Studiu PwC: impactul COVID-19 asupra mediului de afaceri

Managementul și răspunsul la criză

Stabiliți o structură de răspuns la criză cu fluxuri de muncă stabilite și responsibilități clar trasate

Dezvoltați scenariul pentru „cazul cel mai rău” în mod rezonabil și probabil

Forța de muncă:

  • Evaluați potențialul impact și dezvoltați opțiuni pentru a susține, muta sau evacua, folosind profilul sau locația angajaților și noile tehnologii;
  • Ajustați politicile de resurse umane pentru a se alinia cu regulile la nivel local (de exemplu, dreptul de a fi pătit în timpul carantinei).

Strategia de comunicare:

  • Dezvoltați un plan rapid de comunicare pentru a construi și menține încrederea și reputația pe perioada crizei în fața părților interesate (stakeholderi);
  • Realizați modele de bune practici și materiale de comunicare personalizate, cum ar fi email-uri, „Întrebări frecvente” sau intranet.

Clienți și venituri:

  • Revizuiți strategia de vânzări pentru a face față comportamentelor de consum și a mediului competitiv aflate în schimbare (riscuri și oportunități);
  • Prioritizați acțiunile pentru a proteja relația cu consumatorul și interesele comerciale.

Operațiuni și lanț de aprovizionare:

  • Efectuați o evaluare a riscurilor operaționale, luați în considerare și planificați pentru o eventuală perturbare a funcțiilor critice ale afacerii;
  • Înțelegeți riscurile și impactul lanțului dumneavoastră de aprovizionare în contextul COVID-19, inclusiv furnizori terți.

Concentrați-vă pe date:

  • Identificați nevoile de date ți dezvoltați protocoale pentru a extrage, pregăti și analiza date;
  • Realizați scenarii de imact asupra performanței comerciale a sectorului industrial sau la nivel de afaceri.

Funcțiile sediului central:

  • Legal, IT, Comercial și asigurare: revizuiți acoperirea asigurărilor existente, infractructura IT, clauzele de contract;
  • Finanțe, trezorerie și impozite: finanțare, restructurare și cash-flow;
  • Relațiile cu investitorii: divulgarea pieței.

 

Ce înseamnă COVID-19 pentru afaceri?

SectorExmple de efecte potențiale
Turism· Interdicții sau restricții de călătorie

· Anulări de rezervări și cereri de rambursare

· Scăderea cererii

Transport· Închiderea frontierelor statale

· Anulări de rezervări și cereri de rambursare

· Scăderea vânzărilor

· Companiile aeriene sunt forțate să opereze fără pasageri pentru a păstra sloturile alocate

Comerț cu amănuntul· Lipsa cererii pentru produsele de lux / mașini / bunuri de divertisment
Industrie / Fabricație· Lipsa materiei prime din cauza restricțiilor în zona de transport

· Întârzieri în livrarea bunurilor

· Cerere scăzută pentru anumite produse

Energie / Resurse / Utilități· Lipsa personalului necesar pentru exploatație

· Consum de energie scăzut din partea marilor clienți (fabrici)

Sectorul financiar· Scăderea valorii bursei

· Moneda națională se depreciază

· Întârzieri la plata ratelor

Evenimente sociale· Anularea show-urilor, a evenimentelor sportive, a conferințelor

· Cereri de rambursare

 

Managementul forței de muncă

Înainte de a fi raportat vreun caz, luați în considerare următoarele aspecte:

  • Urmăriți recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Ministerului Sănătății;
  • Stabiliți măsuri de prevenție și protecție împreună cu medicul de medicina muncii;
  • Munca de acasă este obligatorie pentru angajații care pot să-și îndeplinească sarcinile în acest mod. Pentru cei care nu pot munci de acasă, programele de muncă trebuie ajustate;
  • Telemunca sau ajustarea programului de muncă pot necesita documentație suplimentară;
  • Ar putea fi o bună portunitate să stabiliți o Politică de Telemuncă – aranjamente de muncă flexibile pot avea un impact pozitiv asupra forței de muncă pe termen lung;
  • Verificați zilnic actualizaările, ordinele și recomandările autorităților, inclusiv cele ale Ministerului Muncii – măsuri legislative noi și informații importante ar putea fi publicate;
  • Dacă nu ați făcut deja acest lucru, organizați unui grup de lucru al oamenilor din domenii cheie gata să acționeze;
  • Tehnologia poate ajuta în organizarea forței de muncă în condiții excepționale – asigurați-vă că organizația dumneavoastră este gata să adopte opțiuni mai flexibile.

!!! Autoritățile au avertizat că inspecții de muncă vor fi efectuate în perioada următoare pentru a verifica modul în care reglementările referitoare la starea de urgență sunt puse în aplicare de angajatori. Controalele inspectorilor de muncă din alte zone sunt suspendate.

Daca suspectați un caz de infecție la locul de muncă

Nu subestimați posibilul impact – măsurile luate pot influența răspunderea legală

  1. Orice suspiciune de infecție la locul de muncă va fi raportată către serviciul de urgență 112 și Departamentul de Sănătate Publică (DSP);
  2. Contractarea COVID-19 de la un alt participant la procesul de muncă reprezintă accident de muncă și boală profesională;
  3. În cazul unei infecții la locul de muncă, este recomandată schimbarea locației cel puțin temporar a angajaților ce pot lucra din altă parte;
  4. Angajatorul va declara, investiga și raporta posibila suspiciune de infecție transmisă la locul de muncă atât ca accident de muncă, cât și ca boală profesională, în acord cu prevederile legale.

Ce înseamnă carantina?

Caratină – contractele de muncă sunt suspendate prin lege

  • Este o decizie a Departamentului de Sănătate Publică, nu a angajatului, și se referă la asigurații cărora li se interzice să își continue activitatea, pe durata stabilită prin certificat;
  • Persoanele afectate de această măsură beneficiază de concediu și de indemnizație pentru carantină. Certificatul de concediu este emis de doctor și nu este limitat la 10 zile;
  • Suma brută lunară a indemnizației de carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii;
  • Indemnizația este suportată integral din bugetul Fondului Național de Asigurări de Sănătate. Cu toate acestea, angajatorul va trebui să plătească angajații și să recupereze indemnizația de la buget.

!!!! Auto-izolarea este diferită de carantină

  • Auto-izolarea nu este prevăzută printre cauzele de suspendare a contractului de muncă, dar Ministerul Sănătății informează că angajații beneficiază de concediu medical.
  • Concediul medical va fi garantat de medicul de familie pe baza unui certificat DSP care atrage suspendarea contractului de muncă.

Dificultăți în continuitatea activității

Întreruperi în ofertă sau cerere sau restricții severe impuse de autorități:

  • Contractele de muncă pot fi suspendate (șomaj tehnic) pe baza unui raport tehnico-economic, care justifică reducerea temporară / întreruperea activității, cu asigurarea de către angajator a cel puțin 75% din salariul de bază corespunzător poziției ocupate.
  • Dacă reducerea temporară a activității depășește 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea să reducă zilele de muncă de la 5 la 4 zile pe săptămână, împreună cu reducerea aferentă de salariu, până când situația ce a cauzat reducerea programului va fi remediată, însă doar după o consultare anterioară cu reprezentanții sindicatelor.
  • În perioada de reducere a activității, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile plătite pentru ore extra care vor fi compensate în următoarele 12 luni. Concediul de odihnă întârziat poate fi, de asemenea, programat în această perioadă.
  • În cazuri mai severe, concedieri idividuale sau colective sunt posibile, în funcție de impactul pandemiei asupra afacerii și a numărului de angajați afectați. Procedura legală trebuie urmărită cu atenție, iar o perioadă de preaviz va trebui acordată angajaților.

!!! Verificați legislația de urgență emisă în timpul stării de urgență. Derogările de la Codul Muncii ar putea fi adoptate în curând.

 

Contracte

O bună organizare poate ajuta la managerierea contractelor în derulare pe timp de criză.

  • Identificați contractele care pot fi afectate de pandemia COVID-19 și obligațiile care nu pot fi îndeplinite în mod normal sau a căror performanță ar deveni ilegală în acest context.
  • Analizați clauzele care fac referire la forță majoră, caz fortuit sau impreviziune și clauzele care se refera la asumarea riscurilor în astfel de situații.
  • Obțineți certificat de forță majoră sau de stare de urgență de la autorități (Camera de Comerț și Industrie / Ministerul Economiei)
  • Notificați partenerul contractual despre eveniment. Rețineți că s-ar putea să existe termene limită specifice în contracte pentru a face acest lucru. Țineți o evidență a acestor termene limită.
  • Renegociați clauzele contractuale pentru a evita litigii.
  • Țineți evidența situațiilor create pentru a vă pregăti de orice potențiale dispute.

 

Competiție și ajutor de stat

Preocupări cheie

Deși companiile pot suferi perturbări ale afacerilor, prevederile Legii concurenței nr. 21/1996 sunt încă în vigoare și punerea în aplicare a acestora este atent monitorizată de Consiliul Concurenței.

