentru agricultură și pescuit, cu participarea comisarilor UE Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, pentru a discuta măsurile deja luate, precum și cele planificate la nivel național și european pentru a contracara impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra sectorului agricol și al pescuitului.

Ministrul croat al agriculturii, Marija Vučković, a convocat o videoconferință cu scopul de a face schimb de informații între statele membre și instituțiile UE. În astfel de momente, asigurarea securității alimentare este una dintre cele mai importante probleme pentru 500 de milioane de cetățeni europeni. Prin urmare, securitatea alimentară, disponibilitatea și producția de alimente s-au numărat printre cele mai importante subiecte discutate.

„Pentru a asigura funcționarea normală a lanțului de aprovizionare cu alimente, este esențial să se identifice obstacolele critice cauzate de pandemia Covid-19. Am reușit să identificăm astăzi anumite obstacole. Principalele probleme semnalate de majoritatea statelor membre au fost restricțiile privind circulația mărfurilor, modificările modelelor de consum și funcționarea sistemelor de producție agroalimentară, precum și forța de muncă insuficientă din cauza închiderii frontierelor, a cerințelor privind distanța socială, a izolării obligatorii sau a carantinei. După schimbul de păreri de astăzi, avem o idee mai clară despre situație” a declarat Marija Vučković.

Ca răspuns la dificultățile cu care ne confruntăm, Comisia a făcut referire la inițiativa de investiție a răspunsului privind Corona pentru a direcționa rapid 37 de miliarde EUR de investiții publice europene pentru a face față crizei COVID-19. În ceea ce privește ajutorul de stat, au fost majorate sumele maxime, până la 120 000 EUR per întreprindere activă în sectorul pescuitului și acvaculturii sau 100 000 EUR per întreprindere care își desfășoară activitatea în producția primară de produse agricole. Pentru societățile active în prelucrarea și comercializarea produselor agricole, pragul este stabilit la 800 000 EUR. În plus, Comisia a anunțat o prelungire cu o lună a termenului limită pentru depunerea cererii unice de plăți directe și alte măsuri legate de suprafață și animale în 2020.

Cu toate acestea, este clar că sunt necesare măsuri specifice suplimentare pentru a sprijini sectorul agricol și al pescuitului din UE, răspunzând nevoilor representative ale fiecărei țări. În plus, miniștrii și Comisia și-au confirmat disponibilitatea de a explora măsuri suplimentare pentru sprijinirea producătorilor noștri. Președinția va folosi schimbul de idei ca bază pentru lucrările viitoare în săptămânile ce urmează.

Miniștrii au subliniat că au fost și vor fi în continuare disponibile suficiente alimente pentru consumatorii europeni. Măsurile deja propuse de Comisia Europeană în toate sectoarele, inclusiv transporturile și introducerea unor „benzi verzi” pentru aprovizionarea cu alimente, sănătate și securitate socială, împreună cu flexibilitatea în ceea ce privește ajutorul de stat, contribuie la depășirea acestei situații.

Statele membre au propus măsuri suplimentare ca un posibil răspuns la criza coronavirusului din agricultură și pescuit, inclusiv simplificarea sau derogarea de la anumite proceduri, de exemplu în ceea ce privește controalele la fața locului, modificarea programelor de dezvoltare rurală, raportarea sau îndeplinirea obligațiilor asumate de beneficiari. A fost propusă o flexibilitate sporită în punerea în aplicare a măsurilor PAC și în transferul de fonduri aprobate între măsuri și programe, precum și facilitarea plăților în avans, dar și activarea măsurilor de intervenție și de criză prevăzute în regulamentul Organizației de piață comună.

În ceea ce privește pescuitul, statele membre au propus o mai mare flexibilitate în cadrul FEPAM, simplificând procedurile de reprogramare și relaxând plafoanele actuale. De asemenea, s-a ridicat posibilitatea de a compensa încetarea temporară a activităților de pescuit fără restricțiile actuale și de a permite ajutor pentru depozitare.

„Miniștrii au solicitat astăzi Comisiei să monitorizeze și să apere îndeaproape integritatea pieței unice și să propună măsuri adecvate în cazul în care sunt identificate probleme în lanțul de aprovizionare. Avem nevoie de câteva zile pentru a rezuma rezultatul acestei reuniuni și, împreună cu Comisia Europeană, vom evalua și vom decide cu privire la măsurile suplimentare care trebuiesc luate. Sarcina noastră este să menținem modul de viață european, să ne ținem cetățenii protejați, hrăniți și angajați” a spus ministrul agriculturii din Croația.

Ghid cu măsuri de protecție și siguranță pentru ferme

În această perioadă este extrem de important ca fermierii și angajații lor să urmărească și să respecte măsurile luate de autorități, care au ca obiectiv siguranța individuală și protecția populației, pentru a preveni răspândirea coronovirusului și a diminua riscurile.

În același timp, este foarte important ca prin eforturile comune pe care le facem să ne asigurăm că activitatea continuă în sectoarele strategice, unul dintre acestea fiind agricultura.

Agricultura are un rol strategic pentru siguranța alimentară a populației și pentru contribuția adusă economiei României. Din acest motiv, în ferme, siguranța oamenilor și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc!

Clubul Fermierilor Români a elaborat un ghid cu măsuri de protecție și siguranță pentru ferme, ca urmare a solicitărilor primite din partea membrilor fermieri.

Acest ghid include un model de organizare a activităților pentru fermele care aleg să se izoleze (desigur, acest model poate fi adaptat în funcție de specificul fiecărei ferme).

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, în ghid sunt cuprinse o serie de afișe care pot fi printate și afișate în ferme: la intrare în ferme, la porțile de acces, depozite, hale, adăposturi, birouri, spații pentru masă și cazare, dușuri și grupuri sanitare etc. Afișele sunt disponibile color sau alb-negru și se pot printa pe foi A4.

