Adresă Club comisii constatare pagube secetă

Ca urmare a sesizărilor primite astăzi de la fermierii din mai multe județe, am transmis adrese către MADR și MAI prin care solicităm urgentarea formării comisiilor și declanșarea procedurilor de constatare a pagubelor în toate zonele afectate de secetă, având în vedere că fermierii au depus deja documentele de calamitate la primării.

Din informațiile directe pe care le avem de la fermieri, sunt județe în care comisiile de constatare nu s-au format, deși fermierii au depus deja la primării documentele de constatare a calamității. Comisiile trebuie să efectueze verificările în termen de 72 de ore de la depunerea documentelor, dar sunt situații în care sunt cereri depuse și neanalizate deja de 10 zile.

Până la această oră, am identificat următoarele județe în care nu s-au format comisiile de constatare, cu mențiunea că este posibil să fie și altele în această situație: Constanța, Tulcea, Vrancea, Galați, Buzău, Ialomița, Prahova, Dâmbovița, Bacău, Vaslui, Călărași, Timiș, Iași, Brăila (parțial).

În zonele foarte afectate, dacă plouă, fermierii intenționează să întoarcă în cel mai scurt timp culturile de toamnă, în favoarea celor de primăvară, pentru a nu pierde resursa hidrică formată în urma unor posibile precipitații anunțate deja de INMH. Însă fermierii nu vor putea întoarce culturile până nu se constată paguba, iar neconstituirea comisiilor va contribui la creșterea pagubelor, îngreunarea sau întârzierea lucrărilor agricole specifice acestei perioade.

Adresă Club: 2020 04 30 Adresa MADR_comisii constatare pagube seceta

Propuneri Club – sistem irigații

În această perioadă, România se confruntă cu secetă puternică, extremă, care afectează terenurile agricole din majoritatea regiunilor țării. Din păcate, seceta pedologică puternică a compromis culturile de toamnă, acolo unde nu a existat posibilitatea de a se iriga suprafețele de teren.

Vă transmitem, în anexă, problemele identificate de Clubul Fermierilor Români, ca urmare a consultărilor avute cu fermierii, împreună cu o serie de propuneri pentru rezolvare, în vederea analizării și includerii în planurile de acțiune, alături de alte soluții specifice pe care le vor identifica experții care lucrează în MADR și agențiile specializate din agricultură.

Singura măsură eficientă pentru combaterea secetei, în acest moment, o reprezintă irigațiile. Este mesajul unanim, care a rezultat în cadrul consultărilor cu fermierii, din aceste zile.

 

ANEXĂ

I. Probleme identificate la nivelul infrastructurii principale de irigații

  • Infrastructura de irigații insuficientă raportată la suprafața de teren care ar trebui sa fie irigată.
  • Infrastructura de irigații existentă este învechită, distrusă, nereabilitată și nemodernizată (probleme mari sunt la stațiile de pompare ale ANIF care nu au fost reabilitate/modernizate; canalele de aducțiune apă sunt colmatate).
  • Situații în care structura reabilitată / modernizată de către ANIF a cedat la momentul punerii în funcțiune.
  • Imposibilitatea ANIF de a furniza apă în mod constant.

Propuneri:

  1. Dispunerea urgentă de către MADR / ANIF a efectuării lucrărilor pentru restaurarea sistemelor de irigații, decolmatarea canalelor prin soluții identificate în funcție de specificul local (de ex.: decolmatare prin escavare a unei porțiuni din canal, ca măsură de moment) și includerea de către ANIF în programul de dragare a tuturor zonelor din țară care se confruntă cu această problemă.
  2. Repunerea în funcțiune de urgență a structurilor care au fost reabilitate/modernizate dar care nu funcționează. Verificarea și recepția lucrărilor de reabilitare / modernizare să fie realizată cu mai multă responsabilitate din partea ANIF, iar firmele care au efectuat lucrările să remedieze de urgență problemele identificate și raportate de fermieri, pe cheltuiala acestor firme.
  3. Alocarea prin PNS, în următorul cadru multianual 2021-2027, a fondurilor necesare refacerii sistemului de irigații și modernizării infrastructurii.
  4. Determinarea cauzelor pentru care ANIF nu furnizează apă în mod constant, pentru a identifica soluțiile corespunzătoare.

4.1. Dacă ANIF are posibilitatea de a furniza apă, dar sunt probleme cu furnizarea energiei  electrice de  către ENEL, să se elibereze în regim de urgență avizele de racordare.

4.2. Dacă a scăzut nivelul cursurilor de apă, din care se asigură irigarea, autoritățile să ia măsuri urgente pentru a se da drumul la lacurile de acumulare (de ex. pentru Prut, să se dea drumul la acumularea de la Stânca Costești).

4.3. Dacă sunt echipamente nefuncționale la nivelul stațiilor de pompare și instalațiilor de irigat din proprietatea statului, să se urgenteze repararea sau înlocuirea acestora prin acordarea de urgență a aprobărilor necesare. Urgentarea și simplificarea procedurilor de racordare cu energie electrică a stațiilor de pompare.

 

II. Probleme identificate la nivelul infrastructurii secundare de irigații, predată către Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații

  • Taxele de racordare la rețeaua electrică a stațiilor de irigații sunt foarte mari și nu pot fi acoperite de către OUAI.
  • Termene foarte mari pentru obținerea avizelor și autorizațiilor pentru realizarea unei investiții în infrastructura de irigații (de exemplu peste 9 luni de zile pentru obținerea acordului de mediu).

Propuneri:

  1. Revizuirea taxelor de racordare la rețeaua electrică, care trebuie suportate de OUAI, prin acordarea unor ajutoare de stat (de identificat sursa fondurilor).
  2. Revizuirea procedurilor și a termenelor pentru obținerea avizelor și autorizațiilor pentru investițiile în infrastructura de irigații, prin încadrarea acestora ca fiind strategice și tratate în regim de urgență.

 

III. Probleme identificate la nivelul fermelor care beneficiază/pot beneficia de irigații

  • Lipsa subvențiilor pentru energie electrică folosită la irigații;
  • Lipsa subvențiilor pentru motorină folosită la irigații;
  • Costuri mari pentru udare (350 lei/ha/membru OUAI, sau 500 lei/ha/nemembru OUAI).

