Prezentare proiect – Studiu desecare Banat

Studiu privind necesitatea reabilitării, modernizǎrii și extinderii amenajărilor hidroameliorative din sud - vestul României

Bugetul programului

38.500 euro + TVA realizarea studiului de către echipa de la USAMV Timișoara, coordonată de Prof. Dr. Paul Pîrșan;

8.000 euro + TVA pentru evenimentul de prezentare a rezultatelor proiectului, care se va desfășura în București în 2020 (cu participarea autorităților române din ComAgri Parlamentul României, AFIR, ANIF) și vizita la Bruxelles (2020), pentru promovarea rezultatelor studiului și sustinerea aprobării finanțării unui program de desecare la nivel național.

 

Perioada de implementare

octombrie 2019 – martie 2020.

 

Obiectivul general

Argumentarea științifică a oportunității și beneficiilor lansării unui program integrat de reabilitare a amenajărilor de desecare la nivel național și combatere a eroziunii solului care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul viitorului ciclu PAC (2021-2027).

 

Grupul țintă

Autorități naționale responsabile pentru agricultură (MADR, AFIR, ANIF, ComAgri Parlamentul României), fermieri din zona de sud-vest a României, mediul academic.

 

Descrierea programului / calendar

1 august 2019 – lansarea programului cu participarea fermierilor și a reprezentanților autorităților române responsabile

13 octombrie 2019 – semnarea contractului cu USAMV Timișoara pentru realizarea unui studiu cu obiective clar stabilite

25 martie 2020 – întocmirea raportului final

22 iulie  2020 – eveniment de prezentare a studiului, USAMVB Timișoara

 

Ce s-a realizat prin program

Structura studiului și echipa de proiect

Studiul a fost realizat de echipa de profesori doctori de la USAMV Timișoara, coordonată de Prof. Dr. Paul Pîrșan, și are următoarea structură:

Capitolul I

1.1. Sistemele de desecare existente în județele Timiș, Arad și Caraș Severin (funcționalitate, stare de întreținere).

Capitolul II

2.1. Fundamentarea științifică privind efectele negative ale excesului de apă asupra:

  • Solului;
  • Sustenabilității fermelor și a activităților agricole din zonele de referință;
  • Riscurile de inundații.

Capitolul III

3.1.  Propuneri privind creșterea funcționalității sistemelor de desecare prin reabilitarea, modernizarea și extinderea acestora într-un concept integrat.

 

Impactul (preconizat al) proiectului asupra sectorului agricol/agroalimentar etc.

Reabilitarea amenajărilor hidroameliorative și aducerea lor la parametrii optimi, funcțional proiectați, va contribui la o ameliorare semnificativă a calității solului, apei și vieții oamenilor. Factorii limitativi pentru producția agricolă (compactarea solurilor, excesul și deficitul de precipitații, sărăturarea secundară) necesită măsuri agrotehnice specifice cu puternic efect ecologic atât asupra solului cât și asupra reducerii poluării apelor de suprafață și freatice: lucrări de prevenire a compactării secundare a solului; permeabilizarea solului prin lucrări de afânare adâncă; practicarea de asolamente ameliorative pentru mediu.

Aceste măsuri pot genera eco-scheme, susținerea aplicării lor de fermieri fiind necesară.

În contextul schimbărilor climatice, a alternanței perioadelor cu exces de precipitații cu cele de secetă, în viitor este obligatorie o abordare integrată astfel încât să se reducă aportul de apă din zonele limitrofe mai înalte, prin retenția lor în mici baraje, acumulări urmând ca apa să fie utilizată pentru irigații în perioadele secetoase.

În 23 iunie, MADR a făcut un anunț privind alocarea unor sume importante în viitorul Program de relansare economică a României cu finanțare europeană, pentru reabilitarea infrastructurii de irigații, de desecare şi drenaj, precum și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului

Prezentare proiect – Tineri Lideri

TINERI LIDERI PENTRU AGRICULTURĂ

Program finanțat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
Obiectiv Program

Programul vizează pregătirea tinerilor, copii de fermieri, pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii românești în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, asigurarea continuității afacerilor în agricultură, creșterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială. Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

 

Profil participanți

Tineri cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri.

 

Curricula Program

Programul de pregătire este structurat pe trei module astfel: 

  1. INIȚIERE:
  • Cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; leadership; managementul strategic; marketing; administrarea afacerilor; resurse umane; simulare de business.
  • Perioada: octombrie 2020 – martie 2021, câte o săptămână pe lună.
  1. APROFUNDARE:
  • Cursuri de 3 zile, de pregătire în următoarele domenii: legislativ-juridic; fiscal-audit; marketing și comunicare pentru afaceri; tehnologie.
  • Perioada: aprilie – mai 2021.
  1. CONSOLIDARE:
  • Stagii de internship la Bruxelles: Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană; ComAgri din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor – ELO, FARM EUROPE, COPA-COGECA;
  • Stagii de internship în România la instituțiile responsabile din agricultură: MADR, APIA, AFIR, ComAgri din Parlamentul României;
  • Stagii de practică la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole;
  • Perioada: stagiile în aceste instituții se vor derula pe tot parcursul programului.

