Raport piață cereale 29 septembrie 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • Grâu – Piața din România
  • Grâu – Piața regională
  • Porumb – Piața din România
  • Porumb – Piața regională
  • Semințe de floarea soarelui – Piața din România
  • Semințe de floarea soarelui – Piața regională
  • Recoltă 2020-2021
  • Vremea
  • Informații diverse

GRÂU – PIAȚA DIN ROMÂNIA

  • Piața grâului românesc începe să devină competitivă ca urmare a ecartului dintre piața internă și cea de export.
  • Piața internă cotează în continuare 940-950 RON/tonă, marfă livrată în unitățile de procesare, având condiții calitative specifice.
  • Piața grâului de furaj intern cotează la 920-930 RON/tonă, marfă livrată în unitățile de procesare.
  • Piața de export revine la 900 RON/tonă pentru grâul cu proteină baza 12% (minimum 11.5%) și o masă hectolitrică baza 77 kg/hl (minimum 75 kg/hl), livrat în CPT Constanța.
  • Diferența dintre grâul de panificație și cel de furaj este de maxim 20-25 RON/tonă (4-5 EUR)

GRÂU –  PIAȚA REGIONALĂ

  • O nouă licitație având că destinație Egiptul a avut loc săptămână trecută. S-au achiziționat 405.000 tone, având origine Rusia. Majoritatea încărcărilor se vor efectua prin Novorossyisk.
  • Prețul mediu de achiziție a fost de 242,8 USD/tonă, cu livrare în perioada 21-30 noiembrie 2020.
  • Costul mediu de transport a fost de 13,75 USD/tonă, cu plata la 180 de zile.
  • Preț CIF: 256.55 USD/tonă.

În analiza prețurilor, vom lua în considerare următorii parametri tehnici:

  • Costul de operare portuară care va crește în porturile rusești, începând cu 1 octombrie 2020, în spețăadică 15 USD/tonă.
  • Costuri financiare pentru plata la 180 de zile: 7 USD/tonă.

Rezultă un preț în paritate de 221,3 USD/tonă, convertit la circa 188-188,8 euro/tonă. Transpus în moneda națională, prețul este de 920 RON/tonă.

Menționăm calitatea de bază pentru aceasta destinație ca fiind proteină 12,5 %, deci superior față de 12%, baza CPT Constanța, și implicit mai scump cu circa 4-5 EUR/tonă.

Semnalăm și paritatea USD/RUB care a ajuns la un nivel de 78 ruble pentru 1 dolar american. Acest aspect favorizează originarea internă, fermierii ruși primind mai multe ruble pentru o tonă de grâu.

Cu toate acestea, tendința de creștere a grâului a fost parțial înfrânată, cumpărătorii temperând nivelul zilele trecute, în așteptarea unor stabilizări care vor menține sau vor coborî prețurile. Cu toate acestea, principala origine rămâne Marea Neagră, cu actorii consacrați, ce vor interpreta rolurile până la nivelul impus de guvernele țărilor respective, Ucraina și Rusia.

  • Moscova notifică impunerea unor cote de export în perioada ianuarie 2021 – iunie 2021.
  • Ucraina a notificat cote de export la grâu începând efectiv de la 1 octombrie 2020.

Atunci când nivelul va fi atins, cererea va fi stimulată de oferta scăzută, iar competiția prețurilor în România va fi între piața internă și cea de export. Preconizăm că scăderea ofertei nu se va produce mai curând de 3-4 luni.

PORUMB – PIAȚA DIN ROMÂNIA

  • În sud, situația este neschimbată, cu randamente foarte slabe în continuare.
  • În vestul României recoltarea este în plină desfășurare. Zonele de nord-vest au un randament de 11-12 tone la hectar, iar zona de sud are un randament de 8-9 tone.
  • Prețurile în vestul României au o plajă largă, dar ca marker de tranzacționare, 135 euro este o bază. Conversia ne arată un nivel de 655-658 RON/tonă.
  • Portul Constanța afișează 770-785 RON /tonă, în context de replacement (înlocuire) pentru marfa ce nu a fost livrată din cauza secetei.

PORUMB – PIAȚA REGIONALĂ ȘI GLOBALĂ

  • COCEREAL reduce prognoza de porumb ce înglobează UE, Ucraina și Rusia cu 2 milioane de tone, de la 64,6 milioane tone la 62,8 milioane tone.
  • Nivelul din 2019 UE + Ucraina + Rusia a fost de 65,3 milioane tone, însă menționăm că anul trecut Marea Britanie era stat membru al UE, ceea ce nu mai e valabil în prezent.
  • Stocurile americane sunt diminuate cu 2 milioane de tone dintr-o estimare de scădere de productivitate.
  • De asemenea, consumul industrial scade în SUA. Cererea scăzută nu reprezintă însă motiv de îngrijorare, căci China, cu apetitul său, va echilibra cu siguranță prin importuri balanța americană de consum.
  • În schimb, compensarea vine din recolta braziliană, unde estimările de producție se mențin.
  • Argentina scade cu 3 milioane de tone prognoza de recoltă, de la 50 milioane potențial la 47 milioane.
  • În ansamblu, balanța de stocuri + prognoze – consum la nivel mondial, scade cu 6 milioane de tone.

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI. PIAȚA DIN ROMÂNIA

  • Sub spectrul unei recolte neacoperitoare, prețurile au atins niveluri de 2.000 RON FCA ferme.
  • Competiția între procesarea internă și export a fost acută, fiecare dintre părți căutând să își securizeze volumele.
  • Transformate în USD, prețurile maxime au atins niveluri de 520-525 USD/tonă în paritatea CPT Constanța, precum și în locațiile unor procesatori.
  • Foarte multe dispute au apărut din cauza producției mici și a dezvoltării exponențiale a prețului.
  • Corecția a intervenit printr-o lipsă a cumpărătorilor din piață, lăsând ca efectul regiunii Marea Neagră să afecteze și piață românească.
  • Nivelurile de astăzi în paritatea CPT Constanța s-au redus până la nivelul de 410-418 USD/tonă.

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI – PIAȚA REGIONALĂ

  • Ucraina, principalul marker în piață regională a uleiului de floarea soarelui, a coborât nivelurile de preț, pe baza lipsei de cumpărători a uleiului brut.
  • Fermierii din Ucraina și-au triplat vânzările către fabrici pe fondul lipsei de cumpărători a uleiului.
  • Prețurile pentru semințele de floarea soarelui livrate la fabricile procesatoare din Ucraina au ajuns la nivelul de 440 USD TVA inclus ( 20% nivel TVA).
  • Nivelul recoltării în Ucraina a ajuns la 60%, cu o productivitate de 1,9 tone/ha versus 2.25 tone/ha anul trecut.
  • Uleiul ucrainean este cotat în scădere față de zilele precedente (decembrie 2020 – ianuarie 2021), la 895 USD/tonă.
  • Principalii factori de scădere a prețului semințelor de floarea soarelui în Ucraina au fost lipsa cumpărătorilor și scăderea uleiului de palmier pe burse.

 

COMPLEXUL ULEI PALIMER – SOIA – FLOAREA SOARELUI

  • Uleiul de palmier a înregistrat o scădere de 10% pe bursele asiatice, în patru zile săptămână trecută, cu o revenire de 2,4 % în ultima ședință de tranzacționare.
  • Uleiul de soia s-a comportat identic, pierzând 7,7 %, apoi revenind cu 1,4%.
  • Uleiul de floarea soarelui a fost cotat la noiembrie-decembrie în Chornomorsk la 915 USD/tonă cerere și 890 USD/tonă ofertă, cu diferență de 25 USD.
  • Pentru ianuarie-februarie-martie, diferența a fost doar de 10 USD între cerere și ofertă, 890 USD/tonă cerere și 880 USD/tonă ofertă.

Pentru a rămâne competitiv, uleiul de floarea soarelui trebuie să mețină nivelurile de preț ale materiei prime în condițiile actuale, deși o eventuală cerere în ianuarie – februarie ar putea ridica nivelul de preț al materiei prime.

RECOLTA 2020 – 2021

  • Semănatul este în curs de desfășurare în România, cu unele zone unde se observă răsărirea grâului și a rapiței.
  • În sud-vest, grâul și rapița sunt răsărite, cu anumite parcele neuniforme.
  • În Bărăgan, fazele sunt în întârziere, deși grâul și rapița au răsărit.
  • În Dobrogea, nu pare a fi nimic răsărit deocamdată, dar timpul nu este trecut.

VREMEA

  • Coridorul de ploi a udat mare parte a sudului țării sub forma de furtuni, însă necesitatea de apă în sol nu este realizată în totalitate.
  • Pentru o bună germinație, sunt necesare zile întregi de ploaie măruntă și temperaturi mai scăzute spre a nu facilita evaporarea apei.

 

MODELUL PREDICTIV AMERICAN PENTRU URMĂTOARELE 10 ZILE

MODELUL PREDICTIV CANADIAN PENTRU URMĂTOARELE 10 ZILE

INFORMAȚII DIVERSE

  • Dolarul american se întărește în fața euro, ajungând la un nivel de 1,635 față de 1,184.
  • Pakistan lansează o licitație de achiziție grâu, de 300.000 tone, care se va desfășura pe 5 octombrie 2020.
  • Seceta afectează potențialul de recoltă de grâu al Argentinei, reducând totodată și suprafața preconizată de însămânțare a florii soarelui, la un nivel de 1,4 milioane hectare, față de 1,7 milioane inițial.
  • China raportează un million de tone de porumb importate în plus în luna august 2020. Ianuarie-august se estimează la un nivel de 5,6 milioane tone.
  • Semănatul grâului de iarnă american a ajuns la 20% din prognoză.
  • Producția ucraineană de soia este estimată la 3 milioane de tone, cu 20% mai mică față de anul trecut.
  • Sov Econ estimează un nivel al exportului de grâu rusesc în septembrie de 5,65 milioane tone.
  • Temperaturile negative înregistrate pe parcursul nopții influențează semănatul în Ucraina. În mod tradițional, sezonul de semănat începea la 1 septembrie

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 29 septembrie 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Licitație achiziție grâu pentru rezerva de stat

Am primit de la Banca Română de Mărfuri invitația de a participa la ședințele electronice de tranzacționare de pe Piața la Disponibil, Ringul de Cereale.

