Intervenția lui Dacian Cioloș în Parlamentul European privind PAC

Parlamentul European votează săptămâna aceasta în plen Regulamentele strategice parte a Reformei PAC.

Dacian Cioloș, Președintele grupului europarlamentar Renew Europe și membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, a avut o intervenție în plen privind viitorul și importanța Politicii Agricole Comune. 

Vă transmitem mai jos discursul dlui. Cioloș.

Domnule Președinte, domnule Comisar, ceea ce avem azi pe masă nu e încă suficient pentru a alinia Politica Agricolă Comună la așteptările societății europene. Dar este o etapă de progres pe care nu trebuie să o ratăm. Vrem o politică comună care să facă legătura între urban și rural, între est și vest, cu un echilibru între flexibilitate locală și ambiție comună. Agricultura europeană are nevoie de o viziune, nu de un agregator de standarde și mecanisme administrative. Decizia noastră trebuie să trimită un semnal clar fermierilor: avem nevoie de voi! Fără voi, nu există niciun Pact Verde. Pentru că Pactul Verde trebuie să fie o oportunitate pentru societate, dar și pentru fermieri. Când văd situația fermierilor noștri afectați de secetă, dificultatea de a genera venituri decente, așteptările societății cu privire la alimente, la sănătate și mediu, vă spun că nu mai putem aștepta. Politica Agricolă Comună trebuie modificată acum și, sigur, vom putea folosi și clauza de revizuire, pe care o dorim în 2025, pentru a face încă un pas pe aceste subiecte. Orice amânare a acestor modificări acum, ar însemna să amânăm cu 3-4 ani o oportunitate de a da fermierilor mijloacele să facă un pas în plus în adaptarea la noile realități. Abordarea pe care o propunem înseamnă o evoluție decisivă a practicilor agricole spre mai mult respect pentru resursele naturale. Agricultorii trebuie să poată produce hrană de calitate la prețuri decente, conștienți că e în interesul lor, dar și al societății, să mențină biodiversitatea, calitatea apei, fertilitatea solului și să reducă emisiile de carbon. Practicile agricole numite ecoscheme, investițiile în ferme care să producă fără să polueze sau să distrugă, consilierea pentru a conecta agricultura la digital, inovarea vor deveni baza unui model de agricultură, având natura și tehnologia ca aliați pentru a produce hrană sănătoasă. Cu siguranță politica publică pentru agricultură, pentru alimentație și mediu are nevoie în Uniunea Europeană de o regândire profundă, dar această etapă de aliniere nu trebuie ratată.
Dacian CIOLOȘ
Președinte Renew Europe

Video intervenție Dacian Cioloș

Intervenția lui Daniel Buda în Parlamentul European privind PAC

Parlamentul European votează săptămâna aceasta în plen Regulamentele strategice parte a Reformei PAC.

Daniel Buda, Vice-Președintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, a avut o intervenție în plen privind viitorul și importanța Politicii Agricole Comune. 

Mai jos, puteți consulta intervenția dlui. Buda.

Domnule Președinte, Politica Agricolă Comună asigură protejarea intereselor fermierilor, dar și a consumatorilor în același timp. Trăim într-o lume în continuă schimbare, iar Politica Agricolă Comună post-2020 va trebui să facă față provocărilor actuale și viitoare. PAC trebuie să asigure mai multă subsidiaritate și flexibilitate pentru a ține cont de condițiile și nevoile locale, dar în același timp ea trebuie să rămână unită. Statele membre sunt obligate să nu împovăreze fermierii cu noi sarcini care nu sunt prevăzute în regulamentele europene. Fermierii joacă un rol-cheie în combaterea schimbărilor climatice, protejarea mediului și conservarea peisajelor și a biodiversității. Această politică va pune accentul pe mediu și climă, dezvoltând zonele Uniunii Europene, valorificând oportunitățile sociale și de mediu. PAC își propune, în același timp, să răspundă problemelor apărute în sectorul agricol. Îmbătrânirea populației în spațiul rural este o realitate. Încurajarea tinerilor să devină fermieri reprezintă o adevărată provocare, dar care va asigura viitorul securității alimentare a Europei. Utilizarea agriculturii de precizie în Europa este încă foarte scăzută. Programele de investiții în cercetare și inovare vor reprezenta o prioritate-cheie și vor permite fermierilor europeni alinierea la standarde tot mai înalte. Politica Agricolă Comună este un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și fermieri. Agricultura și industria alimentară fac din Uniunea Europeană unul dintre cei mai importanți producători de alimente și garanți ai securității alimentare din lume, furnizând milioane de locuri de muncă, iar acest lucru trebuie să fie consolidat și după anul 2020.
Daniel BUDA
VP COMAGRI, PPE

Video intervenție Daniel Buda

Răspunsurile MEP europeni la solicitarea Clubului privind votul din PE

La sfârșitul săptămânii trecute (17-18 octombrie), am transmis pe e-mail către cei  674 de membri ai Parlamentului European poziția comună semnată de cele 11 asociații europene care reprezintă fermierii.

Am solicitat sprijinul europarlamentarilor să nu voteze propunerea de plafonare obligatorie a plăților directe în timpul următorului vot plenar privind Planurile Strategice ale PAC.

