Raport piață cereale 19 octombrie 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • Piața grâului
  • Piața porumbului
  • Piața semințelor de floarea-soarelui
  • Știri pe scurt

PIAȚA GRÂULUI – NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

În România, piața începe să prezinte lichiditate. Indicația de preț pusă de fermieri la 1.000 RON/tonă începe să fie prezentă în ofertele pentru loturile mari. Pe 15 octombrie 2020, pentru loturi de min. 10.000 tone, s-a ofertat cota de 1.000 RON/tonă, în zone din țară, cum ar fi:

  • Sudul României (Ialomița-Buzău)
  • Zona Telorman
  • Zona mediană a Moldovei
  • CPT Constanța: 995-1.000 RON/tonă

Calitatea cerută a fost și ea pe măsură: min. 77 kg/hl masă hectolitrică și baza 12,5% proteină, aspecte care se pot discuta și agrea de către părți, precum și alte detalii, cum ar fi cuantumul penalizărilor sau clauzele contractuale. În zona Mării Negre, licitațiile sunt tot mai frecvente:

  • TMO – Turcia a ieșit la cumpărare pentru 175.000 tone;
  • Iordania, de asemenea, dorește să achiziționeze 60.000 tone de grâu, la prețul de 272 USD/tonă CIF, cu livrare în februarie 2021 și 12,5% nivel de proteină indicație calitativă;
  • Algeria, prin OAIC, a achiziționat 600.000 tone de grâu cu livrare în noiembrie 2020, la prețul de 264 USD/tonă CIF. Cu siguranță că originea nu va fi din bazinul Mării Negre, din cauza logisticii și a condiției de indice alveografic W. Aprovizionarea se va face din statele baltice, Franța și Germania.

Seceta a făcut ca nivelul de recoltă să fie scăzut în țările din Orientul Mijlociu și Nordul Africii și va favoriza aprovizionarea din bazinul Mării Negre în ritm constant.

Prețurile continuă să crească. Euronext a indicat la închiderea de vineri, 16 octombrie 2020, un preț de 209 EUR/tonă pentru grâu. Și ceilalți indicatori, cum ar fi CBOT, mențin trendul. ICE London și BSW (Black Sea Wheat), de asemenea, indică prețul pentru noiembrie la 250 USD/tonă.

La nivel european, cumpărătorii sunt neacoperiți din cauza producției europene scăzute, a cererii crescute dinspre Nordul Africii și Orientul Mijlociu și a apetitului insațiabil de cumpărare al Chinei.

Navele franțuzești au, în proporție de 80%, destinație China.

O nouă prognoză negativă a recoltei argentiniene indică o scădere de încă 1,5 milioane de tone. Plecând de la o prognoză inițială de 21 milioane, WASDE octombrie a indicat doar 19 milioane de tone, iar rectificarea de până la 17,5 milioane tone a venit din partea BAGE (Buenos Aires Grain Exchange).

TENDINȚE

  • Piața va fi în cerere constantă, aspect care va alimenta ofertele în termen de preț.
  • Între 10 august 2020 și 16 octombrie 2020 avem o diferență raportată la EURONEXT de 32 EUR/tonă (177 EUR/tonă vs. 209 EUR/tonă), adică o creștere de 18%.
  • Marea Baltică apare ca un competitor pentru Marea Neagră, cu prețuri mai mici cu 4-5 USD/tonă, calitate mai bună (12,5% proteină), dar logistica face ca accesul lor în zonele tradiționale din Orientul Mijlociu să fie dificil. Prin urmare, rămân în continuare focusați pe fostele colonii franțuzești: Maroc, Algeria, Tunisia.
  • Lipsa volumelor din UE și bazinul Mării Negre vor alimenta trendul de creștere. Vom asista la o competiție între piața internă și cea de export, cu beneficii financiare pentru fermierii români.

PIAȚA PORUMBULUI – NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

În România, recoltatul este parțial întrerupt de apariția ploilor. Statusul rămâne în pondere de 80%, identic cu cel de săptămână trecută.

Prețurile continuă să crească pe fondul lipsei de lichiditate generate de seceta pedologică. Prețurile generează întrebări privind momentul optim de vânzare. Ar trebui sau nu fermierii să mai aștepte până să-și vândă producția? 

În afară de acest aspect, lipsa unui acord bilateral al ANSVSA cu agenția omoloagă din China (IQSQ) penalizează producția românească cu un preț mai mic cu 3 până la 5 EUR/tonă. În același timp, Bulgaria (în speță fermierii bulgari) are acces pe piața chineză, cu acest avantaj financiar în materie de preț.

Prețurile la nivel național:

  • CPT CONSTANȚA: 900 RON/tonă
  • NORD-VEST: 680-720 RON/tonă
  • MOLDOVA: 750 RON/tonă

EURONEXT. Pentru o imagine clară asupra tranzacționării, inserăm mai jos un extras care conține cererea și oferta de tranzacționare, unde BID înseamnă cât se oferă iar ASK cât se cere. Valoarea unei unități este de 40 tone.

La nivel regional, seceta a lăsat urme adânci în potențialul de volum:

  • România a mai pierdut 1,5 milioane tone din producție;
  • Franța a diminuat estimările cu încă 0,6 milioane tone;
  • Ucraina estimează doar 34,8 milioane de tone producție.