Ghid pentru ferme, cu măsuri de protecție și siguranță în contextul pandemiei cu COVID-19

Afiș Reguli de conduită cu colaboratorii (color)   |   Afiș Reguli de conduită cu colaboratorii (alb-negru)

Afiș Reguli de conduită pentru colaboratori (color)   |   Afiș Reguli de conduită pentru colaboratori (alb-negru)

Afiș 10 Reguli pentru afișare în fermă (color)    |   Afiș 10 Reguli pentru afișare în fermă (alb-negru)

Afiș 5 Reguli pentru afișare în fermă (color)    |   Afiș 5 Reguli pentru afișare în fermă (alb-negru)

 

 

Comunicatul Comisiei Europene privind ajutoarele de stat

Comisia Europeană a adoptat cadrul temporar care permite țărilor membre să acorde ajutoare de stat celor care se confruntă cu dificultăți economice din cauza epidemiei de COVID-19.

Statele membre pot astfel acționa imediat prin măsuri de sprijin pentru toate întreprinderile, cum ar fi subvențiile salariale, suspendarea plății impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale. În plus, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor (ex. în cazul serviciilor anulate).

În plus, statele membre pot acum să sprijine întreprinderile care se confruntă cu deficite de lichidități și au nevoie de ajutoare pentru salvare urgențe pentru a le face față.

Statele membre pot acum să despăgubească întreprinderile pentru daunele cauzate în mod direct de evenimente excepționale, cum sunt acelea cauzate de epidemie.

Cadrul temporar prevede cinci tipuri de ajutoare:

  • Granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 EUR unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;

Prin derogare de la aceasta prevedere, sectoarelor agricol, pescuit și acvacultura li se aplică următoarele condiții specifice:

– ajutorul nu poate depăși 120 000 EUR pentru întreprinderea activă în sectorul pescuitului și sectorului acvaculturii;

– ajutorul nu poate depăși 100 000 EUR pe întreprindere activă în cadrul activității primare a producției de produse agricole

– ajutorul acordat întreprinderilor active în producția primară de produse agricole trebuie să nu fie stabilit pe baza prețului sau a cantității produselor introduse pe piață

  • Garanții de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie de ele;
  • Împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții;
  • Garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienților băncilor, nu băncilor în sine, și oferă orientări cu privire la modul în care se poate asigura faptul că denaturarea concurenței dintre bănci este minimă;
  • Asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite țări prezintă riscuri neasigurabile pe piața privată, permițând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Având în vedere dimensiunea limitată a bugetului UE, principalul răspuns va proveni din bugetele naționale ale statelor membre. Cadrul temporar va contribui la direcționarea sprijinului către economie, limitând totodată consecințele negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică.

Astfel, cadrul temporar include o serie de garanții. De exemplu, acesta corelează împrumuturile subvenționate sau garanțiile oferite întreprinderilor cu dimensiunea activității economice a acestora, prin luarea în considerare a masei salariale, a cifrei de afaceri sau a nevoilor de lichiditate, precum și cu utilizarea sprijinului public pentru capitalul circulant sau de investiții. Prin urmare, ajutorul ar trebui să sprijine întreprinderile să treacă de această criză și să pregătească o redresare sustenabilă.

Cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socioeconomic al epidemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o Comunicare privind un răspuns economic coordonat la epidemia de COVID-19, care ilustrează aceste posibilități. De exemplu, statele membre pot efectua modificări general aplicabile în favoarea întreprinderilor (cum ar fi amânarea impozitării sau subvenționarea șomajului tehnic în toate sectoarele), care nu intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat. De asemenea, acestea pot acorda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza epidemiei de COVID-19 și cauzate în mod direct de aceasta. Acest lucru poate fi util pentru a sprijini sectoarele afectate în mod special, cum ar fi transporturile, turismul, industria hotelieră și comerțul cu amănuntul.

Cadrul va fi în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie 2020. În vederea asigurării securității juridice, Comisia va evalua, înainte de această dată, dacă durata trebuie extinsă.

 

Comunicarea Comisiei Europene (atât varianta extinsă, cât și sinteză) poate fi consultată în limba română accesând documentele de mai jos:

Comunicat integral Comisia Europeană Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat pentru sprijinirea economiei în actualul COVID-19 RO

Comunicat sinteză CE Ajutoare_de_stat_Comisia_COVID-19

Solicitare informații de la MADR

Clubul Fermierilor Români a transmis pe 24 martie două adrese către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru a solicita informații privind măsurile propuse pentru a fi adoptate la nivel guvernamental pentru a susține sectorul agricol în contextul critic al pandemiei COVID-19.

Agricultura are un rol strategic pentru siguranța alimentară a populației și pentru contribuția adusă economiei României, astfel încât este imperios necesară adoptarea unor măsuri de sprijin pentru fermieri în cel mai scurt timp posibil.

Devine critică instituirea unui Consiliu Consultativ Operativ MADR – Asociații (prin reprezentanți), respectiv formarea unei celule de criză la nivelul ministerului, care:

  • să asigure preluarea propunerilor producători-procesatori de către MADR
  • să elaboreze argumentarea acestor propuneri
  • să realizeze încadrarea juridică a propunerilor

Organizarea celulei de criza în acest mod va conduce la emiterea operativă de către MADR a Ordinelor de Ministru sau de către Guvern a Ordonanțelor de Guvern care se impun în această perioadă.