 

Perioadă desfășurare Program

Octombrie 2020 – Iunie 2021

 

Buget 2020-2021
  • Programul este susținut financiar de Clubul Fermierilor Români și se ridică la o valoare de 000 euro cu TVA, care reprezintă onorariile companiilor de training sau a specialiștilor cu care tinerii lucrează în cadrul programului.
  • Bugetul menționat nu include cheltuielile administrative necesare desfășurării programului, care sunt susținute tot de Clubul Fermierilor Români.
  • Fermierii sponsori ai tinerilor susțin financiar cheltuielile logistice (transport, cazare, masă), atât pentru cursurile organizate în București, cât și pentru perioadele de practică efectuate de tineri în România sau la Bruxelles.

 

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură în cifre

Pozițiile Parlamentului și ale Consiliului UE privind reforma PAC

După aproape 2 ani și jumătate de negocieri, Consiliul UE și Parlamentul European au reușit sǎ ȋși adopte pozițiile asupra reformei Politicii Agricole Comune. Reforma presupune obilgații semnificative de mediu și climă pentru fermierii europeni, ceea ce va duce cu certitudine la reducerea producției agricole europene și la creșterea prețului produselor agroalimentare în anii următori.

În urma negocierilor intense, atât în Parlament, cât și la nivelul consiliului de miniștri, s-au obținut pozițiile celor doua instituții asupra PAC.

Începând cu luna noiembrie, Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia Europeană se vor întruni în cadrul trialogurilor pentru a negocia reforma PAC. Forma finală a reformei PAC post 2020 va fi adoptată în momentul în care cele trei instituții vor ajunge la un acord comun, cel mai probabil în primul semestru al anului 2021. Dupǎ adoptarea și publicarea celor 3 regulamente ale reformei PAC, ȋn circa 4 luni se vor adopta actele delegate și de implementare a reformei PAC, care va intra în vigoare și va fi aplicată de la 1 ianuarie 2023, după 2 ani de tranziție. De notat că anul viitor statele membre, inclusiv Romȃnia vor trebui să stabileascǎ modul de aplicare a refromei ȋn cadrul Planului Strategic Național pentru PAC, termenul limitǎ pentru transmiterea Planului strategic la Comisia Europeanǎ pentru aprobare fiind 1 ianuarie 2022.

Vă prezentăm mai jos pozițiile Consiliului și cele ale Parlamentului asupra celor mai sensibile aspecte pentru România:

Eco-scheme

Consiliul UE

20% din fonduri alocate 

Parlamentul European

30% din fonduri alocate 

Explicație:

Schemele pentru mediu și climă (eco-scheme) sunt obligatorii pentru Statele Membre, dar voluntare pentru fermieri. Pentru România aceste sume reprezintă cca 400 mil euro/an conform propunerii Consiliului și aproape 600 mil euro/an conform propunerii Parlamentului. Prin urmare, neaplicarea lor ar presupune pierderea de fonduri importante pentru fermierii români.

De notat cǎ, practic, contribuția PAC la mediu și climǎ nu vizeazǎ doar eco-schemele prin cele 20% (Consiliu) sau 30% (Parlament) din plǎțile directe, dar și 30% (Consiliu) și 35% (Parlament) din dezvoltarea ruralǎ. Mai mult, condiționalitatea actualǎ – bunele practici de mediu (GAEC) și SMR  – aplicate ȋn prezent ȋn cadrul ȋnverzirii vor continua să se aplice, ceea ce face ca efectiv pilonul I al PAC sǎ contribuie cu mult mai mult la obiectivele de mediu și climǎ!  

Plafonare

Consiliul UE

Plafonare voluntară la latitudinea Statelor Membre:

a) plafonare la 100.000 euro – minus 100% salarii

sau

b) fără plafonare, cu aplicarea plății redistributive

Pentru scenariul a), înainte de aplicarea plafonării sunt scăzute sumele provenite din eco-scheme și sprijinul cuplat pentru tinerii fermieri, precum și salariile 100%.

Parlamentul European

Dublă plafonare obligatorie, cu două posibiliăți de scenarii – la latitudinea Statelor Membre:

a) scăderea plăților per ha începând cu 60.000 euro și plafon maxim 100.000 euro;

b) și plafon maxim 500.000 euro pentru pilonul I (plăți directe) și plafon maxim 1 mil Euro pentru pilonul II (investiții dezvoltare rurală)

Înainte de aplicarea plafonării sunt scăzute sumele provenite din eco-scheme și sprijinul cuplat pentru tinerii fermieri, precum și cuantumul a 50% din salarii.

Plafonarea suplimentară la 500.000 Euro nu permite practic niciunui fermier să depășească suma de 500.000 euro/an, cu excepția cazului când aplicǎ eco-scheme si/sau este tȃnar fermier. Totuși, Parlamentul European a adoptat și posibilitatea ca un stat membru care decide sǎ aplice minimum 12% plată redistributivǎ, să nu mai aplice plafonarea.

Explicație:

Propunerea adoptată de Consiliu avantajează România deoarece Guvernul poate decide asupra variantei optime de alocare a subvențiilor, fără a afecta grav competitivitatea fermelor mari.

În schimb, poziția Parlamentului European presupune o dublă plafonare (fie la 100.000 euro, fie la 500.000 euro). În cazul în care această ultimă variantă ar fi adoptată, competitivitatea fermelor mari ar fi grav afectată.

Aplicarea ANT

Consiliul UE

Menținerea la 50% cu o degresivitate de doar 5% pe an.