La nivel global:

  • Argentina ajunge la 47 milioane tone, față de 50 milioane tone estimare inițială;
  • SUA rămân la nivelul estimărilor raportului USDA, cu un minus de 6 milioane tone din stocuri și un minus de 3,5 milioane tone din scăderea productivității de la 11,17 tone/hectar la 11,15 tone/hectar;
  • SUA ating nivelul de 43% nivel de recoltare.

 

Situația pe piețe mondiale. Factorii de creștere a prețului porumbului

  1. Raportul WASDE a estimat o scădere a producției agregate la nivel mondial, cu doi actori în prim plan: SUA și Ucraina. Grupului i s-a alăturat și Argentina.
  2. În același timp, WASDE a generat o tendință de liniștire a piețelor, căci a estimat și o scădere a consumului în SUA
  3. Totul s-a schimbat când China a intrat în scenă, cu următoarele date:
  • Au scos 56 milioane tone vechi de 5 ani de la rezerva de stat, iar acel stoc s-a îndreptat către producția de etanol, alimentată, la rândul ei, de creșterea cu 13% a vânzărilor auto, de după începutul pandemiei;
  • Trei taifunuri și-au făcut apariția în China, determinând pierderi importante în producție și încetinind ritmul de recoltare;
  • Companiile de trading locale fiind lipsite de lichiditate, au generat prețuri mai mari în atragerea mărfurilor;
  • Bursa DALIAN a înregistrat un record, cotând porumbul la nivelul de 383 USD/tonă (echivalent 1.590 RON/tonă);
  • Cota de importuri a Chinei de 7 milioane tone a fost atinsă deja;
  • China își repopulează, totodată, fermele de porci, care au fost afectate de febra porcină. Concomitent, a fost impusă o interdicție pentru importul cărnii de porc cu origine Germania;
  • Recoltele interne în China sunt estimate la 265 milioane tone, în timp ce cererea este cotată la 288 milioane tone. Există un deficit de 23 milioane tone, din care doar 7 milioane tone sunt acoperite din importuri;
  • Principalele surse de aprovizionare ale Chinei sunt SUA și Ucraina, exact cei doi actori care au deficit de producție.
  • Estimările arată o nevoie de cotă de import de minim 16 milioane tone, maxim 20 milioane tone în cazul Chinei.
  • EURONEXT indica vineri seara un nivel de 186,26 EUR/tonă vs. 163 EUR/tonă cotație în 10 octombrie 2020. Există, deci, o creștere de 23 EUR/tonă, adică o creștere de 14%.

Sumarizând cele de mai sus, deficitul de producție la nivel mondial va fi afectat de cererea mare a Chinei. Agregarea celor doi factori conduce către creșterea prețului la porumb, conform graficului inserat. În același timp, trebuie ținut cont și de celelalte țări care importă în mod tradițional porumb, precum și de importurile Uniunii Europene.

PIAȚA SEMINȚELOR DE FLOAREA-SOARELUI – NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL

Trendul de creștere resimțit zilele trecute s-a calmat. Cererea și oferta sunt la locul lor, într-o stare latentă de echilibru. Acest lucru este influențat de complexul uleiului de palmier și soia. În România, acest aspect se traduce printr-o cotație de 500-505 USD/tonă în paritatea CPT Constanța sau, exprimat în lei, 2.080-2.095 RON/tonă.

În ceea ce privește semințele de floarea-soarelui high oleic, bonusul suplimentar pentru conținutul de acid oleic este limitat la 10 USD/tonă.

În plan regional, constatăm matematic o lipsă în recolte, după cum urmează:

  • Ucraina, minus 2,7 milioane tone;
  • Rusia, minus 1,5 milioane tone;
  • România, minus 800.000 tone;
  • Total: minus 5 milioane tone la nivel regional.

Cererea va redeveni consistentă încă din decembrie 2020, cu potențare în ianuarie și februarie 2021, când, în mod tradițional, Turcia va dori să achiziționeze circa 400.000-500.000 de tone de marfă pentru procesarea internă.

Stocuri de marfă există în țară, însă marja mai mică sau mai mare de profit va fi determinată de momentul vânzării.

În Ucraina, interesul de achiziție a materiei prime este unul echilibrat. Un parțial dezinteres este arătat de procesatori, dar, după cum arată cotațiile de mai jos, trendul rămâne stabil până la sfârșitul anului.

  • Uleiul de palmier a avut zilele precedente o scădere de 2,6%, iar în ziua următoare a revenit foarte puțin, cu 0.1%.
  • În același timp, previziunea de producție în luna octombrie a scăzut cu 12,2 % din cauza Uraganului La Nina, care afectează disponibilitatea forței de muncă din domeniu.
  • Importurile de ulei vegetal pentru India au scăzut cu 19,6% de la începutul anului ca efect al pandemiei, care a tăiat din cererea venită dinspre HORECA.
  • În Europa, prețul uleiului de rapiță pentru biodiesel a urcat cu 4 EUR/tonă, până la nivelul de 775 EUR/tonă pentru livrare în decembrie 2020.