Vă transmitem atașat documentele cu informații suplimentare oferite de BRM. Licitațiile au drept scop achiziția de grâu de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Mai jos, puteți regăsi o sinteză privind condițiile obligatorii și cumulative pentru participarea la licitația ANRS.

Agenția de brokeraj: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale

Client: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS prin ANRSPS – Unitatea Teritorială 515)

  • Se licitează loturi de 10.000 de tone, neadmițându-se loturi mai mici.
  • Se prezintă certificate de calitate emise de o companie independentă de survey, se menționează TUV Renar ca profil.
  • Calitatea trebuie să respecte condițiile de marfa “Grâu Panificație” conform Manual de Gradare.
  • Se eșantionează întreg lotul de 10.000 tone, nu este permisă analiza care nu reprezintă întreg lotul.
  • Costurile cu survey-ul pentru prelevare și analizare sunt în contul ofertantului.
  • Păstrarea cantității de grâu achiziționate se realizează conform contractului de depozit custodie temporară, anexat caietului de sarcini, pe o perioadă limitată de maxim 1 an, fără obligații de plată în sarcina ANRSPS.
  • Depozitarea pe o perioadă de maxim 1 an cuprinde cel puțin următoarelor operațiuni: cântărirea intrare/ieșire, recepția intrare/ieșire în/din depozit, încărcarea/descărcarea produsului în/din mijloacele de transport, condiționare, tratamente, depozitare, alte operațiuni necesare pentru păstrarea integrității cantitative și calitative a stocului de grâu (prelevări probe, emitere de buletine de analiză, etc.).
  • Recepţia produsului se va efectua pe bază de proces verbal semnat de Contractant și ANRSPS-UT 515.
  • Recepţia cantitativă şi calitativă a produsului se realizează de către ANRSPS- UT 515, pe fiecare PARTIDĂ (LOT), la data convenită între părţile contractante.
  • Recepţia cantitativă se face cu respectarea reglementărilor în materie de gestiune de bunuri materiale. Cantitatea de grâu recepționată trebuie să fie din recolta anului 2020.
  • Recepția se efectuează în baza următoarelor documente:
    1. Certificat de analiză emis de un surveyor independent (se menționează Renar).
    2. Formularul de gradare emis de un gradator autorizat.
    3. Se emite o notă de recepție de către UM 515 cu parametrii cantitativi și calitativi, conform celor de mai sus și a inspecției vizuale.
  • Lunar, se va verifica de către UT 515 calitatea și cantitatea stocului.
  • Prețul ofertei va reflecta cantitatea  ofertată în silozul unde se va ține stocul.
  • Factura va fi emisă în RON denominate în kilograme și va avea maxim 2 zecimale
  • Procesul verbal de recepție este document atașat facturii și fară de care plata nu va fi efectuată.
  • Plata va fi efectuată la 30 de zile de la recepția facturii.
  • Garanția de bună execuție contractuală este de 5% și va fi depusă în contul ANRSPS – UT 515 sub formă de numerar sau SGB (scriosare de garanție bancară).

CAIET DE SARCINI:

  • Planul incintei (la scară) cu amplasarea depozitelor, construcţiilor, clădirilor, căilor de acces, unde urmează a fi depozitat stocul de grâu rezervă de stat, document certificat conform cu originalul;
  • Diagrama silozului cu modul de numerotare al celulelor, document certificat conform cu originalul;
  • Schiţa spaţiului de depozitare (celule de siloz/magazie) cu dimensiunile interioare necesare calculării volumului spaţiului de depozitate asumată prin declaraţie pe proprie răspundere de către gestionarul de drept şi reprezentantul legal al depozitarului), document certificat conform cu originalul;
  • Date tehnice despre dotările spaţiilor de depozitare (instalaţii, echipamente, utilaje, etc.);
  • Autorizație de depozit (conform Ordinului MADR nr. 222/2006), document certificat conform cu originalul;
  • Autorizaţie sanitar-veterinară (conform Ordinului nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor);
  • Autorizaţii pentru operaţiuni DDD sau contract cu firmă specializată pentru operațiunile de dezinsecție, dezinfecție și fumigare;
  • Certificat metrologic valabil al cântarului pentru mijloace de transport auto şi/sau al cântarului c.f., document certificat conform cu originalul;
  • Buletin de analize emis de un laborator neutru acreditat RENAR sau un organism similar din Uniunea Europeană pentru fiecare lot;
  • Formularul de gradare care trebuie să cuprindă rezultatele factorilor de gradare pentru grâu gradul Ro nr.1 conform Ordinului MADR nr. 228/2017;
  • Declarația fermă a ofertantului privind acceptul de a semna contractul de depozit custodie temporară pe o perioadă limitată de maxim 1 an, fără obligații de plată în sarcina ANRSPS, document în original;
  • Declarația fermă a ofertantului privind acceptul de a prezenta, în cazul în care este declarat câștigător, în termen de 15 zile de la recepția produsului, poliţa de asigurare cu valabilitate un an:
    • pentru cantitatea de grâu care face obiectul contractului cesionată în favoarea DEPONENTULUI, poliță de asigurare ce face parte integrantă din contractul de depozit custodie temporară, document în original;
    • pentru depozit (siloz și/sau magazie).

Termen de prezentare, prin B.R.M., la A.N.R.S.P.S. a documentelor este de maxim 10 zile lucrătoare de la publicarea ordinului inițiator pe site-ul B.R.M.;

Documentele se prezintă, însoțite de opis  înregistrat la B.R.M., în ordinea sus menționată.  

Termenul de analiză: maxim 15 zile lucrătoare de la publicarea ordinului inițiator pe site-ul B.R.M., care include termenul de prezentare, prin B.R.M., a documentelor.

Pot participa la această procedură doar ofertanții care au prezentat, prin B.R.M., A.N.R.S.P.S. documentele prevăzute și au fost acceptați de A.N.R.S.P.S. în urma evaluării ofertelor tehnice. 

Termen de comunicare rezultat: maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de la Bursa Română de Mărfuri a raportului.

Termen de semnare: maxim 5 zile lucrătoare de la data transmiterii către BRM de către ANRSPS a rezultatului final al tranzacţionării.

Contractul de furnizare: maxim 10 zile lucrătoare de la data semnării contractului bursier.

Garanția Bursiera BRM: 25.000 RON

Comision BRM:  0.25 % din valoarea totală a contractului fără TVA

Pentru clarificări: alexandra.stanculescu@anrsps.gov.ro , constantin.cimpoeru@anrsps.gov.ro, irina.plachide@brm.ro și bogdan.butariu@brm.ro. irina.plachide@brm.ro și bogdan.butariu@brm.ro.   

Termen maxim pentru clarificări:  28.09.2020

Termen maxim de răspuns clarificări: 29.09.2020

Termen limită de depunere: 02.10.2020

Documentele se depun fizic la sediul BRM din strada Buzești 50-52, et 7, sector 1,  București.

Garanţiile bursiere constituite cu Scrisoare de Garanție Bancară se trimit/depun în original la sediul BRM din strada Buzești nr. 50 – 52, sector 1, etajul 7, cod poștal 011015.

Ordinele de sens contrar și garanțiile bursiere constituite prin virament sau scrisoare de realocare a garanțiilor existente se pot transmite și electronic, la adresele irina.plachide@brm.ro și bogdan.butariu@brm.ro.

Data și ora de desfășurare a ședinței electronice de tranzacționare va fi anunțată după evaluarea ofertelor și calificarea ofertanților, în funcție de momentul finalizării evaluării ofertelor de către comisia de evaluare. Se vor accepta în cadrul sedinței de tranzacționare doar ofertele care sunt declarate conforme și acceptabile conform prevederilor legale în vigoare. Ședința de tranzacționare se vă desfășura conform regulamentului bursier

Garanţia bursieră se vă achita astfel

  • OP în contul de garanţii al Bursei Române de Mărfuri: RO50 RNCB 0082 0009 9180 0641, deschis la BCR Bucureşti, sucursala Unirea sau Scrisoare de realocare a garanțiilor existente la BRM București.
  • Scrisoare de Garanție Bancară în favoarea Bursei Române de Mărfuri valabilă 60 zile.

Persoane de contact:

  • Irina Plachide, tel.mobil   0728 859 032, E-mail irina.plachide@brm.ro
  • Bogdan Butariu, tel.mobil 0749 278 275, E-mail bogdan.butariu@brm.ro

Dan Hurduc

Dan Hurduc

EVEL H COMPANY

Dan Hurduc este unicul asociat al societății EVEL H COMPANY, o companie cu capital integral românesc, care activează în zona centrală a județului Vaslui, pe aria localităților Costești și Bogdănești.

Este un model de referință în agricultura românească, un exemplu de performanță și sustenabilitate într-o zonă precum podișul Bârladului, unde condițiile naturale sunt restrictive. Alături de alți 9 fermieri, Dan Hurduc este membru fondator al Clubului Fermierilor Români și face parte din Consiliul Director al asociației.

Agricultură în zone defavorizate – tabloul de activitate al fermei 

Povestea afacerii în agricultură începe pentru Dan Hurduc în 2001, când ia 100 de hectare în arendă, în comuna natală Costești și achiziționează un grajd de la vechiul CAP.

Au urmat proiecte europene pentru care fermierul a aplicat treptat, crescând valoarea lor pas cu pas, întrucât, în fază inițială, provocarea cea mai mare a fost obținerea de finanțare de la bănci.

În prezent, Dan Hurduc lucrează 2.200 de hectare de cultură mare și deține o bază de depozitare și condiționare cereale cu o capacitate de 20.000 de tone, construită în locul fostului grajd. Astfel, afacerea este una semi-integrată – producție și depozitare cereale.

Silozurile sale sunt construcții moderne, cu magazii orizontale, facilități de uscare și condiționare, precum și automatizări electrice. „Este o pasiune de-a mea”, ne spune fermierul, care în ultimii 10 ani a oferit servicii de depozitare celorlați agricultori din zonă, servicii care astăzi reprezintă 20% din cifra sa de afaceri.