 

Puteți consulta adresele trimise de Clubul Fermierilor Români către MADR aici:

Adresa MADR_solicitare informatii masuri si celula criza

Adresa MADR_solicitare plan masuri anuntate de Ministrul Agriculturii

Recomandări măsuri de protecție și siguranță pentru ferme

În această perioadă este extrem de important ca fermierii și angajații lor să urmărească și să respecte măsurile luate de autorități, care au ca obiectiv siguranța individuală și protecția populației, pentru a preveni răspândirea coronovirusului și a diminua riscurile.

În același timp, este foarte important ca prin eforturile comune pe care le facem să ne asigurăm că activitatea continuă în sectoarele strategice, unul dintre acestea fiind agricultura. Agricultura are un rol strategic pentru siguranța alimentară a populației și pentru contribuția adusă economiei României.

Din acest motiv, pentru a veni în sprijinul fermierilor și a autorităților în transmiterea informațiilor de interes, Clubul Fermierilor Români a elaborat un set de recomandări pentru măsuri de protecție și siguranță pentru ferme, ca urmare a solicitărilor primite din partea membrilor fermieri. Aceste recomandări includ un model de organizare a activităților pentru fermele care aleg să se izoleze (desigur, acest model poate fi adaptat în funcție de specificul fiecărei ferme).

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, am conceput o serie de afișe care pot fi printate și afișate în ferme: la intrare în ferme, la porțile de acces, depozite, hale, adăposturi, birouri, spații pentru masă și cazare, dușuri și grupuri sanitare etc (grafica afișelor va fi transmisă către fermieri și va fi disponibilă pe site-ul Clubului).

În agricultură, siguranța oamenilor și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc!

Surse oficiale

Pentru informații legate de prevenție, puteți accesa cele două linkuri de mai jos. Cele două site-uri sunt pagini oficiale, avizate și construite în parteneriat cu Guvernul României și Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI:

  1. fiipregatit.ro – este o platformă pentru situații de urgență unde găsiți mai multe ghiduri utile în situația actuală. Ele conțin ghiduri cu recomandări pentru diverse situații: cumpărături, interacțiune socială, autoizolare, transport în comun etc.
  2. cemafac.ro – este un site realizat în parteneriat cu Guvernul României și conținut avizat de DSU și conține recomandări privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii COVID-19.

 

INFORMAȚII PENTRU DIFUZARE ÎN FERME

Stimați colegi și colaboratori,

Cu toții ne regăsim într-o situație dificilă declanșată de pandemia de COVID-19 și pentru a putea continua activitatea în cât mai mare siguranță în cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații lor să se organizeze și să respecte măsurile de siguranță recomandate de autorități, pentru continuarea derulării lucrărilor agricole în condiții cât mai bune pentru oameni și animale.

 

REGULI GENERALE

Respectați toate măsurile de prevenție și siguranță comunicate de autorități.

Este importantă respectarea măsurilor prin care SIGURANȚA este pusă pe primul loc.

  1. Spălați-vă des pe mâini (minim 20 secunde) și dezinfectați-vă.
  2. Păstrați distanța de 2 metri față de ceilalți.
  3. Evitați salutul prin strângerea mâinilor sau prin îmbrățișare.
  4. Evitați să vă atingeți fața, ochii și nasul cu mâinile murdare.
  5. Tușiti sau strănutați la nivelul cotului.
  6. Aerisiți încăperile în care vă petreceți timpul.
  7. Folosiți măști și mănuși de protecție.
  8. Evitați aglomerațiile.
  9. Evitați contactul cu persoanele străine, mai ales cu cei care au venit din străinătate (aceștia pot fi purtători de virus chiar dacă nu au simptome de boală).
  10. Semnalați autorităților persoanele care nu respectă izolarea conform regulilor comunicate de autorități.

În cazul în care considerați că aveți simptome, este important să sunați la medicul de familie și la TELVERDE 0800 800 358.

Deplasarea și prezența la spital din proprie inițiativă expun personalul medical și alți pacienți la riscul de infecție.

Apelați la 112 doar în caz de urgență. Nu apelați abuziv 112. Urgența este pentru urgențe.

 

RECOMANDĂRI PENTRU FERME

În cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații să lucreze împreună pentru a identifica și adopta cele mai potrivite măsuri de protecție și siguranță, pentru a continua în bune condiții campania de primăvară și a asigura bunăstarea animalelor.

 

PROTEJAREA ANGAJAȚILOR ȘI A PARTENERILOR

Este importantă asigurarea unui mediu de lucru cât mai sigur. În acest sens recomandăm:

  • Puneți la dispoziția angajaților și a partenerilor dezinfectant, măști și mănuși sanitare / de protecție prin amplasare la intrarea în curte, la porțile de acces, depozite, hale, birouri etc.
  • Verificați temperatura corporală a angajaților la intrarea în fermă, accesul fiind permis doar dacă aceaștia nu sunt febrili.
  • Dezinfectați de mai multe ori pe zi suprafețele de lucru sau de contact (birouri, mese, clanțe) și zonele de servire a mesei.
  • Amplasați afișaje în spațiile de servit masa, grupuri sanitare, bucătării, depozite etc. cu importanța spălării și dezinfectării mâinilor.
  • Implementați munca de acasă pentru angajații care pot lucra de acasă. Comunicați cu angajații dvs. prin e-mail, telefon, whatsapp etc.

 

SECURIZAREA APROVIZIONĂRII ÎN CADRUL FERMEI

Zonele cele mai critice sunt depozitele pentru că ele asigură necesarul de inputuri, furaje, premixuri pentru toată ferma și orice blocare sau suspendare a activității aici impacteaza desfășurarea lucrărilor în fermă.