O parte din deputații europeni au răspuns apelului Clubului și au transmis poziția pe care o au cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune. Vă transmitem mai jos o parte din răspunsurile primite:

„În propunerea Comisiei Europene, care datează din legislatura precedentă, lipsea deja foarte mult în materie de ambiție, atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere al mediului; acesta este motivul pentru care am votat deja împotriva acestei propuneri în cadrul Comitetului pentru Agricultură în aprilie 2019. Sosirea unei noi strategii ambițioase, cum ar fi Green Deal, Farm to Fork și Strategia pentru Biodiversitate, care propun în special până în 2030 o reducere a utilizării pesticidelor cu 50% și ca suprafața dedicată agriculturii organice pe teritoriul european să se ridice la 25 %, ar fi trebuit să împingă Comisia Europeană să își revizuiască gândirea și să permită PAC să fie un motor pentru tranziția ecologică. Din păcate, Comisia Europeană nu a profitat de inițiativă, iar Parlamentul European, pus sub presiune de președinția germană a Consiliului, a cârpit sfârșitul negocierilor pentru a obține un compromis final mult mai în concordanță cu ideile conservatoare de sub presiunea agro-business decât cu o ideologie progresistă și de mediu. Acesta este motivul pentru care am co-semnat un amendament de respingere cu colegii mei din grupurile politice ale Verzilor și GUE, deoarece nu ne mai pare posibil în acest stadiu să îmbunătățim compromisul propus.”
Marc Tarabella
Belgia, S&D
„Există peste 1600 de amendamente depuse de o varietate de grupuri politice și europarlamentari. Echipa mea și cu mine examinăm în prezent fiecare amendament și le evaluăm pe toate în vederea găsirii celui mai bun rezultat pentru fermierii irlandezi, comunitățile rurale din UE și mediul nostru. De regulă, susțin măsurile de creștere a biodiversității și, la începutul verii trecute, am vorbit cu mai mulți fermieri care participă în prezent la un program pilot ecologic finanțat de UE, care urmărește să sprijine cantitatea crescută de teren utilizat pentru îmbunătățirea biodiversității. În calitate de fermier, sunt pe deplin conștient de rolul pe care îl avem în protejarea naturii și a mediului.”
Billy Kelleher
Irlanda, Renew Europe

Carmen Avram – intervenție pentru fermierii români în PE

Parlamentul European votează săptămâna aceasta în plen Regulamentele strategice parte a Reformei PAC.

Dorim să salutăm intervenția euro-deputatei Carmen Avram, care a luat cuvântul ieri în cadrul sesiunii plenare. Cu toate că grupul din care face parte, S&D, a propus amendamente care sunt nefavorabile fermierilor români, dna. Carmen Avram s-a angajat să apere interesele naționale și a confirmat susținerea pentru acele poziții și amendamente la vot aliniate intereselor României (referitor la plafonare, arhitectură verde, sprijin pentru tineri fermieri etc.).

„Le cerem fermierilor să facă eforturi uriașe pentru Europa neutră climatic, și totuși se introduc amendamente care impun restricții financiare tot mai dure. Le-am promis europenilor hrană accesibilă, și totuși aceste restricții riscă să ducă la o scădere a producției actuale și la o invazie de importuri nesigure, care, pe o piață mai săracă, vor dicta prețurile, împărțindu-ne în europeni cu hrană de lux și europeni cu hrană de mâna a doua. Le-am promis fermierilor că-i vom ajuta să formeze o nouă generație, și totuși aceste amendamente vor alunga tinerii din sate, pentru că agricultura va deveni tot mai descurajantă. Le cerem să fie în fruntea luptei pentru biodiversitate, și totuși îi împingem la un abandon al pământului, pe care unii deja nu îl mai pot lucra, din cauza condițiilor de climă și a lipsei de bani. Se întâmplă chiar acum, în țara mea, România”
Carmen Avram
Europarlamentar, S&D

Intervenția eurodeputatei Carmen Avram în cadrul dezbaterii este disponibilă la acest link: https://youtu.be/tF_nf1Mpjjo

 

Revenim cu informații privind rezultatele voturilor în momentul în care acestea vor fi disponibile.

Primele rezultate ale votului din sesiunea plenară a Parlamentului European

Votul în plenul Parlamentului European privind dosarul de reformă al PAC este în plină desfășurare, începând de ieri, 20 octombrie, și va dura până mâine, 22 octombrie.

În sesiunea sa plenară din 20 octombrie, Parlamentul European tocmai a definit arhitectura și principalele linii ale reformei PAC pe care intenționează să le vadă implementate începând cu 2023 și pe care le va apăra în timpul negocierilor care vor începe în noiembrie cu Consiliul, în prezența Comisiei (triloguri).

Vă prezentăm mai jos o sinteză a principalelor decizii luate până în momentul de față, pe baza unui document explicativ primit de la partenerii noștri, Farm Europe.