Următoarele preocupări antitrust nu ar putea fi considerate justificate de dificultățile economice potențiale sau de orice alte circumstanțe, iar diverse industrii sunt în prezent sub controlul Consiliului Concurenței:

  • schimburi de informații sensibile între concurenți cu privire la: prețuri, reduceri, înregistrări, promoții, volume, costuri, cerere, alți termeni și condiții comerciale etc.;
  • fixarea prețurilor în rândul concurenților;
  • distribuirea pieței și / sau a clienților între concurenți;
  • practici de excludere;
  • abuz de poziție dominantă.

În ceea ce privește tranzacțiile care fac obiectul procedurilor de control al fuziunii și au ajuns la etapa de închidere, este esențial să se respecte obligația de blocare, chiar dacă pot apărea anumite dificultăți în procedurile de depunere a notificărilor.

Primele proceduri antitrust în legătură cu COVID 19

Consiliul Concurenței din România a anunțat la 25 februarie 2020 o anchetă lansată cu privire la produsele și echipamentele sanitare, în contextul creșterilor excesive de preț. Alte autorități de concurență (Marea Britanie, Spania, Luxemburg, Italia, Polonia etc.) au anunțat că monitorizează îndeaproape piețele.

Măsuri guvernamentale potențiale

Artă. 4 (3) din Legea concurenței nr. 21/1996 permite Guvernului să adopte anumite măsuri temporare atunci când există:

  • situație de criză;
  • un dezechilibru major între ofertă și cerere;
  • perturbare evidentă a pieței.

Guvernul poate aplica măsuri temporare pentru controlul creșterilor excesive de prețuri sau chiar înghețarea prețurilor. Aceste măsuri pot fi adoptate pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru perioade de până la 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat adoptarea deciziei respective.

Norme privind ajutoarele de stat ale UE în caz de dificultăți în continuitatea activității

Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să întreprindă acțiuni rapide și eficiente pentru a sprijini cetățenii și companiile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăți economice din cauza focarului COVID-19.

Normele privind ajutoarele de stat ale UE nu se aplică pentru:

  • sprijin financiar din fonduri UE sau naționale acordate serviciilor de sănătate sau altor servicii publice pentru a aborda COVID-19;
  • orice sprijin financiar public acordat direct consumatorilor (de exemplu, pentru serviciile anulate sau biletele care nu sunt rambursate de operatorii în cauză);
  • orice măsuri de sprijin public care sunt disponibile tuturor companiilor (de exemplu, subvenții salariale și suspendarea plăților impozitelor corporative, TVA sau contribuții sociale);
  • acest lucru poate fi completat cu o varietate de măsuri suplimentare, cum ar fi Regulamentul de minimis și Regulamentul general de scutire pe categorii

Aceste măsuri nu necesită aprobarea Comisiei în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, iar statele membre pot acționa imediat.

 

Măsuri fiscale comunicate de ANAF la 16 martie 2020

Amânarea anumitor proceduri fiscale

  • Suspendarea colectării cererilor bugetare executate sau a deciziei de a nu iniția această executare; pentru a realiza acest lucru, nu se vor emite comenzi de plată, popriri asupra fondurilor disponibile și a veniturilor și confiscării bunurilor. Aceasta nu va include nicio sumă ordonată în baza hotărârilor judecătorești în cauzele penale;
  • Suspendarea procedurilor de audit fiscal (inspecții fiscale, controale antifraudă), cu excepția controalelor care pot fi efectuate de la distanță și cu excepția cazurilor de evaziune fiscală, unde sunt disponibile indicații relevante;
  • Suspendarea activităților antifrauda legate de Filtrul 2 și a activităților specifice la punctele de control ale frontierei cu Ungaria și Bulgaria;
  • Termenul limită pentru depunerea declarațiilor fiscale din 25 martie 2020 este amânat la 25 aprilie 2020.

Măsuri legate de numerar

  • În martie 2020, rambursările de TVA vor fi efectuate pentru toate declarațiile / creanțele procesate pentru care au fost deja emise decizii de rambursare;
  • Implementarea unui nou mecanism de rambursare a TVA destinat să accelereze procesarea cererilor de rambursare, începând cu 1 aprilie 2020.Aceste măsuri se vor aplica pe toată durata stării de urgență în România și timp de 30 de zile de la încetarea acesteia.

 

Măsuri fiscale propuse

Amânarea plății pentru contribuții sociale sau depunerea formularelor de impozitare

  • CAS, CASS, CAM pe o perioadă de 3 luni, cu o bonificare de 5% pentru contribuabilii care beneficiază de lichidități și decid să achite obligațiile;
  • Amânare cu 90 de zile pentru toate termenele prevăzute de Codul procedural fiscal (inclusiv formularele lunare D224, D112, D222, situațiile financiare etc.);
  • Reluarea plății obligațiilor fiscale pentru toate impozitele datorate statului pentru o perioadă de minim. 90 de zile;
  • Scutirea sau scăderea dobânzilor de întârziere și a penalităților, precum și a penalităților pentru nedeclararea obligațiilor fiscale care au fost reprogramate;
  • Utilizarea comunicării electronice de către autoritățile fiscale și de către contribuabilii care depun declarații pentru impozitele locale;
  • Îmbunătățirea funcționalităților SVP (Spatiul Virtual Privat).

Deductibilitatea deplină a donațiilor făcute pentru prevenirea, eradicarea și combaterea COVID 19

  • Permite deductibilitatea donațiilor de numerar sau a materialelor specifice utilizate în lupta împotriva COVID 19;
  • Permite compensații bilaterale sau multilaterale între contribuabili în afara cadrului prevăzut de HG 773/2019 pentru a reduce pierderile financiare;
  • Scutirea taxelor vamale pentru importurile de medicamente și produse pentru îngrijirea sănătății necesare pentru prevenirea, eradicarea și combaterea COVID 19;
  • Deductibilitate totală pentru provizioanele constituite pentru creanțe îndoielnice (neîncasate în această perioadă);

Mărirea domeniului de aplicare a scutirii de impozite furnizate pentru profiturile reinvestite

  • Scutire de impozit care se acordă pentru profiturile reinvestite pentru producătorii de produse alimentare și servicii medicale pentru profiturile excedentare obținute în această perioadă;
  • Categorii suplimentare de cheltuieli care trebuie permise pentru deductibilitate, cum ar fi cheltuielile cu deplasarea de la și la locul de muncă;
  • Deductibilitate suplimentară pentru cheltuieli cu bunuri specifice de îngrijire a sănătății utilizate pentru a preveni răspândirea COVID 19;
  • Posibilitatea de a reveni la mecanismul de plată a impozitului pe profit trimestrial din plățile privind impozitul pe profit anticipat;
  • Prelungirea duratei pentru documentele de imigrare care urmează să expire (de exemplu, cu o perioadă limitată de 60 de zile);

Rambursarea TVA cu auditul fiscal ulterior și plata cu 100% cât mai curând posibil.

  • Rambursare rapidă TVA;
  • Implementarea taxei inversă TVA pentru tranzacțiile B2B pentru următoarele trei luni pentru industriile care sunt cele mai afectate de COVID 19;
  • Implementarea unei cote reduse de TVA redusă cu 5% pentru echipamentele medicale și bunurile auxiliare;
  • Rambursarea altor pasive datorate de către stat față de companii;
  • Posibilitatea ajustărilor de TVA pentru creanțele care nu sunt încasate pe toată durata stării de urgență în România și timp de 60 de zile de la încetarea acestora.

Puteți consulta raportul aici: 2020 03 Raport PWC_COVID

Starea de urgență – ce înseamnă, ce trebuie să cunoaștem

Stimați parteneri,

Cele de mai jos, sumarizează unele informații din Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, nr. 195/16.03.2020 (Decretul), care indică regulile efective care trebuie aplicate în România în mai multe privințe pe perioada stării de urgență și care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 212/16.03.2020, Partea I.

Decretul este important în sine (și într-o serie de privințe importante doar anunță măsuri suplimentare), totuși, ar trebui să fie luat în considerare într-un context mai larg, având în vedere formularea laconică (și, în mai multe rânduri, deficitară) a unor articole, precum și faptul că sunt anunțate/ar trebui să urmeze măsuri conexe destul de importante.

 

Lucian Bondoc, avocat asociat coordonator

BONDOC și ASOCIAȚII

 

 

  1. Când începe de fapt și pentru cât timp se va aplica starea de urgență?

Starea de urgență a început practic de la publicarea Decretului (luni, 16 martie) – astfel de decrete produc efecte imediat. Chiar dacă au aplicabilitate imediată, astfel de decrete fac obiectul controlului/aprobării Parlamentului în termen de 5 zile de la emitere.

Termenul inițial al stării de urgență este de 30 de zile. Este probabil să fie prelungit pentru perioade succesive de cel puțin câteva ori.

 

  1. Ce înseamnă mai exact starea de urgență pentru moment?

Conceptul este stabilit prin lege (și provine din Constituția României) și permite statului să deroge în circumstanțe excepționale (odată ce o astfel de stare este declarată) de la o serie de drepturi fundamentale și alte principii juridice.

Conținutul din cazul de față este cel detaliat în Decret (și va fi dezvoltat și prin acte subsecvente adoptate în baza sa).