Din acest motiv se recomandă măsuri suplimentare în aceste zone:

  • Angajații să poarte mănuși de protecție
  • Trecerea dintr-o hală în alta să se facă doar după dezinfectarea mâinilor (se aplică acolo unde se impune / este valabila recomandarea)
  • Turele de lucru să se reorganizeze astfel încât să se evite contactul la succesiunea turelor (daca este aplicabil).

Șoferii au un rol cheie în acesta perioadă iar ei se protejează purtând măști și mănuși în momentul livrării produselor. Ei nu mai intră în contact cu personalul din fermă ca o măsură adițională de prevenție.

 

MODEL DE ORGANIZARE ACTIVITĂȚI PENTRU FERMELE CARE ALEG SĂ SE IZOLEZE

O soluție adoptată de ferme o reprezintă intrarea în izolare a lucrătorilor care trebuie să asigure continuarea lucrărilor agricole în fermele vegetale și zootehnice.

Angajatorii oferă cazare, alimente și apă operatorilor care rămîn în fermele care intră în izolare. În același timp, se organizează echipe externe care asigură aprovizionarea celor din fermă și oferă sprijin familiilor angajaților aflați în izolare în fermă.

 

Reguli detaliate pentru izolarea în fermele vegetale

  • Angajații se împart în două echipe: una în exterior care face aprovizionarea, iar cealaltă echipă care rămâne în fermă, în izolare, și care execută lucrările în câmp (similar pentru operatorii care se ocupă de animale).
  • Personalul izolat doarme și mănâncă în incinta fermei sau în altă clădire unde au acces doar persoane izolate.
  • Predarea materialelor necesare personalului aflat în izolare, precum alimente, piese de schimb și altele, se realizează de către echipa aflată în exterior. Materialele se depozitează la poarta fermei și se deinfectează la preluare.
  • Personalul aflat în izolare are voie să se deplaseze cu utilajele agricole și mașinile doar spre zonele unde sunt culturile vegetale și unde se desfășoară lucrările.
  • Pentru alimentarea cu combustibil a utilajelor: persoana aflată în izolare nu coboară din utilaj; este însoțită de către o altă persoană din echipa exterioară, care va alimenta și va plăti combustibilul.
  • Utilajele agricole care se deplasează pe drumurile publice în drum spre zona unde își vor desfășura lucrările vor avea un afiș pe parbrizul și luneta utilajului, care va semnala că ferma este în izolare. Utilajele respective vor fi însoțite de către o mașină din echipa externă care va avea toate documentele utilajelor. Este interzis orice contact cu alte persoane pe care le intalneste pe camp.
  • Pentru orice intervenție în câmp, va acționa doar personalul aflat în izolare în fermă.
  • Recepția de marfă:
    1. Șoferul anunță înainte telefonic venirea sa în incinta fermei;
    2. Șoferul are obligația să-și deschidă prelata, respectiv ușa de descărcare a mașinii, după care se retrage în cabină pe durata descărcării mărfii aprovizionate;
    3. Documentele (facturile) se confirmă doar prin e-mail sau sms sau whatsapp;
    4. După descărcare, șoferul închide prelata/ușa mașinii și părăsește incinta fermei.
  • Servicii de reparații externe:
    1. Utilajul se parchează în afara incintei, iar partenerul se ocupă de reparația necesară;
    2. Dacă este nevoie ca partenerul să intervină în incinta fermei, restul personalului aflat în izolare nu va fi prezent în incintă sau în zona de intervenție. Comunicarea se asigură teleponic.
    3. În ambele cazuri, utilajul va fi dezinfectat după terminarea intervenției.

 

Reguli detaliate pentru perioada după semănat, reducerea riscurilor prin împărțirea angajaților în grupuri și decalarea programului de lucru 

  • Angajații se împart în două grupe astfel încât în ambele grupe să se regăsească operatori care știu să manevreze mașina de erbicidat
  • Grupele încep programul de lucru la ore diferite, astfel încât să nu se întâlnească. De exemplu, grupa roșie 08:00 – 16:00, iar grupa albastră 10:00 – 18:00.
  • Dacă sunt doar lucrări în atelier, grupele se vor împărți în zile diferite.
  • Cele două echipe acționează independent fiecare, nu vor apela una la cealaltă pentru ajutor.
  • Șeful de fermă sau agronomii nu mai intră în contact direct cu angajații, vor comunica cu aceștia doar telefonic.
  • Mecanicii agricoli rămași în atelier vor face întreținerea utilajelor singuri, fără a intra în contact cu nici una dintre cele două echipe.

KAUFLAND sprijină furnizorii autohtoni de produse agro-alimentare

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă salută și își exprimă aprecierea pentru inițiativa Kaufland de modificarea unilaterală a termenelor de plată contractuale pentru furnizorii săi de produse proaspete de la 7 zile la 3 zile și pentru alte produse de la 30 de zile la 7 zile.

Acțiunea vine în sprijinul direct al fermierilor producători și al procesatorilor de produse agro-alimentare, ajutând la menținerea unui cashflow stabil al firmelor furnizor în această perioadă complexă din punct de vedere al resurselor materiale și financiare, facilitând totodată asigurarea stocurilor de marfă și accesul populației la produse alimentare.

Măsura Kaufland este în vigoare până la sfârșitul lunii aprilie 2020, fiind aplicabilă inclusiv pentru facturile înregistrate deja la Kaufland și care vor beneficia de aceeași reducere de termen de plată.

Clubul Fermierilor Români solicită ca toate celelalte lanțuri de retail să ia măsuri similare, transformând riscurile economice actuale în oportunități de dezvoltare a unui parteneriat solid și durabil cu furnizorii lor de produse agro-alimentare, în beneficiul cetățenilor.