Parlamentul European

Menținerea la 50% cu schimbarea anului de referință la 2018.

Explicație:

Aplicarea ANT (Ajutor Național de Tranziție) permite statelor membre care aplică plata unică pe suprafață să susțină sectorul animalelor și completarea sprijinului pentru sectorul vegetal.

Deși acest sprijin trebuia să înceteze începând cu 2021, România, atât în Consiliu, cât și în Parlament, a obținut menținerea acestui ajutor pe toată perioada de programare financiară viitoare. Propunerea Parlamentului European este mult mai bună pentru ca permite efectuarea plăților către ferme pe baza datelor mai recente, deci mai aproape de realitate.

Condiționalitatea pentru fermele mici

Consiliul UE

Obligatorie cu flexibiltate sporită la controlul condiționalității și aplicarea sancțiunilor pentru micii fermieri.

Parlamentul European

Opțională cu controale simplificate pentru micii fermieri.

Explicație:

Deși o serie de state membre au cerut exceptarea de la verificarea conditionalitatii pentru mediu în cazul  fermelor mici, Consiliul a decis că aceștia nu trebuie exceptați, oferind însă flexibilitate SM în aplicarea sancțiunilor.

Disciplina financiară

Consiliul UE

Menținerea plafonului de 2000 euro pentru disciplina financiară

Parlamentul European

Exceptarea fermierilor care primesc sub 2000 €/an de la aplicarea disciplinei financiare

Explicație:

Pentru constituirea rezervei agricole se reduc plățile directe ale fermierilor cu cca 12 euro/ha/an.

S-a decis menținerea plafonului de 2000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, aspect care facilitează implementarea în România, având în vedere că 95% dintre beneficiari primesc mai puțin de 2000 euro/an. Practic, acest plafon permite exceptarea micilor fermieri și reducerea birocrației.

Raport piață cereale 26 octombrie 2020

Raportul din această săptămână conține informații despre:

  • Piața grâului – nivel național, regional, global
  • Piața porumbului – nivel național, regional, global
  • Piața semințelor de floarea-soarelui – nivel național și regional
  • Piața boabelor de soia – nivel global
  • Nave la operare România (23 octombrie 2020)

PIAȚA GRÂULUI – NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

Grâul continuă să fie marfa cu o creștere stabilă în termen de cerere și ofertă.

În plan national, intensificarea cererii dă roade. Loturi de marfă își găsesc cumpărătorii la prețuri de 1.000 RON/tonă. Este perfect adevărat că acest preț conține și opțiunea de stocare pe 2-3-5 luni, însă, după cum spune și numele, este o opțiune. Vânzătorul poate cere livrarea când dorește. Destinația mărfurilor este un mix intre piața internă (aproximativ 40%) și cea de export (aproximativ 60%). Calitatea fizico-chimică a mărfii influențează prețul contractual prin penalizările care se pot aplica din cauza condiției calitative a mărfii. Plata în regim de certificate de depozit este foarte atractivă pentru fermieri. Atragerea capitalului înainte de livrare este un element ce conduce la finalizarea înțelegerii, în contextul în care fermierii primesc 90-95% din prețul mărfii înainte de livrare.

În plan regional, lider este bazinul Mării Negre, cu ultimele vânzări de 175.000 tone de grâu în Turcia, după o licitație TMO. Prețurile variază în funcție de porturile de descărcare, între 269,8 USD/tonă și 277,3 USD/tonă pentru grâu de origine rusească. Singura excepție este portul de descărcare Samsun, unde Cargill va livra un lot de 25.000 tone la prețul de 267,5 USD/tonă. Costul de transport până în porturile turcești se situează intre 13-14 USD/tonă.

De asemenea, notăm ridicarea barierelor vamale pentru grâu, porumb și orz, în ceea ce privește accesul în Turcia, cu efect imediat și cel puțin până la 31 decembrie 2020. Taxele de import sunt zero în acest moment.

O altă licitație a ținut atenția vânzătorilor, și anume OAIC Algeria, cu 720.000 tone la prețul de 275-276 USD/tonă pentru livrări CIF în decembrie. Vânzătorii și loturile alocate în lista de mai jos:

  • 60K MT Lecureur
  • 90K MT Louis-Dreyfus
  • 90K MT Olam
  • 150K MT Cargill
  • 150K MT Soufflet
  • 120K MT Invivo
  • 60K MT Glencore

Licitația GASC Egipt, a adus trei loturi de câte 55.000 tone (în total 165.000 tone), după cum urmează:

  • LDC (Dreyfuss) 55.000 livrare 1-10 decembrie 2020 – 262,97 USD/tonă FOB + 14,9 USD/tonă tranport și asigurare;
  • LDC 55.000 livrare 10-20 decembrie 2020 – 263,97 USD/tonă FOB + 14,9 USD/tonă transport și asigurare;
  • ADM 55.000 livrare 10-20 decembrie 2020 – 263,97 USD/tonă FOB + 14.9 USD/tonă transport și asigurare.

Toate cele trei loturi au termen de plată 180 zile.

Dacă sumarizăm cifrele, aducând în adunarea matematică și cele 50.000 de tone licitate și cumpărate de Tunisia la prețul de 278,98 USD/tonă, avem 1.100.000 de tone grâu vândute în doua-trei zile.