În esență, pentru moment, este vorba în principal despre:

 

Măsuri de aplicabilitate imediată:

  • Menținerea școlilor/universităților/altor instituții de învățământ închise [acest lucru trebuie luat în considerare în corelație cu o lege publicată la sfârșitul săptămânii trecute, care permite multor părinți să rămână acasă pentru a avea grijă de copii];
  • Anunțarea principiului măsurilor economice de sprijinire pentru angajații și angajatorii afectați [măsurile reale vor fi anunțate separat de către Guvern – această parte va fi în mod evident foarte importantă];
  • Societățile comerciale și autoritățile / instituțiile publice introduc, ori de câte ori este posibil, munca la domiciliu și munca la distanță a angajaților prin decizie unilaterală;
  • Contractele colective de muncă vor rămâne valabile pe perioada stării de urgență;
  • Procesele sunt suspendate, cu excepția cauzelor de urgență deosebită. Pentru aceste cauze urgente, instanțele vor avea posibilitatea de a stabili termene de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi (și va trebui, de asemenea, să ia măsuri pentru a încerca să organizeze ședinte de judecată prin videoconferință). Au fost adoptate unele măsuri speciale cu privire la cauzele de drept penal;
  • Prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel sunt suspendate sau nu încep să curgă, după caz, pe perioada stării de urgență;
  • Acțiunile de executare silită vor continua numai dacă este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de Comitetului Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă;
  • Se va asigura continuitatea activităților din sectoarele energiei și a altor servicii de utilitate publică[se preconizează că măsurile specifice să fie anunțate separat];
  • O serie de servicii locale vor fi subordonate operațional Ministerului Afacerilor Interne (de exemplu, poliția locală, serviciile voluntare de pompieri, serviciile publice de ambulanță);
  • Posibilitatea de a rechiziționa bunuri și de a chema persoanele fizice pentru prestări de servicii în interes public, cerute de instituțiile publice implicate în menținerea ordinii și securității naționale [acest aspect pare larg și confuz, având în vedere că rechiziționarea de bunuri și de stocuri este indicată și în anexa măsurilor graduale (care nu se referă șila chemarea forței de muncă umane)];
  • Obligația operatorilor de comunicații electronice de a coopera pentru informarea corespunzătoare/împotriva știrilor false;
  • Decontarea concediilor medicale se va face cu prioritate;
  • Angajarea directă de către Ministerul Afacerilor Interne și structurile sanitare devine posibilă pentru nevoia de a lupta împotriva Covid 19;
  • Relocări, rectificări și transferuri bugetare ar trebui să susțină toate măsurile;
  • Beneficiarii fondurilor europene pot decide (împreună cu autorităţile de management/organismele intermediare) suspendarea contractelor lor pe perioada stării de urgență;
  • Orice document emis de autoritățile publice care ar fi trebuit să expire în această perioadă va rămâne valabil;
  • Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri poate emite certificate de situație de urgență pe baza documentelor justificative.

 

 Principalele măsuri privind sectorul sănătății:  

  • Achiziția directă (fără licitație) de medicamente, materiale și echipamente de către Ministerul Sănătății și unitățile sanitare;
  • Prețurile pentru achiziția de medicamente pentru tratamentul pacienților afectați de Covid 19 pot depăși prețurile din catalogul național Canamed;
  • Medicii de familie pot prescrie medicamente pentru pacienții cronici și de pe listele cu medicamentelor restricționate;
  • Nici o limită financiară pentru acoperirea asistenței în unitățile sanitare (cu paturi);
  • Pragul de rambursare în asistența primară și ambulatoriu a crescut la 8 pacienți pe oră;
  • Posibilitatea de a depăși bugetul pentru T1 2020;
  • Plafonarea procentului aferent clawback la nivelul T4 2019;
  • Prescripții de tratamente „off-label” sunt permise dacă sunt aprobate de comisia de politică a medicamentului  de la nivelul spitalului relevant;
  • Măsuri simplificate de rambursare (de ex.: nu este nevoie de cardul de sănătate, nu este necesar să se raporteze în termen de 3 zile);
  • Ministerul Sănătății poate introduce noi programe de sănătate și noi servicii medicale în legătură cu lupta împotriva Covid 19;
  • În cazul încălcării sarcinilor de serviciu, aproape orice persoană cu funcții de conducere în sectorul sănătății și al asistenței sociale poate fi suspendat.

 

Măsuri de aplicabilitate graduală:

  • Dreptul de a rechiziționa capacitățile de producție și stocurile de produse diverse de către autoritățile centrale, dacă este necesar în scopul combaterii Covid 19 (de luat în considerare treptat, dacă va fi necesar în viitor);
  • Nu există restricții de circulație pe plan intern pentru moment, cu toate acestea, exista posibilitatea de a fi luate ulterior;
  • Nu s-a anunțat încă o plafonare a prețurilor, însă, a fost anunțată ca fiind posibilă în viitor (la nivelul valorii medii din ultimele 3 luni), în funcție de evoluțiile ulterioare;
  • Cu cartacter mai general, Decretul rezervă dreptul de a adopta treptat toate celelalte restricții avute în vedere de legea care stă la baza sa, și anume:
    1. limitarea sau interzicerea circulației a vehiculelor și persoanelor în anumite zone sau între anumite ore;
    2. efectuarea controalelor persoanelor și locurilor;
    3. închiderea temporară a benzinăriilor sau a altor localuri publice;
    4. raționalizarea produselor alimentare și a altor produse prim-necesare;
    5. interzicerea circulatiei auto, feroviare, maritime și fluviale și aeriene pe mai multe rute;
    6. închiderea frontierei de stat;
    7. rechiziționarea bunurilor.

 

  1. Cine are obligația de a respecta aceste reguli?

În esență, oricine cade sub incidența acestora.

Legea care stă la baza decretului anexat prevede obligația generală (aplicabilă și operatorilor economici privați) de a respecta toate măsurile adoptate în contextul unei stări de urgență, inclusiv a ordonanțelor militare. Aceeași lege prevede că operatorii economici privați care asigură servicii de utilitate publică, printre altele în sectorul alimentar, trebuie să asigure continuitatea serviciilor esențiale pentru populație.

 

  1. E legal? Care este temeiul juridic pentru cele de mai sus?

Unele dintre măsurile din Decret sunt discutabile prin raportare la cadrul legal din spatele acestuia, cu toate acestea, acest lucru pare riscant de testat acest lucru, dacă nu este prezentat un motiv puternic.

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților sprijin pentru agricultură și propune măsuri concrete

Clubul Fermierilor Români se alătură organizațiilor din România care solicită sprijin pentru mediul de afaceri în această perioadă în care țara și lumea întreagă se confruntă cu pandemia de COVID-19 și propune, în mod special, o serie de măsuri concrete pentru susținerea agriculturii și limitarea impactului negativ pentru fermierii români.

Semnalăm astfel o serie de aspecte de care ar trebui să se țină cont în adoptarea măsurilor corespunzătoare care să vină în sprijinul fermierilor.

 

Contextul actual:

  1. Nevoile de hrană ale populației în această perioadă au crescut pe fondul temerilor legate de evoluția pandemiei de COVID-19, inclusiv de modificarea obiceiurilor alimentare în situații de izolare medicală sau de carantină.
  2. O serie întreagă de circuite/lanțuri de aprovizionare internaționale sunt afectate de pandemia de coronavirus. Sunt afectate atât dimensiunile/volumele importurilor unor produse agro-alimentare, cât și ale inputurilor provenite din import și necesare în procesul de producție vegetală sau, în unele privințe, pe lanțul de aprovizionare cu alimente până la clientul final.
  3. În această perioadă, fermierii au inițiat sau se pregătesc să înceapă campania de însămânțare pentru culturile de primăvară care se desfășoară pe circa 50% din terenul agricol din România.
  4. Inputurile necesare pentru campania de primăvară, precum semințe, îngrășăminte, fertilizanți, piese de schimb pentru utilajele agricole etc. sunt deja asigurate în mare parte pentru campania de primăvară, o parte fiind însă încă pe drum și trebuind să ajungă cu bine la destinație pentru finalizarea campaniei de primăvară în bune condiții.
  5. Transportul de mărfuri pe rutele internaționale este restricționat / influențat de măsurile de prevenție și se desfășoară cu dificultate și cu întârzieri. Din acest motiv, aprovizionarea fermelor vegetale și de animale este periclitată.
  6. Mai mult, anticipăm o altă potențială problemă majoră pentru fermierii români și anume asigurarea necesarului de inputuri pentru campania agricolă de toamnă (care începe în lunile iunie-iulie) având în vedere că cele mai multe inputuri sunt asigurate din import din țările care au intrat în carantină.
  7. Agricultura angajează cel mai mare procent al populației active din România. Particularitatea forței de muncă din agricultura românească este vârsta înaintată a lucrătorilor în acest sector, de aici derivând riscul și vulnerabilitatea acestora în fața efectelor pandemiei de coronavirus.
  8. Revenirea în țară a românilor / familiilor de români din statele europene puternic afectate de pandemia de coronavirus reprezintă un risc de transmitere a COVID-19 și de infectare a forței de muncă din agricultură, cu impact direct în fermele vegetale și zootehnice.
  9. Carantina operatorilor din fermele zootehnice care nu ar permite izolarea chiar la fermă poate avea un impact foarte mare, imediat, asupra bunăstării animalelor (hrană, îngrijire, producție animală, reproducere, sacrificare etc).
  10. Activitățile din fermele vegetale se desfășoară pe câmp, în aer liber, din acest motiv riscurile de contaminare sunt mai mici.