Noutăți legislative: măsuri fiscal-bugetare

Stimați parteneri,

 

Dorim să va semnalăm un material realizat de echipa de consultanți fiscali și experți contabili de la SOTER&PARTNERS privind măsurile fiscal-bugetare aprobate în contextul instituirii stării de urgență.

 

 

1. Măsuri fiscal-bugetare aprobate

1.       Prorogare termen 31 martie pentru anumite impozite locale

În anul 2020, termenul de 31 martie prevăzut pentru plata impozitului pe clădiri, impozitului pe teren și impozitului pe mijloacele de transport se prorogă până la data de 30 iunie inclusiv.

Bonificația de 10% pentru plata cu anticipație a impozitului se acordă în continuare, dacă plata este efectuată până la termenul de 30 iunie.

De menționat ar fi că prorogarea nu funcționează pentru toate taxele locale, termenul de 31 martie urmând a fi valabil în continuare pentru taxe precum, de ex.: taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate, taxa de salubritate.

 

2.       Restructurare obligații bugetare

OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale se modifică în sensul în care debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare trebuie să notifice până la termenul extins de 31 iulie 2020.

În acest context, și termenul în care se va depune solicitarea de restructurare se prorogă până la 30 octombrie 2020.

 

3.       Perspectiva amânării plății pentru obligații fiscale

Pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență:

  • nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere până la împlinirea a 30 de zile de la încetarea stării de urgență (tot 30 de zile, calculate începând cu 16 martie, data Decretului prezidențial).
  • nu sunt considerate obligaţii fiscale restante

Ca atare, o consecință a acestui fapt este că aceste obligații nu vor putea fi executate.

Așadar, cel puțin pentru termenele 25 martie și 25 aprilie, întârzierea la plata obligațiilor nu atrage calculul de dobânzi și penalități de întârziere și nici nu va exista premisa executării, pe perioada celor 60 de zile.

În această formă, spre deosebire de măsura vehiculată în Comunicatul de acum câteva zile, declarațiile fiscale vor trebui însă depuse la termenele prevăzute de legislație, întrucât obligațiile se consideră în continuare scadente (chiar dacă nerestante). Nedepunerea poate fi sancționată contravențional.

 

4.       Suspendarea măsurilor de executare silită prin poprire a persoanelor fizice

De la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe, până la finele aceleași perioade se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire doar a creanţelor bugetare, însă față de toți contribuabilii, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală.

Proiectul informat anterior prevedea că suspendarea/neînceperea executării silite funcționa pentru toate creanțele datorate de persoane fizice.

Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau terții popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale.

 

5.       Modificarea modului de determinare a plăților anticipate pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de impozit pe profit

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plățile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020.

Întrucât au existat deja mai multe întrebări, precizăm că înțelegerea noastră este că:

  • se poate opta pentru sistemul trimestrial începând cu prima scadență, pentru cei care găsesc oportun să revină la acest sistem, însă
  • opțiunea va trebui păstrată pentru tot restul anului fiscal (contribuabilul nu se mai poate răzgândi ulterior);
  • nu este clar dacă se va notifica în vreun fel opțiunea;
  • cine dorește să efectueze în continuare plăți egale în baza impozitului de anul trecut poate în continuare să o facă.

În cazul contribuabililor care au exercițiul financiar diferit de anul calendaristic, prevederile de mai sus se aplică pentru plățile anticipate datorate pentru trimestrele rămase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum și pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anului fiscal modificat care începe în anul 2020 și sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

 

6.       Prorogarea termenului de depunere a declarației privind beneficiarul real

Pe durata stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României depunerea (în continuare Decretul nr. 195/2020) se suspendă depunerea Declarației privind beneficiarul real (în continuarea și Declarația).

Termenul pentru depunerea Declarației (anuale pentru societățile înmatriculate la ONRC după data de 21 iulie 2019/inițiale pentru societățile înmatriculate la ONRC până la data de 21 iulie 2019) se prelungește cu 3 luni după încetarea stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020.

 

Decretul nr. 195/2020 a instituit în data de 16 martie 2020 o stare de urgenţă pe întreg teritoriul României pe o durată de 30 de zile. Așa încât, actualmente starea de urgență instituită vizează perioada 16 martie 2020 – 16 aprilie 2020. Pe perioada stării de urgență, respectiv în perioada 16 martie 2020 – 16 aprilie 2020 nu se depune Declarația. Termenul de 3 luni de la încetarea stării de urgență (așa cum ea a fost instituită în data 16 martie 2020) se împlinește în data de 16 iulie 2020.

În acest context, societățile înmatriculate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (în continuare ONRC)

  • înainte de 21 iulie 2019*, nu beneficiază de o extindere a termenului pentru depunerea Declarației, în contextul în care termenul limită pentru depunerea Declarației, spunem noi, inițiale** privind beneficiarul reali se împlinea în data de 21 iulie 2020;
  • după 21 iulie 2019, beneficiază de o extindere a termenului pentru depunerea Declarației anuale privind beneficiarul real, întrucât termenul pentru depunerea Declarației pentru aceste societăți era de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale, caz în care termenul de 16 iulie 2020 este unul extins prin rapotare la termenul de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale.

Note:

*În data de 21 iulie 2019 a intrat în vigoarea Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 129/2019).

** Spunem noi inițiale, pentru că în anul 2020 acestea ar fi avut obligația depunerii atât a Declarației privind beneficiarul real anuale cât și a unei Declarației privind beneficiarul real până pe 21 iulie 2020, caz în care în anul 2020 aceste societăți aveau obligația depunerii Declarației de 2 ori, în lipsa oricăror modificări privind datele beneficiarilor reali. În acest context, în data de 20 februarie 2020, prin comunicatul emis de ONRC se preciza că: În anul 2020, persoanele juridice înmatriculate până la data întrării în vigoare a legii, supuse obligației de depunere a declarației privind beneficiarul real vor depune o singură declarație, după aprobarea situaţiilor financiare anuale, care va acoperi atât obligația reglementată de dispozițiile art. 62 alin.(1) din lege, cât și cea reglementată de dispozițiile art. 56 alin.(4).