Graficul expus indică curba de creștere a grâului începând cu SEPTEMBRIE 2018. Spike-urile reprezintă momentele de cerere intense. Curbele de scădere s-au eșalonat într-un mod linear, însă modelul se schimbă începând cu AUGUST 2020, când urcarea s-a întâmplat abrupt, cu mici platouri generate de încercările cumpărătorilor de a se acomoda cu noile niveluri de preț.

Factorii principali care au determinat ascensiunea sunt cei normali – cererea și oferta. Aceasta din urmă fiind mai scăzută, a alimentat un preț mai mare. Vom enumera mai jos factorii specifici care au influențat piața, întrucât sunt certificabili:

  • Recoltele foarte slabe din Cornul Africii;
  • Cererea din Orientul Mijlociu:
  • Cererea susținută la nivel guvernamental de către Sudan, de cel puțin 1 milion de tone (afacere americană);
  • Cererea ethiopiană, care în curând își vă găsi răspunsul în termen de cantități și prețuri;
  • Cererea insațiabilă a Chinei, care invadează efectiv line-up-urile franceze. Circa 80% din nave au destinație China;
  • Stocurile americane și producția mai mică, conform ultimului raport WASDE;
  • Stocurile europene scăzute – evidențiem încă o dată Franța, cu un minus de 9 milioane tone și Romania cu un minus de 3 milioane tone;
  • Producțiile scăzute în Ucraina, Argentina și Canada.

BSW (BLACK SEA WHEAT) este bursa Mării Negre la grâu, iar indicația pentru livrări în noiembrie este de 259 USD/tona de marfă în paritatea FOB porturi Marea Neagra (echivalent 219 EUR/tonă).   

Rezultatul este vizibil sub formă grafică mai jos, grâul situându-se la valoarea de 209 euro Euronext.

PREȚURI GLOBALE FOB GRÂU

*Paranteza reprezintă creșterea în USD față de august 2020

  • GOLF SUA PRO 12,5 HRW NOV = 285,5 USD/tonă (+16) ;
  • GOLF SUA SRW NOV = 279,1 USD/tonă (+9)
  • ARGENTINA 12 PRO JAN = 245 USD/tonă (+13)
  • GERMANIA 12.5 PRO NOV = 253 USD/tonă (+12)
  • MAREA BALTICA 12.5 PRO NOV = 252 USD/tonă (+13)
  • FRANTA DUNKERQUE 11 PRO NOV = 257 USD/tonă (+10)
  • RUSSIA 12.5 PRO NOV = 255 USD/tonă (+9)
  • UCRAINA 11.5 PRO NOV = 253 USD/tonă (+9)
  • ROMANIA 12.5 PRO NOV = 256 USD/tonă (+9)
  • AUSTRALIAN STANDARD WHITE JAN = 269 USD/tonă (+11)

Sumarizând, avem un tablou complex, cu mulți factori și elemente care întregesc puzzle-ul de creștere a grâului. Tendința este foarte clară și se bazează pe cerere și ofertă. În joc intră moenda americană care variază între 1.185 și 1.18 ca paritate cu moneda unică europeană și rubla rusească. Aceasta din urmă se întărește în dauna dolarului american: 76,7 RUB/1 USD.

De menționat că în tabloul prețurilor afișate, avem un cost de carry, adică de depozitare de 2 USD/tonă de la o lună la alta. Luând ca exemplu România, prețul din noiembrie va crește în decembrie cu 2 USD/tonă și așa mai departe în fiecare lună. Expresia lunii februarie este 262 USD/tonă.

Informații pe scurt din piața grâului:
  • Ucraina finalizează plantarea a 6,2 milioane hectare (76 % din suprafață);
  • Rusia finalizează plantarea a 93% din suprafața de grâu. Ploile întârzie să apară în sudul Rusiei;
  • SUA se afla la un nivel de plantare de 77% a grâului de iarnă;
  • Argentina a început recoltarea grâului și prognoza se reduce deja la 16,8 milioane tone, plecând de la cifra inițială de 21;
  • Turcia a importat între ianuarie și august 2020 circa 5,7 milioane de tone cu o pondere a grâului rusesc de 3,44 milioane de tone (61%), ucrainean de 565.000 de tone (10%), mexican de 289.000 de tone (5%) și canadian de 467.000 de tone (8%);
  • Rusia, după toate aparențele, va introduce o curbă a exporturilor, începând cu 1 ianuarie 2021, spre protejarea siguranței alimentare interne;
  • Ucraina are deja o înțelegere scrisă cu exportatorii, în vigoare de la 1 octombrie 2020, spre a curba exporturile în același scop ca Rusia.
  • Jumătate din rezervele mondiale de grau se află în această țară, dar nu sunt certificabile;
  • Volumul de recoltă se cifrează la 28 milioane tone, cu 80% în plus fată de seceta de anul trecut care a afectat această țară;
  • Siria are un necesar de 2,4 milioane tone de grâu, cu o cadență de 200.000 tone pe lună. Seceta a afectat și această țară. În plus, zonele verzi, cu potențial agricol se află în nord, unde milițiile kurde nu autorizează fermierii să vândă către statul sirian.
  • Sudan cere 1 milion de tone de grâu printr-un program de ajutor, care va fi efectuat de SUA.