Fermierul nu plănuiește să investează în zootehnie, consideră că nu ar fi profitabilă pentru că zona este secetoasă și mai puțin propice producerii de furaje pentru animale. În schimb, pentru următoarea planificare financiară, PAC 2021-2027, are în vedere accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea zonei de procesare. Dorește ca din cultura vegetală să ajungă la un produs finit, pe care să îl vândă pe rafturile magazinelor, inițial regional, iar apoi la nivel național.

Dan Hurduc este un fermier performant, nu atât prin prisma productivității la hectar, ci mai degrabă datorită modelului său de business, care îi asigură profitabilitatea, în ciuda restricțiilor naturale puternice. „Activând într-o zonă greu încercată natural, folosim un tip de management profesionist, în special managementul riscului. Asigur toate culturile pentru toți factorii de risc posibili. În 20 de ani de activitate, nu am început niciun an agricol fără asigurări”, afirmă agricultorul.

În plus, Dan Hurduc folosește utilaje performante – autoghidare la tractoare, monitorizare prin satelit a tuturor utilajelor, aplicații satelitare pentru managementul fertilizanților etc. Pentru fermier, este important să folosească doar substanțele chimice necesare în cantitățile optime, astfel încât să asigure atât protecția mediului, cât și eficiența în producția și utilizarea acestor produse, calibrând totul cu analize agrochimice realizate în laboratoare autorizate.

Investiția în achiziția de mașinării și utilaje agricole performante rămâne una dintre prioritățile principale ale fermierului. „Investesc permanent în tehnologie pentru a avea utilaje de ultimă generație, care să asigure o productivitate ridicată. Mi-am propus ca în fiecare an, chiar dacă este greu, să țin toate utilajele la cele mai înalte norme tehnologice. Consider că investiția în utilaje trebuie să fie permanentă.”

Într-o comunitate rurală, fermierii sunt piloni de stabilitate

În viziunea lui Dan Hurduc, pe lângă a face performanță și profit, rolul fermierului este de a proteja ecosistemul și biodiversitatea. „Toate terenurile, biodiversitatea, fauna, flora sunt în mâinile noastre. Este responsabilitatea noastră să le gestionăm corect și sustenabil.” Fermierul este chiar pasionat de vânătoare – „dacă tot lucrăm terenurile, avem grijă și de ecosistem în ansamblu.”

Agricultorul este preocupat de dezvoltarea zonelor rurale și, din acest motiv, se implică permanent în viața comunității și contribuie activ la bunăstarea zonei în care trăiește și își desfășoară afacerile în agricultură. Plata arendei, a impozitelor către autoritatea locală, precum și a salariilor celor 30 de angajați reprezintă forme concrete de susținere a dezvoltării comunității de care aparține.

Mai mult, fermierul este implicat în activități de responsabilitate socială și sprijină material persoanele defavorizate. În perioada stării de urgență a achiziționat peste 30 de tablete pe care le-a oferit elevilor fără posibilități financiare, ajutându-i astfel să poată participa în continuare la cursuri, atunci când orele se desfășurau online. „Într-o comunitate în regres ca număr de locuitori și oportunități, într-o zonă săracă, noi, fermierii, suntem un pilon de stabilitate”, ne-a declarat Dan Hurduc.

Provocări actuale, așteptări viitoare

În anul 2020, seceta acută, coroborată cu pandemia de Covid-19 au reprezentat adevărate provocări pentru fermier. Lipsa apei în sol nu l-a surprins atât de mult. Este obișnuit cu seceta și se așteaptă ca anii atipici precum acesta să fie tot mai mulți în viitor.

Mi-am revizuit întreaga atitudine vizavi de managementul costurilor și al planurilor de viitor. Am încercat să anticipăm și să minimizăm efectele secetei, reușind astfel să reducem din costuri și să creștem eficiența.”

Cu toate acestea, anul 2020 nu a fost unul profitabil pentru afacerea lui Dan Hurduc, provocările legate de pandemie aducându-i costuri suplimentare, de natură sanitară. „Până acum, comunitatea nu a avut niciun caz de infectare, dar provocarea este să ne putem menține capacitatea de a ne achita scadențele și angajamentele cu colaboratorii externi și să rămânem bancabili, precum și corecți cu partenerii de afaceri”, afirmă fermierul.

Acesta este și principalul obiectiv al său pentru următorul an agricol – să mențină afacerea pe un trend stabil, astfel încât să fie eligiblă pentru accesarea de fonduri și de credite. Speră ca 2021 să fie mai favorabil din punct de vedere meteorologic, dar nu are așteptări prea mari: „nu-mi fac iluzii ca să n-am deziluzii”, ne spune Dan Hurduc.

„Sunt un om de cuvânt. Asta este cea mai mare mândrie a mea.”

În activitatea sa de 20 de ani în agricultură, Dan Hurduc a atins performanțe semnificative, reușind să crească de la 100 ha la peste 2.000 de hectare cultivate, să construiască o bază modernă de depozitare cereale și să folosească tehnologii de ultimă generație, într-o zonă în care condițiile naturale au reprezentat provocări constante. Totuși, fermierul este cel mai mândru de modul în care alege să facă business – cu seriozitate și respectarea cuvântului dat. „În esență, reușita de care sunt mândru este chiar firma mea și numele ei. Sunt mândru că am putut să-mi țin cuvântul permanent.”

Din ferma lui Dan Hurduc

Video de prezentare EVEL H COMPANY

Raport piață cereale 21 septembrie 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • Cereale – grâu și orz
  • Porumb
  • Oleaginoase – rapiță și semințe de floarea soarelui
  • Trend-uri în domeniul energiei
  • Noutăți legislative – OUG stare de calamitate

CEREALE

 

GRÂU – BAZINUL MĂRII NEGRE

În planul exporturilor, notăm ultima licitație spre Egipt, unde, surprinzător, Marea Baltică și-a făcut simțită prezența. Se observă un lot de grâu din Polonia care a accesat această destinație. 235.000 de tone au fost achiziționate astfel de către Egipt prin forul tutelar GASC. Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Ca o notă comparativă, Egiptul a cumpărat 2,4 milioane tone în perioada iulie-august 2020, față de doar 1,7 milioane tone anul trecut în aceeași perioadă.

Prețurile au crescut simțitor, chiar dacă plata se efectuează la 180 de zile. Cotațiile FOB Marea Neagră variază în jurul cifrei de 232 USD/tonă. Prețurile pentru Portul Constanța sunt defalcate pe luni, începând de la 228 USD pentru octombrie și adăugând un cost de depozitare pe lună, până la valoarea de 235 USD pentru livrare în ianuarie 2021. Transpunând în euro, la o medie de 232 USD/tonă, deducem un preț de 196 EUR/tonă, minus costurile de operare portuară și costurile financiare pentru plata la termen. Rezultă un preț de circa 182 EUR/tonă, cu marja de trading inclusă.

De notat este și licitația din Iordania, din 16 septembrie, unde dintre cele două loturi de 60.000 de tone, unul are origine românească. Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Curba pozitivă a grâului începe să arate și potențial românesc, după un sezon afectat de secetă și pandemie.

După raportul USDA, care poate fi definit drept neutru la capitolul grâu, Rusia s-a menținut din punct de vedere al producției la nivelul de 78 milioane tone, celelalte țări din bazinul Mării Negre nesuferind modificări semnificative.  Conform analizelor noastre din rapoartele anterioare, Rusia a încercat într-o notă de optimism să supraevalueze producția locală, pentru a genera stabilitate, în sensul de cerere și ofertă. Recoltarea grâului s-a încheiat la nivel European, cifrele rămân constante, însă, în mod previzibil, cumpărătorii încep să facă oferte pentru a securiza loturi de marfă.

În Africa, Tunisia manifestă interes de achiziție în acest an, din cauza lipsei ploilor. Deficitul de producție se situează la 38%, circa 900.000 tone și se estimează un nivel de import crescut cu 34%, până la un nivel de 2,2 milioane tone.

Turcia a organizat, de asemenea, o licitație pentru achiziție de grâu, cu un total de 440.000 tone. Prețurile față de licitația precedentă, organizată pe 25 august 2020, sunt în creștere semnificativă. Semnalăm în ultima coloană diferența pozitivă pentru fiecare lot/destinație. Perioada de livrare este 23 septembrie-16 octombrie.

Cotațiile bursiere din această săptămână arată o revigoare a prețului grâului. Mai jos, în graficul Euronext, observăm linia albă mediană care indică un trend pozitiv față de decembrie 2019.

Influența vine și de peste ocean, mai exactdin Argentina, unde seceta a afectat puternic 12% din cele 6,6 milioane de hectare înființate cu grâu.

Încet dar sigur, grâul se corectează în funcție de cerere și ofertă. În mod normal, cotațiile enunțate se vor modifica pe măsură ce timpul trece și nevoia de aprovizionare crește, ținând cont de parametrii de recoltă ruso-ucraineană și europeană. Piața internă se corectează, însă este încă sub spectrul clauzelor contractuale existente, în care cantitățile asumate nu au fost livrate, iar acest lucru marchează în sens negativ activitățile comerciale.

ORZ

Cererea scăzută ridică nivelul de preț în origini. În Marea Neagră, nivelul a crescut cu 3 USD până la 190-192 USD /tonă.

Piața internă dă semne de dezmorțeală. Crescătorii de porci caută orzul în ferme, ofertând pentru el.

PORUMB – BAZINUL MĂRII NEGRE

Corecțiile generate de raportul USDA sunt vizibile în cotațiile CBOT și Euronext. Indicatorul Euronext pentru noiembrie se regăsește la valoarea de 171,25 EUR/tonă, însă decuplarea Mării Negre este evidentă din cauza volumelor scăzute din Ucraina și România. Cotațiile în FOB Constanța sunt la nivelul de 164 EUR/tonă pentru octombrie și noiembrie și 165 EUR/tonă pentru decembrie.

În graficul de mai jos se observăo diferență de circa 10 EUR/tonă între recolta 2019 și 2020.