ȘTIRI PE SCURT

  • Inundațiile au provocat pagube la nivelul culturilor de orez, bumbac și soia în India, cauzând și 60 de decese în rândul locuitorilor.
  • Anul 2020-2021 va fi un foarte volatil la nivelul prețurilor pentru șroturile de soia și floarea soarelui din cauza efectelor pandemiei și a eforturilor Chinei de a-și repopula efectivele de porci după devastarea suferită din cauza pestei porcine.
  • Coreea de Sud a cumpărat 65.000 tone porumb de pe piața internațională, la prețul de 247 USD/tonă CIF, cu livrare în martie 2021.
  • Coreea de Sud licitează pentru încă 55.000 de tone de porumb, fară specificație de origine.
  • Iordania va ieși din nou în licitație la grâu pentru 120.000 tone, cu închidere 21 octombrie 2020.
  • Guvernul Pakistanez a aprobat achiziția a încă 340.000 tone de grâu, după ce a tranzacționat la cel mai mic preț din partea GTCS – Rusia, 284 USD/tonă CIF. Din cantitatea inițială de 1,5 milioane tone, au fost achiziționate până acum 660.000 de tone.
  • Prețul țițeiului rămâne la nivelul de 40 USD/baril în WTI și 43/baril USD în Brent.
  • Dolarul american se întărește în fața EURO, până la nivelul de 1.71.
  • Rubla rusească rămâne la un nivel de 78 RUB pentru 1 USD.
  • BNP PARIBAS va opri finanțarea comerțului cu mărfuri din Geneva. În mod identic procedează și ABN AMRO. Comunicatul BNP PARIBAS subliniază că oprește finanțarea tranzacțională a comerțului cu mărfuri din cauza efectelor pandemiei și a volatilității la care sunt supuse Casele de Comerț. Cei 120 de angajați din Geneva vor fi disponibilizați sau redistribuiți. Trendul de oprire a finanțării tranzacționale este unul generat de imensele pierderi pe care le-au decontat firmele de trading cu mărfuri. Cele mai multe pierderi provin din estimări greșite ale piețelor, din volatilitatea acestora și din poziționarea greșită în long sau short a volumelor de marfă.

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 19 octombrie 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Țintele climatice pe agenda Consiliului European

În luna septembrie, Comisia Europeană a modificat țintele pentru emisiile poluante de atins până în 2030. Conform ultimelor comunicări ale Comisiei, emisiile vor trebui să fie reduse cu cel puțin 55% față de valorile din 1990. Această modificare vine în contextul în care Parlamentul European a votat în favoarea unui obiectiv mai ambițios pentru reducerea gazelor cu efect de seră cu 60% la nivel de UE până în 2030.

Obiectivul actualizat ar trebui să fie atins în mod colectiv de blocul comunitar, păstrând eficiența în vederea costurilor, conform șefilor de stat, care au discutat propunerea Comisiei Europene.

Concluziile summitului Consiliului European arată că acest efort trebuie să fie unul comun, la care să participe toate statele membre în mod echitabil, ținând cont de circumstanțele naționale.

Klaus Iohannis, președintele României, a explicat înainte de reuniune că România e dispusă să accepte ținte „destul de ambițioase”, dar se îpotrivește obiectivelor „foarte ambițioase necondiționat”. Bucureștiul dorește să-și stabilească singur modul în care va face tranziția și să foloseacă în continuare gazelle din Marea Neagră.

Raport piață cereale 12 octombrie 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • Piața grâului – național, regional, global
  • Piața porumbului – național, regional, global
  • Piața semințelor de floarea soarelui – regional
  • Piața rapiței
  • Piața orzului
  • Agribusiness în România
  • Prognoza meteo
  • Raportul WASDE, 10 octombrie 2020

PIAȚA GRÂULUI – NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

Grâul românesc beneficiază de prețul în creștere. Loturile mari încep să fie cotate.

  • Cotațiile portuare în Constanta ajung în pragul de 980 – 998 RON/tonă în paritatea CPT;
  • Cotațiile unităților de procesare (morile) ajung la nivelul de 950 RON/tonă în paritatea FCA ferme în sudul României.
  • Fermele cu stocuri au fixat un nivel de 1.000 RON/tonă FCA, punct de unde discuțiile încep să devină interesante.

În plan regional, avem rezultatele licitației TMO – Turcia, 135.000 tone. Prețul reprezintă marfă + transport.

Din aceeași origine, bazinul Mării Negre, avem de asemenea rezultatele licitației din Pakistan, cu livrare 15 ianuarie 2021.

Licitatia MIT – Iordania a fost anulată pentru moment, însă vor reveni și vor licita din nou.

Prețul final este expresia matematică a prețului grâului livrat în origine, plus costurile de transport, la care adaugăm costurile suplimentare (de obținere a avizelor și autorizațiilor, a garanției de participare la licitație, a finanțării stocurilor,  a costurilor de depozitare a mărfurilor până în ianuarie și, firește, a pierderilor din operare). Reducând totul la un nivel de FOB Constanța, ne rezultă un preț de 205-207 EUR/tonă, cu marja de trading inclusă.

Vizualizând Bursa Mării Negre (BSW), vedem loturi de grâu rusesc tranzacționate astfel:

  • Cotație decembrie 2020: 244 USD/tonă
  • Cotație iulie 2021: 230,5 USD/tonă

În piața fizică, ofertele Novorossysk sunt cotate la 244 USD/tonă cerere versus 237 USD/tonă ofertă pentru luna noiembrie.

Argentina anunță deschiderea pieței pentru semințe de grâu GMO (seceta fiind principalul factor în luarea acestei decizii).

