Raport piață cereale – 28 mai 2020

Stimați membri și parteneri,

 

Vă mulțumesc frumos pentru oportunitatea pe care mi-o acordați, și anume de a începe comunicarea cu dumneavoastră. Principala mea preocupare în anii petrecuți în agribusiness-ul românesc a fost de a securiza profitul, de a reduce potențialul riscului la minim și, nu în ultimul rând, de a dezvolta parteneriate solide, profitabile de ambele părți.

În aceste raporte vom prezenta lucrurile și faptele exact așa cum sunt ele, fără omisiuni, în dorința exprimată deschis de a vă furniza informațiile corecte, pentru a lua deciziile factuale în funcție de necesități și context.

În raportul de astăzi vom discuta despre structura culturilor în România, toamnă 2019 și primavară 2020, dar ne vom focusa în special pe Grâu 2020, un subiect ce generează multe ipoteze și multe discuții pe marginea lui.

 

Situație România

 

GRÂU RECOLTĂ 2020

Plecăm de la un potențial în toamnă de 2.125.000 hectare, ce ne conducea către un potențial de circa 9.500.000 tone. Consumul intern se cifrează firesc în jurul a 2.400.000 tone, cu o cadență de 200.000 tone lunar.

Și vorbim aici despre grâul cu destinație comercială, nicidecum despre destinația subzistență. Cu subzistența și cu anumite variații venite din cadrul fermelor zootehnice, de producer a furajelor și a hranei pentru animale de companie, cererea internă se poate cuantifica în jurul a 3.200.000 – 3.400.000 tone.

În momentul de față, din cauza secetei prelungite din primavară, grâul înregistrează o scădere considerabilă la nivel național în ceea ce privește potențialul de recoltă, situându-se la nivelul mediu – optimist de 6.900.000 tone.

În mod normal, cu un consum ca cel exprimat mai sus, România putea exporta un surplus de producție de circa 5.000.000 tone. Iar competiția generată de acest fapt impune cutumiar actorilor din piața internă aliniere la piețele internaționale, generate de cerere și ofertă.Lăsăm subiectul grâu deoparte pentru astăzi, dar vom reveni pe el,  săptămâna viitoare, cu o analiză tehnică a pieței Mării Negre, a UE-27 și a celorlalți jucători la nivel global, ca să vedem influența, perioadele și momentele optime.

 

RAPIȚĂ RECOLTĂ 2020

Rapița a suferit în al doilea an consecutiv o scădere masivă exprimată în numărul de hectare cultivate la nivel național, de la un regim normal de circa 670.000 hectare a migrat în ultimii doi ani catre un volum de 270.000 – 280.000 hectare. Seceta prelungită din toamnă a afectat nivelul de hectare însămânțate, astfel încât, pentru al doilea an consecutiv, vom avea o cifră de producție de 670 – 700.000 tone la nivel național. Din rândul procesatorilor, se conturează însă premiza de surpriză frumoasă. Scenariile pesimiste în ceea ce privește nivelul recoltei au fost oarecum infirmate în sens pozitiv, cu o marjă de 10-14%.

 

ORZUL FURAJER 2020

Clasica suprafață însămânțată în toamnă de 320.000 hectare cu un potențial de 1.600.000 tone a fost drastic penalizat de absența apei, potențialul de recoltă situându-se la un maxim de 800.000 tone, lucru ce va conduce cu siguranță la o potențială competitivitate mai mare din partea zootehniei românești, fermele de porci fiind mari consumatoare în acest sens.

 

ORZ DE BERE 2020

Cu o suprafață însămânțată de circa 120.000 hectare și un potențial de producție de circa 600.000 tone, a fost și ea penalizată drastic de secetă, potențialul de recoltat scăzând ca și în cazul orzului de furaj la ½, circa 280.000 tone.

 

FLOAREA SOARELUI 2020

Aici vorbim despre o suprafață ce a crescut ușor față de anul trecut, cu concursul direct al suprafețelor întoarse din cauza secetei ce a afectat culturile de toamnă, ceea ce a creat asolament pentru această cultură.

În acest moment, suprafețele creditate a fi însămânțate se cuantifică la un nivel de 1.150.000 hectare, cu un potențial de recoltare în jurul valorii de 2.800.000 tone.

 

PORUMB 2020

La cultura de porumb ne cifrăm către un nivel de 2.700.000-hectare cu un potențial de producție de 13.7 – 14.500.000 tone, un nivel al hectarelor ușor mai ridicat față de anul trecut, cu o prognoză de recoltă medie – optimistă. Bineînțeles, creșterea asolamentului se datorează efectului secetei la nivelul culturilor de toamnă.

Aici, firește, intervine un factor necunoscut, și anume consumul de subzistență, ce are o pondere destul de mare în totalul producției la nivel național. Vorbim de proprietarii de terenuri foarte mici, de unde producția neavând valoare comercială intră în consumul gospodăriei proprii, creșterea porcilor, a puilor, etc. În mod normal, consumul intern se cifrează la un nivel maxim de 3.200.000 – 3.400.000 tone, exportul se ridică ciclic la nivelul de 3.500.000 – 4.000.000 tone.

Vă invit să regăsiți sumarul structurii de culturi din România, an agricol 2020 și sub reprezentare grafică.

 

 

Situație vecini bazinul Mării Negre

În continuare, să vedem ce fac vecinii noștri tradiționali, Ucraina și Rusia, parteneri de competiție în exporturile din Marea Neagră.

 

GRÂU RUSIA 2020

Rusul își diminuează recolta de grâu, prognozele indică o scădere a nivelului, din cauza secetei prelungite din Sudul Rusiei, de la un nivel de 81,2 Mil tone la 75.2 Mil tone, în acest moment al anului. 6 milioane de tone grâu lipsă în contul Rusiei, fapt ce va conduce către un nivel pozitiv al competiției în ceea ce privește aprovizionarea din bazinul Mării Negre.

GRÂU UCRAINA 2020

Vecinii noștri din Nord își ajustează de asemenea negativ potențialul de recoltă, plecând de la un potențial de 30.000.000 și ajungând astăzi la un nivel de 27.000.000 tone, cu un minus de 3.000.000 tone.

 

Situație UE 27

Mergem mai departe și vom vizualiza efectele secetei la nivel de Uniune Europeană.

Plecând de la un nivel potențial de recoltă de circa 134.000.000 tone, după ieșirea Marii Britanii din UE, astăzi potențialul de recoltă nu depășește 125.000.000 tone.

Însumând cifrele europene, românești și cele rusești și ucrainene, ajungem la următoarea imagine a zilei de astăzi: avem un deficit regional de circa 20.6 Milioane tone însumat în producția de grâu.