Propuneri:

  1. Acordarea de subvenții pentru motorina și energia electrică folosite la irigații (detaliat la secțiunea inițiative legislative);
  2. Revizuirea costurilor de udare prin analizarea cauzelor care determină un nivel ridicat. Identificarea unor soluții pentru reducerea acestor costuri.

 

IV. Probleme identificate la depunerea și implementarea proiectelor pentru reabilitarea și modernizarea sistemelor de irigații (submăsura 4.3. PNDR)

  • În sesiunea 2019, deschisă pentru submăsura 4.3, s-au selectat fără finanțare 103 proiecte, în valoare de aproximativ 103 milioane de euro, ceea ce înseamnă că 103 solicitanți cu proiecte eligibile nu au semnat contractele de finanțare din lipsa fondurilor.
  • Fondurile europene alocate pentru sesiunea 2020, pentru investiții în modernizarea/reabilitarea infrastructurii de irigații, sunt de aproximativ 43 milioane de euro, ceea ce va determina o competiție foarte mare. Dacă luăm în considerare doar cele 103 proiecte din sesiunea 2019 care vor fi redepuse, fără a lua în considerare alte proiecte noi care se vor depune, putem concluziona că alocarea pentru anul 2020 este insuficientă.
  • Proiectele pot fi depuse doar de către Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații/ Federațiilor Organizațiilor ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații și doar pentru modernizarea/reabilitarea sistemelor de irigații secundare, care deservesc suprafețe care sunt racordate la o infrastructură principală funcțională (nu sunt eligibile înființarea de noi sisteme de irigații).
  • Proiectele aflate în implementare (contracte de finanțare semnate cu AFIR) se confruntă cu următoarele probleme: cheltuieli care nu au putut fi cuprinse în bugetul proiectului, întrucât acesta este limitat la suma de 1.000.000 euro/proiect (ca de exemplu contravaloarea avizelor pentru racordare la energie electrică), întârzieri în aprobarea de către AFIR a proiectelor tehnice, care au dus la întârzieri în implementarea proiectelor.

 Propuneri:

  1. Solicităm identificarea unei soluții pentru suplimentarea fondurilor alocate pentru submăsura 4.3., în exercițiul financiar curent, pentru a finanța proiectele selectate (eligibile) sau, în următorul cadrul multifinanciar (2021-2027), alocarea prin PNS a unor fonduri care să țină cont și de proiectele selectate în exercițiul curent și rămase fără finanțare.
  2. Credite garantate de stat / plafonate pentru sistemele de irigații.
  3. Solicităm ca proiectele de modernizare și realibilitate a structurilor secundare de irigații să poată fi depuse și de alte entități (de exemplu de către fermieri).
  4. Să fie admise și finanțate proiectele pentru înființarea de noi sisteme de irigații de către OUAI-uri, FOUAI-uri și alte entități.
  5. Creșterea valorii maxime a unui proiect de modernizare si reabilitare a sistemului de irigații în următorul cadrul financiar multianual (2021-2027) și creșterea fondurilor alocate prin submăsura 4.3 PNDR).
  6. Evaluarea și aprobarea în regim de urgență de către AFIR a proiectelor tehnice.

 

PROPUNERI CARE AR PUTEA CONSTITUI INIȚIATIVE LEGISLATIVE PENTRU SITUAȚIA CRITICĂ CU CARE SE CONFRUNTĂ FERMIERII

  1. Să se deconteze cheltuielile cu energia electrică pentru întreaga acțiune de irigat la toate stațiile de pompare cu acționare electrică (stații de pompare indiferent de treapta de pompare, din orice amenajare de irigat, din amenajări de desecare, din amenajări locale etc.)
  2. Să se deconteze cheltuielile cu motorina (sau alt combustibil) care se utilizează la motopompe, tractoare, pentru acționarea pompelor de irigat, în limita a 50 litri / ha irigat.

Notă:

  • Decontarea acestor cheltuieli se va efectua în baza unei cereri depuse la Direcția Agricolă Județeană cu documente justificative.
  • Terenurile agricole care au fost incluse în cererile de decontare a cheltuielilor cu irigarea, nu vor putea fi incluse în cererile de despăgubire pentru secetă.

 

Pentru buna desfășurare a planului de reducere a efectelor secetei se pot întreprinde următoarele acțiuni:

  1. Comitele județene pentru Situații de urgență vor dispune ca reprezentanții ANIF, a Unităților județene de Gopodarirea apelor, să sprijine nemijlocit acțiunea de irigat a tuturor fermierilor.
  2. Comitetele locale pentru situații de urgență vor sprijini agricultorii în acțiunea de irigare a culturilor agricole și vor raporta zilnic suprafețele irigate la Comitetele Județene de situații de Urgență.
  3. MADR va dispune ca toate echipamentele de irigat, aripi de ploaie, tamburi, motopompe ș.a., deținute de fostul SNIF, cât și alte instalații ce pot fi utilizate pentru irigații deținute de unități din subordinea altor ministere, să fie închiriate la fermieri pentru a fi folosite pentru irigații.
  4. Identificarea unor soluții care țin de competența Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și Creșterea Precipitațiilor, pentru a influența precipitațiile în funcție de sistemele noroase existente în zona României și a statelor vecine (încheiere acord de colaborare între România și tările vecine pentru sprijin – vezi sistemul antigrindină).

Piața de carne de pasăre, impactată de criză

Agricultura reprezintă un pilon strategic în asigurarea suveranității și securității alimentare a României.

Criza COVID-19 a evidențiat rolul esențial al fermierului român pentru securitatea alimentară dar și importanța sa economică și socială, a arătat aspectele vulnerabile ale relației dintre actorii sistemului agro-alimentar, precum și dintre aceștia și consumatori, indicând totodată autorităților europene și naționale direcțiile și intervențiile urgente de acțiune.

Criza oferă acum oportunitatea modificării raporturilor inter-sectoriale și schimbării mecanismelor financiare, economice și de piață, astfel încât să fie valorificată pe deplin capacitatea agriculturii românești de a contribui nu doar la securitatea alimentară dar și la dezvoltarea economiei naționale.

Exemplificăm mai jos elemente de analiză economică privind impactul Crizei COVID-19 asupra industriei cărnii de pui din țara noastră, cu evidențierea impactului negativ asupra fermelor vegetale (furaje), fermelor de pasăre, procesatorilor și consumatorilor. Situația este similară pentru sectorul cărnii de vită, porc și, într-o bună măsură, pentru sectorul laptelui.