Ucraina anunță decizia UE de a permite semințelor de origine locală (destinate însămânțării) să fie vândute în UE.

Rusia prognozează un deficit de recoltă de 15-20% pentru sezonul viitor din cauza secetei și a înghețului nocturn.

Bursele cresc după ce veștile despre starea grâului rusesc au creat îngrijorare. Stagiul lor de vegetație nu este îmbucurător în absența apei, iar indicele NDVI – VIGOR INDEX este roșu în imaginea de mai jos.

GRAFICUL EVOLUȚIEI PREȚULUI GRÂULUI. EURNOEXT 29.09.2020 – 08.10.2020

Mai jos puteți vizualiza trendul grâului începând cu aprilie 2020. De notat curba de creștere care a început în 10 august 2020.

PIAȚA PORUMBULUI – NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

ROMÂNIA

Piața este influențată de vreme și atunci când plouă crește prețul astfel încât imposibilitatea recoltării face ca lichiditatea să fie scăzută, iar portul trebuie alimentat când sunt nave la operare.

Spirala prețului urcă astfel la niveluri de 170-173 EUR/tonă CPT Constanța, din cauza lichidității alimentate (vom vedea mai jos) și din alte cauze. Prețurile variază în funcție de regiunile țării:

  • în regiunea Moldovei: 750 RON/tonă
  • în sud: 780 RON/tonă
  • în vest: 735-740 RON/tonă

 

REGIONAL

Fermierii din Ucraina recoltează cu dificultate din cauza ploilor căzute în sud-vestul țării, astfel că fenomenul din România de lipsă de lichiditate și producții scăzute din cauza secetei este perpetuat prin creșterea nivelului prețurilor.

Surse sindicalizate din Ucraina indică o scădere a potențialului de recoltă cu 2,3 milioane tone. Fermierii din ucraineni încep să nu își poată onora contractele din cauza producțiilor mici și situația devine similară cu cea a României.

La nivel de UE, prognoza pentru porumb este diminuată cu 1,3 milioane tone, până la un nivel de 65 milioane tone.

GLOBAL

SUA sunt la un nivel de recoltare de circa 26%. Surse indică o scădere a randamentului la 11,15 tone/hectar, de la 11,17 tone/hectar luna trecută. Indicația de recoltă scade la 377 milioane tone, de la 374 milioane tone.

Brazilia indică 105 milioane tone.

Argentina indică 47 milioane tone.

FAO indică, de asemena, scăderi ale producției în UE, Ucraina și Rusia.

Mai jos, regăsiți curba de preț a porumbului pe Euronext, curbă ascendentă începând din 20 iulie. Este interesantă comparația cu sfârșitul anului trecut, unde nivelurile se apropiau de ceea ce vedem astăzi. Creșterea prețului porumbului are loc pe fondul nivelului de recoltă mai scăzut în Marea Neagră și a influenței SUA prin CBOT, ce se află într-o situație similară.

PIAȚA SEMINȚELOR DE FLOAREA SOARELUI – REGIONAL

Calmul zilelor precedente a fost, în sens narativ, liniștea de dinaintea furtunii. Piața a început să se miște din nou în sus datorită agregării următorilor factori:

  • Uleiul de palmier continuă să se întărească din cauza scăderii stocurilor și a efectelor ploilor aduse de uraganul La Nina, care afectează zone întinse din Oceanul Pacific și riverane, după cum puteți observa în fotografia de mai jos și legenda aferentă.
  • Cu stocuri micșorate, analiștii prevăd un ritm de creștere al cotațiilor uleiului de palmier în următoarele 2-4 luni.
  • Uleiul de soia primește prin acest efect colateral un surplus în sens de cerere și, automat, cotații de preț pozitive pe CBOT.
  • Cotațiile țițeiului influențează, la rândul lor, prin WTI 41 USD/baril și BRENT 43,17 USD/baril, în special din cauza uraganului Delta care a atins Golful Texas pe 9 octombrie.
  • În Ucraina, procesatorii care au vândut în lipsă ulei brut nu găsesc marfă ieftină în piață, parțial din cauza default-urilor generate de fermieri și de faptul că aceștia din urmă, stimulați de fostele prețuri, au așteptări mai ridicate.
  • În privința prețurilor uleiului brut, 960 USD/tonă este nivelul indicat pentru noiembrie, în timp ce JFM (ianuarie-februarie-martie) indică 935 USD/tonă, în creștere față de ultimul raport.

Concluzia este că piață florii soarelui se mișcă în sus după agregarea factorilor menționați și în contextul în care Romania, Ucraina și Rusia ar avea un deficit de producție de 5 milioane de tone de semințe de floarea soarelui. Piața se autocorectează întotdeauna după principiul cererii și al ofertei, niciun alt factor sau intervenție neputând suplini acești doi indicatori principali.

PIAȚA RAPIȚEI

  • Stabilește un punct de referință la nivelul de 394 EURO/tonă, MATIF.
  • Este susținută de complexul uleiurilor de palmier-soia.
  • Este influențată de asemenea de paritatea euro/dolar.
  • Pe piața locală, oferta de achiziție este de MATIF noiembrie minus transport până la procesator.
  • Cererea este cotată însă cu 10-11 euro mai sus, datorită loturilor subțiate existente în stocurile fermierilor.