Nota: deocamdată nu s-au semnalat cazuri de contractare a COVID-19 printre fermieri și angajații din agricultură.

  1. Pentru a asigura biosecuritatea în fermă, fermierii și angajații acestora au început să se izoleze în ferme. Deși companiile producătoare și distribuitorii de inputuri pentru agricultură au limitat sau chiar încetat contactul cu exteriorul, se asigură în continuare livrarea produselor necesare în ferme.

În acest moment, prioritară este sprijinirea sistemului medical în salvarea vieților omenești. În același timp, agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei și trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc. pentru garantarea securității și siguranței alimentare a cetățenilor României. Acest lucru trebuie reflectat în consecință în toate comunicările Guvernului privind domeniile declarate strategice: sănătate, siguranță publică, singuranță alimentară și agricultură.

 

Măsurile pe care le propunem sunt următoarele:

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

  1. Sprijinirea prin propuneri de acte normative adecvate și elaborate cu consultarea fermierilor a tuturor măsurilor listate în secțiunea dedicată Guvernului României de mai jos.
  2. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii.
  3. Constituirea unei celule de criză la nivelul MADR care să gestioneze relația cu fermierii, asociațiile fermierilor din agricultură, companiile din agribusiness prin consultări permanente cu cei menționați, informări și recomandări pentru fermieri și partenerii acestora. Această celulă de criză să poată fi contactată cu regularitate și rapiditate de la distanță, inclusiv prin înființarea unui număr de telefon verde, de către principalele asociații de producători și CDR, pentru a câștiga timp și a reduce riscurile de sănătate.
  4. Analizarea rapidă a soluțiilor propuse de fermieri și a asociațiilor de fermieri, alți jucători din agribusiness și implementarea imediată a propunerilor selectate.
  5. Ministrul agriculturii să transmită în spațiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susținerea agriculturii, asigurării produselor agricole (a hranei pentru populație) și să invite toate părțile implicate la cooperare și solidaritate. În acest sens ar fi util să se precizeze:
  • care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză / a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri;
  • care sunt soluțiile pentru asigurarea transmiterii informațiilor de interes pentru fermieri;
  • cum se implică autoritățile în luarea măsurilor de sprijinire a continuării în bune condiții a lucrărilor agricole din campania de primăvară, protejarea persoanelor vulnerabile care desfășoară activități agricole și pentru asigurarea bunăstării animalelor din fermele zootehnice.

Este foarte important ca ministrul agriculturii să transmită cetățenilor României că prin măsurile care se iau se are în vedere asigurarea deplină a securitații alimentare a românilor și sprijinirea lanțului agro-alimentar de proximitate pentru buna traversare a acestei perioade. În acest sens, este necesară o comunicare susținută pentru ca toți cetățenii să înțeleagă să nu pună presiune artificială pe lanțul agro-alimentar astfel încât activitățile pe întreg lanțul de aprovizionare să se desfășoare în condiții cât mai bune, ținând cont de restricțiile și limitările care au fost impuse.

  1. Criza arată o dată în plus necesitatea extinderii digitalizării la agențiile din agricultură precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF și a realizării unei baze de date comună cu informațiile despre fermieri și ferme, care să poată fi actualizată în timp real și care va duce la simplificarea gestionării și transmiterii documentelor de către fermieri către autorități pentru primirea subvențiilor și obținerii actelor necesare pentru finanțări, tranzacții etc (limitarea expunerii persoanelor implicate). Este important ca agențiile din agricultură să comunice între ele și să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajații acestora cu solicitări pentru depunerea acelorași documente în format printat la două sau mai multe agenții din agricultură.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

A – SĂNĂTATEA ȘI DISPONIBILITATEA PERSONALULUI

  1. Stimularea, la nivel național, a izolării în ferme a operatorilor care să asigure continuarea lucrărilor agricole, cu măsuri de siguranță pentru oameni și animale, sprijinirea aprovizionării pentru cei din ferme precum și a familiilor celor care intră în izolare în ferme.
  2. Fiind perioada însămânțărilor de primăvară, recomandăm ca această activitate să fie considerată strategică și dacă se decide carantinarea anumitor persoane care lucrează în fermă, carantinarea să se poate face la fermă, nu la domiciliu, astfel încât lucrările agricole să continue.
  3. Solicităm Guvernului să aibă în vedere măsuri speciale pentru oamenii care lucrează în ferme în cazul declanșării unor eventuale probleme de sănătate (kituri testare, dispozitive medicale, personal medical etc).
  4. Regimul de muncă al zilierilor să fie reconsiderat și să fie ridicate limitările referitoare la perioada de angajare a unei persoane pe an. În condițiile în care vor exista probleme cu personalul disponibil în agricultură, va fi necesar să fie mobilizate toate resursele disponibile, cu adaptarea corespunzătoare a cadrului legislativ privind condițiile de muncă/angajare a zilierilor.

 

B – ASIGURAREA CONTINUITĂȚII CAPACITĂȚII DE PRODUCERE A HRANEI ÎN CONDIȚII SUSTENABILE

Asigurare livrare inputuri pentru campania agricolă de primăvară (multe fiind procurate în prezent din import)

  1. Să fie luate toate măsurile necesare pentru sprijinirea agriculturii pentru a evita compromiterea campaniei de primăvară, pentru asigurarea siguranței și sănătății oamenilor care lucrează în ferme, susținerea aprovizionării continue cu cele necesare în ferme (inputuri, alimente, produse de igienă și prevenție etc.), cu accent pe lanțul scurt de aprovizionare în funcție de potențialul de livrare a produselor agricole din ferme.
  2. Solicităm ridicarea restricțiilor de circulație pentru transportul de inputuri pentru ferme și a produselor agricole destinate aprovizionării agro-alimentare sau cel puțin flexibilizarea acestuia în așa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activității de producere a hranei să nu fie perturbată. O atenție specială trebuie acordată fluidizării transportului pe cale ferată și a prioritizării transportului necesar agriculturii pe calea ferată.
  3. Să fie, astfel, asigurat, chiar dacă se pun restricții pe traseu, transportul inputurilor pentru producția vegetală, premixuri sau alte produse pentru hrana animalelor, transportul animalelor vii, a ambalajelor necesare firmelor din industria agroalimentară, piese de schimb pentru utilajele agricole din ferme etc. Atragem atenția asupra stocurilor limitate în țară a pieselor de schimb pentru utilajele agricole, centrele logistice fiind în Germania, Franța, Belgia etc. Propunem ca în cazul închiderii granițelor sau restricționării transportului terestru, piesele de schimb să facă subiectul unor achiziții strategice și să fie aprovizionate pe cale aeriană.

Asigurare procurare ȘI livrare inputuri pentru campania agricolă de toamnă

  1. Având în vedere riscul de compromitere și a campaniei de toamnă, credem importantă oferirea unor linii de credit fără dobândă pentru fermieri în vederea procurării din timp de către aceștia a inputurilor necesare (o parte semnificativă necesitând procurarea din afara României).

 

C – ASIGURAREA DE LICHIDITĂȚI

  1. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii.
  2. Identificarea unei soluții în negociere cu Comisia Europeană privind plata în avans a subvențiilor pentru campania 2020-2021, într-o proporție cât mai mare (peste 80%). Propunem ca termen de plată iunie 2020. Este foarte important să nu existe presiune pe fermieri să-și vândă producțiile de anul acesta la prețuri mici pentru a-și plăti datoriile.
  3. Derularea cu rapiditate a apelurilor pe proiectele gestionate de AFIR. Transmiterea către Comisia Europeană a solicitării de reducere la minim sau chiar eliminarea contribuției fermierilor prin co-finanțare la aceste proiecte pe perioada crizei, pentru a încuraja fermierii să acceseze fondurile europene pentru proiecte.
  4. Solicităm compensarea datoriilor statului cu sumele datorate de ferme pentru bugetul de stat în următoarele 3-4 luni (cu posibilitatea extinderii perioadei în funcție de evoluția pandemiei).
  5. Solicităm compensarea sumelor negative din decontul de TVA cu datoriile fermieriilor către bugetul de stat sau rambursarea sumelor dupa caz lunar în maxim 30 zile de la depunerea decontului.
  6. Sprijinul pentru procurarea inputurilor aferente campaniei de toamnă menționat mai sus (secțiunea B pct. 8).
  7. Solicităm ca propunerile făcute de alte asociații (de exemplu: Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini) pentru susținerea mediului de afaceri din România să fie luate în considerare și pentru agricultură acolo unde au aplicabilitate (acordare facilități fiscale, prelungire credite / linii de creditare, reducere sau amânare plată taxe, impozite, facilități angajați / angajatori etc.).
  8. Propunem acordarea de facilități fiscale companiilor din agricultură sau din alte industrii care se implică în susținerea fermierilor prin donații, produse de igienă, dezinfecție, îngrijire personală etc. (reducere taxe, amânare termene plată TVA etc).

 

D – SPRIJINIRE ACCES ECHILIBRAT LA PIAȚĂ

  1. Fermierii români să fie sprijiniți să aibă acces la raft pentru consumul populației – acesta nu este doar un aspect de echilibrare a unei situații nefirești în cazul multor magazine, dar o necesitate în contextul:
    1. perturbării unor circuite de aprovizionare internaționale;
    2. riscului crescut de contaminare odată cu lungirea lanțului de aprovizionare;
    3. riscului crescut de contaminare odată cu multiplicarea surselor raportat la țări cu situații epidemiologice mai grave decât ale României;
    4. necesității minimizării impactului economic asupra agriculturii românești aflată și așa sub presiune.