În plan intern, se manifestă ravagiile secetei. Cumpărătorii plătesc niveluri care depășesc cotațiile bursiere. Fermele de creștere a puilor din centrul României au oferit 850 RON/tonă pentru loturi mici, de circa 1.000 tone, doar pentru a-și asigura secvența necesară de furajare. În timp ce producția de furaje se cotează la 800-820 RON/tonă, în sud-vest, costul mărfii ajunge și la 720 RON/tonă.

Cumpărătorii se grăbesc să își execute contractele, vânzătorii sunt în  aceeași situație de neacoperire a cantităților contractuale, iar părțile trebuie să ajungă la starea de înțelegere și compromis după cum evidențiam și în raportul anterior.

Estimarea de timp a recoltei de porumb ne indică 12-15 octombrie 2020 ca dată de încheiere pe teritoriul României.

În plan extern, China își consolidează angajamentele de achiziție a porumbului până la nivelul de 7,2 milioane tone, din care 60% vor fi importate de și pentru firmele statului chinez.

Ucraina a început recoltarea porumbului și se află la un stadiu de 10% suprafață recoltată.

OLEAGINOASE

 

RAPIȚĂ

Cotațiile rapiței, urmăresc complexul uleiului de palmier și soia. Euronext indică un nivel de 395 EUR/tonă. Prețurile pentru uleiul olandez de rapiță au continuat să crească în urma creșterii uleiului brut de floarea soarelui și a cotațiilor Euronext. Cotația NDJ (noiembrie-decembrie-ianuarie) a urcat cu 15 EUR/mt FOB DM.

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI

Cadrul general al uleiurilor, conform principiului vaselor comunicante, ne indică următorul tablou:

  • Bursele de soia din SUA sunt statice, după ce au atins cele mai ridicate niveluri;
  • Uleiul de palmier din Malaezia a mai urcat 2% Aici efectul este determinat de doi factori agregați, care au alimentat pe termen lung creșterea. Primul este lipsa personalului din plantații, cu un deficit de 25%, iar al doilea factor este vremea uscată din timpului stării de vegetație, care nu a permis administrarea de îngrășăminte, iar aceste aspecte conduc cătreo scădere a producției;
  • Producția de ulei de palmier din Malaezia își revine, însă cu o rată mult mai lentă decât cea așteptată (2% din lună în lună, față de o previziune inițială de 8,5%);
  • China s-a reîntors pe piața uleiului de palmier, cumpărând cinci nave, trei cu livrare în ianuarie 2021 și două în mai 2021;
  • Bursa chineză Dalian a înregistrat niveluri de creștere cu 2% la uleiul de palmier și 2,7% pentru uleiul de soia;
  • Argentina importă din Brazilia ulei de soia, în baza cererii crescute de biodiesel și a nivelului mai redus de acoperire a cererii locale.
  • Vânzările pentru trimestrul 4/Q4 de ulei brut în Ucraina au rămas la nivelul de 1.000 USD/tonă, dar nu au existat cumpărători fermi;
  • Chornomorsk rămâne deci pentru noiembrie – decembrie la nivelul de 1030 USD iar ianuarie – februarie – martie la nivel de 995 USD;
  • com contribuie la acest trend, de creștere a prețurilor la uleiul brut, prin cererea de ulei de gătit pe care o are. Acest lucru generează, la rândul său, cerere de ulei de soia pentru biodiesel-ul aferent camioanelor care livrează și au fost multiple cazuri în care producătorii de motorină regenerabilă au optat pentru uleiul de gătit ca parte a rețetei diesel.

Parcurgând informațiile de mai sus, concluzionăm că piața cere ulei. Complexul palmier-soia ridică nivelul de preț și pentru uleiul de floarea soarelui. Cererea crescută de semințele de floarea soarelui își are originile în producțiile mai mici la nivelul  bazinului Marea Neagră și european. Ucraina, după 10% din suprafața recoltată, generează o producție cu 25% mai mică, cel puțin conform cifrelor de producție preliminare.

Nivelurile din piață au atins cifre în recoltare care ajung în unele cazuri, transformate în CPT Constanța, la 520-525 USD/tonă.  S-a creat o spirală a prețului care generează așteptări și cereri cu mult peste ceea ce piața ar trebui să ofere.

Observăm, deci, o reticență a cumpărătorilor în a mai cota, pe fondul cererii de preț prea mare pentru marfa care este oferită. Totul este agregat cu efectele secetei de diminuare a recoltei, care ne introduc în același tablou ca cel al porumbului.

Cu timpul, toate aspectele se vor clarifica ținând cont de  implicarea părților, vânzători și cumpărători. Ambele părți trebuie să privească în viitor și să găsească măsuri de înțelegere, măsuri care să țină cont de o bună derulare a parteneriatelor în viitorul apropiat.

Mai jos, vă rog să vizualizați programul de nave din portul Constanța, Brăila și Galați, aferent acestor zile, pentru exportul de semințe de floarea soarelui.

TENDINȚE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

În ultimele zile, putem observa o revigorare a cotațiilor țițeiului pe WTI – Western Texas Intermediate și Brent, după cum puteți  vizualiza mai jos: WTI – 41,25 / BRENT 43,6.

Acest lucru a fost generat și de scăderea stocurilor americane din cauza uraganului Sally, care a stopat operarea în rafinării și, implicit, a scăzut stocurile cu 4%, conform Reuters.

Referitor la burse, vă semnalăm că am ajuns în punctul în care APA va fi tranzacționată la bursă, conform unor produse create de CME Group. În anul 2020, un an extraordinar de greu, lovit de pandemie, secetă, producții mici, vedem cum apa va fi tranzacționată la bursă. Acest lucru este posibil pe fondul marilor probleme care au apărut în California, din cauza incendiilor.

Produsul astfel creat este destinat marilor producători de alune și municipalităților, mari consumatori de apă, în scopul de a securiza prețul apei pe burse pentru că ea a devenit o raritate. Acest aspect crează o nouă etapă în tranzacționare și vom vedea cum se va extinde la nivel global în anii următori.

NOUTĂȚI LEGISLATIVE. OUG PRIVIND DECLARAREA STĂRII  DE CALAMITATE

Ultima secțiune a raportului o dedicăm proiectului de ordonanță de urgență în ceea ce privește declararea stării de calamitare pe teritoriul României, generată de seceta pedologică.

Din expunerea de motive am reține, în primul rând, factorii sociali și financiari. Acești factori sunt luați în considerare, fiecare având un grad de impact extrem de mare. Analizând fiecare dintre ei, am putea avea câteva clarificări:

  1. Factorul financiar:

În cazul în care ferma nu poate susține cantitățile de materie primă asumate prin contract, în mod inevitabil, aceasta nu va avea venituri.

Ferma are acumulate datorii pe hectar, sub formă de costuri de înființare (semințe, îngrășăminte, produse pentru protecția culturilor, combustibil, salarii angajați, costuri utilaje în fermă, cost asigurări, diverse împrumuturi financiare).

De asemenea, intervin costurile ulterioare și anume nivelul de înlocuire cerut de cumpărător prin contract. Astăzi ele variază între 75 și 150 RON/tonă la porumb, iar din cauza raliului de preț al semințelor de floarea soarelui, se atinge și nivelul 400 RON/tonă. 

Pentru exemplificare, vom calcula acest impact la nivelul de nerealizare din cauza secetei a unei cantități de 1.000 tone de porumb și 1.000 de tone de floarea soarelui.

  1. Factorul social

Reprezintă continuitatea comunităților locale de fermieri, până la nivel de familie și este aplicabil tuturor fermierilor care își întrețin familiile din această activitate agrară. În acest caz, Guvernul dorește să asigure stabilitatea socială a fermierilor, astfel încât ei să își poată întreține familiile și comunitățile locale prin oferirea de locuri de muncă.

 

Un alt aspect pe care îl semnalăm în acest proiect este cuantumul suprafeței calamitate de 50% din suprafață. Aici intervin două unități de măsură: una la nivel de județ, iar cealaltă la nivel de localitate, care nu se subsumează. Dacă localitatea are 50% nivel de calamitare, nu mai are relevanță dacă județul în total nu are 50% grad de calamitare.

Pe de altă parte, observăm și un efect de agregare a intereselor venit din partea cumpărătorilor, vocea lor devenind una comună în apărarea intereselor comerciale care au de suferit profund, cu ramificații la Comisia Europeană, unde se dorește, prin grupuri de lobby, stoparea acestei OUG.

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 21 septembrie 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Concluziile întâlnirii CLUB – MADR privind ghidul AFIR

Joi, 17 septembrie, a avut loc la MADR o întâlnire a delegației Clubului Fermierilor Români cu reprezentanții Ministerului Agriculturii, AFIR și AMPNDR, pentru a discuta probleme-cheie legate Submăsura 17.1 privind subvenționarea asigurărilor agricole, precum și despăgubirile pentru fermierii afectați de seceta pedologică.

Întâlnirea a fost organizată la inițiativa Clubului Fermierilor Români, într-un demers comun cu Clubul Fermierilor Român Broker de Asigurare, cu sprijinul ministrului agriculturii, dl. Adrian Oros.

 

Subiecte dezbătute

În cadrul întâlnirii de lucru între reprezentanții MADR-AMPNDR, AFIR și delegația Clubului, au fost prezentate concret situații identificate de fermieri în această perioadă de depunere a proiectelor de finanțare pe Submăsura 17.1. și contractare a polițelor de asigurare.

Participanții au urmărit identificarea soluțiilor potrivite pentru corectarea unor aspecte legate de prevederile Ghidului pentru Submăsura 17.1, care să fie în avantajul fermierilor, pentru evitarea unor posibile pierderi la fermieri.

Subiectele de dialog au inclus:

  • Situațiile întâmpinate de către fermieri în asigurarea suprafețelor exploatate, în conformitate cu prevederile Ghidului, recolta 2020.
  • Opiniile fermierilor privind prevederile Ghidului SM 17.1, sesiunea 2.
  • Situații apărute în asigurarea culturilor și impuse de către asiguratori. Opiniile fermierilor.
  • Probleme întâmpinate la depunerea cererilor de finanțare de către fermieri.