Confruntat cu o propunere care ar împărți PAC în 27 de politici naționale și ar reduce relația dintre Europa și beneficiarul final al acestei politici, Parlamentul European a votat cu o foarte mare majoritate (mai mult de 2/3) în favoarea:

  • unei politici cu ambiții agricole, de mediu și sociale comune pentru toate teritoriile Uniunii Europene,
  • unei politici de reconciliere a economiei și a mediului, pentru agricultura europeană și pentru zonele noastre rurale;
  • unei politici transparente în gestionarea fondurilor europene și capabile să-și demonstreze eficacitatea și să măsoare rezultatele pe care le generează,
  • unei politici care nu confundă flexibilitatea necesară cu renaționalizarea;
  • în sfârșit, în favoarea unei politici care susține acquis-ul social european.

Poziția Parlamentului European cu privire la PAC adoptată pe 20 octombrie 2020

PILONUL I
  • 5% din terenurile arabile vor trebui să fie alocate EFA (Ecological Focus Areas) și rotația culturilor va trebui efectuată
  • 60% din fondurile primului pilon al PAC vor trebui alocate, în fiecare stat membru, finanțării sprijinului pentru venitul de bază, ajutorului redistributiv (cu minimum 6%), ajutorului cuplat și programelor operaționale
  • 30% din primul pilon va trebui să fie alocat pe parcurs noilor măsuri ecologice ale pilonului 1 (eco-schemele)
  • Statele membre vor putea mobiliza 10% din primul pilon pentru ajutorul cuplat (+2% pentru programele în favoarea producției de proteine ​​vegetale) și 3% pentru măsurile din programele operaționale din afara sectoarelor tradiționale (vin, fructe și legume, măsline, etc.)
  • Plafonul pentru sprijinul direct este stabilit la 100 000 EUR pe fermă (excluzând ajutorul pentru eco-scheme, ajutorul pentru tinerii fermieri și costurile salariale). Dacă 12% din primul pilon este alocat ajutorului redistributiv, un stat membru poate decide să nu aplice acest plafon,
PILONUL II
  • 35% din fondurile celui de-al doilea pilon ar trebui să fie alocate măsurilor de mediu
  • îmbunătățirea instrumentelor de gestionare a riscurilor care pot fi declanșate de la 20% din pierderi și de a beneficia de cofinanțare PAC de 70%

Cu această poziție, care este diametral opusă ideii de renaționalizare a PAC propusă de Comisie în 2018, Parlamentul European (condus de grupurile S&D și PPE) reafirmă cu tărie cu o largă majoritate că se opune raportorului responsabil cu dosarul – că dimensiunea europeană comună a PAC nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Se respinge cu fermitate orice tentativă de renaționalizare și, în cele din urmă, de  demontare a PAC și, prin urmare, trimite un semnal puternic Consiliului și Comisiei.

Documentul integral, tradus în limba română, poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Vă mulțumim pentru interes! Vom reveni cu noi informații de îndată ce ele vor fi disponibile.

Apel Club către MEP români privind respingerea plafonării obligatorii

Clubul Fermierilor Români se alătură organizațiilor din Uniunea Europeană care solicită sprijin pentru amendamentele propuse reformei PAC în cadrul votului din Parlamentul European, care sunt în avantajul fermierilor din România.

În acest moment, se negociază la Bruxelles, în cadrul Parlamentului European, ultimele detalii privind Politica Agricolă Comună. În cadrul sesiunii plenare din această săptămână, va avea loc votul în plenul Parlamentului Eururopean pe regulamentele strategice PAC.

Legat de unul dintre cele mai importante și de impact articole din Regulamentul Strategic PAC, Articolul 15 care vizează reducerea plăților directe, vă semnalăm că PPE, prin Peter Jahr, a introdus un amendament pe care îl considerăm foarte dezavantajos pentru fermierii performanți din România, care urmăresc să își crească competitivitatea și să genereze mai multă valoare adaugată la activitatea agricolă pe care o desfășoară.

În decursul zilei de sâmbătă, am contactat toți europalamentarii români, cu argumente pentru a respinge amendamentul PPE privind Articolul 15 din PAC (atașat) și de a susține la votul în plenul PE privind Articolul 15 varianta adoptată de către Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European în aprilie 2019 (plafonare voluntară și alternativă mecanism de plată redistributivă), care este susținută de fermierii din România și de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Puteți găsi mai jos documentele de poziție ale Clubului Fermierilor Români, prin care susținem și promovăm argumentat interesele fermierilor performanți, pentru creșterea competitivității și valorii adăugate în agricultura românească.

 

2020 10 14 Amendament PPE_Articol 15 Plafonare subventii

2020 10 16 Anexă scrisoare Clubul Fermierilor Romani_amendament PPE Articol 15

2020 10 16 Scrisoare Clubul Fermierilor Romani_solicitare vot amendamente PAC

Raport piață cereale 19 octombrie 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • Piața grâului
  • Piața porumbului
  • Piața semințelor de floarea-soarelui
  • Știri pe scurt

PIAȚA GRÂULUI – NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

În România, piața începe să prezinte lichiditate. Indicația de preț pusă de fermieri la 1.000 RON/tonă începe să fie prezentă în ofertele pentru loturile mari. Pe 15 octombrie 2020, pentru loturi de min. 10.000 tone, s-a ofertat cota de 1.000 RON/tonă, în zone din țară, cum ar fi:

  • Sudul României (Ialomița-Buzău)
  • Zona Telorman
  • Zona mediană a Moldovei
  • CPT Constanța: 995-1.000 RON/tonă