PIAȚA PORUMBULUI – NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

Piața porumbului românesc rămâne în tiparele est-europene. Același complex de situații:

  • Efectele secetei pedologice și producție redusă drastic în marea parte a țării;
  • Recoltare greoaie și apariția micotoxinelor în vestul țării (Banat-Bihor-Mureș);
  • Defaulturi contractuale în sudul țării;
  • Exod al intermediarilor în vestul României, fapt ce alimentează stări ieșite din context, cu marfa cumpărată la fizic, deci fară parametri standardizați, cu umidități de până la 18%;
  • Prețurile variază pe o plajă foarte mare între cerere și ofertă, plecând de la 710-720 RON/tonă la “fizic” (adică fără a se aplica prevederile manualului de gradare în ceea ce privește baza și maximul pentru umiditate, pentru corpuri străine și spărtură) și terminând cu potențarea unor loturi care sunt condiționate și oferite la 850-860 RON/tonă, în vestul tarii;
  • Portul Constanța indică între 935-945 RON/tonă, iar line-up-ul navelor ne indică o activitate de export a porumbului care ar fi normală, dacă am fi într-un an normal.

În plan regional:

  • Prețul de trade în porturile ucrainene a ajuns la nivelul de 218-222 USD/tonă CPT.
  • În același timp, Ucraina se confruntă cu un nivel de defaulturi pe contractele forward de circa 7 milioane de tone, cu o diferență de piață între 40 și 70 USD/tonă. Există, deci, probleme uriașe la vecinii nostri din Marea Neagră.
  • Nivelul de recoltare a ajuns la circa 44% în Ucraina, cu un volum de 11,2 milioane tone. Și cu toate că în nord productivitatea este mai mare, volumul total va fi unul cifrat la 29 milioane tone, versus o prognoză de 36 milioane tone.
PREȚURI REGIONALE ȘI GLOBALE FOB PORUMB

*Paranteza reprezintă creșterea în USD față de iulie 2020

  • GOLF SUA NOV 227 USD/tonă (+19)
  • ARGENTINA NOV 234 USD/tonă (+27)
  • BRAZILIA NOV 234 USD/tonă (+20)
  • UCRAINA NOV 231 USD/tonă (+21)
  • CONSTANȚA NOV 235 USD/tonă (+20)

Graficul de mai jos arată dinamica prețului porumbului pe Euronext, desfășurat pe un an de zile. Curba de creștere este vizibilă și se bazează pe oferta scăzută față de cerere. Creșterea începe în zona de după prima jumătate a lunii iulie 2020. Vineri Euronext a închis la 196,5 EUR/tonă.

Factorii de piață:
  • Lipsă din stocurile americane de 6 milioane tone;
  • Producția americană mai mică cu circa 4 milioane tone;
  • Deficitul chinezesc de 23 milioane tone;
  • Vremea care a făcut că producția chinezeasca să fie afectată;
  • Recolta din Ucraina penalizată de secetă aparent cu 7 milioane tone;
  • Recolta din România penalizata de secetă cu 4 milioane tone, România fiind un veritabil bazin de export și comerț intra-comunitar;
  • Brazilia, care a terminat cifrele pentru export;
  • Fermierii din Argentina care așteaptă și vând greu. Tradițional, această țară acoperea 71% din nivelul de import vietnamez;
  • Vietnam, țară care în mod tradițional importa 12 milioane de tone, se va orienta către porumbul american din cauza deficitului de export brazilian;
  • Nivelul de export american către China este cu mult mai ridicat față de anii precedenti. Urmăriți linia neagră și corespondența ei (adică 10,5 miliaone tone) pe reprezentarea grafica de mai jos, via Karen Braun.

Concluzie: porumbul este de departe un factor de urmărit;

  • Cererea este în creștere, în contextul în care China apare cu un orizont de plus 20 milioane tone. Acum doi ani, estimările indicau China cu un potențial de import de 30 milioane de tone până în 2030. Iată că se întâmplă de acum;
  • Alte destinații precum Coreea de Sud, Vietnamul, Iranul au și ele cererea constantă, așa că piața porumbului în peisajul de astăzi apare a fi debalansat între cerere și ofertă;
  • Semne de echilibru nu se văd curând, din cauza stocurilor mai mici și ale recoltelor prejudiciate de secetă și furtuni, astfel încât 2020 joacă după modelul “weather market” și norma comercială este clar “bullish” adică în creștere. Unde se va opri și când, vom vedea împreună.

PIAȚA SEMINȚELOR DE FLOAREA-SOARELUI – NIVEL NAȚIONAL ȘI REGIONAL

  • Prețurile sunt stabilizate în jurul valorii de 500-505 USD/tonă CPT Constanța;
  • Mai există parcele întârziate care se vor recolta în sud ca și în vest, unde ploile nu au permis acest lucru;
  • Rusia aproape a finalizat recoltarea, ca și Romania, în proporție de 88%, cu un randament de 1,58 tone/ha și o producție de 11,9 milioane tone. Estimarea finală duce cifrele la 13,5 milioane tone;
  • Ucraina se află la nivelul de 87,5% recoltare la floarea-soarelui, cu un randament de 1,98 tone/ha și o producție totală estimată la 15,25 milioane tone;
  • Prețul uleiului în porturile ucrainene a cunoscut o creștere până la nivelul de 985 USD/tonă;
  • Prețul uleiului în FOB Rusia a crescut, de asemenea, până la nivelul de 972 USD/tonă
  • 6 Ports – Nordul Europei indică 1.005 USD/tonă;
  • FOB Argentina indică 975 USD/tonă.