Demersurile făcute de Club și Broker urmăresc îmbunătățirea condițiilor de accesare a Submăsurii 17.1, pentru ca un număr cât mai mare de fermieri să acceseze această subvenție europeană. 

  

Concluziile întâlnirii

  • Temele expuse în adresa Clubului au fost dezbătute punctual și vor face subiectul unei noi întâlniri, după dezbaterea lor de către AMPNDR cu Comisia Europeană, conform regulamentului european.
  • Temele abordate pot fi aduse drept clarificări sau modificări la Ghidul Solicitantului pentru sesiunea 3, recolta 2021, dar după aprobarea Comisiei Europene.

Transmitem mai jos minuta întâlnirii delegației Clubului cu reprezentanții AFIR și MADR-AMPNDR.

Sprijin din partea Clubului pentru fermierii afectați de secetă

Clubul Fermierilor Români  urmărește cu îngrijorare situația fermierilor afectați de seceta excesivă de anul acesta, în special cei care au terenurile cultivate cu porumb și floarea soarelui, care se află acum în imposibilitatea de a-și  onora în integralitate contractele încheiate cu traderi, intermediari sau procesatori.

Seceta pedologică extremă semnalată pe suprafeţe extinse, în special în sudul, estul şi sud-estul ţării a afectat culturile de primăvară în perioada critică de vegetație, cu consecințe asupra producţiei agricole realizate și a executării contractelor de către fermieri.

Prin demersurile făcute de Club  către autorități, am solicitat măsuri de sprijin direct pentru fermieri – despăgubiri pentru pagubele produse de secetă, scheme de ajutor de stat, acces mai facil la finanțarea asigurărilor agricole pentru gestiunea riscului (Submăsura 17.1 AFIR) –  precum și propuneri de modificări și adaptări legislative în vederea susțineri afacerilor dvs. în acest an marcat de schimbările climatice și pandemia Covid-19.

În acest context, susținem demersul MADR de promovare a Ordonanței de urgență privind declararea stării de calamitate, aflată acum în consultare publică. Prin asimilarea calamității produse de seceta pedologică cu forța majoră, fermierii au posibiltatea renegocierii contactelor comerciale de livrarea a produselor agricole.

Clubul este preocupat să identifice căi de acțiune și soluții pentru a veni în sprijinul membrilor și partenerilor săi.

În acest sens,  aveți susținerea Clubului și disponibilitatea noastră deplină pentru a vă pune la dispoziție servicii de consiliere și consultanță juridică pentru a renegocia contractele de comercializare a producției agricole, astfel încât pierderile înregistrate ca urmare a fenomenelor meteo nefavorabile să nu impacteze major executarea contractelor semnate cu traderii, intermediarii sau procesatorii.

Cei afalți în situația sus-menționată pot transmite solicitări de sprijin la adresa de e-mail office@cfro.ro și tel. 0749777 711 (Cezar GHEORGHE).

OUG stare de calamitate, consultare publică MADR

Clubul Fermierilor Români comunică permanent cu reprezentanții autorităților naționale, prin adresele transmise și în cadrul întâlnirilor cu aceștia, pentru a susține și promova interesele fermierilor, pentru a soluționa problemele întâmpinate de fermieri.

Reprezentanții Clubului au fost în contact cu conducerea MADR cu privire la problemele semnalate de fermieri privind dificultățile în respectarea obligațiilor contractuale privind livrarea de produse agricole primare, datorită calamității provocate de seceta pedologică din acest an.

În acest sens, vă aducem la cunoștință că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat, în consultare publică, pe site www.madr.ro , un proiect de Ordonanță de urgență prin care se împuternicesc Comitetele județene pentru situații de urgență să declare stare de calamitate la nivel de localitate sau județ în cazul în care suprafața calamitată de secetă pedologică depășește 50% din suprafața agricolă a localității/județului.

Principalul efect anticipat al aplicării actului normativ menționat îl reprezintă posibiltatea ca fermierii care nu își pot onora obligațiile contractuale în ce privește livrarea de produse agricole primare, din cauza pagubelor produse de seceta pedologică, să invoce forța majoră și să renegocieze obligațiile asumate initial, fără aplicarea de sancțiuni financiare.

Astfel, fermierii se vor putea prevala de acest act normative pentru a-și renegocia contractele comerciale de livrare produse agricole de bază.

Proiectul de act normativ (anexă) se poate consulta pe site madr.ro sau accesând linkul https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html, iar eventualele sugestii, comentarii și observații pot fi transmise până la data de 25 septembrie a.c. la adresa de email: politici.agricole@madr.ro.

Textul proiectului de ordonanță de urgență poate fi descărcat și accesând butonul de mai jos:

Propunerile președinției germane privind PAC

Vă prezentăm propunerile Președinției germane pentru preluarea concluziilor reuniunii șefilor de stat și de guvern din 21 iulie privind reforma PAC.

 

Definiția „fermierului autentic”

În ceea ce privește definiția fermierului autentic și sprijinul suplimentar pentru veniturile pentru tinerii fermieri, președinția germană sugerează să se mențină textul de compromis al președinției croate, deoarece pare să existe o largă majoritate în favoarea acestei versiunii a articolelor:

  • Statele membre pot stabili în planurile lor strategice ale PAC ce fermieri vor fi considerați „fermieri autentici” în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii. În cazul în care statele membre consideră agricultori autentici acei fermieri care nu primesc plăți care depășesc o anumită sumă pentru anul precedent, o astfel de sumă nu trebuie să fie mai mare de 5.000 EURO.
  • Sprijinul pentru venituri complementare pentru tinerii fermieri va lua forma unei plăți anuale decuplate pe hectar eligibil sau a unei sume forfetare. Statele membre pot decide să acorde sprijinul în temeiul prezentului articol numai unui număr maxim de hectare per tânăr fermier.

 

Plafonarea plăților directe

Conform punctului 90 din 21 iulie 2020, Concluziile Consiliului UE (șefi de state și guverne), „plafonarea plăților directe pentru beneficiarii mari va fi introdusă în mod voluntar la nivelul de 100.000 EURO” și că „se va aplica numai pentru plata directă de bază (BISS)”.

Președinția germană propune completarea orientărilor Consiliului European privind plafonarea cu reducerea plăților după cum urmează:

”Statele membre pot reduce suma plăților directe care urmează să fie acordate unui fermier în conformitate cu subsecțiunea 2 a secțiunii 2 a prezentului capitol pentru un anumit an calendaristic care depășește [60.000 EURO] după cum urmează:

  1. până la 25% pentru tranșa cuprinsă între [60.000 EURO și 75.000 EURO];
  2. până la 50% pentru tranșa cuprinsă între [75.000 EURO și 90.000 EURO];
  3. până la 75% pentru tranșa cuprinsă între [90.000 EURO și 100.000 EURO];
  4. până la 100% pentru suma care depășește 100.000 EURO.

(2) Înainte de a aplica alineatul (1), statele membre pot scădea din suma plăților directe care urmează să fie acordate unui fermier în temeiul prezentului capitol într-un anumit an calendaristic:

  1. salariile legate de o activitate agricolă declarată de fermier, inclusiv impozite și contribuții sociale legate de ocuparea forței de muncă;
  2. costul echivalent al muncii regulate și neremunerate legate de o activitate agricolă practicată de persoanele care lucrează la ferma în cauză care nu primesc un salariu sau care primesc o remunerație mai mică decât suma plătită în mod normal pentru serviciile prestate, dar sunt recompensate prin rezultatul economic al afacerii agricole.

Produsul estimat al reducerii plăților va fi utilizat în primul rând pentru a contribui la finanțarea sprijinului redistributiv complementar al veniturilor pentru sustenabilitate, dacă este aplicat de statul membru respectiv și, ulterior, al altor intervenții aparținând plăților directe decuplate.”

 

Flexibilitate între piloni

Conform punctului 93 din concluziile Consiliului UE, procentele implicite pentru flexibilitatea dintre piloni vor fi majorate de la 15% la 25%.

Pragul pentru transferurile de sume din plăți directe către dezvoltare rurală “poate fi mărit cu 15 puncte procentuale, cu condiția ca statele membre să utilizeze creșterea corespunzătoare pentru intervențiile finanțate de FEADR care se adresează obiectivelor specifice legate de mediu și climă și cu 2 puncte procentuale, cu condiția ca statele membre să utilizeze creșterea corespunzătoare pentru intervențiile finanțate de FEADR pentru sprijinirea tinerilor fermieri”.

În ceea ce privește transferurile din dezvoltarea rurală către alocările de plăți directe, statele membre cu plăți directe pe hectar sub 90% din media UE (cazul României) pot crește procentul la 30%.

 

Alocările financiare pe stat membru

Alocările financiare pe stat membru luând în considerare decizia Consiliului UE privind convergența externă:

La punctul 89 din concluziile sale, Consiliul European (summit-ul) a convenit asupra continuării convergenței externe a plăților directe între statele membre: „Toate statele membre cu plăți directe pe hectar sub 90% din media UE vor închide 50% din decalajul dintre actualele lor nivelul mediu al plăților directe și 90% din media UE în șase etape egale începând cu 2022. Această convergență va fi finanțată proporțional de toate statele membre. În plus, toate statele membre vor avea un nivel de cel puțin 200 EURO pe hectar în 2022 și toate Statele membre vor atinge cel puțin 215 EURO pe hectar până în 2027. “

Ca urmare, fermierii români vor putea beneficia de o creștere de circa 4 Euro/hectar încă din 2022.

 

Arhitectura verde

Prima problemă se referă la faptul dacă eco-schemele ar trebui să fie obligatorii sau voluntare pentru stat, dar voluntare pentru fermieri și dacă o sumă minimă din Pilonul I ar trebui să fie alocată acestora.

Din punctul de vedere al președinției germane, este posibilă introducerea unor eco-scheme obligatorii cu un buget minim, oferind în același timp suficientă flexibilitate financiară statelor membre pentru a evita pierderile de fonduri neutilizate.

Prin urmare, Președinția propune ca, în primii doi ani (2023 și 2024), fonduri pentru eco-scheme, care nu ar putea fi cheltuite, pot fi utilizate pentru alte intervenții de plată directă.