 

7.       Credite garantate de stat cu dobânzi subvenționate

Sunt aduse modificări programului de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM INVEST ROMANIA (reglementat de OUG 110/2017) care are ca obiectiv acordarea de facilităţi de garantare de către stat pentru creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, de către instituţiile de credit.

Creditele pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru sunt garantate în procent de 90% din valoarea finanțată în cazul creditelor până în 1 milion de lei și 80% la creditele de peste 1 milion de lei.

Durata maximă a finanțărilor este de 120 de luni, în cazul creditelor pentru investiții și de 36 luni în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru. Creditele/liniile de credit pentru capitalul de lucru pot fi prelungite cu maximum 36 luni.

Dobânda este subvenționată 100% din bugetul Ministerului Finantelor Publice. Perioada de acordare a subvenției de dobândă este de la momentul acordării creditului și poate dura până la 31 martie 2021. În plus, se are în vedere prelungirea perioadei de acordare a subvenției de dobândă pentru perioada aprilie 2021 – 2022, în condițiile în care creșterea economică estimată pentru această perioadă se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020.

Printre criteriile de eligibilitate pentru accesarea creditelor prevăzute la art. 3 din OUG 110/2017 le amintim pe următoarele:

  • nu se află în dificultate în sensul pct. 20 și 24 din Comunicarea Comisiei 2014/C 249/01, printre altele, nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul social în ultimii doi ani şi mai mult de un sfert din acest capital în ultimele 12 luni;
  • nu se află în procedura insolvenței și nu îndeplinește criteriile din legislația natională pentru a fi supus unei proceduri de insolventă la cererea creditorilor;
  • nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice şi/sau instituţia de credit parteneră;
  • nu se află în interdicție de a emite  cecuri la data aprobării creditului şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni;
  • prezintă instituției de credit garanția colaterală (diferența față de partea garantată de stat 80% / 90%);
  • sunt eligibile conform reglementărilor interne ale instituţiei de credit;
  • în cazul în care înregistrează obligații fiscale restante (in sensul Codului de procedura fiscala), beneficiarul se obligă să le achite din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordată în cadrul programului.

 

1.8. Alte facilități și obligații pentru IMM-urile care și-au întrerupt activitatea și dețin certificat de urgență, membrii profesiilor juridice, cabinetele medicilor de familie și cabinetele stomatologice, Federațiile Sportive Naționale și Cluburile Sportive care dețin certificat de identitate sportivă

 

Întreprinderile mici și mijlocii (în continuare IMM) care, pe durata stării de urgență decretate [condiții]:

  • și-au întrerupt activitatea total/parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii,

și care

  • dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și a Mediului de Afaceri (în continuare CSU)

beneficiază, pe durata stării de urgență, de [facilități]:

  1. amânarea la plată a serviciilor de utilități: electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și servicii de internet și a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare;
  2. invocarea forței majore* împotriva acestora, din contractele în derulare, altele decât cele privind serviciile de utilități/chiria pentru sediul social și sediile secundare, doar după încercarea de renegociere a contractelor (încercare ce trebuie dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv electronic), pentru adaptarea clauzelor din aceste contracte luând în considerare condițiile excepționale generate de starea de urgență;
  3. nedatorarea penalităților pentru întârzieri în executarea obligațiilor ce decurg din contractele încheiate cu autoritățile publice;

*Actul normativ instituie și o prezumție a constituirii stării de urgență, prezumție care poate fi răsturnată prin orice mjloc de probă de partea interesată. Astfel, potrivit ordonanței se prezumă a constitui caz de forță majoră împrejurarea care întrunește toate caracterele de mai jos cumulativ:

  • imprevizibilă;

Caracterul imprevizibil se raportează la momentul nașterii raportului juridic afectat. Nu sunt imprevizibile măsurile luate de autorități în conformitate cu actul normativ care a instituit starea de urgență.

  • absolut invincibilă;
  • inevitabilă;
  • care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19;
  • care a afectat activitatea IMM-urilor, afectare atestată prin CSU.

 

De amânarea la plată a serviciilor de utilități (electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și servicii de internet) și a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediul social și de sedii secundare, pe durata stării de urgență, beneficiază și:

·        următoarele profesii care îndeplinesc servicii de interes public (în continuare profesiile juridice):

  • formele de exercitare a profesiei de notar public;
  • formele de exercitare a profesiei de avocat;
  •  formele de organizare a activității profesiei de executor judecătoresc.

·        cabinetele medicilor de familie și cabinetele stomatologice, în care-și desfășoară activitatea, în orice formă, cel mult 20 de persoane;

·        federațiile sportive și cluburile sportive naționale care dețin certificat de identitate sportivă.

 

Toate cele 3 categorii de profesioniști menționate mai sus, respectiv membrii profesiilor juridice, cabinele medicilor de familie/stomatologice, federațiile sportive și cluburile sportive beneficiază de amânarea la plată a serviciilor de utilități și a chiriei în condițiile în care activitatea acestora este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice pentru prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19.