 

 

PESTE MĂRI ȘI ȚĂRI – SITUAȚIA LA NIVEL GLOBAL

GRÂU SUA 2020

Prognozele indică o stare foarte bună de vegetație a grâului american, deși în urmă cu o săptămână, experții spuneau că ar putea avea o pierdere de 14 % din cauza înghețului și a secetei. Indicațiile USDA și WASDE au generat însă cifrele mult mai aproape de adevăr, ele indicând recolta de grâu american la 51 Mil tone. Pe de alta parte WASDE, organismul ce generează informațiile cu privire la nivelurile de recolte și stocurile pentru teritoriul American, anticipă o închidere de an agricol cu stocuri mai mari față de anii trecuți.

GRÂU AUSTRALIA 2020

Grâul australian indică o stare excelentă și o producție indicativă de 24 Mil tone față de 15.2 Mil anul trecut, când au fost loviți de o secetă cruntă combinată cu incendiile de vegetație.

 

PRODUCȚIA GLOBALĂ

În anul agricol 2020 – 2021, producția globală se va cifra la un nivel de 768.5 Milioane tone, în creștere cu 4 Milioane tone față de anul agricol trecut, și anume 2019-2020.

 

 

CONCLUZII:

  • Piețele regionale vor fi influențate de cerere și ofertă, logistica va juca un rol determinant în originea mărfii, adică de unde se va cumpăra. Pentru a exemplifica, pe ruta Novorossysk Russia – Alexandria Egypt, costul logistic este de circa 8,75 USD.
  • Avantajul logistic al portului Constanța se reduce la maxim 1,5 USD în condițiile date, față de Novorossysk, Rusia.
  • Astfel, grâul american va avea dificultăți în a competiționa în bazinul mediteraneean, din cauza logisticii mai scumpe, grâul franțuzesc de asemenea, iar jocul, în ciuda secetei din Bazinul Mării Negre, se va forma tot în această regiune.
  • Lipsa celor 20,6 Milioane de tone de grâu din piața europeană și a Mării Negre va genera un impuls de retenție a vânzării, potențialul de preț mai mare existând implicit. Însă bursele europene și Bursa grâului de la Marea Neagră, rămân stabile, semn ca echilibrul American din Chicago Board of Trade influențează în mod firesc dinamica lucrurilor.
  • Pe termen lung. Cine poate rezista presiunii de recoltă, ce se manifestă în spații de stocare, capitalizare suficientă astfel încât să poată depași scadențele la creditele pe termen scurt și mediu, va putea explora un potențial mai ridicat de preț, costurile financiare, de stocare, vor fi incumbate în prețul de vânzare ce va veni înspre noiembrie – decembrie, precum și în februarie –  martie anul următor

Vă inserez o dinamică a prețului grâului cu livrare septembrie – Euronext pentru a vizualiza nivelurile de tranzacționare actuale vs perioada de început noiembrie 2019.

Organizațiile de fermieri – reacții cu privire la strategiile F2F și Biodiversitate

Cel mai mare lobby agricol al UE, Copa-Cogeca, a avertizat împotriva periclitării interesului strategic al UE pentru securitatea alimentară, competitivitatea agricolă și veniturile agricole, în urma publicării strategiilor „Farm to Fork” (F2F) și Biodiversitate. Organizația umbrelă îndeamnă împotriva unei „abordări legate la ochi”, care ar „periclita securitatea alimentară, competitivitatea agricolă europeană și veniturile din agricultură”, deja afectate puternic de pandemia COVID-19. Ei insistă asupra necesității unei „evaluări cuprinzătoare a impactului la începuturile independente … înainte de orice acțiune legislativă”. Înainte de publicarea propunerii revizuite privind CFM și a instrumentului de redresare la 27 mai, reprezentații Copa-Cogeca aduc în discuție subiecte precum „politicile coerente ale UE”, precum și „fonduri suficiente”, astfel încât agricultura și silvicultura „să continue să contribuie la diferite obiective comunitare: asigurarea securității și siguranței alimentare, furnizarea de materii prime regenerabile și furnizarea de locuri de muncă pentru persoanele din zonele rurale, în același timp , în urma practicilor ecologice și de combatere a schimbărilor climatice”. Referindu-se în mod specific la F2F, lobbyiștii ar dori să vadă orice obiective viitoare însoțite „de evaluarea cuprinzătoare a impactului sectorului utilizării terenurilor și de o consultare adecvată cu părțile interesate relevante”, invocând în special utilizarea produselor de protecție a plantelor, vânzările de antimicrobiene, utilizarea îngrășămintelor și normele privind bunăstarea animalelor.

În ceea ce privește „obiectivul propus privind agricultura ecologică” de 25 %, Comisia „trebuie să ia în considerare impactul social și economic cumulativ al randamentelor ecologice de obicei mai scăzute, realitățile pieței și scăderea randamentelor convenționale din cauza lipsei instrumentelor necesare”. În plus, orice tip de etichetare nutrițională și orientări dietetice ar trebui să se bazeze pe o știință solidă și să evite o abordare simplistă, care poate induce în eroare. Succesul celor două planuri va „depinde de actorii de pe teren: fermieri, proprietari de păduri și cooperativele lor”, concluzionează aceștia.

Confederația Proprietarilor Europeni de Păduri (CEPF) a salutat obiectivul „de a conserva și consolida biodiversitatea în pădurile europene”. Cu toate acestea, Strategia privind biodiversitatea „ratează oportunitatea de a asigura coerența politicilor și de a recunoaște în mod corespunzător beneficiile climatice și  de biodiversitate provenite din utilizarea lemnului exploatat în mod sustenabil și la nivel local”. Secretarul general al CEPF, Fanny-Pomme Langue, a declarat că „gestionarea activă și durabilă a pădurilor menține pădurile noastre sănătoase și rezistente”. Ea regretă faptul că acest element cheie, precum și „abordarea holistică a pădurilor multifuncționale lipsesc din noua strategie”.

IFOAM UE a salutat atât planurile, cât și obiectivul de a atinge 25 % terenuri ecologice în Europa până în 2030, cât și măsuri de stimulare a cererii de produse ecologice prin intermediul sistemelor de promovare și al achizițiilor publice ecologice. Președintele IFOAM, Jan Plagge, a descris obiectivul pentru terenurile ecologice ca fiind o „decizie de referință care plasează agricultura ecologică în centrul unei tranziții a agriculturii europene către agroecologie”. „Transformarea acesteia într-o piatră de temelie a unui viitor sistem alimentar durabil al UE este decizia corectă”, a continuat el, insistând că „trebuie să transformăm agricultura UE dacă dorim să abordăm criza climatică și de biodiversitate și să facem sistemele noastre agricole mai rezistente”. F2F oferă cetățenilor UE o „viziune clară pentru viitorul sistemului nostru alimentar”, a adăugat el.

Însă președintele Bioland a avertizat că obiectivele strategiilor F2F și Biodiversitate „vor fi accesibile doar dacă sunt luate în considerare pe deplin” în cadrul procesului de reformă a PAC în curs de desfășurare. „Nu trebuie să facem greșeala de a folosi COVID-19 ca scuză pentru a continua o politică agricolă retrospectivă”, a avertizat el.