Calitatea cerută a fost și ea pe măsură: min. 77 kg/hl masă hectolitrică și baza 12,5% proteină, aspecte care se pot discuta și agrea de către părți, precum și alte detalii, cum ar fi cuantumul penalizărilor sau clauzele contractuale. În zona Mării Negre, licitațiile sunt tot mai frecvente:

  • TMO – Turcia a ieșit la cumpărare pentru 175.000 tone;
  • Iordania, de asemenea, dorește să achiziționeze 60.000 tone de grâu, la prețul de 272 USD/tonă CIF, cu livrare în februarie 2021 și 12,5% nivel de proteină indicație calitativă;
  • Algeria, prin OAIC, a achiziționat 600.000 tone de grâu cu livrare în noiembrie 2020, la prețul de 264 USD/tonă CIF. Cu siguranță că originea nu va fi din bazinul Mării Negre, din cauza logisticii și a condiției de indice alveografic W. Aprovizionarea se va face din statele baltice, Franța și Germania.

Seceta a făcut ca nivelul de recoltă să fie scăzut în țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii și va favoriza aprovizionarea din bazinul Mării Negre în ritm constant.

Prețurile continuă să crească. Euronext a indicat la închiderea de vineri, 16 octombrie 2020, un preț de 209 EUR/tonă pentru grâu. Și ceilalți indicatori, cum ar fi CBOT, mențin trendul. ICE London și BSW (Black Sea Wheat), de asemenea, indică prețul pentru noiembrie la 250 USD/tonă.

La nivel european, cumpărătorii sunt neacoperiți din cauza producției europene scăzute, a cererii crescute dinspre Nordul Africii și Orientul Mijlociu și a apetitului insațiabil de cumpărare al Chinei.

Navele franțuzești au, în proporție de 80%, destinație China.

O nouă prognoză negativă a recoltei argentiniene indică o scădere de încă 1,5 milioane de tone. Plecând de la o prognoză inițială de 21 milioane, WASDE octombrie a indicat doar 19 milioane de tone, iar rectificarea de până la 17,5 milioane tone a venit din partea BAGE (Buenos Aires Grain Exchange).

TENDINȚE

  • Piața va fi în cerere constantă, aspect care va alimenta ofertele în termen de preț.
  • Între 10 august 2020 și 16 octombrie 2020 avem o diferență raportată la EURONEXT de 32 EUR/tonă (177 EUR/tonă vs. 209 EUR/tonă), adică o creștere de 18%.
  • Marea Baltică apare ca un competitor pentru Marea Neagră, cu prețuri mai mici cu 4-5 USD/tonă, calitate mai bună (12,5% proteină), dar logistica face ca accesul lor în zonele tradiționale din Orientul Mijlociu să fie dificil. Prin urmare, rămân în continuare focusați pe fostele colonii franțuzești: Maroc, Algeria, Tunisia.
  • Lipsa volumelor din UE și bazinul Mării Negre vor alimenta trendul de creștere. Vom asista la o competiție între piața internă și cea de export, cu beneficii financiare pentru fermierii români.

PIAȚA PORUMBULUI – NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

În România, recoltatul este parțial întrerupt de apariția ploilor. Statusul rămâne în pondere de 80%, identic cu cel de săptămână trecută.

Prețurile continuă să crească pe fondul lipsei de lichiditate generate de seceta pedologică. Prețurile generează întrebări privind momentul optim de vânzare. Ar trebui sau nu fermierii să mai aștepte până să-și vândă producția? 

În afară de acest aspect, lipsa unui acord bilateral al ANSVSA cu agenția omoloagă din China (IQSQ) penalizează producția românească cu un preț mai mic cu 3 până la 5 EUR/tonă. În același timp, Bulgaria (în speță fermierii bulgari) are acces pe piața chineză, cu acest avantaj financiar în materie de preț.

Prețurile la nivel național:

  • CPT CONSTANȚA: 900 RON/tonă
  • NORD-VEST: 680-720 RON/tonă
  • MOLDOVA: 750 RON/tonă

EURONEXT. Pentru o imagine clară asupra tranzacționării, inserăm mai jos un extras care conține cererea și oferta de tranzacționare, unde BID înseamnă cât se oferă iar ASK cât se cere. Valoarea unei unități este de 40 tone.

La nivel regional, seceta a lăsat urme adânci în potențialul de volum:

  • România a mai pierdut 1,5 milioane tone din producție;
  • Franța a diminuat estimările cu încă 0,6 milioane tone;
  • Ucraina estimează doar 34,8 milioane de tone producție.

La nivel global:

  • Argentina ajunge la 47 milioane tone, față de 50 milioane tone estimare inițială;
  • SUA rămân la nivelul estimărilor raportului USDA, cu un minus de 6 milioane tone din stocuri și un minus de 3,5 milioane tone din scăderea productivității de la 11,17 tone/hectar la 11,15 tone/hectar;
  • SUA ating nivelul de 43% nivel de recoltare.