 

Elemente de analiză economică privind impactul Crizei COVID-19 asupra industriei cărnii de pasăre din România

  1. Contextul economic al Crizei COVID-19 pentru producătorii și procesatorii agro-alimentari din România

Situațiile de risc major pentru viitorul producătorilor agro-alimentari autohtoni, implicit în ceea ce privește siguranța alimentară a cetățenilor, sunt legate în prezent de:

  • suspendarea temporară a achizițiilor de produse agro-alimentare de către rețeaua HORECA;
  • închiderea unor magazine (rețele) de produse tradiționale;
  • scăderea consumului populației pentru o serie de produse, în general pentru cele de calitate superioară, mai scumpe;
  • măsurile de izolare și restricțiile de circulație;
  • modificarea comportamentului consumatorului în contextul incertitudinii veniturilor, a situației economice.

Toate acestea impactează direct, puternic și imediat, cu efect evident pe termen lung, producătorii și procesatorii agro-alimentari, indiferent de mărimea lor sau de gradul de organizare antreprenorială.

 

  1. Impactul generat de Criza COVID-19 asupra industriei de carne de pui din România

Industria cărnii de pasăre din România reprezintă una dintre cele mai structurate piețe din agricultura românească.

Afirmăm acest lucru ținând cont de următorii factori:

  • România are un număr mare de fermieri (vegetal, animal, procesare furaje) care au investit în ultimii ani în capacități de producție semnificative, moderne, la nivel de top în UE;
  • Crescătorii români de păsări au investiții în abatoare performante, reprezentând branduri puternice pe piața din România, dar și pe alte piețe din Uniunea Europeană;
  • România are atât producători mari care valorifică economia de scară, competitori redutabili cu alte abatoare din UE, precum și un număr de abatoare de capacitate medie.

Acestea asigură preluarea întregii cantități de pui vii de la fermierii români.

  • Există un consum semnificativ de carne de pasăre în România de peste 22 kg/căpiță, cifră comparabilă cu consumul la nivelul Uniunii;
  • Există producători de furaje combinate care au capacitate și furnizează hrană de calitate superioară pentru pui;
  • România este un mare producător agricol, acoperind 100% cererea pentru carnea de pui.

România produce anual aprox. 400.000 tone carne de pasăre (fără autoconsum), importă aprox. 150.000 tone (cu precădere din Polonia, Ungaria și Germania) și exportă aprox. 80.000 tone (doar carne de calitate/cu precădere piept dezosat de pasăre).

Totuși, această industrie, atât de bine dezvoltată din punct de vedere tehnologic și al accesului direct la materie primă, se confruntă cu riscuri majore de pierdere, ca urmare a unor factori interni și externi: competiția (neloială) a unor mari producători din Uniunea Europeană, slaba absorbție a fondurilor europene în România față de  alte state membre, presiunea exercitată de către retailerii din România, care importă carne ieftină, de slabă calitate, afectând grav producția românească de bună calitate.

Principalul producător și exportator din Europa a devenit Polonia, care produce în prezent 2,5 mil tone carne de pasăre pe an, din care exportă 1,5 mil tone. Polonia a depășit semnificativ țări cu tradiție în producția de pasăre cum ar fi: Franța, Anglia, Germania, Italia.

În prezent, majoritatea țărilor din UE se confruntă cu supraproducție, datorită reducerii consumului public, închiderii temporare a sectorului HORECA și a magazinelor tradiționale, ceea ce generează pierderi pentru producătorii și procesatorii de carne, dar pune și o mare presiune pe prețuri.

Polonia s-a confruntat cu problema supraproducției și în alte perioade decât cea actuală (afectată de Criza COVID-19).

În astfel de momente, țări precum România sunt folosite ca piețe de dumping. Aici un exemplu concludent ar fi următorul: prețul mediu pe tonă în România, marfă provenită de la abatoarele românești, la poarta retailerilor ar putea fi în jur de 1700 – 1900 Euro pe tonă, iar produsele poloneze, în regim de dumping, ating uneori și 600-800 euro pe tonă.

Ca urmare, importul anual al României de carne de pasăre provenită din țări din Uniunea Europeană atinge 150.000 tone.

Este de la sine înțeles ce se întâmplă cu producătorii români când 150.000 tone intră pe piața din România la prețuri derizorii și cu o calitate redusă, congelată, fără prospețime.

Românii cumpără carne de pasăre din rețelele de supermarket în proporție de 70% și din magazinele de retail, măcelarii, magazine de piață în proporție de 30%.

Evidențiem că acest raport privind cumpărarea este accentuat pe perioada Crizei COVID-19 prin funcționarea nealterată a rețelelor naționale de retail și închiderea magazinelor tradiționale.

O acțiune utilă producătorilor români, României, ar putea fi asigurarea vânzării cărnii de pasăre din România cu prioritate, protejarea lor în relația cu comercianții, impunerea unor reguli care să asigure această industrie și locurile de muncă aferente.

Această analiză, succintă, evidențiază necesitatea intervenției UE și a statului pentru a compensa pierderile producătorilor agro-alimentari, dar și a unui alt tip de parteneriat între producători și retaileri, într-un efort comun de salvare a sectoarelor cu investiții românești importante, care furnizează și garantează produse de calitate pentru consumatorul român și nu numai.

În plus, este necesar un plan care să asigure consumul de produse românești cu prioritate în toate supermarketurile, lansarea unor campanii de stimulare a consumului de produse românești, în paralel cu verificarea calității produselor importante, pentru protejarea și creșterea industriei românești care este performantă, necesară și, în condiții excepționale, chiar strategică.

Măsuri excepționale pentru sectorul agroalimentar

Comisia Europeană ia măsuri rapide și propune măsuri suplimentare excepționale pentru a sprijini în continuare cele mai afectate piețe agricole și alimentare. Sectorul agroalimentar al UE dă dovadă de reziliență în aceste vremuri fără precedent, ca urmare a izbucnirii coronavirusului. Cu toate acestea, unele piețe au fost grav afectate de consecințele acestei crize de sănătate publică.