PIAȚA ORZULUI

  • Indică o creștere, dar nu este spectaculoasă (circa 3 EUR/tonă).
  • În piața internă, loturile se vând încet, pe măsura consumului necesar.

AGRIBUSINESS ÎN ROMÂNIA

Piața continuă să aibă același status ca săptămână trecută, cu fermieri care nu pot onora contracte către cumpărători, cu intermediari/integratori care, la rândul lor, nu pot onora contractele către cumpărătorii finali. Cumpărătorii finali doresc marfa și, implicit își doresc execuția contractuală. Statul nu intervine în acest peisaj și nu este de competența sa intervenția într-un act comercial al unor părți.

Din cele de mai sus, extragem câteva idei care pot completa sau genera eventuale acțiuni ale părților în viitorul apropiat:

  • Sunt vânzători care nu pot onora efectiv contractele din cauza lipsei de producție;
  • Sunt vânzători care nu doresc să onoreze contractele din motive de piață crescută;
  • Sunt vânzători care au fost prea optimiști în evaluarea recoltei proprii;
  • Sunt vânzători care sunt, la rândul lor, penalizați de cei care trebuiau să le livreze marfa și astfel a fost creat un lanț al blocajului;
  • Sunt cumpărători care au nevoie să recepționeze marfa, pentru că au o destinație pentru această marfă;
  • Sunt cumpărători care își exercită drepturile contractuale în dauna pecuniară a vânzătorului.

Este extrem de dificil în a segmenta vânzătorii în cele două categorii distincte, de bună și rea intenție. De asemenea, este dificil de segmentat cumpărătorii.

Ce se poate face în sensul soluționării problemelor descrise mai sus?

  • Să se inițieze DIALOGUL;
  • Să se inițieze MEDIEREA;
  • Să se convertească în acțiuni concrete bazate pe cifre;
  • Să se folosească simetria și înțelegerea și să nu se uzeze de poziții de forță sau emoționale;
  • Fiecare parte să fie conștientă că va avea un deficit financiar rezultat din actul comercial al anului 2020;
  • Ambele părți trebuie să conștientizeze că acest an va trece, iar amândouă entitățile au nevoie simbiotic una de cealaltă în procesul colaborativ care se convertește în profit, siguranță și încredere.

România are un potențial mare și a demonstrat încă o dată că este principalul bazin de materie primă a Uniunii Europene pentru porumb, grâu și floarea soarelui.

PROGNOZA METEO

După o lungă perioadă de secetă, România a beneficiat de precipitații abundente. Temperaturile au scăzut și vedem cu optimism dezvoltarea viitoare a culturilor de toamnă. Prognoza de precipitații până pe 21 octombrie generată de modelul satelitar European indică nivelul de precipitații pentru România cu o zonă verde și pe alocuri albastră (a se vedea legenda).

În același timp, câmpiile rusești suferă, lipsa de precipitații indicând probleme, din cauza stagiului de vegetație cu care vor intra în iarnă, nemaipunând la socoteală că deja înghețul de noapte este o normalitate în Rusia. În Siberia ninge deja, deci ne îndreptăm către apusul toamnei și apariția fenomenelor de iarnă.

RAPORTUL WASDE, 10 OCTOMBRIE 2020

RAPORT USDA GRÂU – versus septembrie

  • Producție la nivel global foarte ușor crescută cu 0,46 mililoane tone;
  • Consum mai mare cu 0,87 milioane tone;
  • Stocurile sunt mai mici cu 1,13 milioane tone.

SINTEZĂ 2020: un deficit de 1,54 milioane tone din agregarea celor trei componente de mai sus, aspect care va menține tendințele actuale ale pieței grâului și anume de creștere înceată, dar sigură a prețului.

RAPORT USDA PORUMB – versus Septembrie

  • La nivel global, a fost raportată o producție mai mare cu 3,5 milioane tone;
  • Consumul crește cu 7,69 milioane tone la nivel global;
  • Scad stocurile cu 4,91 milioane tone.

SINTEZĂ: deficitul din stocuri este agregat cu consumul în creștere, dar balansat de producția puțin mai ridicată la nivel mondial, de 3,5 milioane tone.

Tendința de preț este crescătoare în bazinul Mării Negre, din trei motive:

  1. Lipsa de lichiditate din cauza nivelurilor mai mici de recoltă (România + Ucraina + Rusia);
  2. Apariția ploilor a redus recoltarea, deci mărfurile deja contractate nu au putut pleca către porturi
  3. Lipsa celor 6 milioane de tone din stocurile americane agregate cu diminuarea productivității.

RAPORT USDA SOIA – versus septembrie

  • Producția globală este în scădere cu 0,71 milioane tone;
  • Consumul global a crescut cu 2,27 milioane tone;
  • Stocurile au scăzut cu 2,26 milioane tone.

SINTEZĂ: din agregarea unei producții mai mici cu consum mai mare, adăugând și un nivel de stocuri diminuat a avut loc o creștere a cererii, care va conduce prețul în sens pozitiv.

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 12 octombrie 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Demers european al Clubului împotriva plafonării obligatorii

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

  • Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;
  • Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;
  • Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;
  • Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunatoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;
  • În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Idea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală”, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.”