Între timp, Consiliul European al Tinerilor Fermieri (CEJA) „nu este convins”. Într-o declarație emisă, CEJA declară că cele două publicații „nu au reușit să propună o viziune pe termen lung prin subestimarea rolului fermierilor și noilor generații în viitorul sistemelor noastre alimentare”. Președintele CEJA, Jannes Maes, a declarat că „faptul că accesul limitat la terenuri – cea mai importantă provocare pentru tinerii și viitorii fermieri din UE – nici măcar nu este menționat în document arată că F2F nu recunoaște nevoile și ambițiile agricultorilor în această dezbatere”. Având în vedere rolul central al agriculturii în comunicare, CEJA ar „recomanda ca actorii instituționali afiliați, experimentați în politicile agricole, să fie mai bine implicați în viitorul proces politic și legislativ”, referindu-se la absența notabilă a comisarului UE pentru agricultură Janusz Wojciechowski la conferința de presă.

La rândul său, Uniunea Europeană a Burselor de Animale și Carne (UECBV) ar dori să vadă „verificări suplimentare și îmbunătățiri echilibrate” la F2F pentru a se asigura că atinge obiectivul de a „nu lăsa pe nimeni în urmă”. Secretarul General Karsten Maier a promis să „analizeze textul mai în detaliu și să comenteze cu privire la aspecte specifice în acest proces.” Maier a exprimat dorința organizației sale de a contribui la Green Deal, dar ei vor face acest lucru „prin a promova în continuare un animal durabil, fără a uita că a consuma carne este un lucru adânc înrădăcinat atât în cultura noastră, cât și în obiceiurile alimentare.” Maier a reiterat faptul că pandemia a demonstrat „importanța și rolul jucat de întregul sector alimentar … în sectoarele de prelucrare a animalelor și a cărnii ca furnizori esențiali în lanțul alimentar de-a lungul situației COVID-19”.

FoodDrinkEurope, care reprezintă industria alimentară și a băuturilor din UE, sprijină ambiția de a „deveni standardul de aur pentru durabilitatea mediului, social și economic”. Directorul general Mella Frewen a declarat că „în timp ce sistemele noastre alimentare au demonstrat reziliență pe parcursul pandemiei COVID-19, oferind consumatorilor acces continuu la produse alimentare și băuturi sigure, hrănitoare și la prețuri accesibile, această reziliență trebuie consolidată în continuare pentru a se pregăti pentru alte provocări semnificative … în special schimbările climatice”. Reprezentând cel mai mare sector manufacturier din Europa, irlandeza a declarat că strategia „trebuie să ajute, de asemenea, întreprinderile din sectorul alimentar și al băuturilor, în special IMM-urile, să supraviețuiască pandemiei și să prospere după aceasta”. În ceea ce privește ideea unei politici alimentare comune a UE, Frewen ar dori să primească asigurări din partea Comisiei că strategia va „include un dialog structurat cu părțile interesate și evaluări sistematice ale impactului pentru a se asigura că securitatea alimentară, siguranța alimentară, redresarea economică și sustenabilitatea nu sunt compromise”.

Federația Europeană a Producătorilor de Furaje Combinate (FEFAC) a salutat disponibilitatea Comisiei de a consolida securitatea alimentară atât la nivel mondial, cât și la nivelul UE, cât și la reziliența agriculturii și a sistemelor alimentare. FEFAC sprijină rolul central al PAC ca „mecanism-cheie de punere în aplicare a politicilor pentru a oferi consumatorilor din UE alimente sigure, durabile și la prețuri accesibile”, reiterând că „niciun sistem alimentar nu poate fi sustenabil fără producția de animale de fermă”. Comentând în această săptămână, președintele FEFAC Nick Major și-a exprimat îngrijorarea cu privire la „obiectivele și măsurile politice contradictorii”, care ar putea „submina de fapt capacitatea UE de producție alimentară și rolul de lider global în dezvoltarea sistemelor de producție durabilă și circulară a alimentelor eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor”. Organismul comercial sprijină noua stabilire a priorităților privind securitatea alimentară, ca urmare a crizei COVID-19 și „ar recomanda cu tărie efectuarea unei evaluări aprofundate a impactului la început înainte de a lua orice măsuri legislative specifice”.

Platforma Internațională a Insectelor și Hranei pentru Animale (IPIFF) a salutat lansarea F2F, președintele IPIFF Antoine Hubert declarând că obiectivele „vor juca un rol important în dezvoltarea sectorului nostru, care, la rândul său, ar putea contribui la tranziția către sisteme alimentare mai durabile și mai rezistente”. Tranziția către alimente mai durabile este interconectată cu tiparele alimentare, în timp ce „rolul producției de insecte este esențial în furnizarea de produse alimentare diverse, locale și nutritive – esențiale în sprijinirea tranziției către diete mai sănătoase și mai rezistente în viitor”, a adăugat el. Hubert și-a exprimat speranța că proiectul va „accelera” demersurile legislative către acest sector „oferind soluții diverse, locale și sustenabile pentru crescătorii de păsări sau porci”.

FEDIOL, care reprezintă interesele industriei europene a uleiului vegetal și a alimentelor proteice, împărtășește obiectivul de a „sprijini tranziția către un sistem alimentar al UE mai sustenabil”. Președintele FEDIOL, John Grossman, a declarat că foile de parcurs propuse „implică modificări în consumul și modelele de producție față de durabilitate sporită, cu implicații potențiale de anvergură pentru toți actorii din lanț, inclusiv pentru consumatori.”

Președintele EMEA Archer Daniels Midland ar dori să vadă o „evaluare adecvată a impactului, astfel încât să se asigure o tranziție realistă și măsuri de atenuare”, în timp ce este „important ca consecințele alegerilor politice posibile și compromisurile lor sunt înțelese în mod clar și comunicate”.

AnimalhealthEurope sprijină ambiția Comisiei de a „avansa către un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic, cu o transformare bazată pe tehnologii inovatoare și generice, respectând în același timp biodiversitatea și mediul înconjurător”. Secretarul general al AnimalhealthEurope, Roxane Feller, i-a încurajat pe factorii de decizie politică să „recunoască succesele obținute până în prezent de lanțul valoric al animalelor pentru a reduce atât emisiile de gaze cu efect de seră, cât și necesitatea de a utiliza antibiotice la animale, respectând în același timp standardele ridicate de bunăstare a animalelor”. Prioritizarea finanțării la nivel național și european în cadrul „cercetării inovatoare timpurii în domeniul sănătății animale prin programe precum Horizone Europe” va fi esențială pentru „dezvoltarea de noi generații de vaccinuri și alte instrumente și terapii preventive”, a declarat acesta.