 

Situația pe piețe mondiale. Factorii de creștere a prețului porumbului

  1. Raportul WASDE a estimat o scădere a producției agregate la nivel mondial, cu doi actori în prim plan: SUA și Ucraina. Grupului i s-a alăturat și Argentina.
  2. În același timp, WASDE a generat o tendință de liniștire a piețelor, căci a estimat și o scădere a consumului în SUA
  3. Totul s-a schimbat când China a intrat în scenă, cu următoarele date:
  • Au scos 56 milioane tone vechi de 5 ani de la rezerva de stat, iar acel stoc s-a îndreptat către producția de etanol, alimentată, la rândul ei, de creșterea cu 13% a vânzărilor auto, de după începutul pandemiei;
  • Trei taifunuri și-au făcut apariția în China, determinând pierderi importante în producție și încetinind ritmul de recoltare;
  • Companiile de trading locale fiind lipsite de lichiditate, au generat prețuri mai mari în atragerea mărfurilor;
  • Bursa DALIAN a înregistrat un record, cotând porumbul la nivelul de 383 USD/tonă (echivalent 1.590 RON/tonă);
  • Cota de importuri a Chinei de 7 milioane tone a fost atinsă deja;
  • China își repopulează, totodată, fermele de porci, care au fost afectate de febra porcină. Concomitent, a fost impusă o interdicție pentru importul cărnii de porc cu origine Germania;
  • Recoltele interne în China sunt estimate la 265 milioane tone, în timp ce cererea este cotată la 288 milioane tone. Există un deficit de 23 milioane tone, din care doar 7 milioane tone sunt acoperite din importuri;
  • Principalele surse de aprovizionare ale Chinei sunt SUA și Ucraina, exact cei doi actori care au deficit de producție.
  • Estimările arată o nevoie de cotă de import de minim 16 milioane tone, maxim 20 milioane tone în cazul Chinei.
  • EURONEXT indica vineri seara un nivel de 186,26 EUR/tonă vs. 163 EUR/tonă cotație în 10 octombrie 2020. Există, deci, o creștere de 23 EUR/tonă, adică o creștere de 14%.

Sumarizând cele de mai sus, deficitul de producție la nivel mondial va fi afectat de cererea mare a Chinei. Agregarea celor doi factori conduce către creșterea prețului la porumb, conform graficului inserat. În același timp, trebuie ținut cont și de celelalte țări care importă în mod tradițional porumb, precum și de importurile Uniunii Europene.

PIAȚA SEMINȚELOR DE FLOAREA-SOARELUI – NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL

Trendul de creștere resimțit zilele trecute s-a calmat. Cererea și oferta sunt la locul lor, într-o stare latentă de echilibru. Acest lucru este influențat de complexul uleiului de palmier și soia. În România, acest aspect se traduce printr-o cotație de 500-505 USD/tonă în paritatea CPT Constanța sau, exprimat în lei, 2.080-2.095 RON/tonă.

În ceea ce privește semințele de floarea-soarelui high oleic, bonusul suplimentar pentru conținutul de acid oleic este limitat la 10 USD/tonă.

În plan regional, constatăm matematic o lipsă în recolte, după cum urmează:

  • Ucraina, minus 2,7 milioane tone;
  • Rusia, minus 1,5 milioane tone;
  • România, minus 800.000 tone;
  • Total: minus 5 milioane tone la nivel regional.

Cererea va redeveni consistentă încă din decembrie 2020, cu potențare în ianuarie și februarie 2021, când, în mod tradițional, Turcia va dori să achiziționeze circa 400.000-500.000 de tone de marfă pentru procesarea internă.

Stocuri de marfă există în țară, însă marja mai mică sau mai mare de profit va fi determinată de momentul vânzării.

În Ucraina, interesul de achiziție a materiei prime este unul echilibrat. Un parțial dezinteres este arătat de procesatori, dar, după cum arată cotațiile de mai jos, trendul rămâne stabil până la sfârșitul anului.

  • Uleiul de palmier a avut zilele precedente o scădere de 2,6%, iar în ziua următoare a revenit foarte puțin, cu 0.1%.
  • În același timp, previziunea de producție în luna octombrie a scăzut cu 12,2 % din cauza Uraganului La Nina, care afectează disponibilitatea forței de muncă din domeniu.
  • Importurile de ulei vegetal pentru India au scăzut cu 19,6% de la începutul anului ca efect al pandemiei, care a tăiat din cererea venită dinspre HORECA.
  • În Europa, prețul uleiului de rapiță pentru biodiesel a urcat cu 4 EUR/tonă, până la nivelul de 775 EUR/tonă pentru livrare în decembrie 2020.