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

  • Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
  • Camera Agrară a Republicii Cehe
  • Asociația Agricolă a Republicii Cehe
  • Camera Agricolă și Alimentară Slovacă
  • Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare
  • Confagricoltura, Italia
  • Consiliul Agricol Danez
  • Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria
  • Camera de Agricultură și Comerț, Estonia
  • „Parlamentul Fermierilor” Letoni
  • Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Poziția comună în limba engleză poate fi consultată accesând butonul de mai jos:

Coaliție pentru un PAC verde

O coaliție formată din 30 de organizații ale societății civile europene a scris săptămâna aceasta liderilor UE solicitând alinierea completă a reformei PAC la obiectivele mai largi ale Pactului Ecologic European (Green Deal). Scrisoarea deschisă de 2 pagini, datată 30 septembrie, este adresată președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, președintelui Parlamentului European, David Sassoli, și cancelarului german, Angela Merkel (deoarece Germania deține președinția rotativă a Consiliului). Semnatarii (Biroul European de Mediu (EEB), BirdLife Europe, Compassion in World Farming, Corporate Europe Observatory, EFFAT, EPHA, Friends of the Earth Europe, IFOAM Organics EU, OSEPI, PAN Europe, Slow Food, WWF & Zero Waste Europe), reprezintă cetățenii europeni din arii precum agricultura, dezvoltarea, clima, mediul și sănătatea publică. Aceștia afirmă că „un mandat democratic puternic stă la baza Pactului Ecologic European și a Strategiilor Farm to Fork și pentru Biodiversitate”, invitându-i pe cei trei politicieni să „le transpună în acțiune”. Ei insistă asupra faptului că reforma PAC trebuie să fie adecvată pentru a îndeplini obiectivele acestor strategii, deoarece „este momentul ca Europa să acționeze și să își asume responsabilitatea de a trece de la această fragilitate [COVID-19] la o nouă vitalitate”.

În timp ce Președinția germană pregătește o abordare generală a viitoarei PAC înaintea reuniunii Consiliului 19-20 octombrie, iar deputații își finalizează poziția înainte de sesiunea plenară din 19-22 octombrie, coaliția îndeamnă liderii UE să modifice propunerea PAC din 2018 și prezintă trei priorități generale:

  1. oferă PAC o direcție clară și o guvernanță robustă, prin integrarea obiectivelor relevante ale Pactului Ecologic în PAC și asigurarea cadrului coerent cu politici mai largi (sănătate, climă, dezvoltare internațională, tranziție justă, economie circulară și poluare zero). Subvențiile trebuie, prin urmare, legate de aceste obiective pentru a asigura progresul și atingerea lor.
  2. să se asigure că PAC nu sprijină sau stimulează practicile dăunătoare sau practicile care sunt incompatibile cu Grenn Deal, inclusiv garanții mai mari pentru a opri sau preveni subvenționarea practicilor agricole care au impact negativ asupra mediului, climatului, sănătății sau dezvoltării internaționale, cum ar fi producția intensivă de animale.
  3. împuternicirea fermierilor și a actorilor din mediul rural să devină factori de schimbare pozitivă, inclusive printr-o finanțare PAC suficientă și calitativă, care să stimuleze și să recompenseze fermierii care îndeplinesc obiectivele Green Deal, cum ar fi reducerea pesticidelor, utilizarea îngrășămintelor și a antimicrobienelor, creșterea agriculturii organice, agroecologie și agro-silvicultură, protejarea unor caracteristici ale peisajului cu biodiversitate ridicată, reducerea emisiilor de GES, prevenirea pierderii și acrisipei alimentare și schimbarea tiparelor dietetice.

În concluzie, organizațiile care au aceleași idei invită politicienii europeni de top „să acționeze pentru a oferi un viitor mai ecologic, mai echitabil și mai sănătos pentru sectorul nostru agricol”.

Célia Nyssens, responsabil cu politici pentru agricultură al EEB, a declarat că „demontarea sistematică a cerințelor de mediu de bază și reticența de a utiliza fondurile PAC pentru a aborda crizele climatice și ale biodiversității sunt în opoziție directă cu fiecare angajament de mediu și climatic al statelor membre UE”. Fostul ofițer de politici al ONG-ului scoțian Nourish a spus că „trebuie respectate dovezile științifice și milioanele de europeni care au cerut acțiuni. Factorii de decizie europeni trebuie să ofere o PAC mai ecologică și mai echitabilă înainte să fie prea târziu”.

Hotărârea CEJ privind decretul francez de etichetare a laptelui

Legislația UE destinată armonizării normelor privind etichetarea originii alimentelor și, în special, a laptelui nu împiedică statele membre „să impună anumite informații suplimentare cu privire la origine sau proveniență”, conform unei hotărâri emise de Curtea Europeană de Justiție (CEJ) din 1 octombrie. Dar adoptarea acestor informații este condiționată, printre altele, de existența unei legături dovedite în mod obiectiv între originea sau proveniența unui aliment și anumite calități ale acestuia.

Normele prevăzute de Regulamentul 1169/2011 prevăd, într-o manieră armonizată, indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență a alimentelor, cu excepția anumitor categorii de carne și lapte, în cazul în care lipsa indicării nu ar putea induce în eroare consumatorul.

Cazul își are originea într-o acțiune introdusă de Groupe Lactalis împotriva prim-ministrului francez și a miniștrilor justiției, agriculturii și economiei, care urmăresc să anuleze un decret care impune etichetarea originii laptelui și laptelui folosit ca ingredient în alimentele preambalate. Consiliul de stat francez a adresat întrebări cu privire la interpretarea regulamentului către CEJ.