Géraldine Kutas, directorul general al Asociației Europene pentru Protecția Culturilor (ECPA), a declarat că „va saluta obiective realiste care reflectă rezultatele unei evaluări a impactului”. În ceea ce privește postul de doar mai puțin de un an, franțuzoaica a declarat că rata de reducere propusă de 50% până în 2030 „nu este realistă și nu va avea efectul dorit de a avea un model de producție alimentară mai sustenabil în Europa”. Ea a insistat că organizația sa, reprezentând sectorul bio-pesticidelor și pesticidelor din Europa, nu este „împotriva țintelor”, dar obiectivele prezentate „ar trebui să ducă industria agricolă într-o călătorie de transformare, nu fără sacrificii, ci în colaborare cu toate părțile implicate în producerea alimentelor noastre”.

Industria europeană a îngrășămintelor acceptă provocarea de a reduce impactul nutrienților asupra mediului propus de Comisie, dar subliniază că obiectivul este prea ambițios în intervalul de timp propus „având în vedere practicile agricole realizabile”. Jacob Hansen, director general al Fertilizers Europe a declarat că „creșterea eficienței utilizării nutrienților va fi esențială pentru a îndeplini obiectivul ambițios al Europei de a reduce pierderile de nutrienți, asigurând în același timp nici o deteriorare a fertilității solului”. Danezul a declarat că măsurile de dezvoltare a unui plan de acțiune integrat pentru gestionarea nutrienților a fost un „pas în direcția cea bună, declanșând o fertilizare mai echilibrată și o gestionare mai durabilă a nutrienților în întreaga Europă”. Întrucât 50% din producția alimentară globală se reduce la utilizarea îngrășămintelor minerale, sectorul joacă un rol esențial în asigurarea unei agricultii europene reziliente și în asigurarea unor alimente la prețuri accesibile și hrănitoare ale cetățenilor UE, a adăugat fostul director al Consiliului danez pentru agricultură și alimentație.

Comitetul Regiunilor (CoR) a salutat obiectivele de mediu propuse, deoarece acestea sunt foarte asemănătoare cu cele propuse de instituție în avizul său privind PAC post-2020, adoptat la 5 decembrie 2018. CoR propune includerea a cinci obiective cuantificate de mediu (până în 2027) în viitoarea PAC și anume – o reducere cu 30 % a GES din agricultură în statul membru, o dublare a suprafeței terestre utilizate pentru agricultura ecologică (la nivelul statelor membre) sau cel puțin 30 % din suprafața agricolă utilizată (comparativ cu 2017), o reducere de minimum 30 % a utilizării pesticidelor la nivelul statelor membre (comparativ cu 2017) , o eliminare treptată și planificată a creșterii animalelor în cuști în întreaga UE și o garanție că 100 % din apa de suprafață și apele subterane vor respecta Directiva privind nitrații, fără derogări.

Prețurile la alimente au scăzut în aprilie

Prețurile mondiale ale materiilor prime alimentare au scăzut cu 3,4% în aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă, atingând cel mai scăzut nivel din ianuarie 2019, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

În indicele prețurilor la alimente, publicat pe 7 mai, organismul internațional a declarat că a treia scădere la rând s-a datorat în mare parte „mai multor efecte negative asupra piețelor alimentare internaționale care decurg din pandemia COVID-19. Scăderea prețurilor cerealelor a fost limitată, dar toate celelalte sectoare, în special zahărul, au înregistrat scăderi semnificative. Cerealele au scăzut marginal față de o lună mai devreme, dar au crescut cu 2,4% față de aprilie 2019. Grâul a crescut cu 2,5% pe lună din cauza rapoartelor conform cărora cota de export a Rusiei de șapte milioane de tone pentru restul anului de comercializare, care se încheie la 30 iunie, a fost îndeplinită. Orezul a crescut cu 7,2% într-o lună, pe restricțiile temporare de export și blocaje logistice în unele țări exportatoare, deși oficialii de la agenția de la Roma a spus că „creșterile au fost plafonate de facilitarea & eventuala abrogare a limitelor de export, și anume în Vietnam, spre sfârșitul lunii.” Porumbul a scăzut pentru a treia lună de funcționare, datorită disponibilităților mari de export, „completate de culturi legumicole nou recoltate în America de Sud”, împreună cu cererea slabă de etanol. Uleiul vegetal a scăzut cu 5,2% la cel mai scăzut nivel din august 2019, cu ulei de palmier, soia și rapiță în scădere, deși prețurile uleiului de floarea soarelui au crescut. Uleiul de palmier a fost afectat de scăderea prețurilor țițeiului și cererea lentă din sectorul produselor alimentare și de combustibil din cauza pandemiei. Acesta a fost, de asemenea, lovit de o producție mai mare decât se aștepta în Malaezia. Uleiul de soia si rapiță a scăzut din cauza cererii mai mici, în timp ce soia a fost, de asemenea, afectată. Prețurile floarea soarelui au crescut la „cererea fermă de import pe fondul temerilor legate de înăsprirea livrărilor exportabile”, a declarat FAO.

În sectorul produselor lactate, prețurile la nivel mondial au scăzut cu 3,6% față de luna martie, a doua scădere consecutivă, ajungând la un nivel cu 8,8% mai mic decât în aprilie 2019. Scăderile la lapte praf degresat și lapte integral (ambele cu scăderi de peste 10%) reflectă disponibilitatea sporită a exporturilor și creșterea stocurilor, cu o cerere slabă la export. FAO a subliniat că producția de lapte este în creștere în emisfera nordică, așa este normal în această perioadă a anului, în timp ce cererea de la restaurante și producătorii de produse alimentare este mai mică.

Prețurile brânzeturilor, în schimb, au revenit „moderat”, potrivit organizației internaționale, din cauza livrărilor spot limitate din Oceania, pe fondul scăderii sezoniere a producției.

Prețurile la carne au scăzut cu 2,7% față de luna martie, a patra reducere consecutivă. Recuperarea cererii de import în China nu a fost suficientă pentru a compensa achizițiile mai mici ale altor țări din cauza pandemiei, cu probleme logistice și scăderea bruscă a cererii de servicii alimentare. În ciuda reducerii procesării din cauza deficitului de forță de muncă, pierderea vânzărilor de restaurante a însemnat creșterea stocurilor și disponibilitatea exporturilor.

Zahărul a scăzut cu 14,6% într-o lună, a doua scădere consecutivă, în principal din cauza scăderii prețului țițeiului. FAO explică faptul că prețurile mai mici ale combustibililor înseamnă că mai mult zahăr este utilizat de prelucrători pentru alimente, mai degrabă decât etanol, ceea ce a însemnat cantități mai mari au fost disponibile pentru export. Efectul blocajelor asupra cererii a exacerbat situația.

Întregul raport FAO poate fi consultat în limba engleză aici: www.fao.org/worldfoodsituation/foodpricesindex/en/

Parlamentul European sprijină normele tranzitorii

Parlamentul European a sprijinit mandatul privind regulamentul tranzitoriu al PAC, pe baza unui raport al lui Elsi Katainen, în cadrul sesiunii plenare virtuale de pe 15 mai, deschizând calea pentru începerea discuțiilor trilaterale începând cu 20 mai. Camera a sprijinit mandatul de a continua cu „legea de legătură” – depunerea poziției Comisiei direct la triloguri – cu 549 de voturi pentru, la 124 împotrivă și 15 abțineri. Comentând în urma sesiunii plenare, europarlamentarul Renew Europe a declarat că „sprijinul puternic al Parlamentului arată că agricultura și stabilitatea sectorului alimentar sunt apreciate, ceea ce este deosebit de important acum în perioade de criză”. „Fermierii au nevoie de certitudine pentru viitor, deoarece legea intră în vigoare în mai puțin de șapte luni”, a subliniat Katainen, regretând că „doar Verzii și o minoritate a altora s-au opus începerii negocierilor trilogului”.