 

E – REFLECTAREA CONSTATĂRILOR LEGATE DE PANDEMIE ÎN DOCUMENTELE STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN MĂSURA MAXIMĂ PERMISĂ DE REGLEMENTĂRILE EUROPENE

  1. Criza actuală confirmă faptul că agricultura este esențială pentru a asigura hrana populației atât în prezent, cât și pentru viitor și este vitală pentru a face față în condiții acceptabile situațiilor de criză.
  2. Sprijinirea capacităților locale este o necesitate de termen scurt, mediu și lung atât pentru asigurarea unor nevoi de bază ale populație, cât și pentru susținerea României în echilibrarea balanței comerciale cu alte state.
  3. În contextul discuțiilor privind pregătirea planurilor strategice pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (analiza SWOT) și a stării de urgență, va trebui avută în vedere fragilitatea lanțurilor lungi de aprovizionare, mai ales în zonele cu deficit comercial agro-alimentar al României și considerăm că este importantă stimularea rezonabilă și sustenabilă a lanțurilor scurte de aprovizionare. În această perioadă, care nu se știe cât va dura, este absolut necesară o deschidere rapidă și mai generală pe acest subiect, cererea de alimente fiind în creștere naturală.
  4. Statisticile exporturilor și importurilor românești legate de agricultură ar trebui discutate cu fermierii în vederea identificării slăbiciunilor și oportunităților de avut în vedere cu prioritate.

 

F – ALTE PROPUNERI

O problemă importantă o reprezintă persoanele care au venit din străinătate în țară și care ar trebui să intre în carantină la domiciliu – sunt destule cazuri care nu respectă această restricție. Ar fi, astfel, necesare:

  1. O bază de date națională cu informații disponibile online la nivelul autorităților locale privind persoanele care trebuie să rămână în carantină și cei cu care stau în casă. Poliția și Primăria nu au cum să verifice aceste informații fără o evidență clară a celor veniți din străinătate. Este nevoie de aceste informații astfel încât autoritățile locale (poliția în primul rând) să poată verifica persoanele care circulă pe stradă.
  2. Se poate aplica un formular online care să fie completat de toți cei care intră în țară, cu transmiterea directă în această bază de date, accesibilă la nivel local.
  3. Toate persoanele care au intrat în țară în ultimele 10 zile să transmită date către primăria unde au domiciliul sau reședința și să verifice dacă au ajuns în localitățile de domiciliu. Ar fi util, eventual, de precizat și domeniul de activitate din străinătate pentru a încerca o identificare a unor eventuale resurse de disponibilitate pentru domenii economice în funcție de evoluția pandemiei și a pieței forței de muncă.

Proiect CE pentru ajutoare de stat în contextul COVID-19

Declarația vicepreședintei executive Margrethe Vestager referitor la un proiect de propunere privind un cadru temporar pentru ajutoarele de stat în vederea sprijinirii economiei în contextul epidemiei de COVID-19   Aseară, Comisia Europeană a trimis statelor membre spre consultare un proiect de propunere privind un cadru temporar pentru ajutoarele de stat în vederea sprijinirii economiei în contextul epidemiei de COVID-19, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, pentru a remedia perturbările grave ale economiei UE. Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager a declarat: „Gestionarea impactului economic al epidemiei de COVID-19 necesită luarea de măsuri ferme. Trebuie să acționăm cu rapiditate și într-un mod coordonat. Normele UE privind ajutoarele de stat oferă un set de instrumente pentru ca statele membre să ia măsuri prompte și eficace. Avem două obiective comune: În primul rând, întreprinderile să aibă lichiditățile necesare pentru a funcționa în continuare sau pentru a-și îngheța temporar activitățile, dacă este cazul, și sprijinul să ajungă la întreprinderile care au nevoie de el. În al doilea rând, sprijinul acordat întreprinderilor într-un stat membru să nu submineze unitatea de care Europa are nevoie, în special în timpul unei crize. Trebuie să ne putem baza pe piața unică europeană pentru a ne ajuta economia să facă față epidemiei și să revină în forță după încetarea acesteia. Ținând cont de aceste aspecte, Comisia va permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a face față acestei situații fără precedent.  Vineri, Comisia a adoptat o comunicare ce prezintă numeroasele posibilități deja existente. De asemenea, am anunțat că lucrăm la un nou cadru temporar, care să completeze posibilitățile existente. Acesta se întemeiază pe articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE pentru a remedia perturbări grave ale economiei. Începând de vineri, măsurile pe care statele membre au trebuit să le ia, pentru a încetini răspândirea epidemiei de COVID-19, au făcut ca acest demers să fie cu atât mai stringent și mai necesar. Prin urmare, ne-am intensificat ritmul de lucru și ieri seară am trimis o propunere de proiect statelor membre, pentru a afla care este opinia acestora și a ne asigura că este adecvată scopului urmărit. Dispozițiile sale se vor aplica în întreaga Uniune. Obiectivul nostru este ca noul cadru temporar să intre în vigoare în zilele imediat următoare. Pentru comparație, în timpul crizei financiare, au trecut trei săptămâni între lansarea consultării interne asupra cadrului și adoptarea acestuia. În prezent suntem în măsură să acționăm chiar mai rapid decât am făcut-o acum zece ani pentru a răspunde crizei financiare, deoarece ne bazăm pe experiența dobândită datorită cadrului din 2009. Noul cadru temporar va permite statelor membre (i) să instituie scheme de granturi directe (sau avantaje fiscale) de până la 500 000 EUR în beneficiul unei întreprinderi, (ii) să ofere garanții de stat subvenționate pentru împrumuturile bancare, (iii) să permită împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. În fine, (iv) noul cadru temporar va recunoaște rolul important al sectorului bancar pentru a face față efectelor economice ale epidemiei de COVID-19, și anume acela de a direcționa ajutorul către clienții finali, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul temporar precizează că un astfel de ajutor este un ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine, și oferă orientări privind modul de reducere la minimum a oricărui ajutor rezidual necuvenit acordat băncilor în conformitate cu normele UE. Noul cadru nu înlocuiește, ci completează setul de instrumente cu multe alte posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat – fie că este vorba de măsuri generale de acordare de subvenții salariale și de suspendare a plății impozitelor pentru toate întreprinderile sau de furnizarea de compensații întreprinderilor pentru prejudiciile suferite din cauza epidemiei de COVID-19. Compensațiile pot fi utile în special pentru sprijinirea sectoarelor care au fost afectate în mod deosebit. Pentru a da un exemplu important: dacă vrem să reducem la minimum concedierile permanente și prejudiciile aduse sectorului european al aviației, sunt necesare măsuri urgente. Comisia este pregătită să colaboreze de îndată cu statele membre pentru a găsi soluții viabile care să mențină această parte importantă a economiei noastre, utilizând flexibilitatea deplină în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. De exemplu, se poate acorda o compensație companiilor aeriene în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru prejudiciile suferite din cauza epidemiei de COVID-19, chiar dacă acestea au beneficiat de un ajutor de salvare în ultimii zece ani. Cu alte cuvinte, nu se aplică principiul «prima și ultima dată». Nu in ultimul rand, Comisia lucrează și la elaborarea unor formulare care să faciliteze activitatea de concepere a măsurilor de combatere a impactului epidemiei de COVID-19. Primul formular, care se referă la modul de compensare a întreprinderilor pentru prejudiciile suferite, va fi publicat online astăzi. Am înființat o căsuță poștală electronică și o linie telefonică specială pentru statele membre, care funcționează șapte zile din șapte. Și, cel mai important, ne-am asigurat că deciziile noastre pot fi luate foarte rapid. Cu alte cuvinte, Comisia Europeană va continua să acorde sprijinul necesar guvernelor și cetățenilor.”   Context Noul cadru temporar propus va permite acordarea a patru tipuri de ajutoare: i) granturi directe și avantaje fiscale selective, ii) garanții de stat pentru împrumuturi contractate de întreprinderi de la bănci, iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi și iv) garanții pentru bănci care direcționează sprijinul către economia reală. Statelor membre le-a fost trimisă spre consultare următoarea propunere:
  • Ajutor sub formă de grant direct sau avantaj fiscal: Statele membre ar putea să instituie scheme de acordare a unei finanțări de până la 500 000 EUR unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unui grant direct sau al unui avantaj fiscal.
  • Ajutor sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturile bancare: Statele membre pot acorda garanții de stat sau pot institui scheme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de întreprinderi. Acestea ar beneficia de prime subvenționate, cu reduceri ale ratei de piață estimate pentru primele anuale aferente noilor garanții destinate IMM-urilor și altor tipuri de întreprinderi. Sunt prevăzute anumite limite privind cuantumul maxim al împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcționare ale întreprinderilor (stabilite pe baza masei salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile pot viza atât împrumuturile pentru investiții, cât și împrumuturile pentru capitalul circulant.
  • Ajutor sub formă de rate ale dobânzii subvenționate: Statele membre pot permite ca întreprinderilor să li se acorde împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii care să fie cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020, plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și pentru alte tipuri de întreprinderi. Rata de bază este fixă pentru a oferi mai multă securitate cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. În ceea ce privește posibilitatea de a furniza garanții subvenționate, sunt prevăzute anumite limite pentru cuantumul maxim al împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcționare ale întreprinderilor (stabilite pe baza masei salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile pot fi atât pentru investiții, cât și pentru nevoile capitalului circulant.
  • Cea de a patra și ultima măsură recunoaște rolul important al sectorului bancar și al altor intermediari financiari pentru a face față efectelor economice ale epidemiei de COVID-19. Cadrul temporar precizează că, în cazul în care statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, acesta este un ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine. Cadrul oferă, de asemenea, orientări privind modul de reducere la minimum a oricăror ajutoare reziduale necuvenite acordate băncilor și de asigurare a faptului că ajutorul ajunge, în cea mai mare măsură posibilă, la beneficiarii finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai puțin stricte în materie de garanții, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate mai scăzute ale dobânzii.
  • În cazul în care este necesar să se acorde băncilor ajutoare directe în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru a compensa prejudiciile cauzate în mod direct de epidemia de COVID-19, aceste ajutoare nu ar fi considerate un sprijin public extraordinar în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. În mod similar, această dispoziție s-ar aplica și oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în temeiul cadrului temporar.
  • Printre caracteristicile generale ale tuturor măsurilor menționate mai sus se numără faptul că întreprinderile care au început să se confrunte cu dificultăți după 31 decembrie 2019 sunt eligibile pentru a beneficia de ajutor în temeiul acestui cadru temporar. Dispoziția în cauză este menită să asigure faptul că acest cadru temporar nu este utilizat pentru un sprijin acordat contribuabililor care să nu aibă legătură cu epidemia de COVID-19. În plus, cadrul temporar prevede și obligații generale în materie de transparență.
 