Actul normativ prevede că, pentru fiecare din cele 3 categorii de profesioniști, criteriile pe baza cărora sunt stabiliți beneficiarii acestor măsuri se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

 

Suplimentar, ordonanța prevede că, pe perioada instituirii stării de urgențăurmătoarele obligații pentru membrii profesiilor juridice și pentru salariații formelor de exercitare a profesiilor juridice mai sus enumerate, precum și regimul sancționator. Astfel,

[obligații]

  • membrii profesiilor juridice sunt obligați să ia măsurile necesare în vederea asigurării continuității activității, cu observarea regulilor de disciplină sanitară și a celorlalte măsuri de protecție și prevenție stabilite de autoritățile compente urmare a instituirii stării de urgență;
  • salariații formelor de exercitare a profesiilor juridice au obligația îndeplinirii sarcinilor de serviciu asumate prin contractul individual de muncă;

[sancțiuni]

  • nerespectarea de către membrii profesiilor juridice a obligației privind continuarea activității constituie abatere disciplinară și se sancționează cu excluderea din profesie;
  • nerespectarea de către salariații formelor de exercitare a profesiilor juridice a îndeplinirii sarcinilor de serviciu asumate prin contractul de muncă soldat cu imposibilitatea asigurării în condiții optime a activității, respectiv continuarea activității în cadrul formelor de exercitare a profesiilor juridice se sancționează cu imposibilitatea accesării de către aceștia a beneficiilor de asistență socială sau a altor facilități ce vor fi acordate pe perioada stării de urgență.

 

2. Sprijin financiar acordat entităților ai căror salariați intră în șomaj tehnic

Sursa: Monitorul Oficial nr. 231 din 21 martie 2020 – OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

Pe perioada stării de urgență instituită prin Decret prezidențial, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii), ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţia de care beneficiază salariaţii (indemnizație pentru șomaj tehnic) care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj se stabilește la 75% din minimul dintre salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și  câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020 este 5.429 lei, și astfel indemnizația suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj este de maximum 4.072 lei.

 

Condițiile în care angajatorii pot beneficia de sprijinul financiar

De acest sprijin financiar beneficiază angajatorii care îndeplinesc una din următoarele condiții:

  1. întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii (momentan, Ordonanțele militare nr. 1/2020 și nr. 2/2020), pe perioada stării de urgență decretate și dețin Certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Certificatul de situații de urgență va fi emis conform metodologiei aprobată prin ordin.
  2. reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor.

Angajatorii pot beneficia de sprijinul bugetar pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentului act normativ. În această situație, decontarea indemnizatiei se va realiza în baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor (!!! și nu cifra de afaceri) din luna anterioară depunerii declaraţiei pe propria răspundere, cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020, şi că nu are capacitate financiară pentru a plăti toţi salariaţii.

Indemnizaţia pentru somaj tehnic este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, cu excepția contribuției asiguratorie pentru muncă (nedatorată în acest caz). Pentru calculul impozitului pe venit se aplică prevederile  art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – regula de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcției de bază.

În cazul indemnizaţiei pentru șomaj tehnic, calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale, este data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Declararea impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin depunerea declaraţiei D112.

 

Decontarea indemnizaţiei pentru șomaj tehnic de la bugetul asigurărilor pentru șomaj

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei pentru somaj tehnic angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social:

  • o cerere (anexa nr. 1 și 2 la prezentul act normativ) semnată şi datată de reprezentantul legal, însoţită de:
    • lista persoanelor (anexa nr. 3 la prezentul act normativ) care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.
    • certificatul de situaţie de urgenţă eliberat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri sau declaraţia pe propria răspundere, după caz.

Plata sumei se face în baza cererii semnate şi datate de reprezentantul legal.

Cererea si documentele necesare se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară.

Decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor pentru somaj tehnic se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor.

 

3. Decontare indemnizaţie zile libere plătite

Sursa: Monitorul Oficial nr. 230 din 21 martie 2020 – HG nr. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Monitorul Oficial nr. 230 din 21 martie 2020 – OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

Hotărârea de Guvern reglementează condiţiile de acordare şi de decontare de la buget a indemnizatiei plătită pentru zilele libere acordate unuia dintre părinţi conform Legii nr. 19/2020.

OUG nr. 30/2020 aduce modificări şi completări Legii nr. 19/2020.

 

Acordare zile libere

Se stabilesc ca zile libere plătite pentru unul dintre părinți, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ, zilele lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția zilelor lucrătoare din perioada vacanțelor școlare.  

Prin părinte se înțelege:

  • părintele biologic;
  • adoptatorul;
  • persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției;
  • persoana care are în plasament copilul sau în tutelă;
  • persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Zilele libere se pot acorda părinţilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau au copii cu dizabilităţi cu vârstă de până la 18 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ;
  • locul de muncă ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

Nu se acordă zile libere în cazul în care unul dintre părinți se află în una sau mai multe din următoarele situații (de incompatibilitate):

  • este în concediul prevăzut la art. 2 alin. (1) sau art. 11 alin.(2) ori art. 31 alin. (1) din OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor
  • este asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere;
  • se află în concediu de odihnă/concediu fără plată;
  • celălalt părinte nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal;
  • se află în şomaj tehnic în condițiile art. 52 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Pentru unele sectoare de activitate (unităţile sistemului energetic național, unitățile operative de la sectoarele nucleare, unitățile cu foc continuu, unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, comerţ alimentar, producţie şi distribuţie medicamente şi echipamente sanitare, distribuţie carburanţi, personalul din cadrul unităţilor farmaceutice ), acordarea zilelor libere implică acordul angajatorului.
Angajatorii din aceste sectoare acordă zilele libere în condiţiile Legii 19/2020, doar după epuizarea opţiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfăşurarea activităţii şi cu obligaţia asigurării continuităţii activităţii, respectiv prin programe individualizate de lucru, munca în schimburi, munca la domiciliu şi telemunca.

Nu se acordă zile libere angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei și al ministrului transporturilor, după caz, în situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu.