Ca răspuns, Harriet Bradley, specialist de politică agricolă UE la BirdLife Europe, a declarat că Parlamentul European a „votat în mod eficient pentru alți doi ani de inacțiune privind pierderea biodiversității și defalcare climatică”, în timp ce de „continuitatea Politicii Agricole Comune actuale vor beneficia doar interesele agriculturii intensive și puținii beneficiari care acaparează cea mai mare parte a fondurilor.” Militantul subliniază că viitoarea politică agricolă „va avea un impact asupra UE și a cetățenilor săi în ansamblu”, rugând Parlamentul „să preia controlul asupra unui Comitet AGRI, care acordă prioritate interesului industriei private față de bunăstarea europenilor și a planetei noastre” în procesul de reformă a PAC, care urmează să fie votat în cursul acestui an.

Consultanță comerț cu cereale pentru membrii Clubului

Clubul Fermierilor Români urmărește creșterea performanței și a competitivității afacerilor fermierilor și, în acest scop, vine în întâmpinarea membrilor săi în această perioadă de contractare prin:

  • transmiterea unor informări periodice privind comerțul cu cereale și
  • recomandarea unor servicii de consultanță pentru comerțul cu cereale.

Clubul adaugă în portofoliul de servicii oferite membrilor săi activitatea de consultanță pentru comerțul cu cereale, și recomandă serviciile oferite de Cezar Gheorghe, un reputat analist pe piața cerealelor, cu o vastă experiență în acest sector.

Fermierii interesați să intre în legătură cu expertul recomandat de Club au la dispoziție următoarea adresă de e-mail: cereale@cfro.ro sau pot suna la următorul număr de telefon pentru informații suplimentare: 0749.777.711.

 

(I) În ceea ce privește informarea periodică a fermierilor, buletinele pe care Clubul le va transmite vor aduce noutăți privind:

  1. Status periodic (săptămânal) Național, regional și global.
  • Estimări recolte și producții.
  • Recoltele și producțiile, în cifre.
  1. Vremea (prognoze) și efectele sale
  • Național
  • Regional
  • Global
  1. Informații bursiere:
  • EURONEXT
  • CBOT
  • FOREX
  • WTI/BRENT / corelare
  1. Cerere și ofertă
  • Locală ; CPT CONSTANȚA / mărfuri / prețuri medii
  • Regională; Bazinul Mării Negre
  1. Interpretare date și impact în piața locală
  • Fluxuri de prețuri regionale
  • Competitivitatea în bazinul Mării Negre a mărfurilor românești
  1. USDA
  • Interpretare și informare
  1. Note informative
  • Locale – Consțanta
  • Piața Internă
  • Regionale (bazinul Mării Negre)
  • Globale
  • Licitații internaționale, prețuri, conversie până la nivel de CPT Constanța.

 

(II) Servicii de consultanță privind comerțul cu cereale

(A) TRADE + ASIGURARE TRADE

1. INFORMARE

  • Informare ferestre optime de vânzare (spot + forward)
  • Informare prețuri și negociere interactivă cu potențialii clienți
  1. Piață export
  2. Piață internă

2. TRADE MĂRFURI

  • Asistență și suport în compunerea prețului
  1. Livrare la termen
  2. Calcul logistică
  3. Termen de plată
  4. Facilități de plată
  5. Monedă / fixare curs
  • Negociere preț
  • Negociere condiții de calitate
  • Negociere paritate și condiții de livrare
  • Negociere parametri contractuali
  1. ASIGURARE TRADE
  • Estimare și informare asupra riscului tranzacției
  • Verificare contractuală finală
  • Garanții contractuale / asistență semnare contract
  1. OPȚIUNI ȘI MITIGARE
  • Verificare calculații emise de Cumpărător
  • Prevenția în cazul diferențelor de opinie asupra calității și a cantității (dispută)
  • Reprezentare în dispute asupra calității / cantității
  • Reprezentare în dispute contractuale
  • Reducerea impactului în cazurile situațiilor nedorite

 

(B) VÂNZARE SERVICII SILOZ/TRADE

  1. EVALUARE
  • Capacitate și factori de stocare
  • Potențial de rulaj segregat pe mărfuri
  1. Nivel recepție / zi / produse
  2. Nivel livrare / zi / produse
  3. Capacitate condiționare
  4. Capacitate uscare
  5. Capacitate fumigare
  6. Asigurare locație
  • Estimare și proiecție venituri pe termen scurt-mediu-lung
  1. FORME DE BUSINESS
  • Servicii marfă proprie
  • Servicii marfă client
  • Servicii marfă originată
  • Formare preț servicii
  • Metode de calcul al recepției
  • Metode de calcul al depozitării
  • Metode de calcul al livrării
  • Metode calcul scăzăminte și perisabilități
  1. TRADE
  • Marfă proprie
  • Marfă originată
  • Opțiune formare preț
  • Costuri finanțare și reversarea lor
  1. ASIGURARE TRADE / SERVICII SILOZ
  • Elaborare formă contractuală
  • Reprezentare în relația cu partenerul de business
  • Verificare calculații trade și servicii de siloz
  • Monitorizare contracte servicii de siloz
  • Garanții și instrumente de garantare
  1. MITIGARE / OPȚIONAL
  • Prevenția în cazul diferențelor de opinie asupra calității și a cantității (dispută)
  • Reprezentare în dispute asupra calității / cantității
  • Reprezentare în dispute contractuale
  • Reducerea impactului în cazurile situațiilor nedorite

 

Fermierii pot beneficia de toate serviciile de la punctul II (A și B) pe baza unui contract de servicii stabilit direct cu consultantul recomandat. 

 

Prezentare Cezar Gheorghe, analist expert piața cereale

Cezar Gheorghe este Consultant Senior și Head of Trading în cadrul Agricover din anul 2016. Este un profesionist senior cu experiență de 18 ani, care a ocupat funcții de Director General, Director Comercial, Manager de Vânzări și Achiziții în companii publice și private. Deține o experiență vastă în construirea, transformarea și conducerea companiilor, împreună cu istoricul dovedit al creșterii rezultatelor și transformării situațiilor dificile în oportunități.

Cu o largă arie de expertiză de la comerț cu cereale și semințe oleaginoase, la dezvoltarea bugetului, negocieri contractuale, reorganizare corporativă, gestionarea operațiunilor și a profiturilor sau formularea si execuția strategiei, crearea unor modele de business și sisteme de management al riscului, Cezar Gheorghe deține cunoștințe solide de business, pe care le-a pus în practică de-a lungul carierei sale.

A absolvit Relații Internaționale și Studii Europene și și-a continuat formarea profesională prin participarea la training-uri, conferințe și centre de testare atât în Europa, cât și în Statele Unite.

Obiectivele strategiei pentru biodiversitate 2030

Comisia Europeană a anunțat noua strategie a UE privind biodiversitatea pentru 2030 și un plan de acțiune asociat – un plan cuprinzător, ambițios, pe termen lung pentru protejarea naturii și inversarea degradării ecosistemelor. Acesta își propune să redreseze biodiversitatea Europei până în 2030, cu beneficii pentru oameni, climă și planetă. 

 

Elemente principale ale Strategiei pentru 2030

Strategia conține angajamente și acțiuni specifice care trebuie îndeplinite până în 2030, inclusiv:

  1. Instituirea unei rețele mai mari de arii protejate la nivelul UE inclusiv în zona marină, bazându-se pe zonele Natura 2000 existente, cu o protecție strictă pentru zonele cu o biodiversitate foarte ridicată și cu o valoare climatică. 
  2. Un plan de restaurare a naturii UE – o serie de angajamente și acțiuni concrete pentru restabilirea ecosistemelor degradate în UE până în 2030 și gestionarea lor durabilă, adresându-se factorilor cheie responsabili de pierderii biodiversității.
  3. Un set de măsuri care să permită schimbarea necesară: punerea în mișcare a unui nou cadru de guvernare consolidat pentru a asigura o mai bună implementare și urmărirea progresului, îmbunătățirea cunoștințelor, finanțării și investițiilor și respectarea mai bună a naturii în procesul decizional public și privat. 
  4. Măsuri pentru a face față provocării globale a biodiversității, demonstrând că UE este pregătită să fie un exemplu pentru adoptarea cu succes a unui cadru ambițios de biodiversitate globală în temeiul Convenției privind diversitatea biologică.

 

Protecția naturii – angajamente cheie până în 2030

  1. Să se protejeze legal cel puțin 30% din suprafața terestră a UE și 30% din suprafața mării a UE și să se integreze coridoarele ecologice, ca parte a unei adevărate rețele transeuropene a naturii. 
  2. Să se protejeze strict cel puțin o treime din zonele protejate ale UE, inclusiv toate pădurile virgine. 
  3. Să se gestioneze eficient toate ariile protejate, definind obiective clare de conservare și măsuri de monitorizare corespunzătoare a acestora.

 

Planul de restaurare a naturii UE – angajamente cheie până în 2030

  1. Obiectivele de restaurare a naturii UE obligatorii din punct de vedere legal care urmează să fie propuse în 2021, sub rezerva evaluării impactului. Până în 2030, zone semnificative ale ecosistemelor degradate și bogate în carbon vor fi restaurate; și cel puțin 30% din habitate și specii ating o stare de conservare favorabilă sau cel puțin prezintă o tendință pozitivă.
  2. Declinul polenizatorilor este inversat.
  3. Utilizarea pesticidelor chimice este redusă cu 50% și utilizarea pesticidelor foarte periculoase este redusă cu 50%.
  4. Cel puțin 10% din suprafața agricolă este înverzită.
  5. Cel puțin 25% din suprafața agricolă se află sub gestionarea agriculturii ecologice și practicile agroecologice sunt semnificativ crescute.
  6. Trei miliarde de copaci noi sunt plantați în UE, respectând pe deplin principiile ecologice.
  7. Se vor înregistra progrese semnificative în ceea ce privește remedierea siturilor contaminate.
  8. Cel puțin 25.000 km de râuri cu curgere liberă sunt restabiliți.
  9. Există o reducere de 50% a numărului de specii din Lista Roșie amenințate de specii invazive.
  10. Pierderile de nutrienți din îngrășăminte sunt reduse cu 50%, ceea ce duce la reducerea utilizării îngrășămintelor cu cel puțin 20%.
  11. Orașele cu cel puțin 20.000 de locuitori au un plan ambițios de ecologizare urbană.
  12. Nu se folosesc pesticide chimice în zonele sensibile, cum ar fi zonele verzi urbane ale UE.
  13. Impactul negativ asupra speciilor și habitatelor sensibile ca urmare a activităților de pescuit sunt reduse substanțial pentru a obține un mediu sănătos.
  14. Captura accidentală a speciilor este eliminată sau redusă la un nivel care permite recuperarea speciilor și conservarea acestora.

Obiectivele strategiei Farm to Fork

Strategia Farm to Fork se află în centrul Green Deal.

Strategia Farm to Fork este o nouă abordare globală a modului în care europenii apreciază sustenabilitatea alimentară. Este o oportunitate de a îmbunătăți stilul de viață, sănătatea și mediul. Crearea unui mediu alimentar favorabil care să faciliteze alegerea unei diete sănătoase și durabile va aduce beneficii sănătății consumatorilor și calității vieții și va reduce costurile pentru sănătate pentru societate. Chiar dacă societățile devin mai urbanizate, oamenii vor să se simtă mai aproape de hrana lor. Ei doresc mâncare proaspătă, mai puțin procesată și obținută durabil. Și apelurile pentru lanțuri de aprovizionare mai scurte s-au intensificat în timpul crizei sanitare COVID-19.

Această strategie își propune să recompenseze acei fermieri, pescari și alți operatori din lanțul alimentar care au trecut deja prin tranziția către practici durabile, să permită tranziția pentru ceilalți și să creeze oportunități suplimentare pentru întreprinderile lor.

Agricultura UE este singurul sistem major din lume care a redus emisiile GES (cu 20% din 1990).

La nivel global, sistemele alimentare sunt responsabile pentru aproximativ 29% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES), mulți actori la nivel mondial crescând emisiile lor în comparație cu UE. Cu toate acestea, chiar și în cadrul UE, această cale nu a fost liniară și nici omogenă în statele membre. În plus, producția, prelucrarea, vânzarea cu amănuntul, ambalarea și transportul alimentelor contribuie major la poluarea aerului, a solului și a apei și a emisiilor de GES și are un impact profund asupra biodiversității.

Ca atare, chiar dacă tranziția UE la sisteme alimentare durabile a început în multe domenii, sistemele alimentare rămân unul dintre factorii cheie ai schimbărilor climatice și degradării mediului. Există o nevoie urgentă de a reduce dependența de pesticide și antimicrobiene, reducerea excesului de fertilizare, creșterea agriculturii organice, îmbunătățirea bunăstării animalelor și inversarea pierderii biodiversității.

Tranziția la sisteme alimentare durabile este, de asemenea, o oportunitate economică imensă. Așteptările cetățenilor evoluează și determină schimbări semnificative pe piața alimentară. Aceasta este o oportunitate pentru fermieri, pescari și acvacultori și pentru producătorii de produse alimentare. Această tranziție le va permite să-și facă durabile mărcile lor și să garanteze viitorul lanțului alimentar al UE înainte ca concurenții lor din afara UE să o facă.

Tranziția la sustenabilitate reprezintă o „primă oportunitate” pentru toți actorii din lanțul alimentar.Este clar că tranziția nu se va realiza fără o schimbare în dietele oamenilor. Cu toate acestea, în UE, 33 de milioane de oameni nu își pot permite o masă de calitate în fiecare zi, iar asistența alimentară este esențială pentru o parte a populației din multe state membre. Provocarea insecurității alimentare și a accesibilității riscă să crească în timpul unei crize economice, astfel încât este esențial să luăm măsuri pentru a schimba modelele de consum și pentru a reduce risipa alimentară. În timp ce aproximativ 20% din produsele alimentare sunt irosite, obezitatea crește și ea. Peste jumătate din populația adultă este acum supraponderală, contribuind la o prevalență ridicată a bolilor legate de dietă (inclusiv diferite tipuri de cancer) și a costurilor aferente asistenței medicale.

UE este cel mai mare importator și exportator de produse agroalimentare și cea mai mare piață de fructe de mare din lume. Cu toate acestea, anumite mărfuri importate au impact negativ asupra mediului și social în țările în care sunt produse. Prin urmare, eforturile de consolidare a cerințelor de durabilitate în sistemul alimentar al UE ar trebui să fie însoțite de politici care contribuie la ridicarea standardelor la nivel global, pentru a evita externalizarea și exportul de practici nesustenabile.

Un sistem alimentar durabil va fi esențial pentru realizarea obiectivelor climatice și de mediu ale Pactului ecologic, îmbunătățind în același timp veniturile producătorilor primari și consolidând competitivitatea UE. Această strategie sprijină tranziția punând accentul pe noile oportunități pentru cetățeni și operatori alimentari deopotrivă.

Obiectivele UE urmăresc reducerea amprentei de mediu și climatice a sistemului alimentar al UE și consolidarea rezistenței acestuia, pentru a duce la o tranziție globală către o sustenabilitate competitivă de la fermă la furculiță și valorificarea noilor oportunități.

Asta înseamnă:

  • asigurarea faptului că producția, transportul, distribuția, comercializarea și consumul de alimente au un impact neutru sau pozitiv asupra mediului, conservând și restabilind terenurile, apa dulce și resursele marine de care depinde sistemul alimentar; contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la impactul acesteia; protejarea sănătății terenurilor, solului, apei, aerului, plantelor și animalelor; și oprirea pierderii biodiversității;
  • asigurarea securității alimentare și a sănătății publice – asigurându-se că toată lumea are acces la alimente suficiente, hrănitoare, durabile, care respectă standarde ridicate de siguranță și calitate, sănătate vegetală, sănătate și bunăstare a animalelor, respectând în același timp nevoile dietetice și preferințele alimentare; și
  • păstrarea accesibilității alimentelor, generând în același timp rentabilități economice mai corecte în lanțul de aprovizionare, asigurându-se că în cele din urmă cel mai durabil aliment devine, de asemenea, cel mai accesibil, favorizând competitivitatea sectorului de aprovizionare al UE, promovând comerțul echitabil, creând noi oportunități de afaceri, asigurând în același timp integritatea pieței unice și securitatea și sănătatea în muncă.

 

Obiective specifice F2F

  • asigurarea unei producții sustenabile de produse alimentare;
  • stimularea practicilor sustenabile de procesare a alimentelor, vânzare cu amănuntul, ospitalitate și servicii alimentare;
  • promovarea consumului sustenabil de alimente, facilitând trecerea către diete sănătoase și sustenabile;
  • reducerea risipei alimentare;
  • combaterea fraudei alimentare de-a lungul lanțului agroalimentar;
  • promovarea unei tranziții globale către sisteme alimentare durabile.

 

Ținte F2F

  1. Utilizarea pesticidelor în agricultură contribuie la poluarea solului, apei și aerului. Comisia va lua măsuri pentru:
  • reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice până în 2030.
  • reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor periculoase până în 2030.

 

  1. Excesul de nutrienți din mediu este o sursă majoră de poluare a aerului, a solului și a apei, cu impact negativ asupra biodiversității și a climei. Comisia va acționa pentru:
  • reducerea pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50%, asigurând în același timp reducerea deteriorării fertilității solului.
  • reducerea utilizării îngrășămintelor/fertilizatorilor cu cel puțin 20% până în 2030.

 

  1. Rezistența antimicrobiană legată de utilizarea antimicrobienelor în sănătatea animală și umană duce la aproximativ 33.000 de decese în UE în fiecare an. Comisia va reduce cu 50% vânzări de antimicrobiene utilizate în creșterea animalelor și în acvacultură până în 2030.

 

  1. Agricultura ecologică este o practică ce trebuie dezvoltată în continuare. Comisia va stimula dezvoltarea zonei de agricultură ecologică a UE cu scopul de a ajunge la 25% din totalul terenurilor agricole cu agricultură ecologică până în 2030.

 

Realizarea tranziției: alegeri informate și câștiguri eficiente

  1. Crearea unui mediu alimentar sănătos. Se estimează că în 2017, în UE, peste 950.000 de decese au fost atribuite unor diete nesănătoase (una din cinci). O dietă sănătoasă și pe bază de plante reduce riscul de a pune în pericol viața.
  2. Etichetarea alimentelor pentru a permite consumatorilor să aleagă diete sănătoase și durabile. Comisia va propune o etichetare armonizată obligatorie și va dezvolta un cadru de etichetare durabilă a alimentelor care să acopere aspectele nutriționale, climatice, de mediu și sociale ale produselor alimentare.
  3. Intensificarea luptei împotriva risipei alimentare. Reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor la nivel de vânzare cu amănuntul și consumatori până în 2030: Comisia va propune obiective juridice obligatorii pentru reducerea risipei alimentare în toată UE până în 2023.
  4. Cercetare și inovare. 10 miliarde de euro prin Programul Horizon Europe urmează să fie investiți în cercetare și dezvoltare în domeniul alimentar, bioeconomie, resurse naturale, agricultură, pescuit, acvacultură și mediu. Transferul de cunoștințe va fi esențial. Serviciile de consultanță pentru agricultură ale PAC și rețeaua de date sustenabilă pentru fermă vor fi instrumente în asistarea fermierilor în tranziție.
  5. Promovarea tranziției globale. Făcând hrana europeană faimoasă pentru sustenabilitatea sa poate conduce la un avantaj competitiv și deschis, precum și noi oportunități de afaceri pentru fermierii europeni. UE va colabora cu țări terțe și actori internaționali pentru a sprijini o mișcare globală spre sisteme alimentare durabile. Un cadru durabil de etichetare a produselor alimentare va facilita alegerea consumatorului.

Poziția Clubului privind sprijinirea sectorului agroalimentar

Clubul Fermierilor Români urmărește cu atenție și interes dezbaterile europene privind sprijinirea agriculturii ca sector strategic în asigurarea securității alimentare a cetățenilor UE și măsurile adoptate la nivel european pentru susținerea producției agro-alimentare și a producătorilor în acest sens, în condițiile crizei create de COVID-19.

 

În continuarea măsurilor adoptate la nivel european, am propus, ca măsură suplimentară de sprijin a fermierilor, acordarea avansului la plățile directe începând cu luna iulie 2020, din bugetul național, care ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli, evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri.

Înțelegem că și alte state europene, printre care Italia, Olanda, Germania pregătesc măsuri imediate pentru plată începând cu luna iulie a.c. a 70% din plățile directe.

Mecanismul propus ar folosi flexibilitatea oferită de Cadrul Temporar pe perioada crizei COVID-19, respectiv avansul plăților directe, care se pot acorda începând cu 16 octombrie până la 30 noiembrie, să fie transferate fermierilor sub forma unui împrumut garantat de stat, cu dobândă de 0%, prin adeverința emisă de APIA, încă din luna iulie, după terminarea controlului administrativ al cererilor de plată.

Accesul anticipat al fermierilor la subvențiile care li se cuvin poate să salveze multe afaceri în agricultură, în condițiile secetei actuale, al impactului economic negativ asupra celor care alături de cultura vegetală au dezvoltat capacități de producție și procesare (ca de exemplu sectoarele lapte și carne aflate în dificultate în acest moment).

 

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților române să ia o decizie urgentă care să permită fermierilor accesul rapid la finanțare, pentru asigurarea stabilității și continuității afacerilor în acest domeniu strategic.

Primul broker de asigurare din România gestionat de fermieri

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare devine primul broker din România gestionat de fermieri

Clubul Fermierilor Români a finalizat procesul prin care a preluat 48,98% din acțiunile Agricover Broker de Asigurare SRL și devine astfel prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. În urma schimbării de acționariat, noul nume este Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL.

Cu peste 700 de membri dintre cei mai performanți fermieri din România, Clubul Fermierilor Români este un ONG care derulează programe la nivel național pentru a promova un model românesc de agricultură performantă și creșterea competitivității fermierilor din România pe piața globală.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, anterior Agricover Broker de Asigurare, este lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, cu experiență de peste opt ani, cu peste 10.000 de clienți și mai bine de 1.400.000 ha asigurate de la înființarea societății. Odată cu schimbarea acționariatului, 100% din profiturile Brokerului vor reveni Clubului Fermierilor Români.

Anul trecut, conform informațiilor din piață, s-au asigurat aproximativ 2.300.000 hectare de culturi agricole, dintre care 300.000 ha intermediate de Agricover Broker de Asigurare, care reprezintă un procent de 13% din piață. Brokerul a întregistrat o creștere cu 50% a numărului de hectare intermediate anul trecut față de  2018, prin colaborarea cu peste 1.000 de fermieri în 2019.

„Suntem încrezători că prin aducerea acestui broker sub coordonarea Clubului Fermierilor Români, îl susținem să devină un serviciu gestionat de fermieri, în beneficiul fermierilor. Clubul Fermierilor Români este preocupat de stimularea competitivității afacerilor din agricultură și, prin intermediul acestui broker, ne dorim să asigurăm un mediu optim pentru managementul riscului. Fermierii au nevoie de predictibilitate când își realizează planurile de afaceri anuale, iar Brokerul Clubului le va oferi fermierilor soluția ideală pentru a își asigura afacerile împotriva riscurilor relevante pentru ei. Totodată, succesul financiar al brokerului va constitui un mecanism de finanțare a programelor de responsabilitate socială dezvoltate de Clubul Fermierilor Români, precum și pentru activitatea sa operațională.” – Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români.

„În contextul schimbărilor climatice, asigurarea culturilor este absolut esențială: avem nevoie de un broker experimentat și conectat la nou, un broker care reflectă valorile Clubului nostru și care deservește interesele noastre. Noi, ca fermieri și antreprenori, ne asigurăm astfel mijloacele financiare de susținere a proiectelor derulate de Club, care îi ajută pe fermieri să atingă rezultatele dorite.” adaugă Nicușor Șerban, Președinte și membru fondator, Clubul Fermierilor Români.

„Acum 8 ani am înființat Brokerul de Asigurare pentru a proteja afacerile fermierilor împotriva fenomenelor climatice nefavorabile și pentru a îi consilia cu privire la managementul riscurilor în afacerile agricole. Ne onorează propunerea fermierilor de a intra în acționariatul Brokerului, validând astfel încrederea lor în calitatea serviciilor oferite de compania noastră. Acest parteneriat vine ca o evoluție firească pentru acest broker prin care fermierii vor avea acces direct la expertiza noastră în domeniul asigurărilor agricole.” – Liviu Dobre, Director General Agricover Holding SA.

Obiectivul pentru anul în curs este de a întregistra o creștere cu 20% a numărului de hectare intermediate de Brokerul Clubului. În contextul în care România are aproximativ 8 milioane de hectare de teren exploatate, o provocare principală pentru broker rămâne instruirea fermierilor cu privire la soluțiile de protecție împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice, boli ale animalelor, ale culturilor sau incidentelor de mediu. Prin cunoașterea produselor oferite de companiile de asigurare și a instrumentelor puse la dispoziție de către stat, cu ajutorul Brokerului, fermierii își vor putea face propria analiză a riscurilor și vor putea decide mai informat cu privire la asigurarea culturilor și bunurilor, contribuind la dezvoltarea responsabilă a comunității agricole.

Strategia UE pentru biodiversitate

Viitoarea Strategie UE pentru Biodiversitate 2030 stabilește ținte foarte ambițioase fără a lua în considerare consecințele economice și sociale. Propunerea de a utiliza 10% din terenurile agricole pentru scopuri ne-productive va conduce la pierderea de venituri de către fermieri dar și la reducerea abilității fermierilor de a răspunde cererilor pieții. Comisia ar trebui să propună măsuri care sunt atât productive dar și contribuie la biodiversitate. O altă propunere este de a utiliza tehnologii organice pe 25% din suprafața agricolă. Fermierii răspund la cererea de pe piață, iar procentul propus este nerealist, fiind de 4 ori mai mare față de procentul actual de 7%.

Pekka Pesonen, secretar general Copa-Cogeca, a punctat faptul că fermierii renunță în fiecare an la culturile organice din cauza constrângerilor referitoare la producție, costurile crescute, lipsa cererii pe piață, birocrației și costului certificării.

Propunerea conține și reducerea semnificativă a pesticidelor și fertilizatorilor care va duce la scăderea drastică a producției, cu scăderi de 19% la cereale și până la 42% la culturile de cartofi. Această modificare va amenința securitatea alimentară a europenilor și viabilitatea economică a fermelor. Pesonen precizează că este nevoie de soluții concrete, nu de ținte teoretice. De asemenea, strategia prevede și mai multe reguli și criterii stricte, care vor duce la o creștere a birocrației, cu o flexibilitate redusă pentru statele membre.