Pachetul anunțat în data de 22 aprilie include măsuri pentru ajutorul pentru depozitarea privată (PSA) în sectorul produselor lactate și al cărnii, autorizarea măsurilor de piață de autoorganizare de către operatorii din sectoarele afectate puternic și flexibilitate în sectorul fructelor și legumelor, al vinului, precum și alte programe de sprijin pentru piață.

Comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski a declarat: “Consecințele crizei coronavirusului sunt resimțite din ce în ce mai mult în sectorul agroalimentar și de aceea am decis să luăm măsuri rapide, pe lângă măsurile deja luate de la izbucnirea crizei. Măsurile propuse sunt, în stadiul actual al evoluției pieței, menite să transmită un semnal care vizează stabilizarea piețelor și sunt considerate a fi cele mai adecvate pentru asigurarea stabilității prețurilor și producției viitoare și, prin urmare, a aprovizionării cu alimente stabile și a securității alimentare. Astăzi anunțăm un nou și excepțional pachet de măsuri pentru a sprijini cele mai afectate sectoare agroalimentare, abordând perturbările deja observate, precum și riscurile viitoare. Sunt încrezător că aceste măsuri vor scuti piețele și vor da rezultate concrete rapid.”

 

Măsurile excepționale anunțate ca răspuns suplimentar la criza coronavirusului includ:

  • Ajutor pentru depozitarea privată: Comisia propune acordarea unui ajutor de depozitare privată pentru produsele lactate (lapte praf degresat, unt, brânză) și carne (carne de vită, oaie și capră). Acest sistem va permite retragerea temporară a produselor de pe piață pentru o perioadă de minimum 2-3 luni și o perioadă maximă de 5 până la 6 luni. Această măsură va duce la o scădere a ofertei disponibile pe piață și va reechilibra piața pe termen lung.
  • Flexibilitate pentru programele de sprijin pentru piață: Comisia va introduce flexibilitate în punerea în aplicare a programelor de sprijin pe piață pentru vin, fructe și legume, ulei de măsline, apicultură și schema școlară a UE (lapte, fructe și legume). Acest lucru va permite reorientarea priorităților de finanțare în direcția măsurilor de gestionare a crizelor pentru toate sectoarele.
  • Derogare excepțională de la normele UE în materie de concurență: aplicabilă sectoarelor laptelui, florilor și cartofilor, Comisia va autoriza derogarea de la anumite norme de concurență în temeiul articolului 222 din Regulamentul privind Organizarea Comună a Piețelor, care permite operatorilor să adopte măsuri de piață de autoorganizare. Concret, acestor sectoare li se va permite să ia în mod colectiv măsuri de stabilizare a pieței. De exemplu, sectorului laptelui i se va permite să planifice în mod colectiv producția de lapte, iar sectorul florilor și cartofilor va putea retrage produsele de pe piață. De asemenea, va fi permisă stocarea de către operatorii privați. Astfel de acorduri și decizii ar fi valabile numai pentru o perioadă de maximum șase luni. Mișcările prețurilor de consum vor fi monitorizate îndeaproape pentru a evita efectele negative.

Comisia urmărește ca aceste măsuri să fie adoptate până la sfârșitul lunii aprilie. În prealabil, statele membre vor trebui consultate și vor vota cu privire la aceste măsuri. Prin urmare, acestea pot fi modificate. Detaliile complete ale acestor propuneri vor fi dezvăluite la momentul adoptării lor finale.

Pachetul anunțat astăzi urmează unui pachet cuprinzător de alte măsuri adoptate la începutul anului de către Comisie pentru a sprijini sectorul agroalimentar în contextul crizei actuale, cum ar fi creșterea sumelor pentru ajutoarele de stat, plăți în avans mai mari și termene prelungite pentru depunerea cererilor de plată. Flexibilitatea sporită în ceea ce privește normele politicii agricole comune urmărește să atenueze sarcina administrativă pentru agricultori și administrațiile naționale.

 

Sursă: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_20_722

Propuneri Club modificare ghid AFIR Submăsura 17.1

Clubul Fermierilor Români a realizat o analiză privind Submăsura 17.1, problemele cu care fermierii se confruntă în accesarea fondurilor aferente, propunerile de soluții identificate prin comunicarea directă cu fermierii pentru simplificarea procedurii, creșterea numărului de fermieri care vor accesa această facilitate, respectiv creșterea gradului de absorbție a acestor fonduri.

În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia
de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură / poliță de asigurare.

Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește
realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multi-anuale,
performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc,
dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor.

Criza COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri, schimbările
climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu
afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor
la instrumentele de gestionare a riscurilor.

Documentul cu propunerile Clubului privind modificarea ghidului AFIR pentru Submăsura 17.1 a fost transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern si Președinție.

Adresa Clubului: Propuneri modificare ghid AFIR Submasura 17.1

Pachet de urgență UE de 500 miliarde euro

Miniștrii de Finanțe sunt de acord cu un pachet de urgență de 500 de miliarde de euro: miniștrii de finanțe ai UE au convenit asupra unui răspuns de politică economică de 500 de miliarde de euro la epidemia Covid-19 de la Eurogrup pe 9 aprilie, cuprinzând trei plase de siguranță – una pentru lucrători, una pentru întreprinderi, în special IMM-uri, și alta pentru țări. Conform acordului, Mecanismul european de stabilitate ar oferi „sprijin pentru criza pandemiei”, sub forma unor linii de credit de precauție. Singura cerință de acces la linia de credit, va fi ca țara să se angajeze să utilizeze aceste fonduri pentru a sprijini finanțarea internă a asistenței medicale directe și indirecte, a costurilor legate de vindecare și prevenire legate de Covid-19. Se pare că va fi creat un instrument de solidaritate temporară pentru a acorda împrumuturi din partea Uniunii în condiții favorabile capitalelor naționale în vederea protejării lucrătorilor și locurilor de muncă în criza actuală, în timp ce Banca Europeană de Investiții (BEI) va pune în aplicare propunerea sa de a crea un scut paneuropean, care vizează garantarea împrumuturilor în valoare de 200 de miliarde EUR, cu accent pe IMM-uri. Miniștrii de finanțe au purtat, de asemenea, o primă discuție privind instituirea unui fond de redresare temporară pentru a asigura o redresare economică solidă în toate statele membre.