ȘTIRI PE SCURT

  • Inundațiile au provocat pagube la nivelul culturilor de orez, bumbac și soia în India, cauzând și 60 de decese în rândul locuitorilor.
  • Anul 2020-2021 va fi un foarte volatil la nivelul prețurilor pentru șroturile de soia și floarea soarelui din cauza efectelor pandemiei și a eforturilor Chinei de a-și repopula efectivele de porci după devastarea suferită din cauza pestei porcine.
  • Coreea de Sud a cumpărat 65.000 tone porumb de pe piața internațională, la prețul de 247 USD/tonă CIF, cu livrare în martie 2021.
  • Coreea de Sud licitează pentru încă 55.000 de tone de porumb, fară specificație de origine.
  • Iordania va ieși din nou în licitație la grâu pentru 120.000 tone, cu închidere 21 octombrie 2020.
  • Guvernul Pakistanez a aprobat achiziția a încă 340.000 tone de grâu, după ce a tranzacționat la cel mai mic preț din partea GTCS – Rusia, 284 USD/tonă CIF. Din cantitatea inițială de 1,5 milioane tone, au fost achiziționate până acum 660.000 de tone.
  • Prețul țițeiului rămâne la nivelul de 40 USD/baril în WTI și 43/baril USD în Brent.
  • Dolarul american se întărește în fața EURO, până la nivelul de 1.71.
  • Rubla rusească rămâne la un nivel de 78 RUB pentru 1 USD.
  • BNP PARIBAS va opri finanțarea comerțului cu mărfuri din Geneva. În mod identic procedează și ABN AMRO. Comunicatul BNP PARIBAS subliniază că oprește finanțarea tranzacțională a comerțului cu mărfuri din cauza efectelor pandemiei și a volatilității la care sunt supuse Casele de Comerț. Cei 120 de angajați din Geneva vor fi disponibilizați sau redistribuiți. Trendul de oprire a finanțării tranzacționale este unul generat de imensele pierderi pe care le-au decontat firmele de trading cu mărfuri. Cele mai multe pierderi provin din estimări greșite ale piețelor, din volatilitatea acestora și din poziționarea greșită în long sau short a volumelor de marfă.

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 19 octombrie 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Țintele climatice pe agenda Consiliului European

În luna septembrie, Comisia Europeană a modificat țintele pentru emisiile poluante de atins până în 2030. Conform ultimelor comunicări ale Comisiei, emisiile vor trebui să fie reduse cu cel puțin 55% față de valorile din 1990. Această modificare vine în contextul în care Parlamentul European a votat în favoarea unui obiectiv mai ambițios pentru reducerea gazelor cu efect de seră cu 60% la nivel de UE până în 2030.

Obiectivul actualizat ar trebui să fie atins în mod colectiv de blocul comunitar, păstrând eficiența în vederea costurilor, conform șefilor de stat, care au discutat propunerea Comisiei Europene.

Concluziile summitului Consiliului European arată că acest efort trebuie să fie unul comun, la care să participe toate statele membre în mod echitabil, ținând cont de circumstanțele naționale.

Klaus Iohannis, președintele României, a explicat înainte de reuniune că România e dispusă să accepte ținte „destul de ambițioase”, dar se îpotrivește obiectivelor „foarte ambițioase necondiționat”. Bucureștiul dorește să-și stabilească singur modul în care va face tranziția și să foloseacă în continuare gazelle din Marea Neagră.

Raport piață cereale 12 octombrie 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • Piața grâului – național, regional, global
  • Piața porumbului – național, regional, global
  • Piața semințelor de floarea soarelui – regional
  • Piața rapiței
  • Piața orzului
  • Agribusiness în România
  • Prognoza meteo
  • Raportul WASDE, 10 octombrie 2020

PIAȚA GRÂULUI – NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

Grâul românesc beneficiază de prețul în creștere. Loturile mari încep să fie cotate.

  • Cotațiile portuare în Constanta ajung în pragul de 980 – 998 RON/tonă în paritatea CPT;
  • Cotațiile unităților de procesare (morile) ajung la nivelul de 950 RON/tonă în paritatea FCA ferme în sudul României.
  • Fermele cu stocuri au fixat un nivel de 1.000 RON/tonă FCA, punct de unde discuțiile încep să devină interesante.

În plan regional, avem rezultatele licitației TMO – Turcia, 135.000 tone. Prețul reprezintă marfă + transport.

Din aceeași origine, bazinul Mării Negre, avem de asemenea rezultatele licitației din Pakistan, cu livrare 15 ianuarie 2021.

Licitatia MIT – Iordania a fost anulată pentru moment, însă vor reveni și vor licita din nou.

Prețul final este expresia matematică a prețului grâului livrat în origine, plus costurile de transport, la care adaugăm costurile suplimentare (de obținere a avizelor și autorizațiilor, a garanției de participare la licitație, a finanțării stocurilor,  a costurilor de depozitare a mărfurilor până în ianuarie și, firește, a pierderilor din operare). Reducând totul la un nivel de FOB Constanța, ne rezultă un preț de 205-207 EUR/tonă, cu marja de trading inclusă.

Vizualizând Bursa Mării Negre (BSW), vedem loturi de grâu rusesc tranzacționate astfel:

  • Cotație decembrie 2020: 244 USD/tonă
  • Cotație iulie 2021: 230,5 USD/tonă

În piața fizică, ofertele Novorossysk sunt cotate la 244 USD/tonă cerere versus 237 USD/tonă ofertă pentru luna noiembrie.

Argentina anunță deschiderea pieței pentru semințe de grâu GMO (seceta fiind principalul factor în luarea acestei decizii).

Ucraina anunță decizia UE de a permite semințelor de origine locală (destinate însămânțării) să fie vândute în UE.

Rusia prognozează un deficit de recoltă de 15-20% pentru sezonul viitor din cauza secetei și a înghețului nocturn.

Bursele cresc după ce veștile despre starea grâului rusesc au creat îngrijorare. Stagiul lor de vegetație nu este îmbucurător în absența apei, iar indicele NDVI – VIGOR INDEX este roșu în imaginea de mai jos.