Soluțiile fermierilor, adoptate în contextul actualei crize declanșate de COVID-19

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă urmărește cu atenție evoluția la nivel național și internațional a situației declanșate de răspândirea coronavirusului și este în contact permanent cu membrii săi, fermierii performanți din România, precum și cu autoritățile statului responsabile pentru agricultură.

În această perioadă fermierii caută soluții pentru continuarea lucrărilor agricole în ferme și prevenirea răspândirii virusului COVID-19, ținand cont că fermele cu producție vegetală au intrat în campania agricolă de însămânțare a culturilor de primăvară, iar în zootehnie fermierii au în grijă animalele.

Cea mai bună cale de a gestiona crizele este să le prevenim și să învățăm din experiențele reușite, sens în care împărtășim soluțiile identificate de membrii Clubului Fermierilor Români.

 

NICUȘOR ȘERBAN, administrator AGROSERV MĂRIUȚA SRL, Președintele Clubului Fermierilor Români

Nicușor Șerban are una dintre fermele de elită cu vaci Holstein de genetică aleasă, dar și teren pe care îl cultivă atât pentru a asigura furajul animalelor, cât și pentru a valorifica producțiile de cereale, porumb sau rapiță. În iunie 2018 a inaugurat „Lăptăria cu Caimac”, fabrica de lactate produse din lapte de vacă.

În această perioadă în care începe campania de însămânțare de primăvară iar lucrările în ferma zootehnică se desfășoară într-o rutină zilnică ce trebuie asigurată, obiectivul imediat al fermierului a fost să izoleze în fermă oamenii care se ocupă de fermă și de animale. A luat măsuri pentru a evita contactul muncitorilor din fermă cu cei de afară și asigură toate condițiile necesare de cazare în ferma, masă, spații de odihnă și igienizare. Sunt ajutați cu aprovizionarea de o echipă care aduce cele necesare desfășurării activităților în bune condiții. Siguranța oamenilor care lucrează în fermă și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc și din acest motiv au intrat cu toții în izolare.

Fermierul are foarte puține contacte cu persoanele care vin din exterior, doar cele care sunt necesare pentru susținerea lucrărilor agricole (de ex. reprezentanții companiilor de inputuri) și a luat măsuri suplimentare de igienizare, dezinfecție si prevenție în fermă, spațiile de lucru și birouri.

 

GEORG BARDEAU, administrator BANAT AGRI GROUP SRL, membru al Clubului Fermierilor Români

Pentru a limita expunerea persoanelor care lucrează în fermă și evitarea unei posibile contaminări, fermierul a adoptat următoarea soluție: operatorii au fost împărțiți în două grupe, una de tractoriști care rămân în fermă și nu mai merg acasă, iar a doua grupă care se ocupă de aprovizionare, aduce tot ce este necesar până la poartă dar nu intră în fermă. De ieri, prima grupă a intrat în izolare în fermă.

Fermierul a achiziționat paturi, pături, perne și lenjerii și asigură facilitățile necesare pentru oamenii care rămân în fermă, care sunt implicați în lucrările agricole. Aceștia au tot confortul necesar să muncească în fermă și condițiile pentru odihnă, masă și igienă conform măsurilor de siguranță și sănătate.

Echipa care se ocupă de aprovizionarea fermei asigură totodată și cele necesare familiilor operatorilor care rămân în fermă și nu ajung acasă. Familiile pot contacta echipa din afara fermei și solicita tot ce au nevoie. În acest mod, colegii izolați în fermă își pot vedea de treabă liniștiți știind că familiile lor sunt sprijinite în această perioadă.

Georg Bardeau ne-a precizat că nu au intrat în izolare în fermă acele persoane care au în familie persoane care au venit din străinătate în ultimele zile, ca măsură de siguranță.

 

CIPRIAN ANDREI OLTEANU, ALGAP SRL & administrator CASA AGRO SRL, membru al Clubului Fermierilor Români

Ciprian Olteanu și tatăl său adoptă și ei soluția de izolare în fermă cu operatorii implicați în lucrările agricole din această perioadă. Pentru asigurarea cazării și a facilităților necesare, fermierul a comandat containere folosite în construcții, modelul sanitar, care este dotat cu dușuri, chiuvete și toalete, și prevăzut cu boiler pentru apă caldă. Aceste containere au nevoie sa fie racordate la sursă de apă, curent electric și fosă septică.

Pentru fermierii care au nevoie să asigure și cazare personalului lor, există containere dormitor care sunt compartimentate, fiind prevăzute cu paturi și bucătărie.

Pentru cei interesați de această soluție, există companii care pun la dispoziție astfel de containere modulare, în diverse variante în funcție de necesități (dormitor, bucătărie, sanitar), prin opțiuni de închiriere, leasing sau cumpărare.

 

Din discuțiile avute cu fermierii, am aflat un aspect foarte important pe care îl semnalăm tuturor: fiecare fermier a stat de vorbă cu oamenii lui, a explicat care este rolul măsurilor luate de autorități pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și de ce este important ca ei să se organizeze cât mai bine, să se izoleze în ferme atât cât este nevoie, pentru perioadă determinată, astfel încât lucrările agricole să continue, iar campania de primăvară să se desfășoare în condiții cât mai bune, pentru ca recoltele viitoare să nu fie compromise, iar bunăstarea animalelor să fie asigurată.

 

Dacă în sănătate sunt mobilizate resurse și tot personalul medical luptă pentru salvarea vieților omenești, în agricultură fermierii și angajații lor se mobilizează pentru a asigura producția agricolă și a nu periclita siguranța alimentară a noastră, a tuturor. Este de datoria noastră, a celor care lucrăm în domeniul agricol să sprijinim fermierii prin propagarea informațiilor necesare, a soluțiilor care se pot adopta, și să facem demersuri la autorități cu propuneri de măsuri care pot fi adoptate pentru susținerea fermierilor în această perioadă critică din campania agricolă de primăvară.

Poziția Consiliului UE privind măsurile economice ca răspuns la pandemia de coronavirus