Personalul din aceste domenii are dreptul la o majorare a salariului cu minim (75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare; corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut), în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

Angajatorul acordă zilele libere părintelui care va supraveghea copilul în baza:

  • cererii părintelui care va supraveghea copilul
  • a declarației pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni conform Legii nr. 19/2020 şi respectiv că nu se află în una din situaţiile de incompatibilitate;
  • copia certificatului/certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor.

 

Plata indemnizaţiei

Indemnizația pentru fiecare zi liberă se plăteşte de către angajator din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia și reprezintă minim (75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare; corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut).

Indemnizaţia este asimilată veniturilor din salarii şi este supusă impozitării și plății contribuțiilor.

 

Decontarea indemnizaţiei de la buget

Pentru decontarea indemnizaţiei de la buget, angajatorul va depune cerere la Agențiile pentru ocuparea forței de muncă  (ANOFM) județene, respectiv a municipiului București în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea angajatorul sau sucursala/punctul de lucru al acestuia;

Angajatorii pot cere numai  decontarea sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte.

Regăsiți mai jos o simulare de calcul a indemnizației aferentă unei luni întregi, din care reiese că dintr-un cost total de 4.072 lei (75% din câștigul salarial mediu brut), doar 2.382 lei vor fi recuperați din bugetul de șomaj. Astfel, 58,5% din cost va fi suportat din bugetul de șomaj și 41,5% de către angajatori.

Câștigul salarial mediu brutIndemnizație zile libere plătite / luna întreagăCASCASSIMPOZITNET
5.4294.0721.0184072652.382

 

Cererea va fi însoțită de următoarele documente:

  • lista angajaților care au beneficiat de zilele libere, precum și indemnizația acordată pe această perioadă ;
  • copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizației;
  • declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista angajaţilot conține persoanele care îndeplinesc condițiile reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr.19/2020;
  • dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

·         Cererea va fi datată și semnată de reprezentantul legal și va conține obligatoriu următoarele elemente:

  • datele de identificare ale angajatorului, inclusiv adresa de e-mail;
  • contul bancar;
  • numele reprezentantului legal al angajatorului;
  • suma totală solicitată;
  • numărul angajaților pentru care s-a solicitat suma.

Cererea şi documentele însoţitoare se transmit prin poșta electronică la adresa electronică comunicată de ANOFM, în cel mult 30 zile de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

În situația în care transmiterea nu se poate face prin poșta electronică, se va utiliza orice alt mijloc de comunicare stabilit de comun acord cu Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București.

Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București au obligația ca în termen de 24 ore de la primirea cererii şi documentelor să comunice angajatorului numărul de înregistrare al solicitării.

Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație se face în termen de 60  zile calendaristice de la data înregistrării.

 

4.       Alte tipuri de indemnizaţii

Sursa: Monitorul Oficial nr. 230 din data de 21 martie 2020 – OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

 

Stimulentul de insertie

Acordarea stimulentului de inserţie prevăzut la art. 7 din OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor se efectuează fără întrerupere, pe o perioadă de 90 zile în cazul persoanelor care, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

  • beneficiază de concediile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  • beneficiază de concediul prevăzut de Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ;
  • se află în perioada prevăzută la art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • li s-a suspendat ori le-a încetat raportul de muncă ori de serviciu, ca urmare a instituirii situaţiei de urgenţă în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

 

În cazul în care, după perioada de 90 de zile persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 atunci stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani sau 4 ani în cazul copilului cu dizabilitate.

  • Prevederile se aplică corespunzător şi în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia prevăzută la art. 32 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Prevederile se aplică şi persoanelor care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se află în plata stimulentului de inserţie, cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Concedii medicale

În cazul concediilor medicale reglementate de OUG 158/2005, apar urmatoarele modificari:

  • Persoanele asigurate au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiţiei de stagiu de asigurare, în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA.
  • În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru carantină, fără îndeplinirea condiţiei privind stagiul de asigurare.
  • Certificatele de concediu medical, care cuprind a 91-a zi sau depăşesc 183 de zile, acordate în perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, se eliberează şi se decontează fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

 

Asistenţa socială

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi în baza Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, cererile, declaraţiile şi documentele doveditoare pentru solicitarea beneficiilor de asistenţă socială acordate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (drepturile acordate conform OUG 111/2010 pentru concediul si indemnizatia copiilor,alocatii de stat pentru copii, ajutor social etc), pot fi depuse în format letric sau prin poşta electronică in conditiile in care agentiile teritoariale sau autoritatile administratiei publice au dezvoltate sisteme de primire electronică, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

Pe perioada situaţiei de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, transmiterea prin poşta electronică a cererilor şi documentelor doveditoare pentru solicitarea drepturilor de asigurări devine principalul mijloc de comunicare.

 

Alte cazuri

Alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, care nu au calitatea de angajatori şi întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, beneficiază din bugetul general consolidat de o indemnizaţie egală cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit pentru anul 2020.

Pe perioada stării de urgenţă, pentru perioada suspendării temporare a contractului de activitate sportivă, din iniţiativa structurii sportive, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, persoanele prevăzute la art. 671 alin. (1) lit. a)-c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de o indemnizaţie de 75% din drepturile în bani aferente contraprestaţiei activităţii sportive, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020. Indemnizaţia se suportă din bugetul general consolidat.

Indemnizaţia pentru alţi profesionişti este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor în condiţiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

 

5.       Tichete de masă

Sursa: Monitorul Oficial nr. 229 din 20 martie 2020- Lege nr. 24 din 20 martie 2020 pentru modificarea art.14 din Legea 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare

Începând cu 1 aprilie 2020, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 20 de lei (anterior 15.18 lei).

 

 

sursa: SOTER & PARTNERS