Vorbind de la Lisabona, președintele Eurogrupului, Mário Centeno, a declarat că planul de urgență conține „propuneri îndrăznețe și ambițioase care ar fi fost de neconceput în urmă cu doar câteva săptămâni … care ne va proteja structura economică și socială, pe măsură ce ne scufundăm într-o recesiune”. Economistul portughez în vârstă de 53 de ani, profesor universitar și politician, a recunoscut că următorul buget comunitar va fi o „componentă cheie” a acestei strategii, în timp ce fondul de recuperare temporară „va suprataxa investițiile europene din care va trebui să construim o economie mai bună, mai ecologică, mai rezistentă și mai digitală”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a descris acordul ca fiind un „progres semnificativ”, în care „mai mult de o jumătate de trilion de euro sunt acum disponibili pentru a proteja țările UE, lucrătorii și afacerile”. „Prin acest pachet de neegalat, ducem împreună povara crizei”, a declarat politicianul belgian în vârstă de 44 de ani, adăugând că compromisul a fost „destinat unei alinări rapide țintite”. Michel i-a invitat pe liderii UE să discute planurile în timpul unei conferințe video din 23 aprilie. Fostul premier belgian (2014-2019) a declarat că „este timpul să se stabilească o redresare economică robustă”. Planul „trebuie să relanseze economiile noastre promovând convergența economică în UE”, a afirmat el, adăugând că bugetul comunitar „va trebui să joace un rol semnificativ” în orice strategie de investiții. În strânsă cooperare cu Comisia, Michel lucrează „pentru a asigura bunăstarea tuturor europenilor și a readuce UE la o creștere puternică, durabilă și favorabilă incluziunii, bazată pe o strategie verde & digitală”.

Abordare comună europeană ridicare restricții COVID-19

Comisia și Consiliul European au prezentat pe 15 aprilie o propunere pentru o abordare comună europeană, criterii și măsuri pentru a ușura restricțiile care limitează răspândirea coronavirusului, avertizând cele 27 de state membre să se deplaseze cu prudență pe măsură ce elimină treptat măsurile de izolare și să-și bazeze strategiile de ieșire pe sfaturi științifice.

Abordarea comună europeană privind ridicarea măsurilor de izolare Covid-19 urmărește să stabilească criterii de îndeplinit înainte ca orice țară să iasă din carantină și include o serie de recomandări pentru a asigura o ieșire treptată, consolidată și coordonată în bloc. În contextul în care țări precum Italia, Spania, Austria, Cehia & Danemarca ridică deja unele măsuri de blocare, oficialii spun că este necesară „planificarea strategică a redresării, revitalizarea economiei și revenirea pe calea creșterii durabile”.

Liderii celui mai mare bloc comercial din lume încearcă să coordoneze o ieșire din blocaje, care este de așteptat să dureze câteva luni și implică teste pe scară largă. Aceasta ar include „facilitarea tranziției către o societate mai verde și digitală” și „folosirea tuturor lecțiilor din criza actuală pentru pregătirea și rezistența UE”. Executivul UE este pregătit acum să elaboreze un plan de redresare, bazat pe o propunere restructurată pentru următorul Cadru Financiar Multianual pe termen lung (CFM) și programul de lucru actualizat al Comisiei pentru 2020.

Peste 83 000 de europeni au murit din cauza virusului – două treimi din totalul global – potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). „Acesta nu este un semnal că măsurile de izolare, pot fi ridicate începând de acum”, a declarat șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, reporterilor, subliniind importanța unei comunicări clare în cadrul blocului comunitar pe măsură ce țările revin la ‘normal’. Ea a spus că „salvarea de vieți și protejarea europenilor de coronavirus este prioritatea noastră numărul unu”, adăugând că „este timpul să privim înainte și să ne concentrăm pe protejarea mijloacelor de subzistență”. Politicianul german a recunoscut că „condițiile din statele membre încă variază foarte mult”, în timp ce „toți europenii se întreabă pe bună dreptate când și în ce ordine pot fi ridicate măsurile de reținere”. Ea a subliniat că „planificarea responsabilă pe teren, echilibrarea cu înțelepciune a intereselor de protecție a sănătății publice cu cele ale funcționării societăților noastre, au nevoie de o bază solidă”.

La rândul său, șefa UE în domeniul sănătății, Stella Kyriakides, a declarat că „revenirea la normalitate după blocajul creat de Coronavirus va necesita o abordare atent coordonată și europeană între statele membre, bazată pe știință și în spiritul solidarității”. Politicianul cipriot a declarat că este „crucial ca sistemele noastre de sănătate să aibă capacitatea de a trata creșterile în cazuri noi, că sunt disponibile medicamente și echipamente esențiale și că avem o capacitate de testare și urmărire la scară largă”. Drumul care va urma va fi „lung și gradual”, a declarat Kyriakides, în timp ce „consecințele acestei crize de sănătate fără precedent vor fi de lungă durată”, întrucât populațiile „vor trebui să învețe să trăiască cu acest virus”.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/info/files/communication-european-roadmap-lifting-coronavirus-containment-measures_ro 

Probleme în sectorul vinicol

Sectorul vinicol solicită ajutor: Federația Europeană a Vinurilor de Origine (EFOW) a solicitat acțiuni rapide pentru a ajuta operatorii să facă față perturbării cauzate de sector de către COVID-19, inclusiv activarea măsurilor din Regulamentul OCM.

Într-o scrisoare de 2 pagini către comisarul agricol, Janusz Wojciechowski (din 14 aprilie), organizația de la Bruxelles, care reprezintă industria de vinuri DOP și IGP, explică faptul că membrii săi au fost deja afectați de tarifele americane de 25%, precum și de „ probleme în țările asiatice. ” Acum s-a confruntat cu o „pierdere semnificativă de vânzări și venituri adusă de închiderea Horeca și a altor canale de distribuție”, a spus președintele EFOW, Bernard Farges, într-o notificare către membrii Cabinetului Comisarului, oficiali ai DG AGRI și europarlamentari AGRI.