Din perspectiva președinției germane, alte două probleme sunt importante pentru a permite o flexibilitate suficientă.

  • În primul rând, trebuie să existe suficient spațiu de manevră în variația sumelor unitare în conformitate cu articolul 89 din Regulamentul planului strategic.
  • În al doilea rând, flexibilitatea financiară oferită prin ajustarea sumelor unitare depinde, de asemenea, de faptul dacă plățile în cadrul schemelor ecologice sunt acordate ca sprijin suplimentar pentru venit sau ca o compensație pentru costuri și venituri pierdute.

Vom continua să vă informăm cu privire la procesul legislativ de la Bruxelles, referitor la adoptarea PAC post-2020.

Raport piață cereale 15 septembrie 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • România – grâu, orz, semințe de floare soarelui, porumb
  • Raportul USDA septembrie 2020
  • Prognoza vremii

Numărul de astăzi este dedicat exclusiv României și raportului USDA. În analiza noastră, dorim că întotdeauna să dăm dovadă de neutralitate și obiectivitate. Notele noastre prezentate prezintă imaginea reală, status-ul piețelor, agribusiness-ul românesc în realitatea lui.

ROMÂNIA

 

GRÂU

Cotațiile grâul în bazinul Mării Negre au înregistrat un salt consistent. Plecând de la un nivel de 200-202 USD/tonă în FOB, astăzi ele se văd undeva la nivelul de 217-219 USD/tonă în FOB ceea ce indică o creștere echivalentă în portul Constanța la un nivel 177-177.5 EUR/tonă în CPT. Comparativ cu perioada de presiune exercitată de recolta rusească, avem un plus de 12 EUR/tonă.

În plan intern, nivelul de preț este de 870 RON/tonă pentru grâul de furaj și 900-930 RON/tonă pentru grâul de panificație la unitățile de procesare.

ORZ

Cotațiile în bazinul Mării Negre sunt la nivelul de 190 USD/tonă, ceea ce reflectă un nivel de 155-157 EUR/tonă CPT Constanța. Timpul orzului nu a sosit încă.

Taxele de import în Uniunea Europeană sunt 12 euro pentru grâul de furaj, 16 euro pentru orz, 0 euro pentru porumb.

 

 

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI

Capacitatea inițială de aproape 3 mil. tone s-a evaporat din cauza condițiilor dure de secetă pedologică, agregată cu temperaturile crescute.

Astăzi, certitudinea se joacă în jurul a maxim 2-2.2 milioane de tone. Însă, din acest bazin se alimentează mulți jucători, procesatorii interni, exportatorii și procesatorii vecini (Ungaria și Bulgaria).

În cifre, lucrurile ar trebui să fie exprimate cam așa:

  • Procesatorii interni cca. 1,5-1,6 mil. tone necesar agregat;
  • Exporturi: cca. 600.000-700.000 de tone, cu destinație Franța, Spania, Amsterdam, Rotterdam;
  • Procesatori externi (Ungaria și Bulgaria) cca. 700.000 tone.

Cifrele însumate ne arată un deficit de circa 800.000 tone, fără a lua în calcul cumpărătorii mici din porturile dunărene, incluzând aici și navele de 3.000-4.000 tone ce iau calea Turciei sau în amontele Dunării spre fabrici din Germania sau Slovacia.

În ultimii ani, vecinii, în special cei din Bulgaria, au dezvoltat un apetit deosebit pentru semințele din apropierea Dunării, cu volume de circa 400.000-600.000 anual. Câmpiile de Vest sunt foarte apropiate de zonele de originare ale celor două fabrici maghiare aparținând unor giganți industriali, ce au un grad de atragere a semințelor românești apropiat de 400.000 tone anual.

Firește, piața este liberă, în special în interiorul Uniunii Europene, însă tocmai acest lucru, ne transformă într-o piață facilă de originare și ne expune la un deficit intern, în special în ani ca acesta, ce are deja o tendință repetitiva la orizont. Cu alte cuvinte, piața internă de procesare nu are niciun mecanism de auto-apărare în condițiile date. Nu discutăm aici despre masuri radicale, însă piață locală ar trebui să fie securizată prin mijloace normale.

Iterăm faptul că dacă piața locală a procesării nu este acoperită, consumul intern fiind expus. Ce înseamnă expunere în imaginea actuală? În primul rând, materia primă nu poate fi acoperită din alte părți ale regiunilor înconjurătoare din mai multe motive ce țin de proximitate și cost al vieții:

  • Din Ucraina este exclus din cauza regimului vamal ce nu rambursează TVA.
  • Rusia începe să-și dorească tot mai puțin să exporte materia primă, ceea ce o exclude, de asemenea, de pe radar.
  • Bulgaria, Ungaria sunt excluse de pe listă din cauza suprafețelor mici de producție intensivă a florii soarelui și a faptului că ele originează în Romania.
  • Serbia, în mod identic, cumpără semințe din România pentru procesare în piață lor locală.
  • Celelalte state europene au un nivel mic de producție (în afara Poloniei și a Germaniei), ele fiind dependente de originarea din zonele est-europene.

Sumarizând cele de mai sus doar în cele două elemente, de proximitate și de cost al vieții, avem câteva concluzii:

  • În est nu se poate origina din cauza protecționismului local. În politicile interne din est, acest lucru generează valoare adăugată asupra produsului final (uleiul brut), crește nivelul industriei în plan orizontal prin conexare, aducând o rată de angajare a populației crescută, o definire a rolului în piață ca producător (ulei și șroturi), nicidecum ca exportator de materie primă.
  • În vest, din cauza costului vieții, un element de politici publice ce ține de venituri și cheltuieli pe cap de locuitori (PIB), floarea soarelui nu se poate origina. Aritmetica este foarte simplă. Piața vestică are alte prețuri de desfacere a produsului finit, iar cumpărătorul final poate susține acest lucru datorită nivelului de venituri mai ridicat față de cel românesc.

În termeni ce țin de agribusiness, vestul suportă costul de originare românesc, ce este compus din prețul mărfii, logistica, personalul angajat, costurile de operare portuară, costurile de transport maritim în Mediterana, costurile financiare ale capitalului de lucru și ale pierderilor din cele patru manipulări, siloz-transport-port-transport maritim.

În continuarea procesului, vestul Europei controlează eficient costurile de procesare, prin facilități moderne, aducând la raft, prin brand-urile proprii, o marfă ce își are originea primară în România, cu valoare adăugată mult mai mare, dar care este suportată de piață prin nivelul de venituri ridicat față de populația românească. Asta este, în esență, componenta “costul” vieții în această analiză.

  • Ce se întâmplă dacă procesatorii din România nu au materia primă necesară pentru a acoperi cererea?
  • Importă ulei brut din Est, adică plătesc costul de operare local și al transportului din originea Estică, pentru a-și menține cota de piață a brand-ului propriu.
  • Hypermarket-urile vor inunda rafturile cu ulei din țări terțe.

Ambele variante generează costuri și, în special, a doua generează probleme de calitate. Din cauza identității produsului ieftin, trasabilitatea calitativă este cel puțin precară. Lanțul de igienă sau siguranță a hranei nu are standarde ridicate ca în unitățile de procesare de top din România. Obscuritatea produsului ieftin din țările limitrofe tine sub semnul întrebării nivelul de siguranță alimentară. Și aici discutăm despre anumite elemente costisitoare în procesul de siguranță alimentară:

  • Analizele produsului primar în ceea ce privește rezidurile pesticide, metale grele, radioactivitatea. Numai pentru reziduurile pesticide, setul de componente cu limitele superioare de evitat, constă într-un tabel de 800 de elemente, izvorâte din legea 178/2002 a Uniunii Europene.
  • Testul de eliberare. După procesare, uleiul trebuie ținut în tancuri imense, de 4.000-6.000 de tone pentru efectuarea testelor finale de contaminanți.

Cele de mai sus generează costuri ce sunt înglobate într-un produs finit. Doar citind cele de mai sus putem înțelege de ce un brand local costă iar unul obscur poate fi și cu 40% mai ieftin. Este vorba despre standarde de producție și respectarea normelor de siguranță alimentară. Pentru a genera și exemple simple și practice avem două elemente de descris:

  • Uscarea directă a semințelor de floarea soarelui generează contaminarea cu Benzopyren, un element ce generează cancer în rândul populației umane.
  • Simpla descărcare a semințelor de floarea soarelui pe o platformă bituminată generează același efect.

Piața noastră locală trebuie deci stimulata să producă. Standardele procesatorilor sunt la cote înalte și generează industrie orizontală și locuri de muncă implicit. Siguranța și securitatea alimentară a României trebuie să fie reper principal în țoată activitatea lanțului agri, cu susținerea firească a reprezentanților statului român.

Nu generăm soluții, căci nu avem capacitatea să o facem, însă ar trebui motivată vânzarea către procesatorii locali prin diverse mecanisme de esență financiară, tangențe cu clasica subvenție, cum ar putea fi subvenționarea costurilor financiare aplicate înființării culturii de floarea soarelui în raport de vânzarea către piața locală.

Transferând subiectul discuției la nivel de activitate prezentă, putem spune că asistăm la un raliu în piață. Exact din motivele de cerere constantă și ofertă scăzută, prețurile sunt imposibil de prezis. Dacă acum 3-4 zile, 1600 RON în sudul țării era un preț, în ultimele două zile, escalada a ridicat succesiv la 1730 și apoi depasind 1800 RON/tonă. Asistăm la un final în care întrebarea cumpărătorului va fi „cât vrei pe marfă?”, ceea ce denotă în modul extrem cererea mare versus oferta mică.