PIAȚA BOABELOR DE SOIA – NIVEL GLOBAL

Statisticile ne indică din nou apetitul insațiabil al Chinei pentru proteină, coroborat cu importurile de porumb, grâu, precum și cu repopularea cu efective a fermelor de porci, afectate grav de pesta porcină.

În anul agricol 2020-2021, până la 15 octombrie 2020, SUA a exportat 11,45 milioane de tone soia boabe. În comparație, anul trecut, pentru aceeași perioadă, cifrele se situau la 6,16 milioane tone.

Vânzările către China în acest an 2020-2021 sunt la nivelul de 8,24 milioane tone. Anul trecut, vânzările către China erau la nivelul de 1,1 milioane tone.

NAVE LA OPERARE ROMÂNIA (23 OCTOMBRIE 2020)

Rapoartele de piață sunt realizate de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, care se implică astfel în acțiunile Clubului Fermierilor Români ce vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial.

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 26 octombrie 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Intervenția lui Dacian Cioloș în Parlamentul European privind PAC

Parlamentul European votează săptămâna aceasta în plen Regulamentele strategice parte a Reformei PAC.

Dacian Cioloș, Președintele grupului europarlamentar Renew Europe și membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, a avut o intervenție în plen privind viitorul și importanța Politicii Agricole Comune. 

Vă transmitem mai jos discursul dlui. Cioloș.

Domnule Președinte, domnule Comisar, ceea ce avem azi pe masă nu e încă suficient pentru a alinia Politica Agricolă Comună la așteptările societății europene. Dar este o etapă de progres pe care nu trebuie să o ratăm. Vrem o politică comună care să facă legătura între urban și rural, între est și vest, cu un echilibru între flexibilitate locală și ambiție comună. Agricultura europeană are nevoie de o viziune, nu de un agregator de standarde și mecanisme administrative. Decizia noastră trebuie să trimită un semnal clar fermierilor: avem nevoie de voi! Fără voi, nu există niciun Pact Verde. Pentru că Pactul Verde trebuie să fie o oportunitate pentru societate, dar și pentru fermieri. Când văd situația fermierilor noștri afectați de secetă, dificultatea de a genera venituri decente, așteptările societății cu privire la alimente, la sănătate și mediu, vă spun că nu mai putem aștepta. Politica Agricolă Comună trebuie modificată acum și, sigur, vom putea folosi și clauza de revizuire, pe care o dorim în 2025, pentru a face încă un pas pe aceste subiecte. Orice amânare a acestor modificări acum, ar însemna să amânăm cu 3-4 ani o oportunitate de a da fermierilor mijloacele să facă un pas în plus în adaptarea la noile realități. Abordarea pe care o propunem înseamnă o evoluție decisivă a practicilor agricole spre mai mult respect pentru resursele naturale. Agricultorii trebuie să poată produce hrană de calitate la prețuri decente, conștienți că e în interesul lor, dar și al societății, să mențină biodiversitatea, calitatea apei, fertilitatea solului și să reducă emisiile de carbon. Practicile agricole numite ecoscheme, investițiile în ferme care să producă fără să polueze sau să distrugă, consilierea pentru a conecta agricultura la digital, inovarea vor deveni baza unui model de agricultură, având natura și tehnologia ca aliați pentru a produce hrană sănătoasă. Cu siguranță politica publică pentru agricultură, pentru alimentație și mediu are nevoie în Uniunea Europeană de o regândire profundă, dar această etapă de aliniere nu trebuie ratată.
Dacian CIOLOȘ
Președinte Renew Europe

Video intervenție Dacian Cioloș

Intervenția lui Daniel Buda în Parlamentul European privind PAC

Parlamentul European votează săptămâna aceasta în plen Regulamentele strategice parte a Reformei PAC.

Daniel Buda, Vice-Președintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, a avut o intervenție în plen privind viitorul și importanța Politicii Agricole Comune. 

Mai jos, puteți consulta intervenția dlui. Buda.

Domnule Președinte, Politica Agricolă Comună asigură protejarea intereselor fermierilor, dar și a consumatorilor în același timp. Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar Politica Agricolă Comună post-2020 va trebui să facă față provocărilor actuale și viitoare. PAC trebuie să asigure mai multă subsidiaritate și flexibilitate pentru a ține cont de condițiile și nevoile locale, dar în același timp ea trebuie să rămână unită. Statele membre sunt obligate să nu împovăreze fermierii cu noi sarcini care nu sunt prevăzute în regulamentele europene. Fermierii joacă un rol-cheie în combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului și conservarea peisajelor și a biodiversității. Această politică va pune accentul pe mediu și climă, dezvoltând zonele Uniunii Europene, valorificând oportunitățile sociale și de mediu. PAC își propune, în același timp, să răspundă problemelor apărute în sectorul agricol. Îmbătrânirea populației în spațiul rural este o realitate. Încurajarea tinerilor să devină fermieri reprezintă o adevărată provocare, dar care va asigura viitorul securității alimentare a Europei. Utilizarea agriculturii de precizie în Europa este încă foarte scăzută. Programele de investiții în cercetare și inovare vor reprezenta o prioritate-cheie și vor permite fermierilor europeni alinierea la standarde tot mai înalte. Politica Agricolă Comună este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și fermieri. Agricultura și industria alimentară fac din Uniunea Europeană unul dintre cei mai importanți producători de alimente și garanți ai securității alimentare din lume, furnizând milioane de locuri de muncă, iar acest lucru trebuie să fie consolidat și după anul 2020.
Daniel BUDA
VP COMAGRI, PPE

Video intervenție Daniel Buda

Răspunsurile MEP europeni la solicitarea Clubului privind votul din PE

La sfârșitul săptămânii trecute (17-18 octombrie), am transmis pe e-mail către cei  674 de membri ai Parlamentului European poziția comună semnată de cele 11 asociații europene care reprezintă fermierii.