GRAFICUL EVOLUȚIEI PREȚULUI GRÂULUI. EURNOEXT 29.09.2020 – 08.10.2020

Mai jos puteți vizualiza trendul grâului începând cu aprilie 2020. De notat curba de creștere care a început în 10 august 2020.

PIAȚA PORUMBULUI – NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

ROMÂNIA

Piața este influențată de vreme și atunci când plouă crește prețul astfel încât imposibilitatea recoltării face ca lichiditatea să fie scăzută, iar portul trebuie alimentat când sunt nave la operare.

Spirala prețului urcă astfel la niveluri de 170-173 EUR/tonă CPT Constanța, din cauza lichidității alimentate (vom vedea mai jos) și din alte cauze. Prețurile variază în funcție de regiunile țării:

  • în regiunea Moldovei: 750 RON/tonă
  • în sud: 780 RON/tonă
  • în vest: 735-740 RON/tonă

 

REGIONAL

Fermierii din Ucraina recoltează cu dificultate din cauza ploilor căzute în sud-vestul țării, astfel că fenomenul din România de lipsă de lichiditate și producții scăzute din cauza secetei este perpetuat prin creșterea nivelului prețurilor.

Surse sindicalizate din Ucraina indică o scădere a potențialului de recoltă cu 2,3 milioane tone. Fermierii din ucraineni încep să nu își poată onora contractele din cauza producțiilor mici și situația devine similară cu cea a României.

La nivel de UE, prognoza pentru porumb este diminuată cu 1,3 milioane tone, până la un nivel de 65 milioane tone.

GLOBAL

SUA sunt la un nivel de recoltare de circa 26%. Surse indică o scădere a randamentului la 11,15 tone/hectar, de la 11,17 tone/hectar luna trecută. Indicația de recoltă scade la 377 milioane tone, de la 374 milioane tone.

Brazilia indică 105 milioane tone.

Argentina indică 47 milioane tone.

FAO indică, de asemena, scăderi ale producției în UE, Ucraina și Rusia.

Mai jos, regăsiți curba de preț a porumbului pe Euronext, curbă ascendentă începând din 20 iulie. Este interesantă comparația cu sfârșitul anului trecut, unde nivelurile se apropiau de ceea ce vedem astăzi. Creșterea prețului porumbului are loc pe fondul nivelului de recoltă mai scăzut în Marea Neagră și a influenței SUA prin CBOT, ce se află într-o situație similară.

PIAȚA SEMINȚELOR DE FLOAREA SOARELUI – REGIONAL

Calmul zilelor precedente a fost, în sens narativ, liniștea de dinaintea furtunii. Piața a început să se miște din nou în sus datorită agregării următorilor factori:

  • Uleiul de palmier continuă să se întărească din cauza scăderii stocurilor și a efectelor ploilor aduse de uraganul La Nina, care afectează zone întinse din Oceanul Pacific și riverane, după cum puteți observa în fotografia de mai jos și legenda aferentă.
  • Cu stocuri micșorate, analiștii prevăd un ritm de creștere al cotațiilor uleiului de palmier în următoarele 2-4 luni.
  • Uleiul de soia primește prin acest efect colateral un surplus în sens de cerere și, automat, cotații de preț pozitive pe CBOT.
  • Cotațiile țițeiului influențează, la rândul lor, prin WTI 41 USD/baril și BRENT 43,17 USD/baril, în special din cauza uraganului Delta care a atins Golful Texas pe 9 octombrie.
  • În Ucraina, procesatorii care au vândut în lipsă ulei brut nu găsesc marfă ieftină în piață, parțial din cauza default-urilor generate de fermieri și de faptul că aceștia din urmă, stimulați de fostele prețuri, au așteptări mai ridicate.
  • În privința prețurilor uleiului brut, 960 USD/tonă este nivelul indicat pentru noiembrie, în timp ce JFM (ianuarie-februarie-martie) indică 935 USD/tonă, în creștere față de ultimul raport.

Concluzia este că piață florii soarelui se mișcă în sus după agregarea factorilor menționați și în contextul în care Romania, Ucraina și Rusia ar avea un deficit de producție de 5 milioane de tone de semințe de floarea soarelui. Piața se autocorectează întotdeauna după principiul cererii și al ofertei, niciun alt factor sau intervenție neputând suplini acești doi indicatori principali.

PIAȚA RAPIȚEI

  • Stabilește un punct de referință la nivelul de 394 EURO/tonă, MATIF.
  • Este susținută de complexul uleiurilor de palmier-soia.
  • Este influențată de asemenea de paritatea euro/dolar.
  • Pe piața locală, oferta de achiziție este de MATIF noiembrie minus transport până la procesator.
  • Cererea este cotată însă cu 10-11 euro mai sus, datorită loturilor subțiate existente în stocurile fermierilor.

PIAȚA ORZULUI

  • Indică o creștere, dar nu este spectaculoasă (circa 3 EUR/tonă).
  • În piața internă, loturile se vând încet, pe măsura consumului necesar.