În susținerea celor de mai sus avem date din Ucraina, Rusia și Argentina în mod tangențial ca proiecție viitoare, după cum urmează:

  • Ucraina va avea, la rândul ei, un nivel al recoltei de semințe de floarea soarelui scăzut. Plecând de la un potențial inițial de 17 milioane de tone, estimările de astăzi conduc la 13-13,5, recoltarea fiind în curs. Prețurile oferite de pleiada de procesatori de pe teritoriul ucrainean ating niveluri de 490-495 USD/tonă, adică 2.000 ron.
  • Prețurile cerute pentru uleiul brut în condiția FOB Chornomorsk cu livrare în octombrie 2020 au fost la nivelul de 1020 USD/tonă, în timp ce ofertele de cumpărare s-au situat la nivelul de 980 USD/tonă. Ca o medie a tranzacțiilor, 990 USD este realist. Ofertele de cumpărare din India s-au aliniat la valoarea de 1035-1055 USD/tonă CIF, adică livrate în destinație.
  • Rusia scade în potențial de la o prognoză de 14 mil. tone, la un estimat de 11,5 mil. tone, ceea ce diminuează cu 2,5 mil. tone recolta de semințe rusești. Prețurile rusești sunt și ele în creștere. Alinierea cu Ucraina este evidentă in bazinul Marii Negre.
  • Argentina scade nivelul suprafeței ce se însămânțează cu semințe de floarea soarelui, de la 1,7 milioane hectare la 1,5 milioane. Există un deficit de 200.000 hectare, ce se va traduce printr-un gol de producție de aproximativ 600.000 de tone. Judecând traseul semințelor argentiniene din ultimii ani favorizate de costul logistic, estimăm un minus de acoperit în destinațiile din Europa, fie că se numesc Spania, Amsterdam sau porturi franceze, lucru ce va pune și mai multă greutate în prețul de originare est-european.

 

 

PORUMB

Statusul este unul ce nu generează speranțe. Sudul României, regiuni întinse din Moldova și Dobrogea sunt efectiv pârjolite, căci acesta este cuvântul ce definește starea de fapt de astăzi. De la o estimare ințială de 14,5 mil. tone, trecând prin estimarea de săptămână trecută de 12,3 mil, astăzi reducem prognoza la un 11,3 mil tone. Estimarea însă are un grad de corecție generat de destinația mărfurilor.

În România, există un subiect disputat din 2005 încoace, fără a avea un grad de rezolvare. Discutăm despre segregarea culturii de porumb în doua destinații:

  • Comercială. Acest segment este întreținut de cultura intensivă practicată de fermele mari. Producția generată are destinație comercială, pentru acoperirea pieței interne și de export. În fiecare an, agregarea celor două destinații comerciale ne așază în jurul valorii de 7,5 mil. tone, cu amendamentul unor origini sârbești pentru export, ce coboară fluvial până în Constanța. Identic se întâmplă și în vestul României, unde se generează comerț intra-comunitar cu Ungaria (bio-ethanol), Italia, Elveția.
  • Domestică – Autoconsum. Această parte importantă din portofoliul producției de porumb este generată de fermierii foarte mici, ce conduc producția spre auto counsum, adică spre gospodăriile proprii, în uzul hrănirii animalelor.

Gradul de împărțire procentual cutumiar este de circa 60-40 în favoarea destinației comerciale, ținând în minte cum că 56% din suprafața arabilă pentru cultura mare a României este în exploatarea a circa 13.000 fermieri iar diferență de 44% se află în exploatarea Fermierilor foarte mici, începând de la un maxim de 5 hectare și coborând cu fragmentarea până la ¼ hectare.

Calculele însă ne indică că în acest an extrem de secetos raportul de împărțire s-ar putea să nu ne dea rezultatele de producție ca în anii trecuți. Zonele secetoase sunt exploatate de ferme mari și impactul secetei în rândul destinației comerciale este posibil să fie mult mai mare.

Plecând de la cifre de producție de 11-13 tone la hectar în anii normali pentru acest segment, în 2020, căderea este foarte abruptă, până la 2,5-4 tone în regiunile afectate sever de secetă. Vedem în zonele afectate scăderi de producție exprimate în procente de 60-70%, în unele zone chiar și de 100%. După ploile sosite în mai, speranța încă era vie și certă, culturile de primăvară, porumbul în special, aratând promițător. Însă căldurile excesive combinate cu lipsa apei, au diminuat până la dispariție în multe zone acest potențial. Situația de astăzi este de a dreptul dramatică, fermierii sunt într-o situație foarte dificilă.

Cu premiele din luna mai, ei au antamat spre vânzare cantități de porumb, însă astăzi nu au ce oferi. În respectul față de contractele comerciale, dorim să evidențiem starea de fapt obiectiv, așa cum se prezintă. Cumpărătorii își așteaptă marfa ce nu mai vine, Vânzătorul nu are ce livra, iar presiunea dintre părți devine tot mai pregnantă.

Pe de o parte, cumpărătorii doresc un cost de înlocuire a mărfii ce nu poate fi livrată, lucru ce generează o apăsare financiară extremă în fermă. Pe de altă parte, fermierii nu au niciun instrument în afară de dovada proceselor-verbale de calamitare, însă în multe cazuri acestea nu își produc efectele.

Singurătatea fermierilor, în mod obiectiv, este evidentă. Au scadențe, au costuri ce nu le pot onora din cauza lipsei veniturilor, au în față nevoia de finanțare pentru înființarea culturilor din toamnă 2020, plus costul de înlocuire a mărfurilor, generat de imposibilitatea de onorare a contractelor. Putem adaugă aici și faptul că până spre sfârșitul lunii septembrie, prognoza nu indică precipitațiile atât de necesare pentru continuarea ciclului agricol. Fermierul este deci într-o situație extremă.

Avem câteva aspecte de clarificat spre a atrage atenția tuturor actorilor din perimetrul agribusiness românesc:

  • Dacă Fermierul dispare, toți actorii dispar și ei. Nimeni nu mai are sens și obiect de activitate în acest scenariu.
  • În cazul în care unii din Actori dau dovadă de o lipsă acută de înțelegere și nu se așază corect în acest scenariu, anii ce vin vor însemna o re-evaluare a relațiilor cu fermierul, în sensul de scădere până la dispariție a relațiilor de afaceri.
  • Suportabilitatea are o limită, o linie ce odată trecută, efectele adverse vin în cascadă. Iar fermierul român nu face excepție de la această regulă. 2020 an pandemic, 2020 an secetos, sunt lucruri ce nu pot fi trecute cu vederea.
  • Sintagma “Divide at Impera” nu își are locul în acest peisaj. Părțile trebuie să se așeze cu înțelegere a situației de fapt și să arate disponibilitate în discuții, în mod rațional, nicidecum unidirecțional.

Prin aceste lucruri dorim să invităm părțile componente ale agribusiness-ului românesc să recunoască starea de fapt și să se așeze în deplină înțelegere și responsabilitate în găsirea unor soluții pozitive astfel încât procesul ciclic să poată continua fară efecte adverse.

Consumatorii din piața internă au dificultăți imense în a găsi  materia primă pentru furaj în fermele de pui, vaci și porci. Prețurile arătate de 750-800 RON/tonă,  în unele cazuri și mai mari, sunt penalizate de lipsa recoltelor în zonele afectate. Zona de Vest a României indică însă o stare a producției de porumb plină de potențial. Logistica este cea care penalizează prețul final, 650 ron/tonă fiind un indicator prezent. Costurile de transfer până în sudul României sau în portul Constanța depășesc cu ușurință 100 RON/tonă, ceea ce face ca prețul din portul Constanța să se situeze în jurul a 750-760 RON/tonă.

Influența ucraineană este și ea prezentă în ecuație. Producția lor este diminuată, așa cum vom vedea în capitolul destinat raportului USDA. Rusia, de asemenea, se află în scădere de producție, aceste două regiuni fiind chei de control în prețurile din bazinul Mării Negre. Totul este coroborat cu producția estimată în SUA ce vă fi în scădere, agregat cu Brazilia și Argentina.

 

 

USDA GRÂU

Producția rusească este estimată la același nivel că în raportul trecut, 78 milioane tone, în ciuda entuziasmului colectiv local ce indică între 80 și 83,3 milioane tone. Sursele de informare americane nu colectează entuziasmul local (Sov Econ, IKAR) generat de un subiectivism dictat de nevoia de optimism în cazul Rusiei. O rublă foarte slabă, cca. 76 RUB vs 1 USD, lipsa vânzărilor de gaz rusesc, prețul petrolului în Brent în jurul a 40 USD/baril (cu mențiunea că Rusia are nivel de profitabilitate la 42,5 USD/baril) sunt factori ce au determinat “umflarea” locală a producției.

Ucraina este, de asemenea, menținută la un nivel de 27 mil. tone, versus sursele locale ce o poziționează la un nivel de 26 ca medie a estimărilor.

Față de luna trecută avem o creștere a producției de 4,46 mil. tone la nivel global, un consum mai mare cu 0,76 mil. tone și un nivel al stocurilor mai ridicat cu 2,58 mil. tone.

În Marea Neagră, prețul grâului a crescut față de luna trecută de la un nivel de 200 USD FOB la un nivel de 217-219 USD FOB. Recoltarea fiind finalizată, originarea nu mai este atât de facilă și oferta se subțiază, fermierii depozitând cantitățile recoltate.

Pe scurt:

  • Australia crește în producție cu circa 2,5 mil. tone până la un nivel de 28,5 mil. tone.
  • Canada crește cu 2 mil. tone până la 36 mil. tone.
  • Argentina scade cu 1 mil. până la nivelul de 19.5 mil. tone.
  • China crește importurile de grâu cu 1 mil. tone până la nivelul de 7 mil. tone.
  • În Uniunea Europeană, lucrurile rămân statice, cum de altfel era de așteptat.

„Anticipat și neutru” este descrierea simplă a raportului USDA. Întrebarea rămâne vizavi de octombrie. Vor ridica producția rusească și o vor coborî mai mult pe cea ucraineană?

USDA PORUMB

Prima surpriză a USDA vine din estimarea recoltei ucrainene, ce nu a suferit mutații importante în plan negativ, cum era de așteptat. USDA evaluează la un nivel de 38,5 mil. tone nivelul de recoltă de porumb, cu 1 milion în minus. Alți observatori europeni văd recolta ucraineană la nivel de 33 mil., ministerul de resort la 33,5, iar Agritel și Ukrainean Grain Association la 35,3 mil. tone.

UE-27 este redusă cu 1,5 milioane tone, ajungând la un nivel de 66,3 mil. tone. Reducerea cea mai mare este contabilizată în dreptul României, cu 1,3 mil. tone, de la un nivel de 12,8 mil. tone la un nivel de 11,5 mil. tone.