Avocatul general, Gerard Hogan, a menționat anterior că statele membre pot impune cerințe suplimentare, din motive specificate în regulament, inclusiv sănătatea publică, protecția consumatorilor, prevenirea fraudei, protecția drepturilor de proprietate și evitarea concurenței neloiale. De asemenea, țările trebuie să demonstreze că majoritatea consumatorilor consideră că informațiile sunt valoroase și trebuie să existe o legătură dovedită între anumite calități ale alimentelor și proveniența sau originea acestora. Avocații subliniază în hotărâre că cele două elemente nu pot fi combinate pentru a justifica o cerință suplimentară de etichetare a originii doar pe baza opiniilor subiective ale consumatorilor cu privire la proveniența alimentelor (așa-numitul naționalism alimentar).

Într-o declarație emisă de Asociația Europeană a Produselor Lactate (EDA), secretarul general, Alexander Anton, observă că CEJ „a respins schema franceză obligatorie de etichetare a originii pentru lapte și lactate. Franța nu a arătat niciun criteriu obiectiv valid pentru o diferență de calitate care este o condiție prealabilă pentru orice sistem național obligatoriu de etichetare a originii”. EDA „apreciază acest rezultat și va continua să apere piața unică europeană a laptelui și a produselor lactate și nu numai”, a declarat lobbyistul cu sediul la Bruxelles.

În cadrul Strategiei Farm to Fork, Comisia Eurpeană este pregătită să prezinte o propunere privind etichetarea obligatorie a originii pentru alte produse alimentare (ultimul trimestru în 2022).

Deputații ENVI cer protecția albinelor

Deputații din Comisia de mediu a Parlamentului European au declarat, pe 1 octombrie, că sunt gata să obiecteze la orice propunere a Comisiei care reduce protecția albinelor și a altor polenizatori, spunând că Documentul de orientare pentru albine (BGD) revizuit este mai slab decât cel prezentat în 2013 (incluzând o mortalitate a albinelor legată de pesticide de 7%).

În timpul unui schimb de opinii, joi dimineață, între membrii comitetului, Klaus Berend al DG SANTE (șeful unității de pesticide și biocide) și Manuela Tiramani (șefa unității de evaluare inter pares a pesticidelor), Berend a declarat că executivul european intenționează să revină cu un BGD actualizat în 2021 (posibil în martie). El a spus că agenția din Parma lucrează din greu la revizuire cu experții lor, și este mulțumit de „consultarea cuprinzătoare” în revizuirea Documentului de orientare.

Statele membre au discutat cele patru abordări enumerate în „Revizuirea documentului de orientare pentru evaluarea riscurilor pentru albine” la un comitet permanent în iulie, în timp ce majoritatea delegațiilor și-au exprimat preferința pentru „abordarea 2” (pentru a obține pragul efectului acceptabil pe dimensiunea coloniei pe baza variabilității lor naturale), a remarcat el.

Următorul grup de lucru cu managerii de risc este programat pentru sfârșitul acestei luni.

La rândul său, Tiramani a declarat că EFSA desfășoară una dintre „cele mai cuprinzătoare consultări vreodată” cu statele membre, experți, evaluatori de risc, manageri de risc, COPA-COGECA, ECPA etc., cu o consultare publică care se așteaptă să fie lansată „în timp util”. Aceasta din urmă „va permite publicului să comenteze BGD înainte de a fi publicat”, a declarat expertul științific.

Președintele comisiei, Pascal Canfin, l-a avertizat pe Berend că Parlamentul European este gata să blocheze o abordare mai slabă, similară cu anul trecut, când 533 de deputați s-au opus unei propuneri privind evaluarea impactului pesticidelor asupra albinelor, după ce delegațiile naționale au încercat să reducă nivelul de protecţie.

În timpul dezbaterii, un număr de europarlamentari precum Martin Hojsík (RE, Slovacia) și Martin Häusling (Verzii, Germania) au solicitat Comisiei să revină la punerea în aplicare a documentului de orientare din 2013, acesta din urmă spunând că cele patru abordări erau „pro-industrie”. Dar Berend a fost clar că „acest lucru nu ne va duce înainte, deoarece știm din partea statelor membre că majoritatea nu sunt de acord cu acesta, așa că trebuie să fim deschiși pentru a găsi o altă soluție”. „Dar o altă soluție nu înseamnă că va exista o slăbire a nivelului de protecție”, a adăugat oficialul, care este doctor în chimie a polimerilor (Universitatea din Freiburg).

Audierea noului comisar pentru comerț

Sustenabilitatea a fost subiectul cheie pentru europarlamentarii din Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului, când au avut șansa de a-l audia pe vicepreședintele executive, Valdis Dombrovskis, cu privire la gradul său de adecvare pentru portofoliul comerț pe 2 octombrie.

În cadrul ședinței, politicianul leton a insistat asupra faptului că SUA trebuie să ajungă la un acord negociat cu UE în disputa de lungă durată privind subvențiile pentru avioanele comerciale, cu amenințarea sancțiunilor în caz contrar. 