În urma videoconferinței din 10 martie 2020 între membrii Consiliului European, precum și președintele Băncii Centrale Europene, președintele Eurogrupului și Înaltul Reprezentant, Eurogrupul a purtat astăzi o discuție aprofundată, împreună cu membrii din afara zonei euro, despre cum să răspundă crizei umane și economice extraordinare cauzate de coronavirus. Eurogrupul și-a exprimat simpatia și solidaritatea cu cetățenii și statele membre afectate în special de această criză, precum și recunoștința sa față de cei care-și riscă propria sănătate pentru a salva vieți. Eurogrupul urmărește situația foarte îndeaproape și este în contact permanent și coordonat pentru a da un răspuns de politică economică puternic la situația excepțională. Angajamentele noastre de astăzi reflectă hotărârea noastră puternică de a face tot ce este necesar pentru a aborda eficient provocările actuale, pentru a restabili încrederea și pentru a sprijini o recuperare rapidă. Astăzi am salutat toate măsurile luate de statele membre și de Comisia Europeană, în special de cele luate pentru a se asigura că sistemele de sănătate și sistemele de protecție civilă sunt prevăzute în mod adecvat pentru a conține și trata boala, pentru a păstra bunăstarea cetățenilor noștri și pentru a ajuta firmele. și lucrătorii care sunt deosebit de afectați. În fața de aceste circumstanțe excepționale, am fost de acord că este necesar un răspuns de politică publică imediat, ambițios și coordonat. Am decis să acționăm și vom răspunde rapid și flexibil la evoluții pe măsură ce ele se desfășoară. Vom folosi toate instrumentele necesare pentru a limita consecințele socio-economice ale focarului COVID-19. Prin urmare, am creat un prim set de măsuri naționale și europene, în timp ce stabilim un cadru pentru acțiuni suplimentare pentru a răspunde evoluțiilor și pentru a sprijini redresarea economică. Estimările preliminare ale Comisiei Europene arată că sprijinul fiscal total pentru economie va fi foarte important. Am decis măsuri fiscale de aproximativ 1% din PIB, în medie, pentru 2020, pentru a sprijini economia, pe lângă impactul stabilizatorilor automatici, care ar trebui să funcționeze pe deplin. Până în prezent, ne-am angajat să oferim facilități de lichiditate de cel puțin 10% din PIB, constând în scheme de garantare publică și plăți cu impozite amânate. Următoarele măsuri fac parte din răspunsurile noastre coordonate pentru protejarea economiilor noastre.  
  1. Măsuri temporare pentru rezolvarea consecințelor COVID-19
Toate autoritățile naționale vor permite funcționarea stabilizatoarelor automate și, în plus, punerea în aplicare a tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura că se vor rezolva consecințele economice ale COVID-19 și nu vor pune în pericol realizările noastre economice și sociale. În măsura cerută de situația în evoluție din fiecare țară, acestea vor pune în aplicare măsuri temporare, cum ar fi:
  • Cheltuieli fiscale imediate care vizează stoparea și tratamentul bolii. Resurse adecvate vor fi furnizate sectoarelor noastre de sănătate și sistemelor de protecție civilă;
  • Sprijin pentru lichidități pentru firmele care se confruntă cu perturbări grave și cu deficiențe de lichiditate, în special IMM-urile și firmele din sectoare și regiuni afectate grav, inclusiv în transporturi și turism – aceasta poate include măsuri fiscale, garanții publice care să ajute companiile să împrumute, să garanteze exporturi și să renunțe la penalități de întârziere în contracte de achiziții publice;
  • Sprijin pentru lucrătorii afectați pentru a evita pierderea de locuri de muncă și venituri, inclusiv ajutor de muncă pe termen scurt, extinderea remunerațiilor medicale și prestațiile de șomaj și amânarea plăților pentru impozit pe venit
  1. Eforturile coordonate la nivel european vor completa măsurile naționale
  • Salutăm propunerea Comisiei de a aloca 37 de miliarde de euro pentru „Inițiativa de Investiții ca Răspuns la Corona”, destinată sistemelor de îngrijire a sănătății, IMM-urilor, piețelor muncii și altor părți vulnerabile ale economiilor noastre, și de a face ca alte 28 de miliarde de euro din fonduri structurale să fie pe deplin eligibile pentru a acoperi aceste cheltuieli. Am convenit asupra necesității punerii în aplicare a modificărilor legislative necesare cât mai repede posibil;
  • Salutăm inițiativa Comisiei și a grupului BEI de a mobiliza până la 8 miliarde de euro din împrumuturi de capital de lucru pentru 100.000 de firme europene, susținute de bugetul UE, prin îmbunătățirea programelor de garantare a creditelor bancare pentru IMM-uri. Susținem, de asemenea, eforturile continue ale Comisiei și ale grupului BEI de a crește această sumă până la 20 de miliarde de euro, ceea ce va ajunge la alte 150.000 de firme. De asemenea, salutăm lucrările în curs pentru punerea la dispoziție a unor fonduri suplimentare cât mai rapid și de a spori flexibilitatea instrumentelor financiare puse în valoare;
  • Salutăm inițiativa Grupului BEI de a cataliza 10 miliarde de euro în investiții suplimentare în IMM-uri și cartele intermediare pentru contul propriu și de a accelera implementarea altor 10 miliarde de euro susținute de bugetul UE;
  • Invităm BEI să îmbunătățească și să accelereze în continuare impactul resurselor disponibile, inclusiv prin colaborarea consolidată cu băncile naționale de dezvoltare;
  • Am salutat, de asemenea, pachetul de măsuri de politică monetară luate de BCE săptămâna trecută, menite să sprijine condițiile de lichiditate și finanțare pentru gospodării, întreprinderi și bănci, să contribuim la furnizarea fără probleme a creditului către economia reală și să evităm fragmentarea piețelor financiare din zona euro pentru a păstra buna transmitere a politicii monetare.
 
  1. Măsuri pentru redresarea economiei
Dincolo de răspunsul imediat și țintit, lucrăm la toate măsurile necesare, pentru a ajuta economia să își revină odată ce coronavirusul se va fi retras. Recunoaștem necesitatea de a reflecta asupra rezistenței lanțurilor noastre de valoare strategice europene pentru a proteja mai bine Europa pe viitor de întreruperile pieței de produse și de capital. Am consolidat deja cadrul nostru de gestionare a crizelor, inclusiv prin instituirea MES. Astăzi recomandăm să continuăm munca noastră pentru a consolida și mai mult arhitectura și rezistența la șocuri a Uniunii Economice și Monetare. Regulile noastre comune vor susține acest răspuns. În special, am discutat despre aplicarea SGP, a normelor privind ajutoarele de stat și regulile prudențiale:
  • Șocul economic al coronavirusului, cu o contracție economică preconizată în acest an, împreună cu costurile măsurilor convenite, vor avea un impact bugetar substanțial. SGP are flexibilitatea necesară pentru a rezolva această situație și vom folosi pe deplin această flexibilitate în toate statele membre.
  • Stabilizatorii automați își vor juca pe deplin rolul. Aceasta înseamnă că deficiențele automate de venituri și creșterile prestațiilor de șomaj rezultate din scăderea activității economice nu vor afecta respectarea regulilor, țintelor și cerințelor fiscale aplicabile. În plus, am convenit că efectele bugetare ale măsurilor fiscale temporare luate ca răspuns la COVID-19 vor fi excluse atunci când se evaluează conformitatea cu normele, obiectivele și cerințele fiscale ale UE. Aceasta include impactul bugetar al măsurilor temporare și țintite, cum ar fi cele necesare în mod urgent pentru oprirea și tratamentul pandemiei, pentru a asigura sprijinul de lichiditate pentru firme și sectoare și pentru a proteja locurile de muncă și veniturile lucrătorilor afectați. Flexibilitatea de a face față evenimentelor neobișnuite în afara controlului guvernamental este aplicabilă situației actuale. Salutăm disponibilitatea Comisiei de a activa clauza generală de evadare, care să permită stimularea discreționară suplimentară, păstrând în același timp durabilitatea pe termen mediu.
  • Am salutat îndrumările Comisiei cu privire la scopul de a sprijini firmele disponibile în normele privind ajutoarele de stat în circumstanțele actuale, împreună cu anunțul Comisiei că și-a accelerat procesele de aprobare a ajutorului de stat. Comisia a anunțat că va aproba măsurile suplimentare necesare pentru remedierea acestei perturbări grave în economie, ceea ce este deja cazul pentru Italia și din ce în ce mai mult în UE. Acționarea urgentă și utilizarea deplină a flexibilității prevăzute în normele privind ajutoarele de stat este necesară pentru a reduce efectul crizei pentru companiile și sectoarele afectate, asigurând în același timp un cadru consistent și condiții de concurență echitabile pe piața unică. Comisia este pregătită să emită în curând un cadru specific.
  • Sistemul bancar are un rol cheie în prevenirea transformării acestei situații de urgență în domeniul sănătății într-o criză socială și economică pentru întreprinderi și gospodării. Prin urmare, am salutat declarația Autorității bancare europene potrivit căreia autoritățile competente ar trebui să utilizeze pe deplin, dacă este cazul, flexibilitatea încorporată în reglementările existente pentru a sprijini sectorul bancar, având în vedere circumstanțele excepționale actuale.
  • În special, am salutat, de asemenea, deciziile luate de Supravegherea Băncii Centrale Europene, care oferă capital temporar și ajutor operațional băncilor din zona euro, în scopul de a ne asigura că băncile supravegheate pot continua să își îndeplinească rolul în finanțarea economiei reale, în contextul în care efectele economice ale coronavirusului devin evidente. O astfel de flexibilitate este necesară pentru a evita, pe cât posibil, consecințele pro-ciclice, neintenționate asupra sectorului financiar.
Vom lua orice alte acțiuni politice coordonate și decisive necesare, inclusiv măsuri fiscale, pentru a sprijini creșterea și ocuparea forței de muncă.