Producția estimată a SUA scade cu 9,6 mil. tone din cauza efectelor furtunilor în Corn Belt (centura porumbului). Exporturile americane sunt cotate în creștere cu 2,54 mil. tone.

Brazilia este cotată în urcare cu 3 mil. tone, până la nivelul de 110 mil. tone.

Exporturile de porumb sunt în creștere și pentru Brazilia, laolaltă cu SUA, însă apetitul Chinei este departe de a fi satisfăcut. Întrebarea rămâne unde se vor opri? Și cum? Acum 2 ani, estimarea de import a Chinei se vedea într-un orizont de 5-10 ani la un nivel de peste 30 milioane de tone. Generat de cererea de ethanol și masa furajeră în rețete. Previziunile încep să se adeverească, dar 30 mil. tone rămân o cifră respectabilă, totuși. La nivel comprativ, ar fi egală cu 8% din producția SUA sau 80 % din cea a Ucrainei.

USDA SOIA

Producția SUA este foarte puțin diminuată. În productivitate se resimte acest lucru, dar fără impact major.

Brazilia este ridicată cu 2 mil. tone, până la un nivel de 133 mil. tone.

Canada are un plus 0,2 mil. tone, până la un nivel de 6 mil. tone.

Ucraina coboară pe fondul lipsei de precipitații.

În prezent, se desfășoară un festival chinezesc în achiziții, insațiabilitatea Chinei fiind greu de satisfăcut. Nivelul de importuri de soia rămâne la 99 mil. tone, ceea ce este respectabil prin prisma dimensiunilor sale. Acest lucru înverzește cotațiile CBOT.

Stocurile globale coboară cu 1,8 mil. tone față de luna trecută, la un nivel de 93,6, parțial din cauza scăderii de producție din SUA și a creșterii consumului la nivel mondial.

VREMEA

Modelele predictive americane si europene indică încă o lipsă de precipitații extinsă până pe data de 28 septembrie 2020. După cum se poate observa din cele doua modele predictive, zona țării noastre este în continuare privată de ploi. Așteptarea se prelungește fără a avea un orizont definit în sosirea precipitațiilor. Acest lucru influențează în mod negativ potențialul de producție pentru sezonul 2020-2021 al culturilor de toamnă.

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 15 septembrie 2020 poate fi descărcat aici.

Nicușor Șerban

Nicușor Șerban

AGROSERV MĂRIUȚA SA

Fermierul Nicușor Șerban este administratorul a două societăți agricole, AGROSERV MĂRIUȚA SA și AGROBEST SRL cu activitate în județele Ialomița și Călărași.

Nicușor Șerban este un fermier performant, un antreprenor cunoscut și apreciat la nivel național, o voce puternică și echilibrată în agricultura din România. Alături de alți 9 fermieri performanți din toate regiunile țării, domnul Șerban este membru fondator al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă lansat la finalul anului 2018 și deține primul mandat de Președinte al Clubului Fermierilor Români.

Cu o arie vastă de activitate, care cuprinde producție vegetală și animală,  precum și activități de  procesare, Nicușor Șerban reprezintă un adevărat model de succes și sustenabilitate în agribusiness. „Sunt un om pasionat de performanță, rentabilitate și eficiență, în toate formele lor”, spune fermierul.

Activitatea fermei

Tabloul de activitate al fermei este unul complex, dezvoltat strategic de-a lungul timpului și compus din toate ariile de activitate agricolă – producție vegetală, zootehnie și procesare. Putem spune că, pe traseul lung de la fermă la furculiță, Nicușor Șerban a reușit sa acopere multe etape, ajungând tot mai aproape de consumator pe lanțul valoric.

Deși încă de la terminarea facultății a activat în domeniul agricol, povestea de succes a fermierului începe abia din 1992, când a dat startul unei afaceri proprii prin cultivarea a 100 de hectare  luate în arendă.  Șase ani mai târziu, a adăugat zootehnia în tabloul de activitate al fermei prin cumpărarea primei vaci de lapte. Pentru a  completa procesul de la vegetal la produs final, din 2018, în urma unei investiții substanțiale, Nicușor Șerban a deschis o fabrică de procesare a laptelui și a lansat brandul de produse naturale, 100% românești – Lăptăria cu Caimac.

„Am făcut saltul de la vegetal la zootehnie pentru că am considerat că cea mai bună valorificare a producției vegetale se face prin transformare în proteină animală. Vaca de lapte este probabil singura specie domestică care poate valorifica integral o cultură precum porumbul siloz pentru a produce proteină animală – lapte și carne”, explică fermierul.

Lansarea activității de procesare a avut loc în momentul în care ceilalți membri ai familiei au început să se implice in fermă. Mădălina și Adrian, fiica și ginerele lui Nicușor Șerban, au dorit nu doar să ducă mai departe afacerea începută de acesta, ci și să treacă la nivelul următor de performanță – procesarea produselor lactate. Așa s-a născut Lăptăria cu Caimac, un brand nou în plină ascensiune, cu produse naturale, care se găsește pe masa unui număr din ce în ce mai mare de români.

În prezent,  fermierul cultivă o suprafață de aproximativ 3.000 de hectare, din care o parte sunt proprietatea acestuia, iar o parte reprezintă teren luat în arendă. În plus, prin firma AGROBEST, cultivă încă 2 hectare de culturi în spații protejate (solarii) – roșii cherry, castraveți și salată. Ferma animală este alcătuită din 2.500 de vaci Holstein de genetică pură, dintre care 1.000 de capete la muls.

Performanța și excelența sunt cuvintele care îl caracterizează pe fermier în toate activitățile sale. Într-un an agricol normal, reușește să atingă producții asemănătoare cu cele mai performante ferme la nivel european – 4 tone/ha rapiță, 6-9 tone/ha grâu, 8-12 tone/ha porumb. Vacile sale produc, în medie, 12.000 – 12.500 litri de lapte/animal într-un ciclu de lactație standard. Mai mult, fermierul deține recordul de a o fi crescut pe Sorina, prima vacă din istoria producției de lapte din România care să depășească 100.000 litri de lapte per viață productivă.

Planuri de viitor

În privința obiectivelor de dezvoltare, Nicușor Șerban spune că mai sunt încă multe de făcut.

„La capitolul vegetal, vrem să extindem suprafața irigată. În prezent, avem undeva la 200 ha irigate pe sistem local. În termen mediu, dorim să ne extindem la 500 ha, iar pe termen lung la 1.500 ha.” Investițiile în irigații au fost realizate din fondurile proprii ale lui Nicușor Șerban, iar pentru extinderea lor ia în calcul tot capital propriu.

Pentru fabrica de procesare a laptelui, obiectivele sunt dezvoltarea secției de unt, precum și crearea unui sistem de recuperare și refolosire a ambalajelor de sticlă, astfel incât afacerea să fie cât mai prietenoasă cu mediul.

Însă planurile de dezvoltare nu se opresc aici. Un alt proiect ambițios de viitor pe care fermierul îl are în vedere este construirea unei stații de biogaz care să producă gaz metan și energie electrică din dejecțiile de la ferma de vaci. Gazul, energia electrică și energia termică rezultate ar urma să alimenteze fabrica de lapte și ferma zootehnică.

Provocări și așteptări

Deși povestea sa este una de succes, Nicușor Șerban se confruntă în continuare cu provocări semnificative, care vin atât din zona agriculturii, cât și a industriei alimentare. Anul 2020 a fost, cu siguranță, unul plin pentru el. „Provocarea numărul 1 în 2020 a fost seceta, urmată de pandemia de Covid-19 care a impactat negativ partea de procesare. Dată fiind lipsa de apă, producția vegetală a fost redusă cu 60%, ceea e înseamnă și o reducere de 60% a veniturilor pe acest segment. În procesare, nu am reușit să creștem vânzările atât cât ne-am propus din cauză că sunt mai puțini bani în piață pe fondul pandemiei, iar apetitul consumatorului de a cumpăra este mai mic din cauza nesiguranței”, afirmă fermierul. „Pentru mine, în acest an, cea mai mare realizare este că am reușit să asigurăm furaje suficiente pentru ferma zootehnică. Într-un an foarte greu, am reuțit să facem asta.”

Așteptările pentru anul viitor sunt puse sub semnul normalității. Agricultorul își dorește reîntoarcerea unei clime normale în zonă, cu precipitații care să rezolve problema rezervei de apă din sol și care să asigure producții mai bune în 2021. Privind la nivel macro și fiind interesat de dezvoltarea politicilor publice cu impact în agricultură, Nicușor Șerban declară că își dorește „realizarea unui Plan Național Strategic pentru următorii ani care să susțină performanța și să ducă la echilibrarea balanței comerciale în privința produselor agricole. Viitorul PNS va trebui să susțină performanța, nu supraviețuirea fermelor.”

Rolul fermierului în dezvoltarea zonelor rurale

În același timp, fermierul crede într-o dezvoltare sustenabilă a agriculturii și consideră că are un rol important în dezvoltarea zonei rurale în care activează, rol pe care îl ia in serios. „Rolul meu ca fermier este nu doar să asigur locuri de muncă și să întreprind activități de responsabilitate socială, ci și să fiu responsabil cu mediul înconjurător și cu peisajul rural. Folosim tehnologii prietenoase cu mediul, conservăm solul prin lucrări de tehnologie minim invazive și folosim îngrășăminte cu prepondrență organice de la ferma de vaci.”

Cea mai mare mândrie – Lăptăria cu caimac

L-am mai întrebat pe președintele Clubului un singur lucru – dintre toare reușitele sale, de care este cel mai mândru? Răspunsul dumnealui ne-a amuzat – „ca într-o familie – de ultimul copil, adică de fabrica de procesare. E un domeniu nou, în care am intrat cu toată familia și pe care niciunul dintre noi nu-l cunoștea. E plin de provocări în fiecare zi. Facem lapte de 15 ani, cultură vegetală de 36, dar procesare de doar câțiva ani.”

Din ferma lui Nicușor Șerban

Video de prezentare Lăptăria cu Caimac