AGRIBUSINESS ÎN ROMÂNIA

Piața continuă să aibă același status ca săptămână trecută, cu fermieri care nu pot onora contracte către cumpărători, cu intermediari/integratori care, la rândul lor, nu pot onora contractele către cumpărătorii finali. Cumpărătorii finali doresc marfa și, implicit își doresc execuția contractuală. Statul nu intervine în acest peisaj și nu este de competența sa intervenția într-un act comercial al unor părți.

Din cele de mai sus, extragem câteva idei care pot completa sau genera eventuale acțiuni ale părților în viitorul apropiat:

  • Sunt vânzători care nu pot onora efectiv contractele din cauza lipsei de producție;
  • Sunt vânzători care nu doresc să onoreze contractele din motive de piață crescută;
  • Sunt vânzători care au fost prea optimiști în evaluarea recoltei proprii;
  • Sunt vânzători care sunt, la rândul lor, penalizați de cei care trebuiau să le livreze marfa și astfel a fost creat un lanț al blocajului;
  • Sunt cumpărători care au nevoie să recepționeze marfa, pentru că au o destinație pentru această marfă;
  • Sunt cumpărători care își exercită drepturile contractuale în dauna pecuniară a vânzătorului.

Este extrem de dificil în a segmenta vânzătorii în cele două categorii distincte, de bună și rea intenție. De asemenea, este dificil de segmentat cumpărătorii.

Ce se poate face în sensul soluționării problemelor descrise mai sus?

  • Să se inițieze DIALOGUL;
  • Să se inițieze MEDIEREA;
  • Să se convertească în acțiuni concrete bazate pe cifre;
  • Să se folosească simetria și înțelegerea și să nu se uzeze de poziții de forță sau emoționale;
  • Fiecare parte să fie conștientă că va avea un deficit financiar rezultat din actul comercial al anului 2020;
  • Ambele părți trebuie să conștientizeze că acest an va trece, iar amândouă entitățile au nevoie simbiotic una de cealaltă în procesul colaborativ care se convertește în profit, siguranță și încredere.

România are un potențial mare și a demonstrat încă o dată că este principalul bazin de materie primă a Uniunii Europene pentru porumb, grâu și floarea soarelui.

PROGNOZA METEO

După o lungă perioadă de secetă, România a beneficiat de precipitații abundente. Temperaturile au scăzut și vedem cu optimism dezvoltarea viitoare a culturilor de toamnă. Prognoza de precipitații până pe 21 octombrie generată de modelul satelitar European indică nivelul de precipitații pentru România cu o zonă verde și pe alocuri albastră (a se vedea legenda).

În același timp, câmpiile rusești suferă, lipsa de precipitații indicând probleme, din cauza stagiului de vegetație cu care vor intra în iarnă, nemaipunând la socoteală că deja înghețul de noapte este o normalitate în Rusia. În Siberia ninge deja, deci ne îndreptăm către apusul toamnei și apariția fenomenelor de iarnă.

RAPORTUL WASDE, 10 OCTOMBRIE 2020

RAPORT USDA GRÂU – versus septembrie

  • Producție la nivel global foarte ușor crescută cu 0,46 mililoane tone;
  • Consum mai mare cu 0,87 milioane tone;
  • Stocurile sunt mai mici cu 1,13 milioane tone.

SINTEZĂ 2020: un deficit de 1,54 milioane tone din agregarea celor trei componente de mai sus, aspect care va menține tendințele actuale ale pieței grâului și anume de creștere înceată, dar sigură a prețului.

RAPORT USDA PORUMB – versus Septembrie

  • La nivel global, a fost raportată o producție mai mare cu 3,5 milioane tone;
  • Consumul crește cu 7,69 milioane tone la nivel global;
  • Scad stocurile cu 4,91 milioane tone.

SINTEZĂ: deficitul din stocuri este agregat cu consumul în creștere, dar balansat de producția puțin mai ridicată la nivel mondial, de 3,5 milioane tone.

Tendința de preț este crescătoare în bazinul Mării Negre, din trei motive:

  1. Lipsa de lichiditate din cauza nivelurilor mai mici de recoltă (România + Ucraina + Rusia);
  2. Apariția ploilor a redus recoltarea, deci mărfurile deja contractate nu au putut pleca către porturi
  3. Lipsa celor 6 milioane de tone din stocurile americane agregate cu diminuarea productivității.

RAPORT USDA SOIA – versus septembrie

  • Producția globală este în scădere cu 0,71 milioane tone;
  • Consumul global a crescut cu 2,27 milioane tone;
  • Stocurile au scăzut cu 2,26 milioane tone.

SINTEZĂ: din agregarea unei producții mai mici cu consum mai mare, adăugând și un nivel de stocuri diminuat a avut loc o creștere a cererii, care va conduce prețul în sens pozitiv.

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 12 octombrie 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Demers european al Clubului împotriva plafonării obligatorii

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

  • Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;
  • Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;
  • Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;
  • Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunatoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;
  • În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Idea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală”, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.”

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

  • Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
  • Camera Agrară a Republicii Cehe
  • Asociația Agricolă a Republicii Cehe
  • Camera Agricolă și Alimentară Slovacă
  • Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare
  • Confagricoltura, Italia
  • Consiliul Agricol Danez
  • Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria
  • Camera de Agricultură și Comerț, Estonia
  • „Parlamentul Fermierilor” Letoni
  • Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Poziția comună în limba engleză poate fi consultată accesând butonul de mai jos: