Raport piață cereale 31 august 2020

Raportul de astăzi privind piața de cereale conține următoarele informații:

PIAȚA NAȚIONALĂ

GRÂU

Cotațiile grâului rămân în zona 170-173 euro CPT Constanța, cu un singur cumpărător ofertant la 175 euro. Deși un preț mare este tentant, el este corectat, de obicei, în sens negativ de anumiți parametri de calitate, care nu sunt controlați de fermier.

Ne referim aici la indicele alveografic W și la indicele Hagberg. Mai jos, vom oferi detalii pentru a înțelege caracteristicile acestor analize și teste, lucruri care țin de esența tranzacțiilor pe care fermierii trebuie să le efectueze cu produsul grâu.

  • Indicele alveografic W sau lucrul mecanic alveografic, reprezintă raportul dintre rezistență și extensibilitate și trebuie să aibă valori minime de 180. Acest indice calitativ nu poate fi analizat în fermă, însă are potențial de penalizare în prețul final al mărfurilor.
  • Indicele de cădere Hagberg. Numărul de cădere Hagberg este măsura unei enzime specifice, și anume a-amilaza. Această enzimă atacă moleculele de amidon, distrugându-le până la zaharuri care produc apoi gazul care dă găurile de aer și o structură bună a pâinii. Indicația analizelor pentru standard este de minim 220 secunde.

Recomandarea Clubului Fermierilor Români este să apelați la serviciile de brokeraj de cereale pentru identificarea condițiilor de calitate și a altor condiții contractuale, astfel încât să vă securizați interesele.

Revenind la piața grâului, pe plan intern se constată o activitate de aprovizionare efectuată spot, pe cerere imediată, prețul fiind mult mai atractiv decât al pieței de export. Morile se aprovizionează pentru perioade scurte de timp, în tendința de a urma volatilitatea pieței și de a fi participanți activi în acest proces. Prețurile rămân constante, cu indicații între 850-900 RON/tonă, în funcție de componenta logistică și de zona de achiziție. În Nord-Vestul României, nivelul de preț se situează la circa 800-820 RON/tonă, însă trebuie să menționăm că aceste niveluri includ costuri de finanțare pentru termen de plată prelungit, precum și indici de calitate suplimentari față de piața de export.

 

SEMINȚELE DE FLOAREA-SOARELUI

Sunt subiectul cel mai fierbinte al zilei. Ele sunt vânate efectiv, iar activitatea de recoltare se îmbină cu ofertele care curg din toate părțile pentru această marfă. Pe un fond de depreciere a dolarului american și de diminuare a recoltei la nivel național, cererea a devenit foarte acerbă, cantitătile din piață fiind disputate de către procesatorii locali și exportatori, precum și de către țările vecine, Bulgaria și Ungaria.

Diferența de curs valutar exprimată în moneda RON ajunge, în cazul unui preț de 340 USD/tonă, să fie de circa 100 RON/tonă.

Problema principală rămâne execuția contractuală pentru ceea ce s-a semnat cu câteva luni înainte. Micșorarea potențialului de recoltare agregat cu tentația prețurilor consistente oferite de cumpărătorii spot, fac ca această execuție contractuală să aibă valențe negative în ceea ce privește gradul de execuție.

În termen de prețuri, piața a devenit impredictibilă. Dorința de a acumula poziții și de a specula oportunitatea la o altă fereastră de timp fac ca orice calcul matematic să fie irelevant, cumpărătorii ghidându-se deja după piața ucraineană.

În termen de prețuri, observăm:

  • zona Bacău, zona Iași: 1470-1480 RON/tonă;
  • zona de Sud-Est: 1500 RON/tonă;
  • zona Sud-Vest: 1500 RON/tonă;
  • procesatori exponențiali în piață: 380 USD/tonă;
  • Portul Constanța: 395-400 USD/tonă.

În aceste condiții de preț, cumpărătorii de astăzi în FOB Constanța plătesc 395-400 USD/tonă în condiția de conținut de ulei minim 44%. Raporturile de penalizare sunt 2:1 prin reciprocitate. Acest lucru înseamnă că la un conținut de ulei de 44% bază, prețul este cel contractual. Orice depășire este bonificată în raport de 2:1, adică vânzătorul primește 2% din preț pentru fiecare procent de conținut de ulei care depășește 44%. În același timp, dacă nu întrunește condiția de bază de 44%, este penalizat tot în raport de 2:1, adică se scad din preț cuantumul a 2 fracții.

Ca metodă de calcul, mai jos vă rog să vedeți ce înseamnă transformat financiar:

  • BAZA 44 – 1 %, adică 43% conținut de ulei, raportat la un preț de 400 USD = 400-(4*2) = 392 USD/tonă
  • BAZA 44 + 1 % adică 45% conținut de ulei, raportat la un preț de 400 USD = 400+(4*2) = 408 USD/tonă

Însa în acest sezon, conținutul de ulei din semințele de floarea-soarelui nu este la nivelul de 44%. Analizele procesatorilor indică nivelul de 40-41,5%, ceea ce afectează randamentul în procesare.

În aceste conditii de piață, marii procesatori se uită deja la cost de înlocuire a semințelor. Aceasta înseamnă import din Ucraina de ulei brut, în vederea rafinării și a susținerii pieței de hypermarket, magazine și HORECA, lucru care va contracara efortul speculativ din aceste zile susținut de intermediarii mici și locali, la care s-au aliniat și o parte din cumpărătorii premium.

Este vizibilă avalanșa de oferte de cumpărare susținută de intermediarii locali, prezenți absolut peste tot, inclusiv pe paginile sociale ale fermierilor, în tentiativa de achiziție a semințelor de floarea-soarelui.

Recomandarea Clubului Fermierilor Români este să apelați la serviciile de brokeraj de cereale pentru oferte de preț și condiții contractuale care securizează tranzacțiile.

 

PORUMB

Cultura de porumb a început sa fie recoltată în zonele de Sud ale României – județele Olt și Teleorman au efectuat primele secvențe. Constatăm până în acest moment, o umiditate de 13.5 – 14.5 %, un indice de 1.2-1.4% la corpuri străine și o spărtură medie între 2-3%. Firește, acest lucru este generat de combină și nu este o componentă fizico-chimică generată de produs.

Prognoza la nivel național în materie de producție se calibrează în aceste zile la un nivel de 12,5 milioane de tone, în revizuire negativă cu încă 300.000 de tone față de ultima estimare de 12,8 milioane tone.

În materie de activitate comercială, remarcăm aceeași tendință de așteptare și de cerere de reducere a cantităților deja contractate, concomitent cu fenomenul de exercitare a drepturilor contractuale în sensul facturării de către cumpărător a cantității lipsă din contract drept cost de înlocuire. Această diferență este direcționată către piață pentru achiziția prin terți a altor cantități pentru înlocuire.

În piața CPT, prețurile variază între 146-147 euro, în timp ce în zonele de sud, tendința este de 650 RON/tonă în condiția FCA. În zona Bacău se manifestă un preț de 640-650 RON/tonă, livrat la cumpărător.

Consumatorii interni ofertează cu plata la termen de 60-90 de zile în paritatea DAP Locație cumpărător între 730-740 RON/tonă.

În cazul în care există intenția de vânzare către consumul intern sau pentru livrarea în Constanța, vă invităm să contactați expertul în piața de cereale a Clubului Fermierilor Români, pentru negocierea unor condiții contractuale și de preț în favoarea și securizarea intereselor fermierilor.

RAPIȚĂ

Există în continuare cantități de rapiță nevândute, iar tendința și cotațiile sunt pozitive în acest moment. Indicația NOV20 gravitează în jurul valorii de 380 euro/tonă. Nu sunt semne pe termen scurt de depreciere a cotațiilor de bursă.

ORZ

Piața este statică, nu cunoaște încă dezvoltare. Efectul de recoltă nu este încheiat, iar nivelurile de preț de 150 euro/tonă ca medie se mențin în paritatea CPT Constanța.

SOIA

În cazul produsului soia, cotațiile CBOT sunt contrazise oarecum de evoluția prețului în piața fizică. Explicația principală este că fondurile de investiții au poziții confortabil de mari și contrazic situația recoltei fizice. Rămânând în piața locală, în sudul României, putem vedea un preț de circa 300 euro/tonă în paritatea FCA fermă, iar în vestul României, cotația este de 312-314 euro/tonă.

Recomandarea Clubului Fermierilor Români este de a apela la serviciile de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale, pentru oferte de preț și condiții contractuale normate pe așteptarea fermierului și, în mod firesc, în interesul securizării fermei.

PIAȚA REGIONALĂ

 

GRÂU UE 27

Exporturile de grâu ale Franței ar trebui să scadă cu aproape 40% în 2020-2021, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, care au provocat o scădere semnificativă a producției, a raportat Reuters, citând o prognoză de Agritel. Ploaia de toamnă a încetinit plantarea, în timp ce seceta de primăvară a redus producțiile de grâu. Recolta este estimată la 29,22 milioane tone, în scădere față de 39,5 milioane tone anul trecut.

Plantarea redusă a grâului în luna octombrie a anului trecut este așteptat să producă cea mai slabă recoltă din Marea Britanie în 40 de ani și o potențială creștere a prețurilor la făină și pâine, a raportat Sky News, citând Uniunea Națională a Agricultorilor (NFU). Ploile abundente în timpul sezonului de plantare a grâului au permis să fie plantată doar 40% din cantitatea medie de grâu, în timp ce calitatea grâului suferă acum de secetă la începutul sezonului. De asemenea, producătorii de grâu sunt îngrijorați, întrucât Organizația Mondială a Comerțului va impune tarife de 79 lire sterline pe tonă la importurile de grâu dacă un acord comercial nu este asigurat.

COCEREAL: Producția de grâu în UE 27 + UK  este înregistrată la 129,1 milioane tone, în scădere față de 129,7 milioane tone în estimarea lunii anterioare și față de cele 146,8 milioane tone de anul trecut. Reviziile descendente semnificative în Franța și în țările balcanice nu sunt compensate complet de revizuirile ascendente din Polonia, țările baltice și Scandinavia.

PIAȚA GRÂULUI ÎN BAZINUL MĂRII NEGRE – STATUS ȘI LICITAȚII

Rusia a recoltat 68,4 milioane mt până la 25 august, cu 19,2 milioane ha sau 65,3% din suprafața recoltată, în timp ce randamentele au scăzut pentru a doua săptămână, conform datelor oferite miercuri de ministrului agricol rus. Recolta de grâu a progresat 5,8% săptămânal, în timp ce randamentele medii au scăzut cu 1,9%, până la 3,56 mt/ha.

Ultimul GASC a fost câștigat în întregime de Rusia. Potrivit comercianților, în termenul de licitație din 25 august pentru două perioade de expediere, GASC a cumpărat 530 KMT de origine exclusiv rusă: 230 KMT pentru transportul 11-20 oct și 300 KMT pentru 21-31 oct. Prețurile FOB au fost de 213-213,33 USD/MT FOB și 227,17-228,73 USD/C&F. Reducerea în cadrul negocierii a fost de 0,2-2,95 USD/MT. Prețurile sunt +6,7 USD/MT, respectiv +7,03 USD/MT față de 13 august. Plata este efectuată la termen de 180 zile, cu siguranța acesta fiind motivul creșterii în preț față de licitația trecută.

TMO – licitație grâu Turcia:

  • 390.000 tone grâu 209 USD/tonă Samsun pentru 12,5% PRO- 226 USD/MT Derince pentru 13,5% PRO;
  • 110.000 tone grâu durrum 326,75 USD/MT Derince – 331,49 USD/MT Iskenderun;
  • Orz 60.000 tone 192 USD/MT CIF Tekirdag – 203 USD/MT CIF Bandirma.

Iordania a achiziționat 60.000 tone de grâu, origine Ucraina, la prețul de 237,5 USD CIF octombrie.

Kazahstan indică o producție de grâu de circa 18 milioane tone, în creștere față de anul trecut cu 600.000 tone, ceea ce indică o apetență mult mai mare pentru export.

În termeni generali de prețuri, după licitațiile expuse mai sus, prețurile au crescut în Bazinul Mării Negre în medie cu 5 USD/tonă, după cum urmează:

  • FOB RUSIA: CERERE 210 USD/TONĂ – OFERTĂ 205 USD/TONĂ
  • FOB UCRAINA: CERERE 211 USD/TONĂ – OFERTĂ 208 USD/TONĂ

Ca o sumă a licitațiilor încheiate zilele trecute, avem circa un milion de tone din trei cumpărători, GASC – Egipt, TMO – Turcia și MIT – Iordania.

PIAȚA PORUMBULUI ÎN BAZINUL MĂRII NEGRE – UE 27

În primul rând, vedem dispariția taxelor de import porumb în Uniune, începând efectiv cu data de 27.08.2020.

În planul Uniunii Europene, vedem o evaluare în scădere a recoltelor de porumb, de la 66,8 milioane tone la 64,6 milioane, foarte aproape de 2019 când producția a fost de 64,8 milioane tone. Această scădere se datorează căldurii excesive din Franța și Germania. În procente, scăderea este de 3%.

Estimările Ucrainei la porumb sunt cotate în scădere, de la 37 milioane de tone la 35,5 milioane de tone din cauza secetei persistente și pe teritoriul Ucrainei, în special în zonele Kirovograd, Dnipropetrovsk, Cherkassy, Poltava, Sudul Vinnitsa și Sudul Kievului. Convertind în procente, scăderea este de 4%.

PIAȚA SEMINȚELOR DE FLOAREA-SOARELUI

Actorul principal în această ecuație întâmpină probleme în acest moment, generate de căldura excesivă și de reducerea producției din această cauză.

Piața ucraineană a uleiului de floarea-soarelui a rămas inactivă pentru a treia zi consecutivă, pe fondul absenței totale a vânzătorilor, comercianții spunând că „activitatea este aproape de zero”. Majoritatea participanților la piață s-au abținut în a efectua tranzactii, după ce a început recoltarea în Ucraina și s-au înregistrat până acum randamente foarte mici în regiunile sudice.

Toată lumea este îngrijorată de dimensiunea culturilor, deoarece randamentele primelor loturi nu sunt cele așteptate, agregat cu faptul că recoltarea a început mai târziu decât era preconizat.

Prețurile pentru noua cultură de floarea-soarelui au crescut în această săptămână până la nivelul de 401 USD/MT – 405 USD/MT, fermierii fiind reticenți încă în a vinde.

PIAȚA GLOBALĂ – AMERICA DE NORD ȘI AMERICA DE SUD

PORUMBUL NORD AMERICAN – REZULTATELE PRO FARMER CROP TOUR

Din cauza furtunilor care au lovit statul Iowa, estimările scouterilor de la Pro Farmer indică o scădere a prognozei cu 3%, până la nivelul de 376,5 milioane tone, versus raportul USDA din 12 august, unde prognoza indica 388 milioane tone.

Randamentul la hectarul de porumb scade cu 2,5%, la un nivel de 11.14 tone/ha, versus prognoza inițială USDA de 11,4 tone/ha.

Suprafața care se va recolta scade la rândul ei din cauza furtunilor cu 0,6%, versus estimarea USDA din 12 august, la un nivel de 33,8 milioane hectare, versus 34,01 milioane hectare.

 

SOIA NORD-AMERICANĂ – PRO FARMER CROP TOUR

Producția de soia este revizuită, de asemenea, la un nivel de 118,7 milioane tone față de USDA care cota la 120,43 mil. tone, cu o scădere de 1,4%.

Randamentul la hectar este și el scăzut, la un nivel de 3,53 tone/hectar, față de estimarea inițială de 3,58 tone/ha, o scădere de 1,5%.

Suprafața arată o îmbunătățire în sens pozitiv, până la nivelul de 33,63 milioane de hectare, față de 33,6 milioane ha preconizate inițial.

Sursa: CREDIT KAREN BRAUN – TWITTER @kannbwx

ARGENTINA – SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI – GRÂU

Vremea uscată continuă în Argentina, reducând așteptările pentru cultura de floarea soarelui care trebuie însămânțată și provocând daune culturii de grâu plantate, conform BAGE.

Suprafața care va fi plantată cu floarea soarelui a scăzut de la 1,7 milioane hectare la 1,5 milioane hectare. Deficitul de apă din centrul și nordul zonei agricole centrale a limitat plantarea de floarea soarelui. 7,9% din suprafața revizuită a fost plantată până în prezent. Cultura de grâu din Argentina suferă din lipsă de umiditate, îngheț și dăunători care compromit așteptările de randament. În nord, pierderile potențiale de randament sunt estimate între 20% și 50%, în timp ce culturile din sud au beneficiat de ploi în ultimele săptămâni.

BRAZILIA

Producția de porumb braziliană este estimată în creștere datorită măririi suprafețelor cu circa 7%, la un nivel de 113 milioane tone. De asemenea, cultura de soia este prognozată la un record de 133,5 milioane de tone.

CHINA – RUSIA

China a propus o „alianță a industriei de soia” cu Rusia deoarece încearcă să aprofundeze legăturile economice cu partenerul său strategic, în ciuda angajamentului său de a cumpăra mai multa soia boabe din SUA.

Ministrul Comerțului, Zhong Shan, a solicitat o cooperare mai strânsă cu Rusia în toate domeniile lanțului de aprovizionare cu soia în timpul unei videoconferințe cu ministrul rus al Dezvoltării Economice, Maksim Reșetnikov, marți, 25 august.

Zhong a mai spus că Beijingul și Moscova ar trebui să „corespundă” marilor zone de producție de soia ale țărilor și să construiască o alianță industrială, potrivit unui comunicat al ministerului chinez.

În mod separat, ministerul agriculturii a declarat miercuri într-o conferință de presă că achizițiile de soia din China din Statele Unite vor continua să crească în cadrul acordului comercial de fază 1 și că vor crește importurile totale de soia în a doua jumătate a anului.

Sursa: SOUTH CHINA MORNING POST

TREND FINANCIAR ÎN COMERȚUL CU MĂRFURI

Din cauza pierderilor înregistrate de către traderi, marile concerne bancare își revizuiesc sensibil apetența în a finanța riscul tranzacțional al caselor de trading. ABN Amro și BNP Paribas au anunțat deja că se retrag din acest sector de activitate iar RABO Bank își revizuiește finanțarea tranzacțiilor cu materii prime. Pierderile estimate se cuantifică la ordinul miliardelor de dolari.

Drept consecință directă, costul creditelor pentru tranzacții cu materii prime ar putea crește în perioada imediat următoare, iar tabloul va fi complet schimbat în următorii 10 ani, în ceea ce privește finanțarea tranzacțiilor cu materie primă.

Fiecare entitate din casta financiară își va revizui poziția din piață, gradul de apetență pentru risc și, cu siguranță, își va alege domeniul de expertiză astfel încât să restrângă portofoliul de tranzacții cu materii prime, în sensul riscului.

Principalele case de trading au viziuni diferite în această speță. Restructurarea pieței va oferi mai multă participare celor care sunt consolidați, în timp ce cealaltă parte crede că va crea efecte în lanț până la vânzătorul primar.

Băncile vechi, cu activitate îndelungată în acest domeniu, au rădăcinile în finanțarea comerțului din India și alte țări, acesta fiind de fapt scopul cu care au fost înființate, acum aproape 200 de ani.

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 31 august 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Libera comercializare transatlantică

UE și SUA au anunțat o mini-tranzacție comercială despre care cele două părți spun că este începutul unui proces de eliberare a comerțului transatlantic. Reprezentantul american al comerțului Robert Lighthizer și comisarul comercial al UE, Phil Hogan, au emis o declarație comună pe 21 august, prin care anunța un acord în temeiul căruia blocul comunitar va elimina tarifele la importurile de produse de homar vii și congelați din SUA, un comerț care valora mai mult de 111 milioane USD în 2017. Washingtonul s-a angajat să reducă tarifele cu 50% la produsele cu o valoare comercială anuală de 160 milioane dolari (136 milioane euro). Mărfurile acoperite de reducerile tarifare din SUA includ anumite mese preparate, unele articole din sticlă de cristal, pulberi cu propulsor, brichete și piese pentru brichete. Reducerile convenite de ambele părți vor fi retroactive, aplicându-se de la 1 august 2020. Cei doi politicieni au subliniat că reducerile tarifare au fost pentru prima dată convenite între cele două părți în peste 20 de ani.

Hogan și Lighthizer au fost citați în comun în declarația care descrie acordul drept „parte a îmbunătățirii relațiilor UE-SUA”, ceea ce „ar aduce rezultate pozitive pentru economii” de pe ambele părți ale Atlanticului. Ei au subliniat că intenționează ca pachetul să „marcheze doar începutul unui proces ce va conduce la acorduri suplimentare care să creeze un comerț transatlantic mai liber, echitabil și reciproc.”

Într-o declarație din 22 august care răspunde acordului, Massimiliano Giansanti, președintele Uniunii agricole agricole Confagricoltura, a subliniat semnificația sa mai cuprinzătoare. Angajamentul SUA și UE de a negocia alte acorduri au pus bazele finalizării litigiului privind subvențiile pentru aeronave, eliminând astfel „taxele care cântăresc asupra exporturilor agroalimentare italiene destinate pieței americane”, a spus el.

Apelul german pentru un sistem alimentar transformat

Sistemul alimentar trebuie transformat în mod cuprinzător pentru a atinge sustenabilitatea, în conformitate cu Consiliul consultativ științific al Ministerului German al Agriculturii pentru Politica Agricolă, Protecția Sănătății pentru Alimente și Consumatori (WBAE). Într-un raport intitulat „Promovarea unui consum alimentar mai durabil: dezvoltarea unei politici alimentare integrate și crearea unor medii alimentare corecte”, publicat pe 21 august, consiliul concluzionează că „o transformare cuprinzătoare a sistemului alimentar este imperativă și posibilă și ar trebui să înceapă imediat. “

Președintele consiliului de administrație, Harald Grethe, a declarat că „actualul mediu alimentar nu favorizează consumul durabil de produse alimentare”. „Este necesară o intervenție politică mai decisivă pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri alimentare mai durabile”, a adăugat el. Consiliul consultativ științific german privind politica agricolă, protecția sănătății alimentare și a consumatorilor (WBAE) definește sănătatea, problemele sociale, mediul și bunăstarea animalelor ca fiind cele patru elemente cheie ale consumului durabil de alimente. Acesta consideră că Germania rămâne în urmă cu abordarea acestor obiective și atacă politicile actuale ca fiind „o pondere prea mare pentru responsabilitatea proprie a consumatorilor pentru alegerile alimentare durabile”. Economistul agricol Achim Spiller a spus că „o abordare atât de scăzută a politicii trimite semnalul greșit”, într-o zonă „puternic influențată de activitățile de lobby”. El a cerut „o politică dedicată alimentației și nutriției în care guvernul să joace un rol mai important”. Consiliul consultativ susține o politică care să asigure „un mediu alimentar corect ”. Psihologul și coautorul sănătății Britta Renner a subliniat necesitatea „furnizării de informații solide și inteligibile, acces ușor la alimente sănătoase, mai multe opțiuni de alegere a alimentelor și stimulente de preț care fac alegerile durabile mai atractive din punct de vedere financiar pentru consumator.”

Raportul de 833 de pagini contrastează problema Consiliului consultativ științific german privind politica agricolă, protecția sănătății alimentare și a consumatorilor (WBAE) și se referă aceasta ca fiind „simbolică”, cum ar fi o posibilă interdicție a ambalajelor din plastic, despre care autorii spun că domină adesea dezbaterea politică, cu pârghiile cheie pentru promovarea alegerilor durabile, inclusiv consumul redus de produse de origine animală. Experții germani vor să vadă o etichetă climatică obligatorie pe toate produsele alimentare și stimulentele prețurilor pentru a reduce consumul de produse mai puțin durabile, de exemplu o taxă pe băuturile îndulcite cu zahăr.

Pentru mai multe detalii, faceți click aici.

Lecții învățate post coronavirus

Președinția germană a depus un document de conducere revizuit înaintea Consiliului informal al fermelor, organizat la Koblenz săptămâna viitoare (30 august-1 septembrie), cu un titlu care stabilește scena: „Lecții învățate în urma crizei de coronavirus – rezistența agricolă și a sectoarelor alimentare, aprecierea alimentelor, agriculturii și animalelor”. În documentul care a circulat printre delegații, Președinția prezintă o serie de patru seturi de întrebări referitoare la ceea ce este necesar pentru a îmbunătăți rezistența lanțurilor de aprovizionare cu alimente, ce schimbări sunt necesare pentru etichetarea alimentelor, cu un accent special pe originea și bunăstarea animalelor și ce are de făcut Comisia în ceea ce privește transportul animalelor.

Primul set de întrebări abordează rezistența sistemului alimentar în fața prezentei și viitoare crize. Președinția se întreabă „În opinia dumneavoastră, ce trebuie să schimbăm pe viitor în primul rând pentru a face lanțul de aprovizionare cu alimente mai rezistent la perturbările legate de criză? Aveți nevoie de acțiuni pentru consolidarea independenței aprovizionării cu alimente în UE, de la inputuri, producție și procesare până la comercializare? ”

Lucrarea evidențiază un interes crescut al consumatorilor pentru originea produselor și o dorință din ce în ce mai mare de a cumpăra produse alimentare locale. Miniștrii sunt întrebați: „În opinia dumneavoastră, în ce domenii trebuie îmbunătățită mai întâi etichetarea de origine? Cum poate o etichetare mai bună să ajute consumatorii fără a împiedica libera circulație a mărfurilor pe piața internă și respectând în același timp regulile Organizației Mondiale a Comerțului? “

Autorii documentului în discuție subliniază că „au crescut și așteptările cu privire la animale și bunăstarea acestora”, ceea ce înseamnă că „mulți consumatori doresc etichetarea alimentelor pentru a oferi informații despre bunăstarea animalelor în timpul creșterii, transportului și sacrificării.” Astfel, ei sunt întrebați: „Ce trebuie să conțină o etichetă de bunăstare a animalelor la nivelul UE? Cum trebuie structurată eticheta? Pe ce criterii trebuie să se bazeze eticheta? ” Președinția continuă să evidențieze problemele cu transportul animalelor, spunând că toate condițiile „trebuie îmbunătățite”. Acesta solicită răspunsuri din partea delegațiilor cu privire la ceea ce trebuie să pună în aplicare „pentru ca transporturile de animale să poată fi realizate într-o manieră prietenoasă cu animalele? Cum vedeți viitorul transporturilor de animale? ”

Înțelegerea cu UK „pare puțin probabilă”

Lipsa de progres în discuțiile din săptămâna 18-21 august de la Bruxelles cu negociatorul șef al UE de stânga, britanicul Michel Barnier, pesimist cu privire la șansele unui acord de succes privind relația dintre cele două părți începând cu 1 ianuarie 2021. Vorbind în engleză, un limbaj pe care pare să îl folosească atunci când dorește să aibă un punct de vedere contrar observatorilor din Marea Britanie, șeful Task Force pentru Relațiile cu Marea Britanie a declarat la o informare de presă pe 21 august că „astăzi, în această etapă, a ajunge la un acord între Marea Britanie și UE pare puțin probabil”. “Prea des în această săptămână, am simțit ca și cum am merge înapoi mai mult decât înainte”, a spus el. „Pur și simplu nu înțeleg de ce pierdem timp prețios.”

„Nevoia de a avea condiții de concurență echitabile nu va dispărea”, a insistat el, „chiar dacă Marea Britanie continuă să insiste asupra unui acord de calitate scăzută numai pentru bunuri și servicii.” Asigurarea condițiilor de comerț echitabil a fost „o condiție prealabilă non-negociabilă pentru a acorda acces la piața noastră de 450 de milioane de cetățeni, având în vedere proximitatea geografică a Regatului Unit și intensitatea schimburilor noastre economice”, a declarat fostul comisar pentru piața internă (2010-2014). Veteranul politician francez a subliniat că blocul comunitar nu a cerut altceva decât ceea ce premierul britanic Boris Johnson a agreat în Declarația politică din octombrie, angajamente care au fost aprobate de actualul Parlament al Marii Britanii.

„Politica comercială modernă” nu se referea doar la tarife mai mici și la înlăturarea cotelor, ci și la „găsirea unui acord, între părțile suverane, cu privire la regulile care vor guverna comerțul viitor”, a spus el subtil, dar ironic referindu-se în continuare la poziția Marii Britanii ca națiune „suverană”. „Nu s-a ajuns la niciun acord internațional fără ca părțile să fie de acord cu reguli comune”, a explicat el, subliniind că Londra ar trebui să fie de acord cu aceste dispoziții ca parte a oricărui acord comercial viitor cu alte țări. Au mai fost „multe alte domenii în care este nevoie de progres”, a spus el, citând pescăriile „în care nu am înregistrat progrese în ceea ce privește problemele care contează”. În ceea ce privește guvernanța, „suntem încă departe de a fi de acord cu problema esențială a soluționării litigiilor”, a reclamat el. În ceea ce privește aplicarea legii, Barnier a spus că „încă ne străduim să fim de acord cu garanțiile necesare pentru protejarea drepturilor fundamentale și a datelor personale ale cetățenilor”, în timp ce pozițiile celor două părți „rămân și ele departe”, în ceea ce privește mobilitatea și coordonarea securității sociale. ”Unele dintre cele zece întâlniri organizate în timpul săptămânii negocierilor au produs mai multe „progrese în problemele tehnice”, a recunoscut că a oferit „cooperare energetică, participare la programele Uniunii și anti-spălare de bani, printre altele”.

Acordul „nu este ușor” spune Frost din Regatului Unit: Negociatorul britanic David Frost si-a susținut punctul de vedere că UE ar trebui să acorde Marii Britanii un acord comercial identic, repetând ceea ce a făcut cu alți parteneri din întreaga lume, în urma discuțiilor care nu au reușit în această săptămână la Bruxelles. Într-o declarație publicată pe 21 august, Frost a spus că „acordul este încă posibil și este încă obiectivul nostru, dar este clar că nu va fi ușor de realizat”. Discuțiile din acea săptămână au fost „utile”, dar au făcut „puține progrese”, a spus Baronul recent înnobilat (12 august), reclamând faptul că insistența UE asupra „continuității cu ajutorul de stat UE și politica în domeniul pescuitului … o face inutil de dificilă”. „Timpul este scurt pentru ambele părți”, a spus el. Regatul Unit a fost „clar de la bun început cu privire la principiile”, care stau la baza abordării sale”, a declarat fostul ambasador în Danemarca (2006-2008), repetând insistența că un acord ar trebui să fie „precum cele încheiate de UE cu o serie de alți parteneri internaționali”. „Când UE acceptă această realitate în toate domeniile negocierii, va fi mult mai ușor să progresezi”, a adăugat el.

Europarlamentarul subliniază termenul limită de la sfârșitul lunii octombrie: eurodeputatul german David McAllister (PPE) le-a reamintit negociatorilor că Marea Britanie și UE trebuie să ajungă la un acord până la sfârșitul lunii octombrie, dacă Parlamentul European va finaliza controlul până la termenul limită de la sfârșitul anului 2020.

Într-o declarație publicată pe 21 august, președintele Grupului de coordonare UE-Marea Britanie al Parlamentului, a declarat, după ce membrii grupului au fost interogați în cadrul discuțiilor din această săptămână de Michel Barnier, că „a trecut încă o lună fără progrese semnificative”. Cetățeanul britanic și german s-a plâns că „pierderea timpului prețios în speranța de a obține o afacere mai bună într-un joc de poker de ultimă oră nu este utilă și poate fi foarte dăunătoare pentru ambele părți.” El a insistat că UE nu a făcut jocuri de noroc. Acest lucru a făcut progrese paralele pe temele cruciale ale condițiilor de concurență echitabile, guvernanța și pescuitul „esențiale”, a spus el, subliniind că „avem nevoie de condiții economice și sociale corecte pentru a ne păstra modelul UE”. Politicianul CDU a subliniat, de asemenea, „hotărârea Parlamentului European de a păstra standardele și realizările UE în multe domenii, inclusiv standardele de mediu, de dragul și bunăstarea cetățenilor UE”. McAllister a mai spus că „angajamentul continuu în implementarea Acordului de Retragere rămâne la fel de esențial”, cu accentul pe importanța Protocolului privind Irlanda / Irlanda de Nord și drepturile cetățenilor.

Impact estimat producție scăzută de cereale

Clubul Fermierilor Români adresează preocupările exprimate în spațiul public în egală măsură de către fermierii din domeniul vegetal, procesatorii din industria morăritului și panificației și traderii de cereale privind impactul producției scăzute de cereale (datorat secetei) asupra pieței, contractelor comerciale și asigurării securității alimentare a României, și evidențiază în acest sens următoarele aspecte de natură tehnică și comercială.

Fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol din cauza secetei. Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanțat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendința fermierilor de a urmări maximizarea veniturilor prin așteptarea unor condiții mai bune la vânzare.

Constatăm în acest sens că relativ cantități scăzute de grâu au fost contractate și vândute. În ciuda secetei și a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experții Clubului (confirmată și prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată, ținând cont de necesarul intern al României de maxim 180.000 tone / lună. De aici, rezultă un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual.

Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019, când în aceeași perioadă de timp, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 mil tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern.

La această oră, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. Ca un exemplu, menționăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în județul Argeș pentru piața locală, pentru care prețul de vânzare a fost de 845 lei /tonă. Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă.

Piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu.

O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv.

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantităților de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți.

În spațiile de depozitare deținute de fermierii membri în Clubul Fermierilor Români, există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială și invităm pe această cale procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească.

Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare și simplificare a lor conform piețelor internaționale, precum și termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale piețelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă.

Fermierii au vândut și vor continuă să vândă cu prioritate către piața din România, în condiții echilibrate din punct de vedere al prețului, al condițiilor de plată și al condițiilor de calitate. Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică.

Interdicția de export din primăvară a generat panică în rândul fermierilor și a restricționat accesul lor la un potențial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condițiile în care toate opțiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă.

Considerăm că un climat de business sănătos și sustenabil, bazat pe acuratețe în analize, care funcționează în condiții de profitabilitate mutuală, poate oferi fermierilor informații pertinente, astfel încât aceștia să poată lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranța alimentară a României, chiar și în cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor și ale pandemiei în plan economic și social.

 

 

Serviciu specializat de brokeraj pentru comerțul cu cereale

În cadrul Clubului Fermierilor Români, serviciul specializat de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale își bazează activitatea pe cercetare zilnică de piață și pe analize tehnice precise, folosind instrumente avansate de lucru, pentru a putea oferi fermierilor membri expertiză și informații specializate, în timp real.

Acest serviciu are ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferim atât informații customizate cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local și internațional, prin intermediul unei echipe dedicate de experți analiști. Urmărim evoluția prețurilor cerealelor pe cele mai importante burse și realizăm rapoarte detaliate pentru piața națională și internațională, în funcție de nevoia fiecărui fermier.

Fermierii interesați să acceseze serviciile de consultanță pentru comerțul cu cereale oferite de Clubul Fermierilor Români în colaborare cu Cezar Iulian Gheorghe, Expert Analist pentru comerțul cu cereale, au la dispoziție următoarele date de contact: cereale@cfro.ro, telefon 0749.777.711.

Pentru mai multe informații accesați: https://cfro.ro/informari/.

Raport piață cereale 24 august 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • România – condiții financiare secetă culturi toamnă
  • Situația în portul Constanța
  • Situația la nivel regional
  • Situația la nivel global
  • Situația financiară la nivel global
  • Prognoza meteo 24.08.2020 – 07.09.2020

 

 

ROMÂNIA – CONDIȚII FINANCIARE SECETĂ CULTURI TOAMNĂ

 

În cadrul Clubului Fermierilor Români, am efectuat o analiză și o estimare privind impactul financiar al secetei asupra culturilor de toamnă.

Am utilizat informațiile privind suprafețele afectate, precum și costurile financiare trecute, prezente și viitoare în ecuația calculelor de impact financiar, atomizate la nivel de hectar.

În calculele realizate, am folosit următorii parametri, după cum urmează:

  • Nivel venituri care nu s-au realizat, segmentat pe culturi, având în metodologia de calcul un randament mediu și un preț mediu al produsului;
  • Nivel mediu de cost al valorii inputurilor pe hectar, constând în semințe, produse de protecția culturilor, îngrășăminte și motorină, segmentate per tip de hectar;
  • Nivel mediu de discounturi pentru achiziția de inputuri;
  • Nivel al costului financiar practicat în piață, reflectat în finanțarea unui hectar.

De asemenea, ca premise certe avem următoarele:

  • Lipsa veniturilor pe hectar;
  • Gradul de îndatorare al unui hectar;
  • Nevoia de finanțare a unui hectar;
  • Gradul de apetență în materie de risc al creditorilor.

 

*Prețurile din următoarele tabele sunt exprimate în RON

  1. VENITURI NEREALIZATE

Reprezintă randamentul pe hectar într-un an normal, multiplicat cu prețul mediu național al grâului în ultimul an și este indicatorul de performanță în fermă.

Din tabelul de mai jos, se observă cu ușurință cuantumul veniturilor lipsă pe fiecare categorie de marfă:

 

  1. COST INPUTURI PE HECTAR + DISCOUNT NEACORDAT (din cauza neplății la termen)

Aici explorăm costul de finanțare a hectarului cu semințe, produse de protecție a culturilor, îngrășăminte și combustibil, fără regie proprie (angajați și utilaje, amortizări etc.), la care adăugăm discount-ul care nu se mai alocă hectarului calamitat din cauza neplății la termen a datoriilor privind inputurile. Totalul se raportează la venituri pe acele hectare, respectiv 0, și rezultă un cost total pentru un hectar în ultima coloană, segregat pe categorii de marfă:

 

  1. DATORII PE HECTAR + COSTURI FINANCIARE PENTRU AMÂNARE TERMEN PLATĂ CU UN AN

În acest exercițiu, evidențiem datoriile totale pe hectar calamitat, care se compun din cost inputuri + cost financiar pentru un an, rostogolirea creditului pentru 2021 fiind necesară din lipsa lichidității în ferme:

  

 

  1. COSTURI 2019-2021, DEBIT + CREDITE – DISCOUNT 2020-2021

Acest exercițiul ne arată costul unui hectar care înglobează 2 ani agricoli, 2019-2020 (cu datorii acumulate din cauza veniturilor nerealizate) și 2020-2021 (anul agricol următor care trebuie finanțat). În ultima coloană avem însumate datoriile neachitate și finanțate, plus finanțarea unui hectar în anul agricol 2020-2021.

 

 

  1. BALANȚĂ VENITURI ȘI DATORII 2019 – 2021/HECTAR

Penultimul exercițiu reprezintă balanța de venituri prognozate pentru anul agricol 2020-2021 și debitele cumulate pentru cei doi ani agricoli, 2019-2020 și 2020-2021. În ultima coloană, puteți vizualiza soldul negativ al acestui exercițiu, care se reflectă la nivel de hectar, chiar și în condițiile unui an 2020-2021 normal. Sumele în roșu reprezintă o pierdere clară la nivel de hectar. De aceea, ajutoarele care se vor acorda drept compensații de către Guvernul României constituie o sursă efectivă de supraviețuire în condițiile date.

 

  1. CE NU SE ACOPERĂ

În acest scenariu, defalcăm la nivel de tonă sumele care rămân neacoperite după exercițiul agricol 2020-2021 și sunt evidențiate în ultima coloană.

Conform exercițiului de mai sus, avem un tablou care ne arată perspectiva anului agricol 2020-2021 din punct de vedere financiar, având în vedere veniturile și cheltuielile pentru hectarele calamitate de seceta pedologică. Aceste formule de calcul se pot aplica, firește, și la suprafețele care au producția diminuată, în funcție de raportul de producție pe hectar. Dacă producția este diminuată cu 30%, de exemplu, aplicăm în formule cuantumul de nerealizare transformat în RON pe schema de calcul existentă și vom avea rezultatele financiare.

Starea de fapt de astăzi este rezultatului unui complex de factori agregați.

  1. Primul este, cu siguranță, lipsa zăpezilor la nivel național, lucru care a condus către ieșirea din iarnă a culturilor fără o rezervă de apă în sol, în special a celor din sud-estul României.
  2. Al doilea factor a fost alternarea câtorva zile de ger cu temperaturi pozitive. Diferențele între ele fiind mari, au determinat intrarea și ieșirea din vegetație a grâului, cu o cadență de 7-8 zile. Astfel, grâul a ieșit efectiv din iarnă, vlăguit și fără energia necesară.
  3. Luna aprilie, o lună lungă și fără precipitații. Acesta a fost efectiv factorul final al declanșării stării de secetă. Plantele nealimentate au sucombat, fără nicio linie de apărare în sol, fără nicio rezervă de apă care ar fi putut menține viața și rolul generic, acela de reproducere.
  4. Efectul celor de mai sus s-a propagat în linie și spre culturile de primăvară, ele suferind din pricina lipsei de apă din sol începând din iarnă. Ploile din mai au fost folositoare, însă ca lucrurile să revină la normal, era nevoie de ploile mărunte și lungi, specifice toamnei și primăverii timpurii, pentru ca apa să intre în sol. Ploile din mai au fost specifice sezonului de vară, cu cantități mari în termen scurt, cu șuvoaie mari care s-au evaporat în scurt timp, nu au intrat în sol, pământul fiind uscat și tasat. Ploaia cu picături mici, pe o perioadă lungă de timp (zile întregi), ar fi înmuiat solul si ar fi pătruns crusta formată la nivelul acestuia.

Consecințe directe în cifrele de producție:

  • Floarea-soarelui va genera doar 80-82% din potențialul inițial, adică în jurul valorii de 2,5 milioane tone, iar
  • Porumbul va coborî până la un nivel de 83-85% din potențial, adică undeva la 12 milioane tone. Estimările noastre de acum 10-12 zile reduseseră porumbul la 12,8 milioane de tone, însă din perspectiva timpului scurs de atunci și până astăzi, credem că 12 milioane este o estimare realistă.

Firește, sunt regiuni care arată potențial de producție în continuare: vestul, nord-vestul, sud-vestul țării, regiuni întinse spre nord (plecând dinspre județul Vrancea spre Moldova, fără județele Vaslui, Galați, Brăila, Ialomița, Buzău, Constanța, Călărași).

 

 

REDRESAREA

Firmele creditoare, de distribuție și servicii financiare trebuie să manifeste prudență maximă în evaluarea fermelor ale căror credite neachitate trebuie refinanțate.

Încărcătura pe fermă este un factor care generează nesiguranță în rândul creditorilor, fapt care va conduce în multe cazuri la reticență.

Costurile agregate în coșul fermei, datorii vechi + costuri financiare + discounturi neacordate, la care se adaugă datorii noi + costuri financiare, necesită un plan de evaluare și de lucru pe fiecare subiect în parte, garanții suplimentare și un sistem de verificare și monitorizare, precum și trasabilitatea ciclului agricol 2020-2021, de la însămânțare până la valorificare.

Planul de redresare trebuie să se întindă pe minim 2 ani, pentru a nu determina falimente în rândul fermelor, ci cu scopul clar de a cimenta bazele afacerii și de a vedea interesele mutuale pe termen mediu, nicidecum scurt.

Evident, este nevoie de curaj, viziune și apetență, de dorință din partea fermelor și de potențarea încrederii, factorul esențial în această direcție.

Clubul Fermierilor Români este un factor de agregare a intereselor fermierilor, având în portofoliu și în dezvoltare instrumente adecvate, care pot susține un program de redresare în mod obiectiv, scopul fiind, bineînțeles, susținerea unei agriculturi românești sănătoase și performante.

 

 

THE GOOD AND THE BAD WILL

În planul mișcărilor de marfă, se manifestă aceeași stare de incertitudine și un blocaj al vânzărilor dinspre ferme către cumpărători, alimentate de nivelurile mai puțin apetisante ale prețurilor, precum și de dorința fermierilor de a obține niveluri cât mai înalte de preț, în încercarea de a acoperi diferențele de producție.

Ne întâlnim și cu un fenomen de nerealizare a contractelor deja semnate, însă aici discutăm despre două fațete ale aceleiași probleme și vom folosi expresiile în engleză, cunoscute de altfel, pentru a sublinia:

  1. The Good Will, adică dorința de a executa, în sensul că ferma încearcă să-și onoreze obligațiile contractuale, chiar și cu randamente scăzute de producție. În cazul în care are calamitare 100%, caută o cale de dialog, de evaluare și de soluționare alături de cumpărător.
  2. The Bad Will, adică default-ul contractual, ruptura relațiilor cu cumpărătorul, în ideea clasică de vânzare a mărfurilor către alt cumpărător, care generează oportunitatea unui preț spot mai mare decât cel contractat inițial de către fermă. Acest lucru este un efect colateral, în care al doilea cumpărător este forțat să plătească spot un preț mai mare din cauză că a rămas, la rândul lui, neacoperit de către alt contractant inițial.

Aici se formează o spirală a default-urilor, într-o mișcare de plăcuțe de domino. Penalizările și costurile adiacente se adună în coșul cumpărătorului final, care va fi nevoit să apeleze la formele legale spre apărarea intereselor, în caz de Bad Will.

Agribusiness-ul este un organism simbiotic în care părțile se susțin reciproc, iar canibalizarea organică nu face altceva decât să reducă nivelul de încredere, susținere și profit. Cumpărătorii nu pot exista dacă nu există ferme, iar fermele, la rândul lor, nu pot susține producțiile fără opțiuni de vânzare, lucru pe care spectrul de cumpărători premium îl generează.

Nivelul de maturitate a pieței de agribusiness din România este încă la linia mediană a performanței, ceea ce nu este plăcut, însă, în același timp, ne oferă viziunea potențialului de atins, ne arată unde și cum trebuie să îmbunătățim, astfel încât ambele părți participante în piața mărfurilor să fie securizate și capitalizate din punct de vedere al profitului, lucru ce ține de esența relației.

 

 

SITUAȚIA ÎN PORTUL CONSTANȚA

Prețurile mărfurilor în Portul Constanța nu au suferit modificări semnificative, grâul fiind cotat în continuare la 165-166 euro/tonă, cu o singură excepție a unui exportator care oferă 175 euro/tonă, în condiții de indice alveografic.

Porumbul este cotat la 145-146 euro/tonă, iar orzul la 150 euro/tonă. Floarea soarelui, în schimb, din cauza parității 1,193 EUR-USD cauzează același val, ajungând la nivel de 360-365 USD în Portul Constanța și Varna, urmând aceeași traiectorie – contracte neonorate, poziții de acoperit și lipsa de lichiditate din cauza spiralei cauzate de paritatea RON-USD.

Pe de altă parte, rezultatele în conținut de ulei nu sunt încă îmbucurătoare, nivelul de 40-41% în conținut de ulei nereflectând crush-margin-ul calculat pentru procesare.

Mai jos, regăsiți activitatea în portul Constanța la data de 19 august 2020 și, după cum veți observa, activitatea nu este deloc intensă ca în anii precedenți, exportul fiind penalizat la rândul său de secetă.

 

SITUAȚIA LA NIVEL REGIONAL

Recoltarea florii-soarelui a început și în Ucraina și în Rusia în ultimele 7 zile. Se observă același conținut de ulei slab ca și în România, dar sunt primele loturi, iar calitatea este de așteptat să se îmbunătățească. Prețul florii-soarelui în Ucraina, de exemplu, se cifrează la nivelul de 11.000 Hrivne Ucrainene, echivalent 404 USD.

Ucraina a început semănatul rapiței. Suprafețele sunt în creștere față de anul trecut, fapt alimentat de prețurile bune din acest an. Factorul vreme va fi, desigur, important în această ecuație și va juca un rol determinant.

Recolta de porumb din Ucraina va suferi ajustări de circa 2 milioane de tone din cauza vremii călduroase. Cu toate acestea, în procentaje, acest lucru reprezintă un 6% maxim, adică 35,8 mil. tone versus 37,8 mil. tone.

Rusia notifică circa 60 milioane de tone de grâu recoltate, iar în continuare are perspectiva grâului de primăvară, care nu arată deloc bine și poate afecta producția totală. Prețul grâului rusesc 12,5% PRO continuă să scadă pe fondul presiunii de recoltă. În paritate CPT, 184 USD = 154,3 EURO, iar în FOB 200 USD = 168 EURO.

Costurile de elevare în porturile rusești vor suferi corecții în curând pe fondul volumului mare prognozat începând cu octombrie 2020. Astăzi, costul elevării sau a fobbing-ului, adică a descărcării mărfurilor din camioanele care sosesc în port în nave, este de 15-16 USD/tonă. Prognoza de creștere este de 20%, adică 3 dolari în plus, lucru care se va reflecta în costul final al mărfii în FOB. Acest lucru se datorează volumelor de recoltă rusești care vor căuta ieșirea către piața de export, în condiția unei ruble depreciate, în timp ce piața internă nu este încă competitivă.

Potrivit Reuters, recolta de cereale din Germania din 2020 va scădea la 42,4 milioane tone față de 44,3 milioane tone anul trecut, -5% vs. media pe 5 ani, pentru al treilea an consecutiv. Germania va recolta aproximativ 21,1 mil. tone de grâu în 2020, în scădere de la 22,8 mil. tone anul trecut, din cauza unei scăderi a suprafeței cultivate. Recolta de rapiță din Germania din 2020 s-a îmbunătățit față de anul precedent, ajungând la 3,3 mil. tone, de la 2,8 mil. tone în 2019.

Licitația de grâu din Algeria din 19 august. OAIC din Algeria a achiziționat 560.000 tone de grâu, origine facultativă la 231-232 USD/tonă, C&F cu livrare 1-15 octombrie și 16-31 octombrie. Algeria este un client vital pentru grâul din Uniunea Europeană, în special Franța. O recoltă franceză slabă în această vară a redus brusc ofertele de export la cel mai mare producător de grâu din UE și este de așteptat să conducă alte țări ale UE să crească vânzările la export în Algeria în acest sezon. Russian Grain a adăugat următoarea împărțire a volumelor din ofertă:

  • 150.000 tone Bunge
  • 140.000 tone Cargill
  •   90.000 tone Dreyfus
  •   90.000 tone Lecureur

Primele oferte pentru licitația din Pakistan cu origine Marea Neagră, pentru 2 milioane tone grâu sunt următoarele:

 

SITUAȚIA LA NIVEL GLOBAL

 ARGENTINA – alertă lăcuste. Serviciul național de sănătate și calitate a alimentației din Argentina, Senasa, a declarat alertă fitosanitară după ce mormanele de lăcuste au pătruns miercuri în toată țara.Alerta de stat, valabilă până în martie 2021, permite agenției să ia măsuri pentru a monitoriza  și controla lăcustele, obligând fermierii, autoritățile medicale sau orice alte persoane să cerceteze și să raporteze imediat orice infestări.În plus, dacă este necesar, autoritățile locale sunt însărcinate cu controlul dăunătorului prin mijloacele proprii sau prin serviciile furnizate de terți, conform rezoluției.Senasa a declarat că a detectat 8-10 roiuri de lăcuste în provinciile Salta, Jujuy, Tucumán, Santiago del Estero și Córdoba, presa locală raportând daune aduse culturilor de grâu din nordul Cordobei. Lăcustele au făcut ravagii culturilor de pe o bandă uriașă de terenuri agricole sud-americane, asiatice și africane în acest an, determinând Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură să emită avertismente. 

SUA – PORUMB. Estimările din crop-tour a ușurat presiunea venită pe fondul îngrijorării după furtuna din Iowa. Potențialul de producție-randament rămâne ridicat, ceea ce a condus către o scădere pe CBOT a contractelor futures.

GERMANIA – CEREALE. Potrivit Reuters, recolta de cereale din Germania din 2020 va scădea la 42,4 milioane tone vs. 44,3 milioane tone anul trecut, -5% vs. media pe 5 ani, pentru al treilea an consecutiv. Germania va recolta aproximativ 21,1 mil. tone de grâu în 2020, în scădere de la 22,8 mil. tone anul trecut, din cauza scăderii suprafeței cultivate. Recolta de rapiță din Germania din 2020 s-a îmbunătățit față de anul precedent, ajungând la 3,3 mil. tone de la 2,8 mil. tone în 2019.

Importatorul egiptean de stat GASC a plătit cu 16,5% mai mult pentru uleiul vegetal de floarea-soarelui, achiziționând 11.000 tone de la Tradefield la prețul de 788 USD/tonă, CFR. Aceasta reprezintă o creștere de 111 USD/tonă față de licitația din martie, când s-au achiziționat 60.000 tone de ulei vegetal de la Glencore, la prețul de 676.5 USD/tonă. Livrarea este preconizată între 25 octombrie și 20 noiembrie 2020, cu plata la 180 de zile.

 

SITUAȚIA FINANCIARĂ LA NIVEL GLOBAL

Dolarul american continuă parcursul slab, paritatea sa variind zilnic între 1,83-1,90 vs. moneda europeană.

Rubla rusească rămâne la nivelul scăzut de 74 ruble/1 dolar.

Lira turcească suferă o devalorizare fără precedent, cotația indicând 7,37 TLY pentru 1 USD. Acest lucru reprezintă efectul agregat al pandemiei, care a afectat turismul din riviera turcească, precum și politicile regimului Erdogan.

Bursele țițeiului brut nu semnalează instabilitate, WTI afișând cotații la septembrie și octombrie relativ apropiate, de 42,5, respectiv 42,6 USD/ baril, în timp ce cotația europeană Brent indică 44,9, respectiv 45,3 USD/ baril, în linie cu bursa WTI. Este un semnal de stabilizare, care indică o perioadă în care se pot efectua prognoze pe termen scurt din punct de vedere al afacerilor.

Un alt semn de stabilizare este producția și cererea de Ethanol din SUA, care a atins un nivel cu 10% mai redus decât perioada pre-pandemie, fără absolut niciun import în luna în curs.

 

PROGNOZA METEO 24.08.2020 – 07.09.2020

În primele imagini se observă nivelul prognozat de temperatură pe două segmente de timp, din  24.08 până la 31.08 și din 31.08 până la 07.09.2020.

       
În planul prognozelor de precipitații, avem o prognoză care generează speranțe până în prima perioadă a lunii septembrie, mai precis până pe data de 07.09.2020. Mai jos, regăsiți cele două modele, american și european, cu focus pe zona europeană și apoi pe zona Mării Negre.

ZONA EUROPEANĂ

După cum puteti remarca, modelul european de prognoză arată a fi mai generos față de modelul american.

 

 

BAZINUL MĂRII NEGRE

În aceste două modele, arcul de precipitații este exprimat mult mai clar, cu un plus de precipitații pentru România, în dreptul modelului european, cel american fiind mai parcimonic în dreptul regiunii de sud a României.

 

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 24 august 2020 poate fi descărcat aici.

 

Poziție comună privind Green Deal

Poziția comună a Clubului Fermierilor Români și European Landowners’ Organization (ELO) privind Pactul Ecologic European

Pactul Ecologic European și pandemia de Covid-19

Clubul Fermierilor Români urmărește cu interes comunicările Comisiei Europene privind Pactul Ecologic European. Publicarea acestuia a fost urmată de o serie de consultări cu părțile implicate, inclusiv sectorul agroalimentar, pentru elaborarea strategiilor sectoriale Farm to Fork și Strategia pentru Biodiversitate.

Dezbaterea privind viitorul agriculturii și al comunităților rurale este pusă sub amenințare de concentrarea asupra câtorva subiecte specifice, precum pesticide, fertilizatori, agricultură ecologică, zone protejate, care riscă să polarizeze actorii implicați înainte de a exista o înțelegere suficientă a modului în care vor fi integrate provocările lansate de cele două strategii. Prin urmare, răspunsul la aceste provocări trebuie să se regăsească în politici publice coordonate și finanțate realist, nu doar într-o adaptare a cadrului legislativ deja existent.

Contextul creat de pandemia de Covid-19 a scos în evidență noi elemente legate de reziliența sectorului agroalimentar și a lanțurilor de aprovizionare. Activitatea întregului lanț HORECA a fost întreruptă, afectând grav sectorul băuturilor și al anumitor sectoare ale cărnii (de vită, de miel). Acest lucru a avut un efect în lanț și asupra fermierilor, prețurile pentru aceste tipuri de produse agroalimentare, inclusiv lapte, scăzând drastic. În schimb, sistemul de distribuție a alimentelor s-a ajustat rapid la noile reguli de distanțare socială, reușind, în ciuda unei întreruperi inițiale a aprovizionărilor, să asigure la raft stocurile necesare pentru consumatori.

Totuși, reziliența sistemului agroalimentar în fața unor provocări precum pandemiile nu poate fi încă estimată corespunzător. Această situație fără precedent generează întrebări pertinente privind măsura în care comerțul internațional de produse agroalimentare reprezintă o modalitate sigură de a acoperi necesarul de alimente, inclusiv a resurselor necesare în ferme, precum inputurile sau forța de muncă.

 

Provocările curente ale sectorului agroalimentar

  1. Schimbările climatice. Creșterea temperaturilor, seceta prelungită, evenimentele meteo extreme (inundații, înghețuri, furtuni), precum și incendiile de vegetație reprezintă unele dintre cele mai mari provocări pentru agricultură, iar încălzirea globală necontrolată nu face decât să accentueze aceste riscuri.
  2. Pierderea biodiversității. Creșterea populației Europei, împreună cu dezvoltarea economică au condus la folosirea abuzivă a resurselor naturale – apă, sol, aer, habitate, generând nevoia refacerii lor în prezent.
  3. Dietele nesănătoase. Dietele bogate în proteină animală, zahăr și grăsimi, dar cu un conținut redus de fibră, fructe și legume au drept consecință un nivel ridicat de obezitate și boli asociate acestora în rândul europenilor. În plus, risipa alimentară reprezintă o altă formă de utilizare nesustenabilă a resurselor.
  4. Modul de funcționare a sistemului agroalimentar. Pentru producția primară, marjele de profit sunt reduse, indicând nevoia unei mai bune cooperări atât orizontale, cât și verticale pe lanțul agroalimentar. Relațiile contractuale pe lanțul de retail necesită, de asemenea, mai bune reglementări legale.

Clubul Fermierilor Români se alătură poziției partenerului său european, European Landowners’ Organization (ELO), și subliniază necesitatea unei abordări care să integreze ambițiile de mediu și climă ale Pactului Ecologic European cu provocările reale ale sectorului în garantarea securității alimentare pentru cetățeni. Considerăm că elementele mai sus prezentate nu pot fi analizate în mod izolat, ci este nevoie de o abordare integratoare, care să favorizeze elaborarea unor politici publice de impact pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și a zonelor rurale.

 

Lacune în propunerile Pactului Ecologic European

În abordarea privind Pactul Ecologic European și măsurile propuse de acesta se identifică două poziții distincte:

  • În cazul celor care activează în afara sectorului agricol și care, prin urmare, nu își câștigă existența pe segmentul lanțului agroalimentar, cea mai frecventă abordare sugerată este dezintensificarea agriculturii prin creșterea suprafețelor cultivate în regim ecologic.
  • În cazul fermierilor convenționali și a organizațiilor acestora, propunerea de abordare a provocărilor climatice este o intensificare sustenabilă a agriculturii prin folosirea noilor tehnologii de agricultură de precizie. Această abordare ia în considerare atât creșterea numărului populației la nivel global (și, în consecință, cererea de produse alimentare), cât și profitabilitatea afacerii, fără de care fermierii nu pot rezista pe piață.

Propunerile cheie ale Pactului Ecologic European pentru sectorul agroalimentar subliniază protejarea mediului ca fiind direcția de acțiune prioritară. Acest lucru este evident prin propunerea unor ținte de reducere a consumului de fertilizatori sintetici și minerali sau de creștere a procentului terenurilor pe care se practică agricultură ecologică.

Prin prezenta poziție, Clubul Fermierilor Români susține necesitatea unui sistem agroalimentar sustenabil și subliniază nevoia unor analize care să ia în considerarea întregul ansamblu de provocări, de la fermă la furculiță, pentru a putea susține documentat măsuri în Pactul Ecologic European.

Pentru a se putea seta obiective cuantificabile în Pactul Ecologic European ar trebui să se țină cont și de următoarele aspecte:

Intensificarea agriculturii a adus daune mediului înconjurător, acesta fiind și motivul pentru care Comisia Europeană propune inversarea acestei strategii, migrând spre o dezintensificare a producției. Totuși, practicarea agriculturii ecologice înseamnă recolte mai slabe cu 25%-40% față de culturile convenționale, iar convertirea suprafețelor non-agricole în suprafețe agricole pentru a compensa necesarul de hrană ar presupune o gravă deteriorare a biodiversității, cu efecte negative inclusiv asupra climei. Singura modalitate de a rezolva această problemă o reprezintă o scădere a consumului și a risipei alimentare, împreună cu o creștere a importurilor de produse agroalimentare.

Un sistem alimentar sustenabil va presupune, în același timp, prețuri mai ridicate. Fără o adaptare a plaselor de siguranță pentru asistență socială, o astfel de politică publică ar putea afecta categoriile sociale dezavantajate (oameni cu venituri scăzute, pensionari, familiile monoparentale etc.), care alocă o mai mare proporție a veniturilor pentru asigurarea necesarului de hrană. Aici intervine o nouă discrepanță: politica agricolă, precum și cea de mediu intră sub incidența competențelor UE, în timp ce politicile de asistență socială sunt responsabilitatea statelor membre.

O altă provocare ce decurge din creșterea prețului produselor alimentare o reprezintă ajustarea politicilor de comerț. Operarea unor prețuri ridicate va devansa alte politici de resort la nivel mondial, având un impact negativ în special asupra țărilor exportatoare de materii agricole prime, precum România, care au drept avantaj competitiv prețul scăzut.

Schimbările climatice au fost pe agenda politică dintotdeauna, însă momentul în care le-a crescut importanța a fost reprezentat de declarația “urgenței de climă” din 2019. Cu toate că actualul virus a reușit să surclaseze aceste acțiuni din agenda din 2020, aceste amenințări climatice nu au dispărut și rămân în continuare o prioritate.

Este cunoscut faptul că agricultura constituie un mare emițător de gaze cu efect de seră, ce înrăutățește situația acestor manifestări climatice, din cauza faptului că aceste degajări au o rată de eliminare probabil imposibilă. Cu toate că această acțiune este de foarte mare interes, nu există suficiente contribuții. Dacă va fi aprobat, 40% din bugetul Politicii Agricole Comune va fi distribuit spre acțiunile de mediu și climă.

Cei 30 de ani pe care Uniunea Europeană îi are la dispoziție pentru a atinge obiectivul setat de emisii 0 este prea scurt. Însă, un lucru important pe care îl pot face sectoarele agroalimentare este să contribuie la reducerea emisiilor în agricultură, cum ar fi reducerea creșterii sau blocarea emisiilor de carbon. Schimbările LULUCF (Utilizarea terenurilor, schimbarea de utilizare a terenurilor și silvicultură) cuprind:

  • creșterea stocurilor de carbon din soluri, de exemplu, prin zero cultivare și alte metode de cultivare durabile.
  • prin creșterea cantității și calității acoperirii pădurilor prin împădurire, restaurare forestieră, îmbunătățirea gestionării pădurii existente pentru a depozita mai mult carbon și prin creșterea agrosilviculturii.
  • crearea unei biomase mai lemnoase pe terenuri abandonate sau alte tipuri de terenuri pentru bioenergie regenerabilă cu CCS. Această cale este încă în stadiul de experiment și nu există nicăieri în Europa în operațiunile comerciale la scară.

O problemă des întâlnită în toată Uniunea Europeană este reprezentată de diferențele foarte mari în ceea ce privește alocarea terenurilor agricole și forestiere, dar se pot observa diferențe și în intensitatea sistemelor celor două și în emisiile acestora.

În mod evident, statele care au cea mai mică întindere de pădure sunt cele care au posibilitatea cea mai mare să o extindă, acesta reprezentând un factor important în reducerea emisiilor de carbon. Pe lângă această reducere, pădurile oferă biodiversitate și rețin apa. Un alt rol important în atingerea acestui obiectiv va fi hrănirea, dar și compoziția hranei în ceea ce privește sectorul animal.

Primul pas care ar trebui făcut în demersul reducerii emisiilor în agricultură este încurajarea fermierilor în adoptarea unui climat inteligent de carbon în ferme pentru a diminua degajările produse de oxidul de nitru, metan și dioxidul de carbon.

În ambele strategii, Farm to Fork și Biodiversitate, există sugestii de obiective specifice. În obiectivele acestora sunt incluse schimbări cu date specifice în ceea ce privește utilizarea îngrășămintelor și a pesticidelor, ponderea agriculturii ecologice, zonele favorizate de mediu a fermelor și extinderea și gestionarea zonelor protejate. Este încă foarte neclar cum se vor atinge aceste obiective și cum vor fi plătite. Nu există  referințe cu privire la alte variabile cum ar fi prețul alimentelor, producția și consumul, terenurile agricole și forestiere și comerțul, ceea ce determină unele părți implicate să nu accepte ideea, pe motivul că țintele nu sunt credibile.

Din păcate, există o discrepanță și între Pactul Ecologic European și PAC-ul în curs de desfășurare. Este deja cunoscut de către toți faptul că din fondurile PAC vor fi implementate multe măsuri politice care vor fi necesare pentru a pregăti agricultura Uniunii Europene în vederea tranziției pentru a îndeplini obiectivele identificate. 

Cu toate că obiectivele generale și specifice PAC sunt considerate mult prea vaste și pot reprezenta o gamă mult prea extinsă de priorități și strategii, propunerile reformei PAC vor trebui dezvoltate în continuare. În momentul de față, nu există mențiuni la contribuția emisiilor net zero și nici la dezintensificarea agriculturii.

Deși există câteva inițiative de reducere a risipei alimentare, lipsesc sugestile despre schimbările comportamentului cu privire la consumul alimentar.

Un element cheie care ar trebui să fie nelipsit din ambele strategii (dezintensificarea producției agricole și Net Zero 2050) este reducerea unor componente din consumul alimentelor. Totuși, măsuri pentru schimbarea consumului alimentar depășesc cu mult aria de acțiune a Politicii Agricole Comune. O propunere credibilă de politică publică, care să urmărească atingerea acestui obiectiv trebuie să ia în considerare economia la nivel de fermă, piața internă, precum și aspecte ale pieței internaționale.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă solicită autorităților competente să ia în considerare aspectele enunțate mai sus în elaborarea viitorului Plan Național Strategic, precum și a direcțiilor viitoare de acțiune în implementarea directivelor europene pentru atingerea obiectivelor de mediu și climă. Suntem convinși că abordând o soluție integratoare, care să ia în considerare elementele specifice agriculturii românești, precum și relația dintre ele, putem transforma amenințările în oportunități contribuind la o dezvoltare sustenabilă a agriculturii, care să încurajeze performanța.

Pactul Ecologic European reprezintă un pas important în evoluția Uniunii Europene și ne exprimăm susținerea obiectivelor sale generale formulate. Cu toate acestea, există riscul unei grăbiri în a propune măsuri specifice de producție agricolă, de utilizare a fertilizanților, antibioticelor sau de extindere a ariei cultivate în regim ecologic, înainte de a fi luate în considerare provocările sociale și economice ilustrate mai sus.

Clubul Fermierilor Români consideră că pentru a se îndeplini obiectivele Pactului Ecologic European trebuie să ne asumăm un consum redus de mâncare și implicit reducerea risipei alimentare. Hrana ar trebui să devină mai calitativă, fapt care probabil va duce la o scumpire a acesteia.

Poziția comună a Clubului Fermierilor Români și European Landowners’ Organization (ELO) privind Pactul Ecologic European

Acces la Terenuri și Politici de Scară

Acces la Terenuri și Politici de Scară în Proprietatea și Gestionarea Terenurilor:

Implicații Potențiale pentru Drepturile de Proprietate și Piețele Libere, Politica Agricolă și Economia Rurală din Europa
Rezumat Raport, Februarie 2020

Din 1989, o perioadă de schimbare fără precedent în Europa de Est din 1945 s-a combinat cu globalizarea (pentru care blocul comunist a fost în mare parte obstacolul major) și cu o schimbare majoră în economiile de scală din agricultură. Acest lucru nu numai că s-a dovedit dificil de gestionat, dar a acționat adesea ca un catalizator al problemelor latente din mediul rural, unde greutățile fermelor mici și ale noilor intrați în agricultură sunt la o scară semnificativ diferită față de cele din trecut.

În același timp, politicile de restituire și privatizare, ele însele puse în aplicare adesea doar pe o scară restrânsă, au lăsat suprafețe mari de teren sub controlul sau conducerea statului, care au devenit apoi subiectul politicilor și deciziilor a căror uniformitate și transparență este frecvent pusă în discuție. Ca reacție, s-a aprins o dezbatere publică, adesea desfășurată în termeni emotivi, asupra politicilor de scară, folosindu-se, de regulă, fraze-umbrelă prost definite, precum „acapararea terenurilor”, care pun în discuție atât forma viitoarei politici agricole, cât și funcționarea pieței (și în special piața internă a Uniunii Europene). Această dezbatere, care a avut o voce mai puternică în noile state membre, care s-au angajat să privatizeze activele statului și să deschidă piețele pe variatele perioade de tranziție diferite din Tratatele lor de Aderare la Uniunea Europeană, care a urmărit totuși să dezvolte argumente bazate pe situații discrete din vestul Europei și, în unele cazuri (în special Franța), politici de intervenție bazate pe introducerea drepturilor de preempțiune.

În prezent, este posibil să se distingă două tendințe, apariția în unele state membre noi a rezervelor de terenuri agricole alte statului respectiv care apoi devin subiectul cererilor și favorurilor politice și a unei politici de micro-agricultură care este urmărită mai degrabă spre diversificarea mediului rural din punct de vedere economic, dar poate fi utilizată în unele state membre și pentru a proteja rezerva de stat. La nivel fundamental, acest lucru pune în discuție intenția, și poate chiar capacitatea unor noi state membre de a finaliza procesul de tranziție. Cu toate acestea, există un pericol grav ca problemele de astăzi să fie abordate în contextul lumii de ieri, în timp ce nevoia este de a dezvolta o economie rurală vibrantă, durabilă și rezistentă, în care jucătorii din trecut să aibă încă o valabilitate și o validare a rolului acestora în viitor.

Problemele fermelor mai mici sunt o funcție de schimbare a economiilor de scară, nevoia acestora este fie de a extinde dimensiunea fermei, fie de a găsi alte modalități de a reduce costurile și respectiv emisiile de GES de la animale. Mai mult, nu mai există o alegere simplă între proprietate (probabil finanțată prin împrumut) și arendă, sau între decizia de a fi singur sau într-o cooperativă, deoarece parteneriatele agricole și (în special ca răspuns la modificările de dimensiuni și costuri ale utilajelor) acordurile de contractare a fermelor (unde proprietarul suportă costurile variabile, iar profiturile sunt divizibile cu contractantul conform unei formule convenite) sunt acum răspândite și oferă o flexibilitate mult mai mare decât arenda sau structurile de cooperare. În unele țări, au fost utilizate contracte gratuite riscante sau acorduri agricole de partajare între fermierii coproprietari.

I. Politica Proprietății Funciare, Politica Agricolă și Silvicultura

O serie de întrebări fundamentale au fost abordate în Politica Agricolă:

  • Care ar trebui să fie structura Politicii Agricole și care ar trebui să fie obiectivele acesteia?
  • Este relevant conceptul de „fermier activ” și cum ar putea fi definit?
  • Un astfel de concept ar putea introduce o „legătură cu pământul”?
  • Care este rolul proprietarului de teren în capitalizarea agriculturii?
  • Care este rolul arendei și a „agriculturii contractate” în comasarea terenurilor și de ce ar dori Politica Agricolă să facă distincția între ele?
  • Comasarea terenurilor este mai întâi o problemă de proprietate sau de gestionare?
  • Care este rolul multifuncționalității pentru economia rurală și mediul înconjurător?
  • Ar trebui ca rolul Politicii Agricole să fie acela de a oferi o pernă împotriva fluctuațiilor prețurilor și vremii prin Pilonul 1, de a promova standarde de mediu ridicate (câștig de biodiversitate) și de a încuraja diversificarea economiei rurale prin Pilonul 2, cu un al treilea pilon, climatic?

Astfel, este nevoie de o restructurare a societăților agricole, care să permită și micului fermier să-și păstreze terenurile în proprietate. Acest lucru este blocat, deoarece s-a pierdut încrederea în funcția transparentă a unei piețe funciare normale sau normalizate. 

Deși nu există o politică forestieră comună, în unele state membre, rolul sistemelor forestiere și silvice în viitor este afectat de restituirea incompletă sau contestată de exploatarea ilegală.

Această dezbatere are nevoie de o analiză atentă și de un element de deconstrucție.

II. Legea funciară, piața funciară și valorificarea economiei rurale

Sistemul de proprietate este o competență a statelor membre, așa cum este recunoscut în articolul 345 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Cu toate acestea, dreptul de a achiziționa, utiliza sau de a vinde terenurile agricole este reglementat de libera circulație a principiilor capitalurilor în articolul 63 și în cele care urmează. Cele patru libertăți ale Uniunii Europene nu exclud intervenția națională. Cu toate acestea, este important ca intervențiile politice să accepte ca normale o gamă largă de structuri diferite de proprietate. Mecanisme restrictive care afectează tranzacțiile funciare. Lucrarea „Achiziționarea Terenurilor Agricole și Legea Uniunii Europene” (Comunicarea Interpretativă a Comisiei, Bruxelles, 12 octombrie 2017) examinează, în lumina jurisprudenței CJEU, măsura în care o serie de măsuri restrictive pot fi aplicabile în termenii TFUE. Cu toate acestea, este important să ne amintim că drepturile de preempțiune necesită realizarea unor presupuneri prealabile cu privire la dimensiunea la care orice tip de fermă particulară este viabilă la un moment dat și într-un context dat și cu privire la structura adecvată a activității agricole (de unde și probabilitatea ca, în unele cazuri, aceste ipoteze să fie nerealiste sau depășite), în timp ce drepturile de preempțiune aplicate pe arendare acționează ca o restricție semnificativă asupra capacității și libertății proprietarului de a conduce propriul său business.

Restricțiile actuale sau închiderea pieței funciare există într-o serie de țări (în special în Polonia, dar într-o măsură mai mică în Ungaria și posibil România, împreună cu plafoanele de proprietate: Ungaria, Polonia, Lituania, posibil în România), la fel ca și impunerea drepturilor de preempțiune în favoarea unor clase de persoane specificate, dar deloc definite, care rezultă de obicei în pierderea transparenței (de exemplu în Franța, Ungaria, Polonia, Bulgaria și posibil România). Este în direct contrast cu abordarea unei Piețe Deschise (de exemplu, Marea Britanie sau, în Europa de Est, în Republica Cehă și România). În mod fundamental, problema libertății de contract este esențială atât pentru proprietate, cât și pentru gestionare (inclusiv contracte de arendă  și contracte agricole).

III. O istorie problematică: Principii, Politică și Progresul Restituirii

Restituirea, privatizarea și normalizarea legislației funciare au fost din 1989 de o importanță deosebită în țările fostului bloc comunist și, în mai multe cazuri, probleme nerezolvate continuă să dea naștere la denaturări. Această lucrare ia în considerare situația în Republica Cehă, Slovacia, Germania de Est, Ungaria, România, Bulgaria, Lituania, Letonia, Polonia, Croația și Slovenia, înainte de a oferi câteva cazuri exemplare de restituiri individuale.

IV. Politica de scară: fermele „familiale”, o legare de pământ sau multifuncționalitate?

Scara privatizării a creat o nevoie și o oportunitate atât pentru capitalul străin, cât și pentru cel din afara UE. Cu toate acestea, la un nivel diferit, această necesitate de capitalizare prin noua formă de proprietate se regăsește în toată Europa, în cadrul căreia zonele marginale formează o categorie specială. În circumstanțele neobișnuite predominante în unele țări din Europa de Est, procesul s-a dovedit a fi controversat. Suprafețele mari de terenuri nerestituite au fost deseori lăsate în proprietatea sau sub controlul statului și au devenit o zonă contestată pentru politică și aplicarea detaliată a acesteia. S-au făcut acuzații (printre altele) de „marginalizarea agriculturii familiale”, „refuzul de intrare” și „credite de teren pe scară largă, prin controlul, privatizarea și / sau deposedarea resurselor naturale”. Lucrarea examinează situația din Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania și Germania de Est înainte de a lua în considerare zonele marginale din Scoția și sierrele spaniole. În Franța, există o istorie a intervenției cuprinzătoare pe piața funciară și a arendatorilor din 1960 prin intermediul SAFER, bazată pe introducerea drepturilor de autorizare. Lucrarea dezbate de ce acest lucru s-a dovedit a fi din ce în ce mai controversat.

V. Diversificare și Multifuncționalitate

Dreptul de proprietate permite proprietarului să acționeze ca o platformă pentru agricultură, silvicultură, conservare și politică climatică și, în același timp, ca o platformă pentru întreprinderile mai mici din economia rurală. Aceste întreprinderi pot fi ferme tradiționale luate în arendă, dar, pe măsură ce diversificarea continuă, acestea depind, de obicei, de reutilizarea fostelor clădiri agricole și cabane. Astfel, proprietarul de teren trece de la o deschidere pur agricolă sau forestieră la un rol mai larg într-o economie rurală mai largă. Lucrarea oferă o serie de exemple.

VI. Integrarea Economiei, Mediului și a Societății

Deși este pe deplin de înțeles că problema micului fermier din zonele rurale și viitorul mai larg al comunităților rurale ar trebui să provoace îngrijorare, diagnosticul este fundamental retrogresiv. Întrebarea nu este aceea de a folosi drepturile de preempțiune pentru a face fermele mici puțin mai mari, lăsându-i pe fermierii mici legați de pământ. Mai degrabă este vorba despre redistribuirea micilor fermieri într-o economie rurală mult mai largă, oferindu-le în același timp posibilitatea de a-și păstra proprietatea atunci când doresc, dar în condiții care să permită gestionarea mai eficientă a terenurilor. Prin majoritatea Europei de Est și Centrale, restituirea și privatizarea nu au fost realizate în perioadele de tranziție negociate în Tratatele de Aderare. Procesul de normalizare trebuie finalizat într-un interval de timp realist.

Între timp, plățile PAC în noile state membre rămân la un nivel mai scăzut din motive bugetare și economice mai largi. Fără finalizarea restituirii și privatizării, rămâne dificil să ne gândim la ce bază ar putea fi realizată convergența. În același timp, este recunoscut faptul că marilor companii agricole care se concentrează pe agricultură le lipsește gradul de diversificare adesea întâlnit pe proprietăți tradiționale mai mari din Regatul Unit, Germania și Scandinavia.

Obiectivele Politicii Agricole trebuie să includă o gamă mai largă de acțiuni, inclusiv: 

  • Politica Climatică: Sechestrare, Înlocuire și Construirea Rezilienței 
  • Silvicultură 
  • Biodiversitate 
  • Peisaj 
  • Diversificarea Economiei Rurale 

În acest fel se pot atinge și obiectivele sociale.

Acces la Terenuri și Politici de Scară în Proprietatea și Gestionarea Terenurilor

Studiu complet ELO, în limba română

Raport piață cereale 17 august 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • WASDE 2020-2021. Grâul american în creștere
  • WASDE 2020-2021. Porumbul american în creștere
  • WASDE 2020-2021. Exporturile SUA de soia în creștere
  • România & Regional – Floarea-soarelui
  • Extern – Licitații și alte piețe

 

WASDE 2020-2021. GRÂUL AMERICAN ÎN CREȘTERE

 

Piața americană se caracterizează prin importuri mai mici, exporturi mai mari și stocuri finale inferioare estimărilor anterioare. Producția de grâu din SUA este estimată în creștere cu 14 milioane de busheli (381.000 tone), până la 1.838 de milioane busheli (50.000.000 tone).

Utilizarea estimată pentru 2019-2020 este redusă la 962 milioane busheli (26.200.000 tone), pe baza celui mai recent raport al produselor NASS Faina Milling Products.

Proiecția de consum intern pentru sezonul 2020-2021 s-a redus în această lună la 960 milioane busheli (26.126.700 tone). Așteptările de export sunt diminuate din cauza impactului pandemic, discutând, firește, de anul agricol 2019-2020.

Estimarea privind exporturile proiectate pentru 2020-2021  se ridicată la 975 de milioane busheli (26.535.000 tone), luând în calcul o producție mai mică pentru mai mulți concurenți cheie, în special din UE.

Producția externă de grâu 2020-2021 este redusă cu 3,7 milioane tone, condusă de o reducere de 4,0 milioane tone pentru UE și reduceri de 1 milion de tone pentru Kazahstan și Turcia. Aceste modificări sunt parțial compensate cu o creștere a producției de 1,5 milioane de tone pentru Rusia, o creștere de 1,1 milioane de tone pentru Brazilia, precum și o creștere de 0,7 milioane de tone pentru Statele Unite.

Modificările de producție se bazează pe rezultatele actualizate ale recoltei și pe statistici guvernamentale.

Stocurile de început la nivel global sunt majorate cu 3,8 milioane de tone. Există și o creștere de 3,5 milioane de tone pentru UE, care se bazează pe mai mulți ani de revizuiri, atât pentru utilizare, cât și pentru stocuri. Utilizarea globală a scăzut, astfel încât stocurile care se termină în lume sunt revizuite, rezultând 2 milioane de tone în plus față de estimările anterioare, până la un nivel de 316,8 milioane de tone.

România este cotată la 6,7 mil. tone, neschimbat față de ultimele prognoze.

Bulgaria este cotată la 5 mil. tone, iar Franța la 29,8 mil. tone. UE-28 (inclusiv Marea Britanie) se cifrează la 128 mil. tone, versus 145 mil., prognoza inițială. Rusia crește cu 1,5 milioane tone producția de grâu de primăvară, ajungând aproape de 78 mil. tone ca estimare. Desigur, pretenția rusă de 81 mil. nu este luată drept bază de calcul. Întrebarea este dacă Crimeea, cu 0.7 mil tone este cuantificată sau nu în raportul USDA, căci asta ar însemna un minus de 0.7 mil. tone în contul Rusiei.

Ultimele două licitații au agregat împreună 535.000 tone, prima însumând 120.000 tone cu plata imediată, la prețul de 205,5 USD FOB NOVOROSSYSK, echivalent a 173,7 euro în FOB. Drept consecință, cotația în CPT Constanța a scăzut simțitor, nedepășind nivelul de 165 de euro. Cea de-a doua licitație a înglobat 415.000 tone, cu un preț mediu de 206,7 USD/tonă, cu plata la 180 zile.

Rezultate finale al doilea GASC:

  • 55.000 mt Russian NOVO-KSK fm GTCS @ $ 206.30+ $15.68 Aston Agro = $ 221.98
  • 3×60 000 mt Russian NOVO fm Solaris @ $ 206.48 + $15.95 NNC (Egy.Flag) = $ 222.43
  • 60.000 mt Russian NOVO fm Posco international @ $ 206.95 + $15.95 NNC (Egy.Flag) = $ 222.90
  • 60.000 mt Russian NOVO fm Gem corp @ $ 207.00 + $15.95 NNC (Egy.Flag) = $ 222.95
  • 60.000 mt Russian NOVO fm Grain Export @ $ 207.38+ $15.95 NNC (Egy.Flag) = $ 223.33

La un cost al creditului și al formelor de circa 6-8 USD/tonă, vedem un grâu foarte ieftin, circa 200 USD/tonă în FOB. Echivalența în moneda euro ne duce în jurul valorii de 170. Deducând costuri de fobbing, rămânem în jurul valorii de 163-165 euro/tonă, în echivalent de paritate Constanța.

Respectând matematica, cu un dolar slab și o rublă devalorizată, acest grâu apare a fi foarte ieftin, apetența cumpărătorilor fiind dictată de amândouă coordonatele. Rusia însă generează optimism intern, susținând că primesc mai multe ruble pentru un dolar american, iar acest lucru este perfect valabil dacă trăiești în Rusia.

Identic și pentru dolarul american, pe teritoriul SUA, 1 USD = 1 USD, puterea de cumpărare zilnică rămâne aceeași. Însă reamintesc că un dolar slab încurajează foarte puternic exporturile americane de porumb și soia, mișcă grâul rusesc spre destinații și încurajează consumul de combustibil prin cotațiile petroliere care afișeaza în WTI (Eastern Texas Intermediate) valoarea de 42 USD/baril, iar în bursa europeană Brent o valoare de 44,67 USD/baril.

Coroborat cu raportul USDA, lucrurile se desfășoară conform unui algoritm clasic, în care august aduce întotdeauna prețuri mici la grâu ca efect al recoltei rusești. Respectând premizele de până acum, rămânem constanți în recomandarea de a stoca grâul în continuare. Minusul de recoltă de 3 milioane de tone este și va fi un argument major în lunile de iarnă 2021.

Istoricul ultimilor trei ani în prețuri și producție

 

WASDE 2020-2021. PORUMBUL AMERICAN ÎN CREȘTERE

 

Producția de porumb este prognozată la 15,3 miliarde bushels (388.600.000 tone), în creștere cu 278 milioane busheli (7.000.000 tone) față de proiecția din iulie.

Previziunea producției de porumb este setată la un record de 181,8 bushels/acru, cu 3,3 bushels/acru mai mare decât luna trecută. Cu alte cuvinte, randamentul american la hectarul de porumb are o medie de 11,32 tone.

Raportul de producție agricolă de astăzi indică faptul că Illinois, Indiana, Iowa, Missouri, Nebraska și Ohio sunt prognozate să aibă randamente ridicate comparativ cu un an în urmă, iar randamentele așteptate pentru Minnesota și Dakota de Sud să bată recordurile de producție.  Furajarea și utilizarea reziduală sunt crescute în cea mai mare parte de o cultură mai mare și de prețuri scăzute. Exporturile globale reflectă mai mult volumele americane din cauza slăbiciunii dolarului în raport cu celelalte valute.

Producția de porumb din UE este redusă, reflectând în cea mai mare parte reduceri pentru România și Franța, care sunt parțial compensate de creșteri pentru mai multe țări inclusiv Polonia, Italia și Ungaria. Producția de porumb din Ucraina este prognozată mai mare, reflectând așteptările inițiale.

Porumbul nu ne rezervă surprize, ci doar confirmări: creșteri de producție, creșteri de consum și creșteri de stocuri, ceea ce conduce către o condiție negativă a prețului. În top va sosi și super-recolta ucraineană de porumb și alimentată de presiunea de recoltă, ceea ce va apăsa și mai mult pe porumb în ceea ce privește cotația de preț. Conform raportului USDA, avem o creștere de producție de 58,63 milioane tone la nivel global, față de anul trecut, însumând o creștere de 7,82 milioane milioane tone de la lună la lună, de asemenea în producție.

Prețurile în portul Constanța rămân la 140-141 euro/tonă, dar în perioada recoltării vor fi subminate de recolta Ucrainei. Pentru o imagine cât mai completă, vă inserez un grafic comparativ asupra producțiilor și prețurilor 2018-2019 vs 2020-2021.

În piața internă, constatăm un blocaj generat de vreme, lipsa apei alimentând incertitudine și generând teama de nivelul recoltei, pentru fiecare fermier. Analiștii europeni și analiștii USDA mențin încă România la nivelul de 12,8 milioane de tone, prognoză de producție. Reticența din fermele aflate în sudul României apare din faptul că nivelurile de producție nu mai pot fi estimate, întrucât în sole aparent vecine se regăsesc niveluri de 3 tone precum și niveluri de 10 tone/ha.

Cumpărătorii avizați deja de fermieri în ceea ce privește imposibilitatea onorării contractelor din cauza obiectivă a secetei au început să-și îndrepte atenția spre zonele de vest și nord-vest, precum și în nord-est, pentru a încerca antamarea cantităților lipsă. Firește, totul generează un cost de înlocuire, lucru de care toată lumea este conștientă.

Unitățile de procesare și de creștere a animalelor și a păsărilor văd la orizont recolta, însă cu siguranță achizițiile spot pe care le vor efectua din cauza lipsei de spațiu și capital de lucru vor acoperi nevoile pe termen scurt. Orzul, de exemplu, este deja speculativ, traderii luând poziții pentru a cumpăra acum la niveluri de circa 149-150 euro FCA în județul Ialomița și circa 145-146 euro în județul Arges și pentru a livra în ianuarie-februarie în piața internă a crescătorilor de porci, la prețuri care să reflecte profit. Firește, acest lucru are două condiții pentru a se întâmpla, prima fiind nevoia de cash a fermierilor, căci încasează acum și livrează în 2021 și credința traderilor că piața va crește exponențial cu trecerea timpului.

Serbia a încetat, la rândul ei, valul de vânzări porumb, așteptând să înțeleagă ce și cât se recoltează.

Cu toate cele expuse mai sus, nu trebuie să neglijăm producția record a SUA, de circa 388,5 milioane tone, care va menține foarte mult timp o presiune pe prețul porumbului, agregat cu slăbirea dolarului.

Mai jos, prezentăm graficul pe ultimii 3 ani a producției de porumb la nivel european, cu Marea Britanie inclusă, precum și graficul evoluției prețului pe Euronext.

 

WASDE 2020-2021. EXPORTURILE SUA DE SOIA ÎN CREȘTERE

 

Producția de soia a SUA este prognozată la 4,425 miliarde busheli (120.429.000 tone), în creștere de 290 milioane busheli (7.880.000 tone). Randamentele au crescut, apropiindu-se de un record, 53,3 busheli per acru, adică 3,6 tone pe hectar. Exporturile de soia din Statele Unite sunt majorate cu 2 milioane de tone, până la 57,83 miloane de tone, având o creștere în pondere de 3 milioane de tone în proiecția chinezească de import.

Exporturile mai mari cu 1 milion de tone sunt, de asemenea, observate pentru Brazilia (până la 84 milioane tone) și Argentina (până la 7,5 milioane tone). Procesarea de soia pentru China a crescut cu 3,0 milioane tone la 98 milioane în 2020-2021.

 

ROMÂNIA & REGIONAL – FLOAREA SOARELUI

 

Recoltarea semințelor de floarea-soarelui a început în zona de sud a României și primele teste ne arată un nivel de conținut de ulei de circa 40-41%, net inferior standardului de 44%. Acest fapt se traduce printr-un randament scăzut la procesare cu circa 3%. Aparent, semințele sunt mici ca dimensiune, lucru care nu ne miră, dar care pune probleme în operațiunea de condiționare a acestora. Neîndoielnic, masa hectolitrică va fi afectată, însă nivelul uleiului în semințe va crește cu circa 1,5-2%, pe măsura avansării recoltei.

Din punct de vedere al prețurilor, procesatorii interni devin dinamici, cotațiile oferite la fabrici fiind de minim 335 USD /tonă. Totuși, raportul de schimb valutar face ca prețul transformat în RON să nu atingă nivelul din momentul în care dolarul American era cotat la 4,35. Discutăm despre 6% în minus.

În planul portului Constanța, nivelul expus este de 340 USD/tona de semințe de floarea-soarelui.

Din punct de vedere logistic, vedem o depreciere a costurilor pe transportul de cale ferată, cu minim 15% datorită lipsei de lichiditate (a mărfurilor care trebuiesc transportate). Acest lucru este benefic pentru vânzător, diferența revenind în contul său la tranzacționare.

În același timp, transportatorii rutieri se văd nevoiți să adopte aceeași tactică, coborând prețul transportului, pentru a obține marfa de transportat. Cu un spirit constructiv, credem că o nivelare și o uniformizare a costurilor logistice ar trebui să se întâmple. Piața de transporturi pentru cereale și oleaginoase speculează conjunctura, dominată fiind de o lipsă de predictibilitate, care generează costuri mari în contul vânzătorului, în momentele de vârf ale campaniei. Acele momente când toată lumea caută transport rutier, iar prețurile o iau în sus fără niciojustificare, și disponibilitatea devine precară, ca mai apoi, pe timpul lunii noiembrie, până la noua campanie, prețurile să coboare cu circa 20-22%, iar transportatorii să caute surse de prestare a serviciilor cu foarte mare înfrigurare.

În plan regional, cotațiile uleiului brut de floarea-soarelui se mențin, diferența dintre recolta veche și cea nouă fiind încă la nivel de 30-35 USD/tonă, însă fără cumpărători interesați, din cauza noii recolte care a început să sosească.

Vă prezentăm mai jos câteva niveluri de preț în termen de cerere și ofertă, pentru Ucraina și 6 Ports (nordul Europei, Amsterdam, Rotterdam), totul exprimat în USD.

UKR PORT                                                         

SEPTEMBRIE: 820 USD (cerere) – 785 USD (ofertă)                                                                            

OCTOMBRIE: 780 USD (cerere) – 767,5 USD (ofertă)

NOIEMBRIE: 760 USD (cerere)  – 750 USD (ofertă)

DECEMBRIE: 755 USD (cerere) – 750 USD (ofertă)

SIX PORTS

SEPTEMBRIE: 860 USD (nivel de tranzacționare)

FOB ARGENTINA

SEPTEMBRIE: 790 USD (nivel de tranzacționare)

FOB RUSSIA

SEPTEMBRIE: 790 USD (nivel de tranzacționare)

Conform USDA, producția de semințe de floarea-soarelui din Ucraina este ridicată la 17,5 milioane tone, cea rusească este coborâtă de la 15,5 mil. tone la nivelul de 14 milioane tone.

Pentru România, estimările se cifrează în scădere la nivelul de 2,5-2,55 milioane tone, din cauza condițiilor de secetă.

Pe partea de export, în general, Franța extrage intracomunitar cca. 300.000 tone, 6 Ports – Amsterdam / Rotterdam cca. 300.000 tone, Bulgaria 3-400.000 tone, Ungaria 2-300.000 tone, iar Turcia 2-300.000 tone. Sunt cifre importante, care întăresc competiția dintre procesatorii interni și exportatori.

 

EXTERN – LICITAȚII ȘI ALTE PIEȚE

  • Pakistanul a lansat o licitație pentru achiziția a 1,5 milioane tone de grâu. Condițiile de licitație le regăsiți în raportul inclus, finalul și alegerea câștigătorilor se va efectua în data de 18 august 2020.
  • Prețul uleiului de soia din Argentina cu destinația India colapsează sub presiunea uleiului de floarea-soarelui din Ucraina.
  • Morile de făină din Vietnam au cumpărat 60.000 de tone de grâu rusesc cu 12,5% proteină la 243-244 USD/tonă, inclusiv costuri și mărfuri (C&F) pentru transportul din octombrie, au declarat două surse comerciale, conform Reuters.
  • Prețul grâului provenit din Marea Neagră oferit în Indonezia s-a redus în această săptămână până la aproximativ 231 USD pe tonă, C&F.

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 17 august 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.