Am solicitat sprijinul europarlamentarilor să nu voteze propunerea de plafonare obligatorie a plăților directe în timpul următorului vot plenar privind Planurile Strategice ale PAC.

O parte din deputații europeni au răspuns apelului Clubului și au transmis poziția pe care o au cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune. Vă transmitem mai jos o parte din răspunsurile primite:

„În propunerea Comisiei Europene, care datează din legislatura precedentă, lipsea deja foarte mult în materie de ambiție, atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere al mediului; acesta este motivul pentru care am votat deja împotriva acestei propuneri în cadrul Comitetului pentru Agricultură în aprilie 2019. Sosirea unei noi strategii ambițioase, cum ar fi Green Deal, Farm to Fork și Strategia pentru Biodiversitate, care propun în special până în 2030 o reducere a utilizării pesticidelor cu 50% și ca suprafața dedicată agriculturii organice pe teritoriul european să se ridice la 25 %, ar fi trebuit să împingă Comisia Europeană să își revizuiască gândirea și să permită PAC să fie un motor pentru tranziția ecologică. Din păcate, Comisia Europeană nu a profitat de inițiativă, iar Parlamentul European, pus sub presiune de președinția germană a Consiliului, a cârpit sfârșitul negocierilor pentru a obține un compromis final mult mai în concordanță cu ideile conservatoare de sub presiunea agro-business decât cu o ideologie progresistă și de mediu. Acesta este motivul pentru care am co-semnat un amendament de respingere cu colegii mei din grupurile politice ale Verzilor și GUE, deoarece nu ne mai pare posibil în acest stadiu să îmbunătățim compromisul propus.”
Marc Tarabella
Belgia, S&D
„Există peste 1600 de amendamente depuse de o varietate de grupuri politice și europarlamentari. Echipa mea și cu mine examinăm în prezent fiecare amendament și le evaluăm pe toate în vederea găsirii celui mai bun rezultat pentru fermierii irlandezi, comunitățile rurale din UE și mediul nostru. De regulă, susțin măsurile de creștere a biodiversității și, la începutul verii trecute, am vorbit cu mai mulți fermieri care participă în prezent la un program pilot ecologic finanțat de UE, care urmărește să sprijine cantitatea crescută de teren utilizat pentru îmbunătățirea biodiversității. În calitate de fermier, sunt pe deplin conștient de rolul pe care îl avem în protejarea naturii și a mediului.”
Billy Kelleher
Irlanda, Renew Europe

Carmen Avram – intervenție pentru fermierii români în PE

Parlamentul European votează săptămâna aceasta în plen Regulamentele strategice parte a Reformei PAC.

Dorim să salutăm intervenția euro-deputatei Carmen Avram, care a luat cuvântul ieri în cadrul sesiunii plenare. Cu toate că grupul din care face parte, S&D, a propus amendamente care sunt nefavorabile fermierilor români, dna. Carmen Avram s-a angajat să apere interesele naționale și a confirmat susținerea pentru acele poziții și amendamente la vot aliniate intereselor României (referitor la plafonare, arhitectură verde, sprijin pentru tineri fermieri etc.).

„Le cerem fermierilor să facă eforturi uriașe pentru Europa neutră climatic, și totuși se introduc amendamente care impun restricții financiare tot mai dure. Le-am promis europenilor hrană accesibilă, și totuși aceste restricții riscă să ducă la o scădere a producției actuale și la o invazie de importuri nesigure, care, pe o piață mai săracă, vor dicta prețurile, împărțindu-ne în europeni cu hrană de lux și europeni cu hrană de mâna a doua. Le-am promis fermierilor că-i vom ajuta să formeze o nouă generație, și totuși aceste amendamente vor alunga tinerii din sate, pentru că agricultura va deveni tot mai descurajantă. Le cerem să fie în fruntea luptei pentru biodiversitate, și totuși îi împingem la un abandon al pământului, pe care unii deja nu îl mai pot lucra, din cauza condițiilor de climă și a lipsei de bani. Se întâmplă chiar acum, în țara mea, România”
Carmen Avram
Europarlamentar, S&D

Intervenția eurodeputatei Carmen Avram în cadrul dezbaterii este disponibilă la acest link: https://youtu.be/tF_nf1Mpjjo

 

Revenim cu informații privind rezultatele voturilor în momentul în care acestea vor fi disponibile.

Primele rezultate ale votului din sesiunea plenară a Parlamentului European

Votul în plenul Parlamentului European privind dosarul de reformă al PAC este în plină desfășurare, începând de ieri, 20 octombrie, și va dura până mâine, 22 octombrie.