Pandemia a avut, de asemenea, un „impact devastator asupra piețelor de export de vin, activitățile producătorilor de vinuri și sectorul oeno-turismului”, le-a spus Farges, menționând că doar comercianții cu amănuntul și comerțul electronic au rămas drept canale de marketing pentru sector în majoritatea statelelor membre. Producătorul vinicol francez a explicat că „mulți operatori nu sunt prezenți în supermarketuri, iar canalul de comerț electronic este încă foarte slab dezvoltat în sectorul nostru”. Cu industria hotelieră și catering închisă, mulți distribuitori și hotelieri întârziau plățile. „Pe lângă pierderea vânzărilor, operatorii de vin se confruntă cu neplată și cu probleme semnificative de lichiditate care ar putea obliga multe vinării să se închidă”, a spus Farges. El a cerut flexibilitate în punerea în aplicare a reglementării vitivinicole, oferind o anumită scutire sectorului fără implicații bugetare. Președintele EFOW a dorit, de asemenea, să se activeze instrumentele de piață disponibile în OCM pentru vin. „Este extrem de important să ajutăm rapid operatorii”, a spus el, explicând că nu există nicio alternativă la producerea vinului în multe zone.

Deputații au apelat la o acțiune în sectorul vitivinicol: Peste 70 de eurodeputați i-au scris comisarului Janusz Wojciechowski solicitând compensații și flexibilitate sporită pentru a salva producătorii de vin afectați de criza COVID-19. Deputații, pe o listă condusă de Irène Tolleret (Renew Europe, Franța) și Juan Ignacio Zoido (PPE, Spania) includ, dar nu se limitează la mulți membri COMAGRI, în special președintele său, Norbert Lins (PPE, DE), explică că sectorul se confruntă cu restricții de transport și distanțare socială. În același timp, există o „scădere semnificativă a vânzărilor și exporturilor, a deficitului de forță de muncă, a problemelor în logistică sau cu furnizarea de materiale”. Combinația „pune fermierii și vinăriile într-o situație foarte fragilă, ceea ce ar putea duce la falimentul multor operatori”, au subliniat ei.

În corespondența de 2 pagini (din 15 aprilie), ei îi comunică comisarului că închiderea sectorului Horeca a avut un efect major, în timp ce notează că turismul pe bază de vin s-a oprit și el. „Multe piețe externe sunt închise, ceea ce are o consecință covârșitoare pentru sector, al cărui succes în ultimii ani derivă în cea mai mare parte din eforturile sale de a cuceri piețele mondiale”, adaugă aceștia, explicând că peste 70% dintre operatori nu au putut să-și mențină volumul de export obișnuit de la declanșarea crizei în China în ianuarie. De asemenea, se subliniază că pandemia „amplifică impactul economic al contra-măsurilor introduse de SUA în octombrie 2019”. Există, de asemenea, teama unei schimbări pe termen lung a obiceiurilor de consum din cauza crizei economice cu care se confruntă economia.

Semnatarii spun că ar dori să atragă atenția „asupra necesității de a pune în aplicare cât mai curând posibil măsuri excepționale în cadrul Organizației Comune a Pieței, pentru a împiedica sectorul să ajungă la un punct de neîntoarcere pentru mulți producători.” De asemenea, comisarului i s-a reamintit că nu există nicio alternativă la cultivarea viticolă în multe domenii și că vinul face parte din patrimoniul cultural al UE.

Necesitatea unui fond de compensare la nivelul UE „pentru a garanta viabilitatea economică a sectorului” este urgentă, spun ei, solicitând introducerea acestuia „înainte de a fi prea târziu”.

O altă propunere este „distilarea crizei pentru toate categoriile de vinuri în mod voluntar”, despre care eurodeputații spun că ar putea schimba produsul în fabricarea dezinfectanților pe bază de alcool, astfel încât „sectorul să participe și la măsurile sanitare de protecție instituite de către statele membre în combaterea acestei pandemii.

Alte acțiuni care, în opinia lor, trebuie luate rapid, includ „recoltarea verde”, care presupune scoaterea unor buchete de struguri din viță de vie pentru a îmbunătăți calitatea restului, depozitarea privată, defrișarea viilor și consolidarea promovării de acțiuni. Aceștia doresc să vadă o mai mare flexibilitate în campaniile de promovare, peste cele adoptate deja ca urmare a tarifelor americane impuse industriei, „pentru a evita penalizarea operatorilor care nu pot continua acțiuni de promovare din cauza crizei COVID-19”. Există, de asemenea, solicitări de flexibilitate privind modul în care fondurile sunt utilizate de statele membre și termenele limită pentru angajamentele producătorilor în cadrul programelor naționale, în timp ce eurodeputații spun că Comisia ar trebui să considere pandemia „ca forță majoră pentru a elimina sancțiunile”. În sfârșit, există o pledoarie pentru ca autorizațiile de plantare să fie prelungite, cu prelungirea replantării și flexibilității în ceea ce privește normele de etichetare, în special procentul de vin din struguri care trebuie să fie recoltat în anul etichetat.

Situația sistemului alimentar

Livrările de alimente sunt stabile, spune Copa-Cogeca în cea mai recentă analiză a efectului crizei COVID-19 asupra sectorului agro-alimentar, în timp ce prețurile produselor lactate sunt în scădere și punctele slabe în sectorul cărnii și zahărului ridică preocupări. Într-un document de 5 pagini din 9 aprilie, sunt actualizate comentariile anterioare cu privire la criza COVID-19. Lobby-ul agricol a declarat că industria “în prezent se confruntă cu circumstanțe fără precedent cauzate de factori dincolo de controlul sectorului agricol” și “într-un număr tot mai mare de sectoare sunt semne clare de perturbare a pieței”. Copa-Cogeca și-a exprimat dezamăgirea că “nici o decizie în sprijinul sectorului nu a fost luată în acest stadiu”, și a repetat apelul său pentru “măsuri de piață specifice … inclusiv măsuri excepționale, finanțate în afara bugetului PAC”. “Pentru moment, furnizarea de produse agroalimentare rămâne stabilă”, au afirmat aceștia, menționând că “punerea în aplicare a orientărilor Comisiei privind gestionarea frontierelor, precum și libera circulație a lucrătorilor a dus la o oarecare îmbunătățire”.