Carmen Avram cere Comisiei Europene sprijin financiar urgent pentru țările lovite de epidemia de coronavirus

Eurodeputata Carmen Avram a cerut săptămâna trecută Comisiei Europene deblocarea de urgență a fondurilor de criză pentru a sprijini țările afectate de Covid-19, precum și implementarea unor măsuri concrete pentru a limita efectele extinderii epidemiei cu coronavirus. Astfel, într-un mesaj oficial transmis pe 10 martie președintei Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, președintelui Consiliului European, Charles Michel și președintelui Parlamentului European, David Maria Sassoli, eurodeputata Carmen Avram a cerut de urgență:
  1. Deblocarea fondului de urgență pentru Italia, Franța, Germania, Belgia, Spania, România (țară care are o diaspora numeroasă și care se îndreaptă spre casă), precum și celelalte state afectate.
  2. Suspendarea imediată a regulilor care interzic ajutoarele de stat, astfel încât, statelor membre să le fie permis, în mod excepțional, sprijinul financiar pentru companii.
  3. Intensificarea eforturilor, mărirea fondurilor și extinderea mijloacelor de sprijin în lupta cu epidemia pe teritoriul Europei.
Conform eurodeputatei Carmen Avram: „Este nevoie urgentă de o derogare de la regulile europene cu privire la ajutoarele de stat pentru companiile private. România, la fel ca celelalte state, are nevoie de ajutoare care nu pot fi acordate decât cu acceptul Comisiei Europene. Vedem deja cum sectorul transporturilor, al turismului, HoReCa, cel al producției de medicamente și nu numai, sunt afectate de epidemie și au nevoie urgentă de sprijin. Toate aceste măsuri, pe care le-am solicitat, vor putea ușura eforturile tuturor celor care luptă cu efectele epidemiei și vor demonstra că instituțiile Uniunii Europene își ajută concret cetățenii. Odată cu sănătatea oamenilor, trebuie să avem grijă acum și de locurile lor de muncă, și de economia țării.”

PROBLEME ÎN LANȚUL ALIMENTAR

Întrucât țările UE introduc măsuri mai stricte și restricții la frontieră pentru a încerca să combată răspândirea coronavirusului, cumpărăturile de panică și controalele îndelungate ale vehiculelor care traversează frontierele au afectat livrările de produse din supermarketurile din întregul bloc european. Comercianții cu amănuntul susțin că există suficiente alimente pentru a hrăni continentul, dar trebuie, de asemenea, să se adapteze la cererea și întârzierile sporite. Iată o privire rapidă asupra impactului crizei în lanțurile de aprovizionare:

Italienii acuză retailerii polonezi: guvernul italian a pledat în mod repetat pentru ca livrarea de mâncare italiană către restul continentului să nu fie afectată.

Roma subliniază că alimentele nu pot transmite virusul, dar se pare că nu toată lumea ascultă. Potrivit unei declarații a ministrului agriculturii din Italia, Giuseppe, Abbate, retailerii polonezi Carrefour Polska și Żabka au anulat comenzile de fructe și legume din Italia, ca urmare a coronavirusului.

Italienii sunt nemulțumiți: „Comportamentul discriminatoriu, precum și solicitarea unei certificări „fără virus” reprezintă practici comerciale neloiale, interzise de reglementările UE și naționale. Chiar și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a reiterat faptul că nu există dovezi că produsele agroalimentare sunt surse sau căi de transmitere a virusului: prin urmare, orice discriminare împotriva produselor alimentare și a produselor viticole italiene este neștiințifică și inacceptabilă”, se arată în declarație. Livrările vor fi suspendate începând cu 18 martie.

Retailerii răspund: Żabka a declarat că „nu au avut intenția de a discrimina” împotriva produselor italiene și că retailerul a suspendat livrările din toate țările în care guvernul a spus că nu este sigur să se călătorească. „În această perioadă dificilă pentru toată lumea, prioritatea este să se întreprindă toate activitățile necesare care ar putea reduce riscul de răspândire a amenințărilor, de asemenea acele activități care au consecințe negative. Protecția angajaților și clienților noștri este esențială”, a declarat un purtător de cuvânt. Carrefour Polonia a declarat că acuzația italiană este „fake news”. „Nu am luat niciodată decizia de a nu cumpăra din Italia”, a declarat un purtător de cuvânt al Carrefour.

Verificări la frontieră

Șoferii de camioane se confruntă cu probleme de livrare a mărfurilor la timp în țări care introduc restricții la frontierele lor, precum Germania, Austria, Slovacia sau Cehia. În teorie, livrarea de bunuri nu este acoperită de interdicții, dar în practică, în general, șoferii trebuie să treacă un test sanitar, care poate crea cozi lungi la frontiere.

La pasul Brenner dintre Italia și Austria, de exemplu, furnizorii au raportat camioane care așteaptă la cozi de 80 de kilometri pentru a intra în Austria. Probleme similare au fost semnalate și la frontiera cu Slovacia. În mod normal, comercianții pot introduce sancțiuni împotriva producătorilor de alimente ale căror livrări sunt întârziate, dar se pare că, în aceste condiții, sunt mult mai înțelegători. Spre exemplu, retailerul german Edeka ar fi căzut fost de acord intern să nu fie prea strict în privința contractelor în cazul în care livrările întârzie.

Stresul guvernelor – avem suficientă hrană

Guvernele din Europa încearcă, de asemenea, să-și liniștească cetățenii cu un mesaj clar: Va fi suficientă mâncare. Miniștrii agriculturii din Polonia și Republica Cehă au emis declarații în care îi asigură pe cetățeni că nu vor rămâne fără alimente.

„Producătorii noștri sunt de asemenea pregătiți pentru o producție sporită în cazul importurilor limitate. Marea majoritate a companiilor au pregătit nu numai un plan de criză, ci și standarde de siguranță a alimentelor, care includ o procedură pentru tratarea unei boli contagioase în funcțiune”, a declarat președintele Camerei pentru alimentație din Republica Cehă, Dana Večeřová. Ministrul agriculturii din Polonia, Jan Ardanowski, a declarat că „datorită fermierilor” țara nu va rămâne fără făină, lapte, carne, ouă și legume.

STRATEGIA FARM TO FORK – ÎNTÂRZIATĂ?

Eurodeputații au pus în discuție întârzierea planului  pentru un sistem alimentar durabil din cauza perturbării create de Coronavirus.

Într-o scrisoare adresată joi (12 martie) Comisiei Europene, Comitetul pentru Agricultură (AGRI) a cerut amânarea strategiei Farm to Fork (F2F) din cauza impactului virusului. Însă, într-o scrisoare de vineri (13 martie), șeful comitetului de mediu (ENVI) a cerut Comisiei să respecte la data adoptării din 25 martie.

Strategia de la Fermă a Furculiță își propune să îndrepte consumatorii spre diete mai sănătoase, să reducă risipa de alimente, să stabilească ținte la nivelul UE pentru reducerea substanțelor chimice agricole și creșterea bunăstării animalelor.

Președintele Comitetului pentru Agricultură, Norbert Lins (Germania, PPE), a avertizat în scrisoarea sa că „dacă se păstrează data planificată, contribuția Parlamentului poate fi subminată”.

O reuniune de joi (12 martie) între Comisia Agricultură și comisarul UE pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, al cărei departament este responsabil de elaborarea strategiei, a fost anulată ca o precauție împotriva Coronavirusului în Parlamentul European. ENVI a organizat propriul schimb de opinii cu Kyriakides în februarie.

Însă Bas Eickhout, un europarlamentar olandez, care este vicepreședinte al comitetului pentru mediu, a respins scrisoarea lui Lins. „Această lucrare este prea importantă pentru a întârzia din cauza ego-ului unei comisii din Parlament”, a declarat Eickhout. El a acuzat celălalt comitet că a „greșit” prin folosirea perturbării create de Coronavirus și a spus că ar trebui să „funcționeze corect”, mai degrabă decât „să trimită scrisori stupide”.

Disputa pe baza Farm to Fork între cele două comisii parlamentare face parte din tensiuni mai mari asupra negocierilor privind reforma Politicii Agricole Comune a UE.

Lins a răspuns la comentariile lui Eickhout într-o declarație: „În loc să ne învinovățim în public, ar trebui să ne concentrăm mai degrabă pe colaborarea pentru realizarea unui cadru de reglementare care să includă toți actorii din strategia Farm to Fork – mai ales în perioade de provocări ca acestea“. „Există un motiv pentru care există o termenul „fermă” în „Farm to Fork”, a adăugat el.

Un oficial al UE a spus că, deși nu există „cu siguranță niciun plan de întârziere”, imaginea „s-ar putea schimba absolut”.

COVID-19 NU SE TRANSMITE PRIN ALIMENTE

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) spune că nu există dovezi că alimentele sunt o sursă sau o cale de transmitere a coronavirusului COVID-19. Într-o declarație publicată pe 9 martie, oamenii de știință ai agenției din Parma au spus că monitorizează îndeaproape focarul de infecție al bolii.

Savantul șef al EFSA, Marta Hugasm, a explicat că „experiențele din epidemiile anterioare asociate coronavirusului, cum ar fi coronavirusul sever al sindromului respirator acut (SARS-CoV) și coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), arată că nu a avut loc prin transmiterea consumului alimentar.“

„Nu există dovezi care să sugereze că acest virus este diferit în acest sens”, a subliniat ea. Având în vedere că boala este monitorizată de autoritățile din întreaga lume și nu au existat rapoarte privind transmiterea prin alimente, EFSA nu este implicată în răspunsul epidemiei COVID-19. Cu toate acestea, continuă să monitorizeze științific pentru informații noi și relevante. La sediul de monitorizare a securității alimentare din Parma, în Italia de Nord, autoritatea a adoptat măsuri în conformitate cu sfaturile guvernului țării, ceea ce înseamnă că majoritatea personalului lucrează de acasă, iar ședințele se țin la distanță. Evenimentele, călătoriile personalului și vizitele în spațiile EFSA au fost suspendate, cel puțin până pe 8 aprilie.