În sesiunea sa plenară din 20 octombrie, Parlamentul European tocmai a definit arhitectura și principalele linii ale reformei PAC pe care intenționează să le vadă implementate începând cu 2023 și pe care le va apăra în timpul negocierilor care vor începe în noiembrie cu Consiliul, în prezența Comisiei (triloguri).

Vă prezentăm mai jos o sinteză a principalelor decizii luate până în momentul de față, pe baza unui document explicativ primit de la partenerii noștri, Farm Europe.

Confruntat cu o propunere care ar împărți PAC în 27 de politici naționale și ar reduce relația dintre Europa și beneficiarul final al acestei politici, Parlamentul European a votat cu o foarte mare majoritate (mai mult de 2/3) în favoarea:

  • unei politici cu ambiții agricole, de mediu și sociale comune pentru toate teritoriile Uniunii Europene,
  • unei politici de reconciliere a economiei și a mediului, pentru agricultura europeană și pentru zonele noastre rurale;
  • unei politici transparente în gestionarea fondurilor europene și capabile să-și demonstreze eficacitatea și să măsoare rezultatele pe care le generează,
  • unei politici care nu confundă flexibilitatea necesară cu renaționalizarea;
  • în sfârșit, în favoarea unei politici care susține acquis-ul social european.

Poziția Parlamentului European cu privire la PAC adoptată pe 20 octombrie 2020

PILONUL I
  • 5% din terenurile arabile vor trebui să fie alocate EFA (Ecological Focus Areas) și rotația culturilor va trebui efectuată
  • 60% din fondurile primului pilon al PAC vor trebui alocate, în fiecare stat membru, finanțării sprijinului pentru venitul de bază, ajutorului redistributiv (cu minimum 6%), ajutorului cuplat și programelor operaționale
  • 30% din primul pilon va trebui să fie alocat pe parcurs noilor măsuri ecologice ale pilonului 1 (eco-schemele)
  • Statele membre vor putea mobiliza 10% din primul pilon pentru ajutorul cuplat (+2% pentru programele în favoarea producției de proteine ​​vegetale) și 3% pentru măsurile din programele operaționale din afara sectoarelor tradiționale (vin, fructe și legume, măsline, etc.)
  • Plafonul pentru sprijinul direct este stabilit la 100 000 EUR pe fermă (excluzând ajutorul pentru eco-scheme, ajutorul pentru tinerii fermieri și costurile salariale). Dacă 12% din primul pilon este alocat ajutorului redistributiv, un stat membru poate decide să nu aplice acest plafon,
PILONUL II
  • 35% din fondurile celui de-al doilea pilon ar trebui să fie alocate măsurilor de mediu
  • îmbunătățirea instrumentelor de gestionare a riscurilor care pot fi declanșate de la 20% din pierderi și de a beneficia de cofinanțare PAC de 70%

Cu această poziție, care este diametral opusă ideii de renaționalizare a PAC propusă de Comisie în 2018, Parlamentul European (condus de grupurile S&D și PPE) reafirmă cu tărie cu o largă majoritate că se opune raportorului responsabil cu dosarul – că dimensiunea europeană comună a PAC nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Se respinge cu fermitate orice tentativă de renaționalizare și, în cele din urmă, de  demontare a PAC și, prin urmare, trimite un semnal puternic Consiliului și Comisiei.

Documentul integral, tradus în limba română, poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Vă mulțumim pentru interes! Vom reveni cu noi informații de îndată ce ele vor fi disponibile.

Apel Club către MEP români privind respingerea plafonării obligatorii

Clubul Fermierilor Români se alătură organizațiilor din Uniunea Europeană care solicită sprijin pentru amendamentele propuse reformei PAC în cadrul votului din Parlamentul European, care sunt în avantajul fermierilor din România.

În acest moment, se negociază la Bruxelles, în cadrul Parlamentului European, ultimele detalii privind Politica Agricolă Comună. În cadrul sesiunii plenare din această săptămână, va avea loc votul în plenul Parlamentului Eururopean pe regulamentele strategice PAC.

Legat de unul dintre cele mai importante și de impact articole din Regulamentul Strategic PAC, Articolul 15 care vizează reducerea plăților directe, vă semnalăm că PPE, prin Peter Jahr, a introdus un amendament pe care îl considerăm foarte dezavantajos pentru fermierii performanți din România, care urmăresc să își crească competitivitatea și să genereze mai multă valoare adaugată la activitatea agricolă pe care o desfășoară.

În decursul zilei de sâmbătă, am contactat toți europalamentarii români, cu argumente pentru a respinge amendamentul PPE privind Articolul 15 din PAC (atașat) și de a susține la votul în plenul PE privind Articolul 15 varianta adoptată de către Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European în aprilie 2019 (plafonare voluntară și alternativă mecanism de plată redistributivă), care este susținută de fermierii din România și de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Puteți găsi mai jos documentele de poziție ale Clubului Fermierilor Români, prin care susținem și promovăm argumentat interesele fermierilor performanți, pentru creșterea competitivității și valorii adăugate în agricultura românească.

 

2020 10 14 Amendament PPE_Articol 15 Plafonare subventii

2020 10 16 Anexă scrisoare Clubul Fermierilor Romani_amendament PPE Articol 15

2020 10 16 Scrisoare Clubul Fermierilor Romani_solicitare vot amendamente PAC