Pe piața produselor lactate, ei raportează “un sentiment foarte negativ … care afectează prețurile într-o perioadă a anului care reprezintă sezonul de vârf.” S-a înregistrat o scădere dramatică a prețurilor laptelui, SMP ajuns până la nivelul de intervenție. “Acest lucru creează deja o presiune uriașă asupra prețurilor fermelor”, spun ei. Lobby-ul de la Bruxelles vrea “măsuri în timp util pentru a declanșa măsurile necesare și pentru depozitarea privată care ar urma să fie activată pentru toate produsele lactate (SMP, toate tipurile de brânză, unt, și pentru depozitarea produselor congelate de lapte de bivol și / sau caș de bivol)”, ceea ce spun că ar “avea un impact benefic asupra asigurării securității alimentare pe tot parcursul anului”. Ei doresc, de asemenea, evaluarea impactului închiderii școlilor asupra livrării de lapte și produse lactate și a “restricțiilor inutile care decurg din dreptul concurenței în această situație de forță majoră”.

În sectorul cărnii de vită și mânzat, reducerile la categoriile premium, care reprezintă 30% din valoarea carcasei, au “înregistrat scăderi serioase ale cererii”, spun ei, ducând la costuri mai mari și “consecințe negative asupra prețurilor”. Copa-Cogeca afirmă că “produse ieftine sunt încă importate din țările Mercosur”. Ei doresc ca instituția Comisiei să “decidă imediat cu privire la o conducere TRQ mai bine direcționată”. “Importurile UE de carne de mare valoare trebuie revizuite, fără penalități”, spun aceștia, adăugând că “activarea măsurilor de piață trebuie examinată (inclusiv PSA pentru carne și legume de mare valoare specifice, precum și măsuri excepționale permise în temeiul Regulamentului OCP)”.

În privința cărnii de oaie și capră, Copa-Cogeca notează că acestea au fost întotdeauna consumate în timpul festivităților de Paști. Deoarece producția este sezonieră, ea nu poate fi amânată pentru o altă perioadă a anului. Cu ambele tipuri de carne deja grav afectate de închiderea hotelurilor și a sectorului de catering, “există o tendință descendentă a prețurilor într-un moment în care ar exista, de obicei, o tendință ascendentă”, spun ei, atenționând că și în cazul cărnii de vită “produsele importate sunt încă pe piața UE”.

Grupul agricol dorește “acțiune imediată”, pentru a atenua problemele sectorului. În mare măsură, reflectând scrisorile recente adresate Comisiei, Copa-Cogeca îndeamnă factorii de decizie politică să “analizeze gestionarea TRQ, să examineze depozitarea privată a cărnii de oaie și de capră, să ia în considerare activarea unor măsuri excepționale pentru a acoperi costurile de păstrare a animalelor în exploatație și să instituie un sistem privat de depozitare pentru brânza de oaie și caprine și lapte praf”. Ar trebui să se ia în considerare flexibilitatea privind ratele de productivitate și densitatea animalelor, iar comercianții cu amănuntul ar trebui încurajați să promoveze carnea de miel și capră din UE, sugerează aceștia.

Carnea de porc, păsări de curte și ouă, de asemenea, suferă de pierderi ca urmare a închiderii hoteluriloe și încetarea cererii în zona de catering, care, Copa-Cogeca spun, duce la prăbușirea multor producători specializați, cum ar fi cei care produc porc de lapte, rață, porumbel, prepelițe, iepure, bibilici și carne de gâscă. Aceștia subliniază că “o mare parte a pieței produselor din ouă a dispărut, ceea ce creează un surplus pe piața UE”, în timp ce blocajele logistice limitează piețele alternative.

În sectorul zahărului, aceștia subliniază utilizarea sporită de către unii consumatori a zahărului pentru consumul direct în timpul carantinei. Chiar și așa, se preconizează că cererea de zahăr în 2020 va scădea cu 700 000 de tone sau cu 4 % în UE. Față de 2019. “Prețurile mondiale depresive riscă să aibă un impact negativ asupra prețurilor europene, chiar dacă piața europeană este echilibrată”, au afirmat aceștia. În opinia Copa-Cogeca, a existat o necesitate de a monitoriza prețurile la fața locului și “a lua măsuri de îndată ce prețurile scad sub pragul de referință”. Un al treilea an de prețuri neremunerate pentru sectorul sfeclei de zahăr din UE și, în special, pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr ar fi “catastrofal și insuportabil”, au concluzionat aceștia.

Deși Copa-Cogeca au identificat o creștere a vânzării de produse ecologice în țări precum Germania și Belgia, în special în comerțul cu amănuntul și pentru cereale, cartofi și produse lactate, aceștia subliniază că vânzările în serviciile alimentare au ajuns la un impas, lovind în special carnea premium, pachete în vrac de chips-uri și salate de frunze preprelucrate.

“Disponibilitatea importurilor de soia organică pentru hrana animalelor din China și India a scăzut, dar acest lucru ar putea fi probabil înlocuit cu surse de proteine organice locale sau din UE”, spun ei, numind soia europeană, mazăre, fasole și lupinca drept exemple potențiale.

Cel mai recent raport a inclus, de asemenea, un apel adresat Comisiei de a presa statele membre să transpună și să pună în aplicare Directiva privind practicile comerciale neloiale, “în mod corespunzător și rapid”. “Am văzut o creștere a numărului de țări care raportează utilizarea practicilor comerciale neloiale și a altor practici care se abat în mod clar de la tranzacțiile comerciale solide și etice”, spun ei. Copa-Cogeca atrag atenția, de asemenea, de exemple de etichetare înșelătoare a originii, precum și de sancțiuni contractuale în cazul în care furnizorii nu au fost în măsură să livreze volumele comandate din motive independente de controlul lor.

Klöckner solicită ajutorul pentru depozitarea privată: ministrul german al agriculturii, Julia Klöckner, i-a scris comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski, cerând introducerea ajutorului pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat (SMP) cât mai curând posibil. Într-o piață dificilă a produselor lactate, SMP a arătat deja o tendință mai slabă, explică ea într-o scrisoare de 2 pagini adresată politicianului polonez (datată 8 aprilie). Klöckner ridică, de asemenea, situația dificilă a altor sectoare, în special a cărnii de vită, a fructelor și legumelor și a vinului, și sugerează că ar putea fi necesare și măsuri suplimentare. După a declarat ea și alți colegi la dezbaterea ministerială virtuală din 25 martie [a se vedea AF24-20], politicianul CDU subliniază că utilizarea instrumentelor disponibile în cadrul Organizării Comune a Pieței (OCP) nu ar trebui exclusă. Nu este clar când se vor reuni din nou statele membre pentru a dezbate posibile măsuri, întrucât Comisia specială pentru agricultură (SCA) din 21 aprilie a fost demisă, în timp ce Consiliul Agricol, programat pentru perioada 27-28 aprilie la Luxemburg, a fost, de asemenea, anulat. Președinția croată este pregătită să organizeze un alt ministerial “virtual”, dar nu este clar când va avea loc acest lucru (nu înainte de sfârșitul acestei luni, cel mai probabil în luna mai).

