Sectorul agricol – progrese pentru sustenabilitate

Există în continuare îngrijorări cu privire la impactul negativ a agriculturii asupra mediului, în ciuda îmbunătățirilor viabilității și sustenabilității sectorului, a declarat Eurostat (22 iunie) într-un raport privind performanțele UE în îndeplinirea Obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabilă (ODD). În raportul de 362 de pagini intitulat „Dezvoltare durabilă în Uniunea Europeană”, cu subtitlul „Raport de monitorizare a progreselor către ODD în contextul UE”, autorii confirmă că în ultimii 5 ani, UE a „înregistrat progrese către aproape toate obiectivele”.

Blocul a făcut „progrese puternice” către realizarea generală a SDG 16 „Pace, justiție și instituții puternice”. Cu toate acestea, „progresul către celelalte obiective a fost semnificativ mai lent”, concluzionează Eurostat. „Dintre obiectivele rămase, progresele bune din ultimii cinci ani au fost vizibile în reducerea anumitor aspecte ale sărăciei (SDG 1) și în îmbunătățirea situației de sănătate a populației UE (ODD 3).” Îmbunătățirile în aceste domenii au contribuit la îmbunătățirea calității vieții în orașe și comunități (SDG 11).

Aceste tendințe favorabile pot fi văzute pe fundalul unei îmbunătățiri continue a situației economice a UE până în 2019, lucru reflectat și pe piața muncii (ODD 8), au subliniat oficialii Eurostat. „Îmbunătățirile au fost vizibile și în viabilitatea și durabilitatea agriculturii UE (SDG 2),„ deși unele dintre impacturile sale asupra mediului s-au intensificat în continuare ”, a spus organismul de statistică. „Fără probleme majore în ceea ce privește securitatea alimentară în UE”, monitorizarea SDG 2 (Zero Hunger) „se concentrează în principal pe durabilitatea producției agricole și a impactului asupra mediului”, a declarat echipa Eurostat.

Aceștia au calificat „favorabilă” tendința sectorului în materie de viabilitate și durabilitate în ultimii cinci ani. „Productivitatea muncii din sectorul agricol al UE s-a îmbunătățit, iar investițiile publice în cercetare și dezvoltare au crescut”, au menționat aceștia. Zona organică a crescut, iar „riscurile legate de utilizarea pesticidelor au scăzut”, au continuat ei. Însă, au existat unele efecte adverse asupra agriculturii. „Populațiile comune de păsări pe terenurile agricole au continuat să scadă, iar emisiile de amoniac din agricultură au crescut”, a menționat echipa.

Cu toate acestea, în ultimii ani s-au înregistrat progrese globale lente sau deloc în UE, cu privire la „obiectivele referitoare la aspectele de mediu ale durabilității”. „Progresul în direcția obiectivelor UE privind climatul și energia (SDG 7 și SDG 13), precum și trecerea la o economie circulară (ODD 12) s-au redus la diferite grade”, au spus acestea, adăugând că „între timp, ecosistemele și biodiversitatea (SDG 15) rămân sub presiune din activitățile umane. ” Ele raportează „progresul general lent al UE” în domeniul educației (SDG 4), inovării (SDG 9) și parteneriatelor globale (SDG 17).

„Progresul lent spre reducerea inegalităților (SDG 10) reflectă un decalaj din ce în ce mai mare între cetățenii UE și cetățenii non-UE în raport cu sărăcia și ocuparea forței de muncă”, spun ei, în timp ce „în ceea ce privește egalitatea de gen (SDG 5), decalajul dintre bărbați și femeile care au dobândit educație și pe piața muncii s-a lărgit.” Pentru două obiective, SDG 6 „Apă curată și canalizare” și SDG 14 „Viață sub apă”, tendințele UE nu pot fi calculate din cauza lipsei de date.

Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/eurostat/en/web/products-statistical-books/-/KS-02-20-202

Importanța alimentelor regionale post-pandemie

Miniștrii agriculturii din Austria, Germania și Croația au subliniat importanța alimentelor produse regional pentru securitatea alimentară europeană, ca urmare a crizei COVID-19. O întâlnire virtuală, găzduită de Elisabeth Köstinger și omologul ei german, Julia Klöckner, a avut loc pe 23 iunie, împreună cu președinția croată, reprezentată de ministrul Marija Vučković. Comisarul agricol, Janusz Wojciechowski, și președintele COMAGRI, Norbert Lins, au participat, de asemenea, la discuțiile online, care au fost urmărite de câteva sute de oameni, potrivit organizatorilor, inclusiv reprezentanți la nivel înalt din sectorul agricol din UE.

Köstinger a declarat la întâlnire că „a venit timpul producției regionale de produse alimentare”. Criza COVID-19 a însemnat că „mulți oameni au luat cunoștință de importanța majoră a autosuficienței”, a subliniat politicianul Partidului Poporului austriac, subliniind că „trebuie să reducem dependența de importurile din țări terțe”. Köstinger a declarat că nu poate fi obiectivul UE de a-și externaliza agricultura. „Dacă nu producem noi înșine ceea ce avem nevoie pentru viață”, a insistat ea, „vom deveni dependenți de ceilalți”. Aceasta a mai declarat că țara sa este „mândră de standardele sale ridicate de calitate a alimentelor, care sunt printre cele mai ambițioase din UE”. Orice schimbare ar trebui să fie „cântărită cu atenție împotriva posibilelor dezavantaje competitive față de țările terțe care nu respectă standarde atât de înalte”. „Nu poate fi obiectivul nostru să găsim rafturile noastre pline cu importuri ieftine și de calitate scăzută”, a spus ea.

Colega sa ministerială, Julia Klöckner, a spus că ideea unei Europe a regiunilor ar trebui să fie și „orientarea pentru securitatea alimentară europeană”. Ea a explicat că virusul COVID-19 a demonstrat „foarte clar” importanța unei producții locale sigure. Piața unică și PAC au fost cele mai bune instrumente pentru a asigura o ofertă diversă de produse alimentare și un sector agricol stabil, în opinia politicianului CDU, iar ea a subliniat că evidențierea alimentelor regionale nu înseamnă să restricționeze comerțul. „Nu trebuie să intrăm într-un fel de consum naționalist”, a spus politicianul în vârstă de 47 de ani.

„Nu trebuie să renunțăm la acordurile comerciale multilaterale.” Ar mai fi nevoie să ne bazăm pe importuri în unele zone. „Nu este vorba despre unul sau altul, ci de a dezvolta în continuare diviziunea internațională a muncii într-un mod rezonabil, cu standarde clare de calitate”, a încheiat președintele Consiliului Agricol Klöckner. Președintele Consiliului in funcție, Marija Vučković, a declarat la reuniunea digitală că această criză COVID-19 a „făcut evident că produsele alimentare nu pot fi tratate ca o altă marfă, unde reducerea costurilor și creșterea profitului sunt singurii factori care contează”.

S-a demonstrat că întreruperea furnizării ar putea avea consecințe grave dacă nu există furnizori locali sau regionali. „Produsele regionale și locale sunt importante și din punct de vedere al sustenabilității mediului, care este principala cerință a Pactului Ecologic European”, a adăugat ea. Economistul în vârstă de 45 de ani a declarat că „lanțurile de aprovizionare scurtă sunt soluția pentru evitarea transportului pe distanțe lungi, care generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră. Producătorii de produse proaspete sau perisabile sau de specialități locale ar putea beneficia de această situație, pentru a obține un preț mai mare, întreprinderile legate de producția locală creând oportunități pentru comunitatea rurală mai largă”, a adăugat Marija Vučković.

Bugetul UE 2021 – 33% pentru PAC

Comisia Europeană a prezentat proiectul de buget 2021  pe 24 iunie, acesta fiind primul buget din propunerea revizuită privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 prezentat la 27 mai. Acesta este și primul buget anual pentru UE-27, după retragerea Regatului Unit și a sfârșitului perioadei de tranziție la 31 decembrie și primul propus de administrația von der Leyen.

Finanțarea solicitată pentru Politica Agricolă Comună (PAC) se ridică la 55,8 miliarde de euro (în credite de angajament) pentru fermierii europeni și „de asemenea, pentru a consolida rezistența sectorului agroalimentar și a oferi posibilitățile necesare pentru gestionarea crizelor”. Pentru primul pilon (FEGA), estimările totale sunt de 40,8 miliarde de euro, cea mai mare parte fiind finanțată din creditele votate (40,2 miliarde EUR). Restul este de așteptat să fie finanțat din venituri alocate (586 milioane EUR), în cea mai mare parte din corecții financiare, care sunt cu aproximativ 485 milioane EUR mai mici decât în ​​bugetul 2020. Pentru plățile directe, proiectul de buget pentru anul viitor ia în considerare deciziile statelor membre (cel târziu la 8 februarie) de a muta sumele între sprijinul direct și dezvoltarea rurală, precum și adoptarea trecută a diferitelor scheme de sprijin direct. În general, cheltuielile pentru ajutorul direct din 2021 sunt așteptate la puțin peste 38 miliarde EUR.

Sprijinul de piață rămâne stabil la aproximativ 2,6 miliarde de euro (similar cu 2020), reflectând cele mai recente evoluții pe piețele agricole și adoptarea observată a programelor de sprijinire a pieței.

Măsurile de depozitare privată a produselor lactate și a cărnii, adoptate de Comisie la sfârșitul lunii iunie, sunt finanțate în conformitate cu marjele bugetare pentru 2020.

Necesarul estimat de bugetul FEGA depășește plafonul FAG din propunerea CFM revizuită (40,2 miliarde EUR după transferuri), oficialii confirmând că mecanismul de disciplină financiară va fi aplicat, astfel încât cheltuielile FEGA vor rămâne în limita plafonului respectiv. Drept urmare, finanțarea FEOG în proiectul de buget 2021 este egală cu plafonul, deci nu mai rămâne nicio marjă.

În exercițiul financiar 2021, se va aplica și disciplina financiară pentru a stabili rezerva de criză, care în conformitate cu normele de tranziție PAC va fi de 487,6 milioane EUR, ceea ce conferă o rată de disciplină financiară de 2,1% pentru 2021.

Pentru dezvoltarea rurală, proiectul de buget 2021 include 15 miliarde EUR în credite de angajament și 14,7 miliarde EUR în plăți pentru cheltuieli pentru programele de dezvoltare rurală actuale. Creditele de plată solicitate sunt substanțial mai mari decât bugetul 2020 – 14,7 miliarde EUR în angajamente și puțin peste 13 miliarde EUR în plăți (conform propunerii inițiale a Comisiei) – reflectând suma mai mare propusă pentru anul viitor, implementarea constantă a programelor, precum și Măsura unică, care permite capitalelor naționale să plătească o sumă forfetară beneficiarilor, având în vedere pandemia COVID-19, spun oficialii.

Bugetul UE propus pentru 2021 se ridică la aproximativ 166,7 miliarde EUR în angajamente (-9,7% față de 2020) și 163,5 miliarde EUR în plăți (+ 0,8% față de 2020). Acesta ar fi completat cu 211 miliarde EUR în subvenții și aprox. 133 miliarde EUR în împrumuturi în cadrul Next Generation EU, instrumentul de recuperare temporară care vizează mobilizarea investițiilor și demararea economiei europene. În cadrul propunerii, se alocă aproximativ 3 miliarde EUR pentru „Conectarea Europei” pentru a facilita conexiunile transfrontaliere, aproape 2,9 miliarde EUR pentru Erasmus Plus pentru „a investi în tineri” și în jur de 2 miliarde EUR pentru asistență de preaderare, în sprijinul european pentru vecini precum Balcanii de Vest.

Comisarul Johannes Hahn, responsabil pentru bugetul UE, a declarat că „în aceste perioade extraordinare, propunerea Comisiei mobilizează sprijin fără precedent”. Comisarul austriac a insistat că bugetul anual „va ajuta sute de mii de oameni, companii și regiuni să depășească criza și să iasă mai puternici decât înainte”. „Pentru a face acest lucru, avem nevoie de un acord cu privire la bugetul pe termen lung și Next Generation EU – un acord care va trimite un semnal de încredere în toată Europa.”

Așa cum se obișnuiește, Comisia își va adapta cererea bugetară prin așa-numita scrisoare rectificativă din toamnă, care va ține cont și de situația negocierilor privind perspectivele financiare pe termen lung reînnoite, inclusiv Next Generation EU. Se preconizează că Parlamentul European și Consiliul își vor adopta pozițiile în lunile următoare, în timp ce procedura de conciliere bugetară 2021 este programată să înceapă pe 27 octombrie și să dureze până pe 16 noiembrie.

Comunicatul de presă al Comisiei poate fi consultat aici: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_1171

Brexit – statusul negocierilor

În urma anunțului Regatului Unit, din 12 iunie, că nu intenționează să caute o prelungire a perioadei de tranziție, reuniunea la nivel înalt dintre președinții Consiliului, Comisiei și Parlamentului și Primului Ministru al Regatului Unit, Boris Johnson, pe 15 iunie, a fost puțin mai mult decât o formalitate. Părțile au prezentat o declarație comună în care au spus că au luat act de decizia Marii Britanii, ceea ce înseamnă că perioada de tranziție se va încheia la 31 decembrie. Aceștia au convenit că este necesar un nou impuls și au susținut planuri de intensificare a discuțiilor luna viitoare. De asemenea, și-au „confirmat angajamentul pentru punerea în aplicare completă și în timp util a Acordului de retragere”.

Vorbind după întâlnirea virtuală, Johnson a spus că a cerut liderilor UE să „pună un tigru în rezervorul” negocierilor, făcând referire la un slogan din 1960. Președintele Consiliului, Charles Michel, a răspuns pe Twitter, spunând că blocul este „gata să pună un tigru în rezervor, dar nu să cumpere un porc într-un sac”. Un „teren de egalitate este esențial”, a adăugat el. „Nu cred că suntem prea departe, dar ceea ce avem nevoie este un pic de energie în negocieri”, a spus Johnson reporterilor după întâlnire. Von der Leyen a fost de acord, a afirmat el. „Nu există niciun motiv pentru care să nu facem acest lucru în iulie”, a adăugat politicianul conservator britanic. „Am observat decizia Marii Britanii de a nu prelungi perioada de tranziție și am convenit să oferim cea mai bună ofertă pentru cetățenii noștri”, a declarat șeful Comisiei pe Twitter. Negocierile au continuat cu o întâlnire la Bruxelles pe 29 iunie.

Comunicatul de presă poate fi consultat aici: Https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20200615IPR81220/eu-uk-statement-following-the-high-level-meeting-on-15-june

Agricultorii despre acordul comercial UK-UE

Organizațiile agricole din Marea Britanie și UE rămân unite în urma apelurilor pentru un acord de liber schimb, a declarat Uniunea Națională a Agricultorilor (Anglia și Țara Galilor) pe 17 iunie. NFU și alte șase organizații agricole din Marea Britanie și UE au organizat un webminar care discută despre importanța unei tranzacții comerciale bilaterale și eșecul semnificativ asupra impactului asupra sectorului.

Vorbind după eveniment, președintele NFU, Minette Batters, a declarat că a arătat că „noi, în calitate de colegi și concurenți din Marea Britanie și UE, suntem uniți în apelul nostru pentru liberul schimb”. „Cu toții putem să beneficiem de pe urma unei relații comerciale strânse și a unei piețe înfloritoare și competitive”, a adăugat un fermier din vestul Angliei. „Cu toții vom avea de pierdut dacă relația noastră revine la tranzacționare cu termeni și bariere extrem de nesatisfăcătoare ale OMC.” Guvernul britanic trebuia să „demonstreze că este serios și să încurajeze un sector alimentar și agricol progresiv și profitabil”, a spus Batters. „Asta înseamnă să scoateți toate barierele pentru a ajunge la un acord bun cu cel mai mare și apropiat partener comercial.”

Webinarul a fost organizat de Uniunea Națională a Agricultorilor (NFU) Anglia și Țara Galilor, Consiliul de Dezvoltare pentru Agricultură și Horticultură (Marea Britanie), Asociația Germană a Agricultorilor (Deutscher Bauernverband), Consiliul Danez al Agriculturii și Alimentelor (Landbrug & Fødevarer), Federația Olandeză a Agriculturii & Horticultura (LTO Nederland), Asociația Fermierilor din Irlanda (IFA) și Federația Națională a Sindicatelor Agricultorilor din Franța (FNSEA);

Asociațiile pentru protecția animalelor din Marea Britanie avertizează asupra unui Brexit „fără acord”

Liderii organizațiilor britanice pentru protecția animalelor au avertizat că un rezultat fără acord la discuțiile cu UE ar fi „catastrofal”. Într-o declarație publicată pe 17 iunie, Animal Welfare Taskforce (AWT) a avertizat cu privire la creșterea testării pe animale, probleme de aprovizionare pentru medicină veterinară și hrană pentru animale, rețineri la frontieră și importuri de pui clorurat.

Aceștia au îndemnat guvernul să „înțeleagă consecințele mai ample ale eșecului de a ajunge la un acord”. „Nu suntem siguri că guvernul a înțeles până acum toate implicațiile”, a declarat David Bowles, membru AWT și șef al Afacerilor Publice pentru RSPCA. El a adăugat că multe dintre țările din afara UE „care se înghesuie să ne ofere mâncare” au folosit „metode de producție cu standarde de bunăstare a animalelor care sunt ilegale în Marea Britanie”. De asemenea, Bowles a avertizat că testarea pe animale ar putea crește, „deoarece schimbul de date cu UE va scădea”.

Întreruperile în lanțurile de aprovizionare cu hrană pentru animale și animale de companie ar putea însemna că animalele nu sunt hrănite în mod corespunzător, a continuat el, subliniind că „noile reglementări și posturile de control la frontieră ar putea crește întârzierile, putând pune un stres sever asupra animalelor.” În caz de lipsă a unui acord, el a cerut guvernului „să se asigure că animalele nu plătesc un preț greu pentru neîndeplinirea unui acord al guvernului britanic”.

1 milion de semnături privind standardele alimentare din Marea Britanie

Un milion de oameni au semnat o petiție care solicită guvernului să se asigure că orice tranzacții comerciale viitoare nu înseamnă importuri de produse alimentare sub standarde, ceea ce ar fi ilegal în Marea Britanie. Uniunea Națională a Agricultorilor (Anglia și Țara Galilor), care a creat petiția, a declarat că a primit „un sprijin public copleșitor” în două săptămâni.

Aproximativ 78.000 de persoane le-au scris parlamentarilor pentru a le cere să sprijine Comisia de standarde pentru comerț, alimente și agricultură pentru a se asigura că produsele alimentare importate respectă standardele din Marea Britanie. Președintele NFU, Minette Batters, a declarat că opoziția față de importurile de produse alimentare, care ar fi ilegal a fi produse în Marea Britanie, a fost un „semnal clar privind cât de pasionat este publicul britanic de această problemă.” Ea a cerut guvernului să „dea garanții britanicilor că au ascultat preocupările lor”. Publicul „nu dorește să vadă carne de pui clorurată sau hrană cu hormoni pe rafturile supermarketului și nici nu vrea să vadă produse alimentare importate care au fost produse în sisteme de bunăstare sau de mediu mai mici decât este permis legal în această țară”, a declarat liderul fermei.

„Accesul la alimente sigure, trasabile, accesibile și hrănitoare, produse la cele mai înalte standarde ar trebui să fie un drept pentru toți”, a spus ea. „Nu trebuie să o aruncăm în căutarea liberului schimb”. NFU Scoția a declarat că petiția a fost susținută de toate sindicatele agricole din Marea Britanie. Președintele Andrew McCornick a spus că „controalele foarte stricte asupra metodelor de agricultură practicate în Marea Britanie ar trebui să fie cerința legală minimă aplicată tuturor produselor alimentare importate aici.”

Deatlii despre petiție aici: www.campaigns.nfuonline.com/page/56262/petition/1

Transporturile de animale vii

Parlamentul European a votat la 19 iunie înființarea unei comisii de anchetă care să examineze presupusele încălcări ale aplicării normelor privind bunăstarea animalelor în timpul transportului, cu 605 voturi pentru, 53 împotrivă, cu 31 de prelungiri.

Comitetul va fi format din 30 de deputați ai Parlamentului European, care vor lua în considerare posibile încălcări, în și din afara UE, în timpul transportului aerian, rutier, feroviar și maritim. În cadrul planului propus de Conferința președinților în urma unei cereri din partea a 183 de deputați din Parlamentul European, aceștia vor analiza modul în care normele sunt puse în aplicare de statele membre și dacă acestea sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

Conform textului de 6 pagini, „Comisia a fost informată în mod regulat cu privire la încălcările sistematice și grave care au loc în timpul transportului de animale vii”. Membrii Comisiei de anchetă, care vor fi numiți mai târziu de către grupurile politice, vor lua în considerare lipsa suspectată de punere în aplicare a normelor privind alocarea de spațiu pentru animale, privind udarea, hrănirea, așternutul, temperatura și ventilația în timpul transportului. Comitetul trebuie să prezinte un raport în termen de 12 luni de la data înființării acestuia.

Olandeza Anja Hazekamp (GUE / NGL), forța motrice a campaniei de anchetă, a descris votul drept „o descoperire istorică”. Pe site-ul partidului ei pentru animale (Partij voor de Dieren, PvdD), vicepreședintele ENVI a atras atenția, după ce a vizitat nave în port, că animalele sunt „transportate în căldură extremă, abuzate și încărcate pe navele de groază care sunt total improprii pentru transport”. Comitetul de anchetă ar „cerceta în profunzime modul în care este posibil ca autorizațiile să fie acordate în mod repetat pentru transporturile de animale care au loc în circumstanțe ilegale.”

Thomas Waitz, copreședinte al Verzilor Europeni, a declarat că votul a fost „un prim mare pas” pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor. Guvernele și eurodeputații conservatori nu ar mai putea să treacă cu vederea groaza și cruzimea pe care le înfruntă animalele pe drumurile europene. Europarlamentarul austriac a numit legislația actuală a UE „depășită”. El a cerut controale mai stricte, „dar și timp de transport mai scurt și o mai bună îngrijire a animalelor în timpul călătoriei”. Comitetul ar trebui să examineze „sistemul industrializat de agricultură și costurile sale ulterioare pentru animale și oameni”.

Martin Häusling, purtătorul de cuvânt al grupului Verts / ALE pentru agricultură, a solicitat investigarea atentă a „cruzimii față de animale, a încălcărilor flagrante ale bunăstării animalelor și a responsabilității statelor membre”. Politicianul german solicită o revizuire fundamentală a reglementării privind transportul animalelor. „Avem nevoie de timp de transport mai scurt, de controale mai stricte și de sancțiuni mai dure.”

Mai multe detalii: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-9-2020-0191_RO.html

Demersuri Club pentru reabilitarea infrastructurii nationale de desecare

Clubul Fermierilor Români salută anunțul făcut marți, 23 iunie, de ministrul agriculturii Adrian-Nechita Oros privind alocarea unor sume importante în viitorul Program de relansare economică a României cu finanțare europeană, pentru reabilitarea infrastructurii de irigații, de desecare şi drenaj, precum și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului.

Clubul Fermierilor Români a susținut și contribuit direct la luarea acestei decizii, prin punerea la dispoziția autorităților române a unor studii, analize și evaluări privind necesitatea și oportunitatea refacerii și modernizării infrastructurii strategice de irigații-desecare, fiind identificate argumentele de mediu, economice, sociale, de biodiversitate și protecția solului.

Evidențiem în acest sens proiectul Clubului Fermierilor Români ”Studiu privind necesitatea reabilitării, modernizării și extinderii amenajărilor hidroameliorative din Sud-Vestul României”, realizat de către o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, în perioada octombrie 2019 – martie 2020. Fondurile necesare realizării studiului au fost asigurate de Club, prin contribuția financiară a unui grup de membri, fermieri performanți din regiunea Banat, care se confruntă anual cu problemele cauzate de inundații și secetă.

Clubul Fermierilor Români a inițiat, coordonat și promovat acest studiu pentru a contribui la efortul autorităților române privind atragerea finanțărilor europene pentru lansarea programului de modernizare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu utilizare duală irigații – desecare la nivel național.

„Studiul integral și concluziile acestui proiect le-am pus dispoziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și a Președinției, Guvernului și Parlamentului României (prin Comisia de agricultură de la Camera Deputaților), instituții cu care ne aflăm într-un dialog permanent. În cadrul demersurilor făcute, am susținut necesitatea identificării unor surse de finanțare europeană și, prin realizarea acestui studiu, am oferit autorităților române argumentele știintifice pentru extinderea la nivel național a programului de reabilitare a sistemului de desecare”, a declarat Florian CIOLACU, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

”Salutăm inițiativa Ministerului agriculturii și acordul guvernamental obținut privind alocarea în programul de investiții din planul de relansare economică a României a unor sume importante pentru reabilitarea întregii infrastructuri de irigaţii, desecare şi drenaj, cât și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului. Apreciem decizia adoptată la nivelul ministerului, suntem onorați de deschiderea cu care autoritățile au primit propunerile Clubului Fermierilor Români și ne bucurăm că demersul nostru a condus la acest rezultat. Alocarea sumelor necesare pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare, modernizare și extindere a sistemelor de desecare și drenaj arată importanța acordată de către autoritățile române acestui domeniu strategic pentru agricultura din România”, a mai spus Florian CIOLACU.

„Situația actuală a sistemelor de desecare din România, în particular a celor din regiunea de Sud-Vest generează permanent riscuri majore de compromitere a culturilor, deteriorare a solului și reducere a biodiversității. Din acest motiv am decis împreună cu un grup de fermieri din regiunea Banat să susținem financiar realizarea studiului de către USAMVB Timișoara și să sprijinim astfel proiectul lansat de Clubul Fermierilor Români. Demersurile susținute ale Clubului în fața autorităților române s-au concretizat și, în acest sens, am primit cu bucurie anunțul ministrului agriculturii Adrian-Nechita Oros privind alocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea infrastructurii de desecare și drenaj la nivel național, inclusiv în Banat”, a declarat Nicolaie APOPI, vicepreședinte al Clubul Fermierilor Români.

„Suntem onorați de parteneriatul Universității noastre cu Clubul Fermierilor Români, care a organizat și lansat acest proiect de importanță majoră pentru agricultura românească. Rezultatele studiului au arătat că reabilitarea amenajărilor hidroameliorative și aducerea lor la parametri optimi va contribui la o ameliorare semnificativă a calității solului, a apei și a vieții oamenilor”, a declarat Prof. Univ. Dr. Cosmin Alin POPESCU, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.

Studiul coordonat de Prof. Dr. Paul PÎRȘAN a vizat arealul cuprins în amenajările de desecare și combatere a eroziunii solului din județele Timiș, Arad și Caraș Severin, cu o suprafață de 788.661 ha, reprezentând cca. 50 % din totalul suprafeței agricole a zonei (1.584.007 ha). Studiul a avut ca obiectiv argumentarea științifică a oportunității și beneficiilor lansării unui program integrat de reabilitare a amenajărilor de desecare la nivel național și combatere a eroziunii solului, care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul viitorului ciclu PAC (2021-2027).

Reabilitarea sistemului de desecare la nivel național va conduce la creșterea capacității de producție a terenurilor agricole și va sprijini productivitatea fermelor, în contextul în care schimbările climatice afectează tot mai mult culturile și potențialul productiv al agriculturii.

 

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților studiul integral si materialele de prezentare a proiectului: MADR, Guvern, Președinție, ANIF, AFIR, APIA, și CJ Timiș. 

Pentru mai multe detalii, vă invităm să consultați documentele disponibile la link-urile de mai jos:

Executive Summary_Studiu Proiect Desecare S-V României_2020

Prezentare_Studiu Proiect Desecare S-V Romaniei_2020

Raport piață cereale 25 iunie 2020

Raportul de piață pentru astăzi cuprinde:

  • Dezvoltarea procesului de recoltare la nivel românesc, bazin Marea Neagră si UE-27
  • Dinamica vânzărilor pe cele trei segmente expuse mai sus
  • Prețurile locale și regionale
  • Licitații internaționale
  • Știri generale
  • Știri de pe continentul american

 

DEZVOLTAREA PROCESULUI DE RECOLTARE

ROMÂNIA

Culturile emergente de floarea soarelui și porumb își urmează cursul firesc de vegetație și înglobează indicii de vigoare în mod natural, susținute de ploile repetitive care vor dura până în jurul datei de 30 iunie 2020.

Orzul a început să fie recoltat în zonele unde ploile au permis acest lucru. Primele rezultate sunt discrepante în ceea ce privește calitatea sa. În zonele afectate puternic de secetă, masa hectolitrică a produsului este foarte joasă, în jurul valorii de 54 kg /hl, în mod special în Dobrogea. În zona de Sud a României, apar discrepanțe majore, cu un mare plus la calitate în zona Teleorman, Olt, Dolj, unde indicii de calitate depășesc cu foarte mare ușurință bariera de 62 kg/hl, cifrându-se în jurul valorii de 68 kg/hl.

Rapița a dat primele loturi spre unitățile procesatoare în vederea fabricării biodiesel-ului și a subprodusului numit șrot. Primele analize efectuate de procesatori nu sunt încurajatoare, conținutul de ulei se situează în jurul valorii de 38%. Dacă conținutul de ulei nu va suferi modificări în sens pozitiv, adică să se apropie de valoarea standard de 42%, sunt de așteptat modificări semnificative în negativ ale prețurilor de achiziție, într-un raport de 1,5:1.

Grâul efectuează primele teste, cu succes, în județele Teleorman, Olt si Dolj, în primă fază cu rezultate peste așteptări. La primele teste efectuate într-o fermă mare din zona menționată, se poate observa o masă hectolitrică peste 80 kg/hl, o proteină în jurul valorii de 17% și un gluten umed în jurul valorii de 38.

De asemenea, există și exemple în care starea calitativă nu este conformă, atacul de ploșniță fiind prezent într-o proporție foarte mare, într-un lot testat. Aici, conținutul de proteină este conform, dar procentajul de 20% de boabe atacate de ploșniță descalifică lotul în cauză.

Acesta este un caz izolat, în care produsele pentru protecția culturilor nu au fost aplicate din cauza lipsei de speranță cauzată de secetă, însă ploile au întors ca un efect de boomerang lipsa de acțiune preventivă în această speță.

Ceea ce nu este de dorit să se întâmple ca efect al ploilor repetitive, însă va apărea în diverse locuri, este apariția boabelor încolțite, a boabelor mucegăite, “spălarea” de calitate a grâului (masă hectolitrică și proteină). Acestea sunt efecte colaterale ale umidității care afectează producția și declasează mărfurile din poziția de calitatea I, conform manualului de gradare, în calitatea a II-a.

De asemenea, estimarea de recoltă concomitentă este reală, vremea capricioasă amânând recoltarea. Cele trei culturi de toamnă, orzul, rapița și grâul, se vor “încăleca“ reciproc, iar efectultul de presiune va fi resimțit la nivel național. Contractele în execuție se doresc a fi livrate, iar caracteristicile normate ale unui punct de descărcare (siloz + bază) fac ca aglomerarea a trei produse concomitent să îngusteze fluxul de recepție.

Prognozele meteo care prevăd călduri de la începutul lunii iulie vor face ca scenariul expus mai sus să aibă acoperire, iar recoltarea culturilor de toamnă (și afectate de secetă) să se întâmple foarte repede și într-un timp scurt.

 

RUSIA ȘI UCRAINA

ORZ

Ambele țări au început înaintea noastră procesul de recoltare a orzului, din cauza lipsei de precipitații. La fel ca în România, au situații diametral opuse în ceea ce privește calitatea producției, însă rezervorul de orz, care este conglomeratul ruso-ucrainean, își continuă recoltarea și execuția contractelor fără pauze, pe fondul vremii uscate.

 

GRÂU

Grâul a început să fie recoltat, de asemenea, în ambele țări. Rusia a anunțat prin SovEcon că datorită ploilor căzute, au crescut estimarea de producție cu circa 3 milioane tone, în contradicție totală cu USDA, dar susținuți de IKAR, care crește prognoza rusească cu circa 1,4 – 1,8 miloane de tone.

Subiectul merită a fi explorat din considerente de piață, în sensul de „cui folosește” această creștere a producției:

  • În primul rând, creează piață în sensul „avem marfă, veniți și competiționați ca să cumpărați”;
  • În al doilea rând, pune presiune pe fermierii ruși prin crearea imaginii de abundență – „vindeți căci prețul va scădea”.

Informațiile circulă și în Rusia, dar din sudul Rusiei, zona litorală, până în Siberia, este o distanță care distorsioneaza informațiile.

Mai nou, SovEcon alimentează intenția de creare a pieței, anunțând: „femierii noștri din sud, proverbiali pentru încăpățânarea lor de a nu vinde pentru că prețul nu este suficient, vor ridica nivelul prețului la export”.

Ca un rezumat, mișcarea este una eliptică: creezi piață susținând că ai marfă, iar apoi o ridici, prin faptul că fermierii nu vor să vândă. Problema care a apărut deja este în primele loturi testate în sudul Rusiei, care arată un nivel de productivitate redus față de media obișnuită de 2,7 tone/ha, aplicată întregului teritoriu rusesc, inclusiv Crimeea.

 

UE 27

În țările UE, recoltarea se desfășoară în „ferestre” dictate de precipitații.

De exemplu, în Franța, weekend-ul trecut a marcat oprirea recoltării cu o estimare de reluare spre sfârșitul săptămânii în curs, dacă alte precipitații nu intervin și nu vor împinge spre weekend-ul următor reluarea recoltării.

În linii mari, ritmul este apropiat de normal și viitorul apropiat ne va arăta nivelurile de producții la nivel european, ținând cont că grâul a fost prognozat la 121 mil tone vs 135 mil tone în mod normal, iar rapița la 16,6 mil tone versus 18,5 mil tone prognoza inițială.

 

DINAMICA VÂNZĂRILOR

ROMÂNIA

GRÂU

Se constată un nivel destul de redus al apetenței de vânzare la nivelul produsului grâu, ceea ce este un fenomen firesc, dată fiind prognoza de producție drastic redusă.

Intenția de captare a potențialului de către fermieri este una firească și naturală în contextul actual deoarece:

  • Prognoza de producție la porumb este una ridicată;
  • Prognoza de producție mondială este una extrem de pozitivă;
  • Producțiile la grâu la nivel european și al bazinului Mării Negre sunt în deficit foarte clar.

Decizia fermierului rezidă în ceea ce păstrează pentru a capitaliza pe viitor – porumbul, al cărui preț este deosebit de incert din cauza nivelului mare de producție, sau grâul care are potențial de viitor apropiat (noiembrie-decembrie 2020) datorită producției mici la nivel european și de bazin Marea Neagră. Răspunsul este la alegerea fiecărui fermier, analizând opțiunile, capacitatea de depozitare și nivelul de capitalizare a fermei.

 

RAPIȚĂ

Este o marfă denumită generic „cash commodity” din două considerente:

  • Generează primele sume în fermă, pe lângă orzul furajer, care are aceeași denumire generică, după un sezon de primăvară bogat din punct de vedere al cheltuielilor;
  • Nu este facilă de stocat și păstrat, din cauza potențialului de apariție a cuiburilor de temperatură, a mucegăirii efective și apariției acidității crescute în produs, FFA, care poate conduce la descalificarea și alterarea produsului.

În condițiile anului 2020, din cauza producției reduse de cca 650-680 mii tone, rapița este o marfă căutată de către procesatori. Astfel, în condițiile unui mediu extrem de concurențial, indicația MATIF minus premium, a ajuns să fie cotată la recepție în fabricile de procesare la = MATIF, adică prețul este cel indicat de Euronext, fără scăderea niciunui premium.

Apropierea momentului recoltării generează tensiunea prețului, însă recomand vânzarea, în condițiile de astăzi. Cu primele teste, indicația nu este încă clar conturată. Prețul ar putea suferi corecții negative după formula: 42% conținut ulei – X% conținut ulei testat, pentru a determina procentele lipsă din conținutul de ulei. Apoi rezultatul, o cifră cu un digit, denumit Y, se multiplică cu 1,5% din indicația MATIF august și astfel rezultă prețul.

De exemplu, pentru un conținut de ulei 39%, rezultă următoarea formulă: (42-39) *1,5 % din MATIF AUG = 3* 5.73 EURO = 17.19 EURO. Această cifră va fi scăzută din cotația de astăzi de 382 de Euro, rezultând prețul care va fi încasat de către fermier.

 

ORZ

Din cauza câștigării ultimei licitații de orz organizate de Arabia Saudită de către o multinațională foarte mare, prețul în origine va fi controlat de către aceasta din urmă. Cu alte cuvinte, câștigând licitații pe destinația principală, se va putea controla prețul în origine. Piața noastră locală se acordează întocmai și se pliază pe nivelul de preț redus.

Cu toate că este puțin ca nivel de producție în România, tehnicitatea vânzării constă în aplicarea opțiunii de potențial întârziat. Acest lucru înseamnă că marfa are potențial estimat în ianuarie-februarie 2021, cu condiția intrinsecă de a poseda spațiu de depozitare, de a îngloba în preț costul financiar lunar spre capitalizare viitoare.

 

SFS ȘI SFS HIO

Semințele de floarea soarelui nu au volatilitate în acest moment, prețurile rămân stabile pentru această perioadă.

Starea de vegetație este în bune condiții, trendul de dezvoltare fiind unul normal.

În schimb, piața semințelor de floarea soarelui cu conținut ridicat de acid oleic, HIO, a cunoscut, după cum informam în rapoartele anterioare, un trend descendent în ceea ce privește bonusul pentru acid oleic.

Cauza este una singură, pandemia care a închis în toată Europa industria HORECA, principalul client pentru acest sortiment, a făcut ca oferta să fie disponibilă, dar cererea să nu mai existe atât de pregnant, iar interesul de achiziție să fie foarte scăzut. În cele mai multe cazuri, bonusul are valori foarte mici, între 5-10 USD tona. Franța a însămânțat din 674 mii hectare, circa 80% cu HIO, iar Ungaria 50%.

Clienții vor supraveghea îndeaproape recepțiile și vor efectua teste de conținut de ulei pe fiecare unitate de transport. La un nivel de 39% acid linoleic, vor considera că acea marfă este HIO prin raport inversat de acizi oleic vs linoleic și vor respinge marfa în cauză sau o vor direcționa la un preț mai mic față de SFS convențională.

Floarea soarelui HIO, procesată și SFS Convențională, alterează condiția de calitate a uleiului normal, din această cauză va exista această protecție. De exemplu, dacă pe o navă de SFS Convențională se va livra circa 20-25% HIO, Exportatorul va avea nava penalizată sau respinsă la destinație.

Concluzia este de vânzare, căci din presiunea de recoltă mai sunt circa 2 luni, iar prețurile vor avea tendințe negative.

 

PORUMB

Toate aparențele conduc către o piață saturată de porumb, cu o producție foarte bună. În acest trend fiind și țările din jur, prețurile coboară. Presiunea de recoltă va apăsa foarte puternic în această direcție, precum și capacitatea de recepție a portului Constanța și a silozurilor interne, astfel încât vom avea accente dramatice față de zilele acestea.

Recomandare: a se încerca vânzarea a circa 2 tone/hectar.

 

PREȚURILE LOCALE

CPT CONSTANȚA

GRÂU PRO 12  – 167/168 EURO

GRÂU FURAJ – minus 10 /11 euro față de prețul grâului PRO12

ORZ – 150/152 EURO

RAPIȚĂ – MATIF AUG

SFS – 333 USD

SFS HIO – 333 USD + 5/7/10 BONUS

PORUMB – 138 /139 EURO

 

PROCESARE INTERNĂ

RAPIȚĂ = MATIF AUG

SFS – 323 / 325 USD

SFS HIO – = SFS CONVENȚIONALĂ SAU 5- 10 USD MAX

 

PREȚURI REGIONALE

GRÂU RUSIA – 163.5 EURO CPT NOVOROSSYSK

GRÂU FURAJ – 154 EURO

ORZ RUSIA – 145 EURO CPT NOVOROSSYSK

PORUMB BULGARIA  – 138 CPT VARNA

SFS HIO FRANȚA – BONUS +15 EURO /TO

SFS HIO BULGARIA – BONUS +15 USD /TO

 

LICITAȚII INTERNAȚIONALE

GRÂU GASC

ECHIVALENT CPT Constanța = 168/169 euro

SAGO  a scos la licitație 1.200.000 tone de orz, din care 1.080.000 au fost câștigate de Glencore. Efectul acestei licitații se vede deja în stagnarea prețului la orz, destinația fiind acoperită, piața va fi dirijată în acest sens.

 

ȘTIRI GENERALE

  • Primele randamente în recoltare a orzului din Rusia nu sunt deloc satisfăcătoare, regiunea Stavropol raportează 2,7 tone la hectar (- 20% față de anul trecut), iar regiunea Krasnodar 4 tone /ha (minus 33% față de anul trecut).
  • O explozie la extracția fabricii de Biodiesel a ADM din Marea Britanie a avut loc în weekend. Nu au existat decese, ci doar răniți. Problema principală rămâne însă că această fabrică de biodiesel procesa 1.000.000 tone pe an, din care extrăgeau 385.000 tone de biodiesel și șroturile aferente. Toată această cerere se va regăsi în fabricile din vestul Europei, iar din această cauză s-a produs acel vârf pe Matif până la 383 euro. Dar acum lucrurile s-au calmat, iar Matif a revenit la 378 euro.
  • Grâul franțuzesc se prezintă foarte bine în cursul recoltării.
  • Orzul franțuzesc se prezintă bine, dar este „urât”.
  • Porumbul franțuzesc este în stare excelentă de vegetație.

 

ȘTIRI DE PE CONTINENTUL AMERICAN 

  • Grâul american a trecut de 29% stagiu de recoltare și se prezintă în condiții foarte bune.
  • Grâul de primăvară american întâmpină oarece dificultăți din pricina lipsei de precipitații.
  • Porumbul american se află în stagiu de dezvoltare bun spre excelent.
  • Soia americană se află la început de drum, dar premizele sunt bune.
  • Canada întâmpină probleme foarte serioase, ei terminând campania de însămânțare, însă din cauza vânturilor foarte puternice, nu reușesc să pulverizeze produsele pentru protecția culturilor.

 

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Raportul privind piața de cereale din 25 iunie 2020 poate fi descărcat aici.

Clubul Fermierilor Români, membru ELO

Clubul Fermierilor Români are onoarea de a anunța lansarea parteneriatului cu European Landowners’ Organization (ELO), organizație europeană cunoscută și apreciată pentru poziția de lider în reprezentarea intereselor unui număr mare de afaceri si întreprinderi familiale rurale din Europa.

Comunicat de presă parteneriat Clubul Fermierilor Români – ELO aici.

 

Adunarea Generală ELO, 16 iunie

Clubul a luat parte la prima Adunare Generală ELO în calitate de membru pe 16 iunie, prin reprezentantul său, Florian Ciolacu, Director Executiv.

În cadrul reuniunii, în calitatea sa nou dobândită de membru, Clubul a votat agenda și conducerea ELO și a luat contact cu alte asociații europene de profil. Subiectele dezbătute au vizat noile strategii ale Pactului Ecologic European și viitorul Politicii Agricole Comune. La întâlnire au participat miniștrii germani pentru agricultură și mediu, în contextul în care Germania se pregătește să preia președinția rotativă a Consiliului UE.

Minuta Adunării Generale ELO din 16 iunie poate fi citită aici.

 

Despre Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ (ELO)

Înființată în 1972, ELO este o organizație-umbrelă europeană ce reprezintă interesele unui număr mare de afaceri și întreprinderi familiale rurale din Europa, implicate în activități precum agricultura, viticultura, silvicultura, vânătoarea sau pescuitul.

ELO consideră că proprietarii de terenuri, fermierii și administratorii de proprietăți ar trebui să aibă sprijinul și instrumentele disponibile pentru a-și putea îndeplini responsabilitățile, având totodată libertatea de a lua decizii în funcție de anii de experiență. Cu activități bazate pe o rețea de aproximativ 59 de asociații din UE-27 și în țările candidate, precum și contacte de nivel înalt cu instituții și profesioniști din domeniu, ELO facilitează această dezvoltare.

Este o organizație foarte activă, cu o bază de date complexă, dar fără afiliere politică și cu o structură de lucru foarte asemănătoare Clubului. Oferă o rețea puternică și eficientă pentru a înțelege mai bine problemele fermierilor, pentru a elabora analize și studii de impact pe care le pune la dispoziția autorităților, pentru a influența deciziile la nivel UE. Calitatea de membru la organizația ELO nu este doar o problemă de apărare a intereselor, ci și un mod mai precis de a construi împreună viitorul, astfel încât fermierii români să se bucure de dezvoltarea afacerilor lor și creșterea nivelului de competitivitate.

 

Domenii comune de acțiune ELO și CLUB

ELO promovează o agricultură durabilă și prosperă și creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele de mediu și agricole. Angajând diverse părți interesate, ELO elaborează recomandări de politici și programe de acțiune. ELO organizează întâlniri interdisciplinare care adună împreună actori cheie din sectorul rural și factorii de decizie la nivel local, regional, național și european. Capacitatea de a face toate acestea asigură pentru ELO o poziție unică în rândul grupurilor de gândire din sectoarele agricole, de mediu și activități rurale.

Principalele domenii în care acționează ELO și care sunt de interes pentru Club vizează Politica Agricolă Comună, biodiversitate, agricultură digitală, economie circulară, accesul la teren și drepturi de proprietate.

Reprezentarea agricultorilor pe plan european și național este un obiectiv comun pentru cele două organizații, care susțin sustenabilitatea si progresul în zonele rurale, accesul la tehnologie, inovația și posibilitatea de a o implementa împreună cu tehnologia.

Pentru a realiza toate acestea, ELO se bazează pe capacitatea organizației de a reuni actori din mediul rural, ONG-uri și factori de decizie politici la nivel local, regional, național și european. În acest fel, vocile și opiniile unui număr mare de părți interesate din toată Uniunea Europeană pot fi auzite. De asemenea, se realizează o platformă proactivă de analiză la nivel local, de punere în aplicare a legislației UE actuale.

Echipa ELO este formată din oameni dinamici, care depun eforturi considerabile pentru ca problemele membrilor săi din Statele Membre să fie auzite la nivel european și pentru care să se găsească o soluționare rapidă. Echipa este alcătuită atât din oameni cu experiență care au competențe de reprezentare și analiză, cât și din tineri motivați care doresc să se implice și să aducă soluții inovatoare.

 

Forum for the Future Agriculture (FFA)

Cel mai notabil eveniment pe care ELO îl organizează în fiecare an este Forum for the Future Agriculture. Peste 1500 de persoane se reunesc la această conferință anuală pentru a stimula discuții deschise cu privire la viitorul agriculturii europene și mondiale, și pentru a evalua ce ar trebui și ce se poate realiza în timp util, acordând o pondere egală celor două provocări: securitatea alimentară și securitatea mediului. Între participanții la acest eveniment, cea mai mare pondere o au fermierii din toate țările.

 

Proiecte ELO

E-Natura 2000 este unul dintre cele mai importante proiecte pe care ELO le derulează, care este de interes pentru Clubul Fermilor Români. Programul oferă managerilor de terenuri oportunitatea să se conecteze și să rezolve împreună problemele specifice gestionării ariilor protejate.

Un alt proiect important este intergrupul referitor la biodiversitate, vânătoare și mediu rural, care are ca obiective promovarea unei utilizări durabile a speciilor sălbatice pentru biodiversitate, gestionarea faunei sălbatice, dezvoltarea rurală și problemele forestiere.

 

Beneficii pentru membrii Clubului Fermierilor Români

Între beneficiile obținute prin participarea Clubului la proiectele derulate de ELO se numără modele și idei de proiecte care pot fi lansate și implementate de către membrii Clubului, accesul la informații și studii de impact care sunt puse la dispoziția fermierilor membri, creșterea gradului de experiență și expunere a Clubului în proiecte la nivel european, consolidarea imaginii Clubului ca o organizație activă la nivel european.

Totodată, Clubul beneficiază de susținere din partea ELO în diferite proiecte specifice, unul dintre cele mai importante proiecte ale Clubului fiind Programul ”Tineri Lideri pentru Agricultură”. Implicarea ELO în acest proiect vizează facilitarea de stagii de practică la Bruxelles, în cadrul organizației, pentru tinerii fermieri înscriși în program. ELO și-a exprimat interesul în ceea ce privește formarea tinerilor, precum și o colaborare de durată în acest proiect.

 

Acces la informații și comunitatea ELO

Datorită buletinelor de știri și a informărilor privind deciziile importante care se iau la nivel european transmise de ELO, Clubul este permanent informat și pune în timp util la dispoziția fermierilor membri informații de actualitate, pe subiecte care reprezintă un nivel ridicat de interes pentru fermieri.

Un alt avantaj pe care Clubul îl are datorită acestei colaborări îl reprezintă accesul la comunitatea ELO și posibilitatea de a intra în legătură cu fermieri din întreaga lume, pentru schimb de experiență și pentru a putea cunoaște probleme și soluții relevante, cu aplicabilitate în România. Astfel, vom avea cunoștiințele necesare de a ridica agricultura românească la standardul european pe care fermierii îl doresc și îl merită.

Acest parteneriat reprezintă pentru ambele părți un beneficiu, întrucât ambele organziatii au teme de interes comun, structuri și modele de lucru similare. Este foarte important să lucrăm împreună în consultarea și implementarea reglementărilor și să explicăm factorilor de decizie care sunt nevoile noastre, ce este acceptabil pentru noi și cum ne pot ajuta.

 

Raport piață cereale 15 iunie 2020

Departamentul de Stat pentru Agricultură al SUA a generat săptămâna trecută raportul WASDE, care prezintă situația stocurilor la nivel mondial. Acest raport reprezintă o sursă de temperare datorită prognozelor sale stabilizatoare.

 

STOCURI LA NIVEL MONDIAL

Vă prezentăm principalele estimări privind stocurile la nivel mondial.

În ciuda estimărilor pesimiste la nivel european și din bazinul Marea Neagră, raportul WASDE prognozează:

  • Creșterea stocului de grâu la nivel mondial, cuantificată la circa 6 mil tone, aproximativ 316 mil tone stoc total, lucru ce a pus presiune pe prețul grâului în CBOT, cu reflexie imediată în Euronext;
  • Scăderea stocului de porumb la nivel mondial cu 1,7 mil tone, la un total de aproximativ 337,8 mil tone, ceea ce a rezultat într-o susținere temperată pe CBOT, dar nimic spectaculos într-un final;
  • Creșterea prospecției în ceea ce privește producția de orz, în special datorită UE și a Marii Britanii, cu 1,35 mil tone. Acestea au compensat scăderile din Ucraina și Rusia de 0,5 mil tone, cifrele estimate arătând 64 mil tone acum;
  • Scădere, de asemenea, cu circa 2 mil tone a producției de soia, care conduce la un stoc total estimat la un nivel de 96,3 mil tone. Cu toate acestea, importurile chinezești au fost mai mari, dar nu din originea SUA.

Specialiștii Rabo Bank estimează că vremea va avea un factor hotărâtor în volatilitatea prețurilor, dar plaja de prețuri nu va suferi modificări semnificative în următoarele 4 săptămâni.

 

RECOLTAREA ORZULUI

  • Turcia a început recoltarea de săptămâna trecută;
  • Ucraina, regiunile Odessa și Nikolaiev încep de astăzi recoltarea;
  • Franța începe recoltarea săptămâna aceasta;
  • România a început recoltarea în Dobrogea, însă rezultatele nu sunt printre cele mai fericite din perspectiva raportului producții și calitate / masă hectolitrică.

În România, consumatorii interni nu au încă o poziție clară despre prețul mărfii, unica sursă de ghidaj fiind reprezentată de prețul actual în paritatea CPT Constanța, adică 152 euro, un preț condiționat de pozițiile de vânzare confirmate din februarie-martie, a exportatorilor în destinația Arabia Saudită.

În Franța se manifestă aceeași stare de spirit în ceea ce numim lichiditatea pieței. Fermierii din cooperative nu manifestă interes de vânzare pentru orz și grâu.

Compensația va veni din Ucraina și Rusia, locații ce vor alimenta contractele de vânzare spre Arabia Saudită, în momentul în care vor intra la recoltare în plin.

Rusia își revizuiește prin Sov Econ producția de grâu în sens pozitiv, însă este greu de crezut că o diferență de 3 mil tone în sens pozitiv va fi susținută de cifrele finale de după recoltare.

În dezvoltare avem și un potențial de export a uleiului brut de floarea soarelui din Rusia în dauna celui ucrainean, datorită performanțelor în materie de producție și a creșterii nivelului de procesare rusesc, care se ridică la un nivel de export de 3,1 mil tone, alimentat de producția de peste 15 mil tone de SFS (floarea soarelui).

La nivel de cifre, lucrurile se prezintă astfel (15.06.2020, orele 9.25 a.m.):

CBOT – bursa americană scade la grâu și porumb, cu 3, respectiv 1,4 cenți / bushel, lucru care se va reflecta în deschiderea Euronext. În coloana denumită „change”, se poate regăsi termenul „unch”, ceea ce înseamnă neschimbat.

 

PREȚURI

Prețurile de vineri, indicative, pentru paritatea CPT Constanța sunt următoarele:

CPT CONSTANȚA
  • Grâu panificație PRO 12, 169 /170 euro
  • Grâu furaj, 159/160 euro
  • Orz furaj, 152 euro
  • Rapiță = Matif Aug
  • SFS, 330 USD
  • Porumb recoltă veche, 155 euro
  • Porumb recoltă nouă, 140 euro
  • SFS HIO, preț SFS normală + bonus în scădere 10-12 USD
PIAȚA INTERNĂ
  • Rapiță procesatori = Matif Aug CPT locație procesatori
  • Grâu Moară Premium: 157 euro indicație Bărăgan /  Argeș – Vâlcea 154/55/ Nord Vest 154/155
  • SFS procesatori interni, 323 USD
  • SFS HIO procesatori, preț SFS normală + bonus de 10 USD

Pentru intenție de vânzare și consultare, nu ezitați să contactați expertul Clubului, Cezar Iulian Ghoerghe la telefon 0749.777.711 și pe e-mail cereale@cfro.ro

Membrii Clubului, inclusiv fermierii care dețin spații certificate de depozitare, beneficiază de condiții contractuale și de preț preferențiale, precum și de siguranța tranzacțiilor.

 

În acest moment, avem cerere de cumpărare:

  • SFS și SFS HIO procesare internă;
  • ORZ furaj în trei destinații interne cu capitalizare depozitare și costuri financiare și de livrare IANUARIE-MAI 2021.

Tot spectrul de produse care necesită tranzacționare se poate angaja în condiții adaptate pentru Clubul Fermierilor Români.

Așteptăm deschiderea Euronext pentru corecții, dar estimăm o scădere de ½ euro la rapiță pe fondul parității de 1,1304 euro/dolar.

 

STAREA VREMII

Vremea se dovedește a fi capricioasă și în această săptămână, cu fronturi de ploaie care vor acoperi România.

Prin amabilitatea Geosys, prezentăm o imagine satelitară cu prognoza 14 – 28 Iunie 2020.

Se poate remarca lipsa precipitațiilor care va marca sudul Rusiei în mod special, precum și regiunile sale mai îndepărtate de Marea Neagră. Se poate observa și cuantumul mic al precipitațiilor în zona Ucrainei.

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Raportul privind piața de cereale din 15 iunie 2020 poate fi descărcat aici.

Miniștrii UE despre F2F și Biodiversitate

Miniștrii agriculturii UE au salutat în mare parte strategiile Farm to Fork (F2F) și Biodiversitate în cadrul conferinței video la nivel înalt organizată de Președinția Croației la 8 iunie, dar au existat multiple solicitări pentru o evaluare detaliată a impactului asupra planurilor Comisiei. O serie de delegații și-au exprimat îngrijorarea cu privire la importurile agroalimentare din țări terțe cu standarde mai mici și au insistat că țintele trebuie să țină seama de ceea ce au realizat deja statele membre. Majoritatea a solicitat, de asemenea, creșterea fondurilor PAC pentru a recompensa fermierii.

În observațiile sale introductive, ministrul Croației în domeniul agriculturii, Marija Vučković, le-a spus colegilor săi că adunarea virtuală se va concentra pe „cele două comunicări foarte importante publicate de Comisie pe 20 mai”, care sunt elementele centrale ale Pactului Ecologic European. Acestea au implicat „schimbări semnificative” și ar necesita acțiuni în următorul deceniu.

În timpul dezbaterii informale de 4 ore, ministrul danez Mogens Jensen a salutat ambele planuri, întrucât „au stabilit o direcție ambițioasă pentru transformarea ecologică a sistemelor noastre alimentare”. Copenhaga avea deja obiective naționale de reducere a pesticidelor și a antibioticelor. „Așteptăm cu nerăbdare un efort comun care să țină seama de diferențele de potențial de îmbunătățire”, a spus social-democratul, susținând „o abordare ambițioasă bazată pe piață în ceea ce privește agricultura ecologică”. „Așteptăm cu nerăbdare să primim mai multe detalii de la Comisie”, a continuat Jensen. În ceea ce privește bunăstarea animalelor, danezul s-a bucurat că executivul european a propus o revizuire a legislației existente, de exemplu, cu privire la transporturi, regretând așteptarea până în 2023. Jensen a salutat alocarea fondurilor pentru eco-scheme și, pentru utilizarea a 10% din pământ pentru „caracteristici de peisaj de înaltă diversitate” și și-a exprimat speranța că Comisia va avea în vedere o propunere daneză de a revizui regulile privind definiția zonei agricole, care „ ar asigura un stimulent mult mai bun”, pentru a contribui la atingerea obiectivului unor terenuri cu o diversitate mai mare.

Jan Krzysztof Ardanowski din Polonia a subliniat că dezbaterea trebuie să privească interrelațiile dintre lumea agriculturii, economiei și societății. El a atras atenția că securitatea alimentară a continuat să fie cel mai important serviciu prestat de fermieri. Agricultura a reușit să ofere consumatorilor suficientă hrană în timpul pandemiei. „Vrem ca sectorul să iasă din asta  mai puternic și mai rezistent”, a spus el. Politicianul polonez este „convins că Strategiile, ca parte a Pactului Ecologic, merg în direcția bună” și le susține în mare măsură. „Cu toate acestea, acestea vor avea un impact enorm asupra agriculturii europene și trebuie să ne asigurăm că nu o vor distruge.”

Michael Creed din Irlanda a evidențiat schemele de sustenabilitate ale țării sale în lanțul alimentar, salutând direcția ambelor strategii. Cu toate acestea, politicianul Fine Gael a remarcat, amploarea foilor de parcurs și efortul pe termen lung necesar. Veniturile fermierilor sunt „deja cu mult sub salariul industrial mediu”, a subliniat el, adăugând că exista o „adevărată necesitate de a avea o PAC finanțată în mod adecvat”. Analiza ulterioară și o consultare largă sunt esențiale pentru a asigura viabilitatea financiară a sistemelor de producție de alimente, a elaborat acesta. Unele dintre acțiunile implicate, cum ar fi reducerea pesticidelor, au potențialul de a reduce competitivitatea agriculturii europene. Fermierii UE nu trebuie să fie dezavantajați de concurența neloială din țările terțe, care nu trebuiau să îndeplinească aceleași standarde, a subliniat el, în timp ce creșterea producției organice trebuia să se bazeze pe cererea pieței. Creed s-a opus unei abordări prescriptive, preferând în schimb ideea „unui dialog continuu” între capitalele și Comisia Europeană privind modul de implementare a strategiilor în planurile lor naționale PAC. „Statele membre ar trebui să decidă propriul lor nivel de eco-scheme”, a spus el.

Delegația Ungariei a spus că este „evident că sectorul agricol trebuie să contribuie la Pactul Ecologic deoarece biodiversitatea este absolut crucială pentru agricultură.” Aceștia au declarat că sperau ca Pactul Ecologic va fi o oportunitate, mai degrabă decât o povară, pentru proprietarii de fermieri și silvicultori. Producătorii ar fi trebuit să fie „răsplătiți, nu penalizați” pentru realizările lor în menținerea securității alimentare în timpul pandemiei. „Considerăm că îndeplinirea unora dintre pragurile propuse pare imposibilă”, a spus el, arătând, în special, scăderea cu 50% a utilizării totale a pesticidelor chimice și a țintei organice de 25%. „Astfel de obiective nu ar fi trebuit definite fără a evalua impactul posibil asupra agriculturii”, a spus el, sugerând că ar putea „pune în pericol cu ​​ușurință competitivitatea agriculturii”, precum și reducerea numărului de producători și creșterea prețurilor la produsele alimentare.

Elisabeth Köstinger, Austria, a spus că cele două strategii vor avea un impact masiv asupra agriculturii. „Fermierii și exploatațiile agricole au nevoie de securitate juridică”, a subliniat ea, solicitând Comisiei să nu copleșească propunerea PAC cu noi cerințe. Obiectivele specifice de reducere au fost foarte ambițioase în opinia lui Köstinger. „Efectele posibile sunt cu siguranță previzibile”, a spus ea, în timp ce „lipsește un angajament puternic pentru securitatea alimentară”. „Strategiile propuse ar aduce o povară suplimentară pentru fermieri, care trebuie compensată în mod adecvat”, a adăugat fostul eurodeputat (2009-2017), subliniind că schimbările „nu trebuie să conducă la externalizarea producției agricole către țări terțe care pot respecta standarde mai mici“. Aproximativ 25% din terenurile agricole ale țării sale sunt organice și trebuie luate în considerare acele eforturi.

Ministrul francez Didier Guillaume a salutat ambele foi de parcurs spunând că „merg în direcția cea bună”. Parisul „împărtășește, în linii mari, obiectivele expuse, precum și ambiția lor de mediu”. El a salutat în mod special faptul că „aceste strategii reflectă faptul că acționăm la nivel european”. Esențiala, conform ministrului francez, este și ambiția economică, deoarece fermierii trebuie să aibă suficient sprijin financiar pentru a se angaja în tranziție, subliniind, de asemenea, că „suveranitatea alimentară ar trebui să fie viziunea noastră”. Revenind la măsurile de piață, Franța a dorit un nou pachet de ajutor din partea Comisiei, inclusiv de depozitare pentru carne de vițel, carne de porc și capră care a fost deja înghețată, în timp ce căuta și un fond de compensare pentru sectorul vinicol.

Jari Leppä din Finlanda a salutat ambele strategii, spunând că sunt „oportune și cuprinzătoare”. În ceea ce privește F2F, el a spus că Helsinkiul a lucrat timp îndelungat pentru producția durabilă a alimentelor, inclusiv reducerea consumului de antibiotice pentru animale timp de 30 de ani. Bunăstarea animalelor a fost în fruntea agendei finlandeze. „Ne-am angajat pe deplin să promovăm dezvoltarea sistemului alimentar durabil în întreaga UE”, a spus el. „Putem face și mai mult pentru a îmbunătăți poziția producătorilor în lanțul alimentar…deoarece securitatea aprovizionării se bazează pe ferme.” Politicianul finlandez a adăugat că „fermierii muncesc din greu și trebuie să fie plătiți pentru asta”. El a salutat, de asemenea, mișcările de îmbunătățire a etichetării și de a ajuta consumatorii să ia alegeri în cunoștință de cauză. În ceea ce privește țintele specifice, Leppä a dorit să „sublinieze foarte tare că trebuie luate în considerare diferitele poziții și munca depusă în statele membre.” „Nu putem avea ținte diferite în diferite țări”, a adăugat el.

Italia a împărtășit și susținut obiectivele durabilității și biodiversității „cu convingere”, delegația subliniind „mai multe probleme asupra cărora încă trebuie să lucrăm”. „Trebuie să menținem întotdeauna echilibrul corect între diferitele obiective, în special între competitivitate și durabilitate”, a subliniat delegatul. Dar decizia de a face etichetarea nutrițională obligatorie a fost „inconsistentă”, a continuat reprezentantul, reclamând că cerințele privind etichetarea originii erau prea generale. El a dorit să știe cum intenționează Comisia să realizeze armonizarea globală a standardelor pentru a evita „externalizarea periculoasă” a practicilor dăunătoare „dacă indicarea originii materialelor brute nu este obligatorie”.

Slovacia a subliniat că „fără păduri niciunul dintre aceste obiective majore nu poate fi atins”. Pactul Ecologic European este „un document esențial pentru viitorul UE”, în timp ce cele două strategii sunt „părți esențiale ale acordului”.

Lituania a cerut un „sistem alimentar european care să fie sănătos și durabil”. „Sarcina principală a fermierilor este producerea de alimente”, a subliniat delegatul, atrăgând atebția că unele părți ale comunicațiilor ar reduce producția de alimente. De asemenea, a dorit să finalizeze o „evaluare solidă a impactului” înainte de punerea în aplicare a strategiilor.

Nechita-Adrian Oros din România a descris obiectivele ca fiind „adecvate atât timp cât sunt furnizate resurse financiare semnificative pentru sprijinirea fermierilor”. El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la necesitatea potențială de a importa alimente, care nu respectă standardele UE și a insistat că industria pesticidelor trebuie să vină cu soluții și tehnologie, care să permită gestionarea eficientă a bolilor plantelor și animalelor. De asemenea, s-a întrebat dacă consumatorii ar fi dispuși să plătească mai mult pentru alimentele ecologice.

Arvo Aller din Estonia a salutat strategiile, subliniind rolul cheie al conștientizării consumatorilor și al sistemelor de etichetare. A fost „extrem de important” să se țină seama de eforturile individuale ale statelor membre în direcția obiectivelor. „Efortul suplimentar necesar variază de la un stat la altul,” a spus el. „Nu ar trebui să-i penalizăm pe cei care sunt deja în stare de bine din anumite aspecte.”

Kaspars din Letonia a spus că noile obiective climatice și de mediu sunt „foarte ambițioase” și că vor avea un impact social și economic „considerabil” asupra sectorului agroalimentar. „Vor necesita investiții avansate considerabile”, a subliniat el, alăturându-se celorlalți colegi în a solicita „finanțare adecvată, care să fie distribuită în mod echitabil între statele membre”.

Luis Planas din Spania a salutat și strategiile. În ceea ce privește cuantificarea obiectivelor specifice, el se aștepta ca Comisia să furnizeze „în viitorul apropiat o evaluare a impactului economic al propriilor sale propuneri”. „Vom avea nevoie de trei lucruri: resurse bugetare, timp și flexibilitate”, a spus el.

Aleksandra Pivec din Slovenia împărtășește opinia Președinției că este necesară o „discuție aprofundată despre provocările prezentate și pașii viitori”. Pivec a subliniat importanța unei tranziții corecte, „în special menținerea veniturilor fermierilor”, subliniind în același timp importanța strategică a securității alimentare. În îndeplinirea unor obiective ambițioase, a fost esențial să se realizeze un echilibru între sarcina principală a sectorului agriculturii, asigurând securitatea alimentară și așteptările legitime cu privire la tranziția necesară. Strategia ar trebui să fie însoțită de o evaluare a impactului asupra sectoarelor cheie care vor sprijini implementarea, a adăugat ea.

Ministrul cipriot Costas Kadis a subliniat importanța asigurării aprovizionării cu alimente și a sectorului agricol pentru sustenabilitatea mediului. „Responsabilitățile asumate de țări ar trebui să fie simple, clare și practic realizabile”, a spus el. Este important să ne amintim că statele membre nu au fost în același punct de inițiere. El a susținut obiectivele și strategiile, dar a dorit să fie adoptată o „abordare mai realistă”.

Ministrul adjunct al Greciei, Kostas Skrekas, a declarat că propunerea îmbunătățită a CFM (dezvăluită pe 27 mai) a fost „cu siguranță o îmbunătățire, dar încă nu este suficientă pentru a susține suficient ambițiile noastre înalte”. Îmbrățișarea obiectivelor Pactului Ecologic se adaugă la „ambiția crescută de mediu a viitoarei PAC” și la încordarea pe care pandemia o impusese sectorului agroalimentar, alăturând altor apeluri pentru „o analiză de impact convingătoare” pentru a arăta cum sunt justificate schimbările de politică sugerate.

Romain Schneider din Luxemburg a declarat că cele două strategii au fost „o etapă importantă pentru viitorul PAC”. Noua ambiție de mediu a fost o „necesitate” și a susținut în mare măsură planurile Comisiei. Cu toate acestea, el a regretat că fixarea obiectivelor nu a fost „subliniată de nicio evaluare de impact”.

Delegatul olandez s-a alăturat corului vocilor pentru a saluta nivelul de ambiție, spunând că „spiritul Pactului Ecologic” este în conformitate cu ambițiile țării sale cu privire la agricultura circulară și durabilă. „Rezistența sistemului nostru alimentar este crucială”, a continuat ea, în timp ce „avem nevoie de o abordare comună pentru viitor, de asemenea, pentru a asigura condiții de concurență echitabile”. Fermierii trebuie să fie recompensați, în timp ce consumatorii trebuie să poată face alegeri sănătoase și durabile. Reprezentantul olandez a dorit mai multe informații despre metodologie, evaluare comparativă și monitorizarea obiectivelor.

Maria do Céu Albuquerque din Portugalia a fost de acord cu obiectivele privind mediul și clima, adăugând că Lisabona a avut deja „un număr mare de măsuri cu un impact foarte pozitiv”. Obiectivele cantitative stabilite de strategii au fost ambițioase, cu toate acestea trebuie să facă obiectul unei evaluări de impact, a adăugat ea.

Ministrul ceh Miroslav Toman a calificat strategiile drept „foarte ambițioase” și a dorit să știe pe ce bază au fost propuse obiective specifice. „Mai întâi este necesar să evaluăm în detaliu impactul asupra sectorului agroalimentar la nivelul UE”, a spus el.

Suedia este convinsă că Comisia va „adopta o abordare holistică pentru a realiza sinergii între strategii”. „Cu toții suntem conștienți că producția de produse alimentare are un rol important în tranziția către o societate durabilă.” În ceea ce privește țintele cantitative, Stockholm a insistat că „trebuie să luăm în considerare faptul că avem condiții diferite și puncte de pornire diferite.” Trebuie să existe o anumită flexibilitate pentru a atinge sustenabilitatea. „Să nu denaturăm concurența”, a declarat delegatul, în ceea ce privește obiectivele de intrare, dar a subliniat necesitatea de a aborda excesul și ineficiența.

Bulgaria și-a exprimat susținerea deplină pentru „eforturile de a întreprinde acțiuni decisive pentru a oferi hrană sănătoasă, sigură și accesibilă pentru toți cetățenii europeni.” Cu toate acestea, reprezentantul a subliniat că „realizarea obiectivelor ambițioase depinde de furnizarea de resurse financiare suficiente și de flexibilitate în utilizarea instrumentelor corespunzătoare pentru nevoi particulare”. În ceea ce privește reducerea țintită a utilizării pesticidelor, o evaluare a impactului și criterii clare „sunt necesare”, cu o evaluare a riscului asupra modului în care va afecta fermierii.

Hilde Crevits din Belgia a susținut obiectivele și ambițiile ambelor strategii, numindu-le „o abordare globală a sistemului alimentar și a provocărilor legate de biodiversitate și ecosisteme”. „Coordonarea dintre strategii este esențială”, a subliniat ea, menționând, de asemenea, că acestea conțin „o serie de obiective ambițioase care nu pot fi ușoare pentru fermieri”. Succesul lor depinde de faptul că fermierii ar trebui „recompensați destul de mult pentru eforturile depuse. Aspectul economic nu trebuie uitat”. „Belgia așteaptă cu nerăbdare analiza de impact pentru aceste ținte atunci când va fi propusă legislația”, a spus ea, subliniind, de asemenea, necesitatea acordurilor comerciale pentru a „asigura că mărfurile importate respectă legislațiile europene”.

„Valletta ar dori mai multe informații”, a declarat reprezentantul Maltei, privind „modul în care Comisia ar dori să fie implementate și monitorizate măsurile prevăzute în strategii.”

Ministrul federal al Germaniei, Julia Klöckner, a subliniat importanța ca fermierii să fie „la bord”. „Strategia Farm to Fork stabilește obiective ambițioase, în special în ceea ce privește obiectivul unui lanț alimentar neutru din punct de vedere al mediului”, a spus ea, menționând „obiective de reducere a îngrășămintelor, pesticidelor și extinderea agriculturii ecologice”. Sectorul agricol și alimentar „va trebui, așadar, să facă față unor provocări mari”, a subliniat ea. Ambele strategii „trebuie să fie, de asemenea, viabile din punct de vedere economic și plină de satisfacții pentru fermieri”. „Noile cerințe trebuie să fie fezabile pentru producători și să fie în conformitate cu nevoile lor practice”, a adăugat politicianul CDU. Klöckner a dorit să creeze stimulente pentru fermieri pentru a furniza servicii de mediu și de atenuare a climei. „Trebuie să ne concentrăm pe baza științifică și pe evaluările de impact”, a adăugat ea. „Un sistem alimentar durabil are nevoie de perspective economice fiabile.” Consumatorii trebuie să poată răsplăti efortul suplimentar din partea fermierilor și să facă asta că au nevoie de transparență. Politicianul în vârstă de 47 de ani din Renania-Palatinat salută faptul că F2F „scoate în evidență încrederea consumatorilor, etichetarea alimentelor și a bunăstării animalelor” – domenii de politică cheie în cadrul viitoarei președinții germane care va începe la 1 iulie.