Fonduri pentru criză, solicitate de ComAgri

Deputații Agri au subliniat necesitatea unor fonduri pentru a trece de criza COVID-19, chiar dacă UE nu a convenit asupra noului său cadru financiar (CFM 2021-2027). În timpul reuniunii virtuale COMAGRI din 15 aprilie au existat, de asemenea, unele apeluri pentru ca Pactul Ecologic European să fie pus în așteptare întrucât industria se ocupă cu actuala urgență.

În timpul discursului său, comisarul agricol Janusz Wojciechowski le-a spus deputaților europeni că “criza majoră din întreaga economie” afectează și agricultura, deși în mod diferit în funcție de sector. El a subliniat că sectoarele lactate și carne de vită sunt cel mai grav lovite, precum și alte sectoare producătoare de carne. Producătorii de fructe și legume, foarte dependenți de forța de muncă externă, se confruntă și ei cu provocări. Dar “cele mai semnificative probleme au afectat sectorul de creștere a florilor, unde piața s-a oprit aproape în întregime”, a adăugat el.

Comisarul polonez a insistat că executivul UE a fost “foarte rapid în a reacționa la problemele din agricultură”. De exemplu, Comisia a răspuns rapid preocupărilor legate de transport prin introducerea unor coridoare verzi pentru alimente, produse agricole și inputuri. “Situația s-a îmbunătățit considerabil”, a afirmat el. Preocupările cu privire la disponibilitatea personalului sezonier, în special a celor care călătoresc între statele membre, au fost abordate în temeiul orientărilor Comisiei. “Cea mai mare problemă este scăderea prețurilor, vizibilă în special în sectorul produselor lactate”, a continuat el. Fermierii se află într-o “situație dificilă”, a recunoscut el, afirmând că bugetul existent a fost deja utilizat. Intervenția pe piață depinde de posibilitățile bugetare care sunt “foarte limitate”. “Nu avem un nou cadru financiar și nu avem un acord bugetar pentru 2021”, a declarat el Comitetului. “Nu avem bani în plus”, a declarat politicianul PiS. Cu toate acestea, el le-a reamintit deputaților că statelor membre le-a fost posibil să furnizeze până la 100.000 EUR per fermă și 800.000 EUR per instalație de prelucrare, în cadrul normelor revizuite privind ajutoarele de stat. El a explicat modul în care fondurile ar putea fi luate din banii necheltuiți în cadrul bugetului de dezvoltare rurală pentru a ajuta agricultura, cu prioritate acordată celor care riscă falimentul.

“Pentru viitor, ar trebui să luăm în considerare modul de consolidare a agriculturii pentru a o face mai rezistentă la criză”, a declarat comisarul. El a ridicat, de asemenea, problema transportului de animale pe distanțe lungi. “Ar trebui să luăm în considerare modul în care putem scurta distanța de la fermă la furculiță”, a spus el. Wojciechowski a remarcat, de asemenea, vulnerabilitatea fermelor extrem de specializate și a sugerat că “ar trebui să ne gândim și la consolidarea varietății în agricultură”. Acestea au fost obiective pe termen mai lung. “Deocamdată ar trebui să ne concentrăm asupra folosirii optime a banilor pe care îi avem rămași”, a afirmat el.

Vorbind în numele grupului politic al PPE, italianul Herbert Dorfmann a declarat că pandemia a demonstrat importanța PAC. “Oamenii sunt aprovizionați cu alimente”, a spus el. “Avem o responsabilitate foarte specială la nivelul UE cu această politică”. El a subliniat problemele sectoarelor vinului și cărnii de vită. “Nu este suficient să spui că nu ai banii”, i-a spus el lui Wojciechowski. Dorfmann a fost, de asemenea, preocupat de caracterul neloial al fondurilor de dezvoltare rurală rămase care sunt disponibile țărilor, deoarece acestea nu și-au îndeplinit planurile inițiale în cadrul celui de-al doilea pilon. Socialistul italian Paolo De Castro a declarat că unele dintre măsurile prezentate de comisar sunt pe calea cea bună, dar “trebuie să facem mai mult”. “Avem fondurile de gestionare a crizelor în cadrul Organizației Comune a Pieței”, a continuat el. A existat acum o criză devastatoare în unele sectoare.

Ulrike Müller a ridicat “criza existențială” în sectoarele florilor și fructelor și legumelor. Eurodeputatul german de la Renew Europe, referindu-se la reducerea planificată pentru agricultură în cadrul noului CFM, a declarat că “trebuie să avem resurse realocate PAC”. “Avem provocări majore și avem nevoie de răspunsuri clare din partea dumneavoastră”, i-a spus ea comisarului.

Ivan David (Cehia, ID) a fost de acord cu Wojciechowski cu privire la necesitatea de a scurta rutele de transport și a pus sub semnul întrebării importurile de produse în sectoarele în care UE ar putea fi autonomă. El a considerat că Pactul Ecologic European, care a făcut noi cereri pentru agricultură, ar trebui suspendat.

Martin Häusling a dorit să vadă un ajutor pentru sectorul produselor lactate, dar nu s-a pronunțat în mod special în favoarea depozitării private”, preferând să vadă măsuri de reducere a producției.

Zbigniew Kuźmiuk din Polonia (ECR) a dorit să vadă reintroducerea pe piață a întreprinderilor de prelucrare a alimentelor pierdute ca urmare a crizei incluse în obiectivele sistemului de dezvoltare rurală. Pandemia “ne-a făcut să ne dăm seama că securitatea alimentară este al doilea cel mai important lucru după sănătatea persoanei în vremuri dificile”.

Răspunsul comisarului Wojciechowski a fost acela de a spune că există bani disponibili în alocările din al doilea pilon al statelor membre și “ar trebui să fie utilizate pentru a combate criza Corona”.