Președintele comisiei, Bernd Lange, a început ședința printr-un memento că „politica comercială se confruntă cu multe provocări”. Au existat „o mulțime de țări, mulți politicieni care încercau să deschidă Cutia Pandorei privind protecționismul”, s-a plâns europarlamentarul german. „Ar trebui să respectăm sistemul bazat pe reguli”, a spus politicianul S&D, subliniind necesitatea reformării OMC. Lange a insistat, de asemenea, având în vedere gama largă de portofolii deținute de Dombrovskis, că „a fi comisar comercial este o slujbă cu normă întreagă”.

În timpul audierii de 3 ore, Dombrovskis a fost de acord că UE „se confruntă cu multe provocări importante” în domeniul comerțului, reamintind membrilor comitetului că el însuși a fost europarlamentar în perioada 2004-2009. Fostul premier leton (2009-2014) a subliniat importanța dosarului pec acre urmează să-l preia.

Comisia desfășoară o revizuire amplă și va „prezenta o nouă foaie de parcurs pentru politica comercială”. Acesta „consolida setul nostru de instrumente”, permițând UE să se apere și să-și valorifice rolul de casă de putere comercială globală. „Doar o Europă deschisă lumii”, a spus el, ar putea modela politica comercială internațională.

Politicianul a subliniat, de asemenea, importanța durabilității și climatului, menționând că „domeniul comerțul poate oferi rezultate reale aici”. Promițând să colaboreze îndeaproape cu deputații europeni, viitorul comisar comercial s-a angajat să propună respectarea Acordului Climatic de la Paris „ca prioritate esențială” în acordurile comerciale. „Deschiderea merge mână în mână cu corectitudinea”, a spus el.

Vorbind tot timpul în engleză, comisarul leton a spus că „nu va depune niciun efort în revitalizarea” relațiilor comerciale ale Europei cu Statele Unite. Cu toate acestea, dacă Washingtonul ar continua să se „dezlipească” de sistemul multilateral, UE „nu va ezita” să-și apere interesele.

Noul șef al comerțului consideră Africa ca un „partener cheie pentru Europa”, cu care își dorește ca obiectiv pe termen lung un acord „de la continent la continent”. „Africa este continentul cu cel mai mare potențial de creștere din lume”, a spus Dombrovskis. El se „angajează să consolideze acordurile de parteneriat economic cu Africa, să construiască lanțuri de valoare rezistente și să stimuleze investițiile publice și private durabile în sectoare de interes reciproc”.

Trecând la relațiile viitoare cu Marea Britanie, nativul de la Riga a spus că este în „interesul puternic al ambelor părți” să aibă „relațiile comerciale cât mai apropiate posibile”, dar asta ar depinde de respectarea Acordului de Retragere. Octombrie va fi „o lună critică”, în domenii precum condiții de concurență echitabile și pescuit, a subliniat el.

În cazul Airbus / Boeing, Dombrovskis a spus că „abordarea noastră a fost foarte clară, în sensul că preferăm o soluționare negociată”. Politicianul fusese deja în discuții cu reprezentantul american al comerțului, Robert Lighthizer, despre cum se poate realiza acest aspect și a făcut o propunere formală despre începerea negocierilor. „În absența unei soluționări negociate, desigur, nu vom avea nicio altă variant decât să impunem tarifele în conformitate cu hotărârea OMC în cazul Boeing.” “Vom folosi aceste drepturi dacă nu va exista o soluționare negociată”, a adăugat el. „Este clar că trebuie să reechilibrăm această relație.”

Ca răspuns la o întrebare a lui Christophe Hansen (PPE) din Luxemburg privind relațiile UE-SUA, el a insistat că relația transatlantică este cea mai mare din punct de vedere al comerțului și investițiilor din lume. Vicepreședintele Comisiei a spus că „trebuie să readucem SUA la masa negocierilor”, subliniind necesitatea de a descalifica tensiunile actuale.

Ca reacție la întrebarea socialistului belgian Kathleen Van Brempt cu privire la o propunere privind o mai bună aplicare a capitolelor comerciale și de dezvoltare durabilă (TSD) în acordurile comerciale și sancțiunile care urmează să fie utilizate, Dombrovskis a fost de acord că „punerea în aplicare și aplicarea capitolelor TSD ar trebui să fie intensificate. Trebuie să lucrăm la punerea în aplicare și vom fi mai activi în acest domeniu”.

Vorbind pentru grupul Renew, Karin Karlsbro (Suedia) a remarcat faptul că mecanismul de ajustare a frontierelor cu carbonul a fost o „prioritate pentru Comisie, iar capitolele de sustenabilitate includ acum o referință obligatorie la Acordul de la Paris”, dar a dorit să știe ce alte măsuri ar introduce Dombrovskis pentru a se asigura că Europa a rămas o putere puternică pentru un comerț echitabil și durabil. De asemenea, ea a dorit să știe cum se va îmbunătăți „comunicarea despre beneficiile acordurilor comerciale, inclusiv în legătură cu obiectivele climatice”.

Europarlamentarul verde finlandez, Heidi Hautala, a dorit să afle mai multe despre ceea ce Dombrovskis intenționează să facă pentru a combate dumpingul și subvențiile de stat din întreaga lume. Ea a subliniat, de asemenea, importanța protejării Amazonului în cadrul acordului Mercosur, numind pădurea enormă „plămânii lumii”. „Trebuie să ne consolidăm setul de instrumente”, a răspuns el. „Am folosit în mod activ măsurile noastre de salvgardare”, cu „rezultate bune”, a continuat el. În ceea ce privește acordul comercial cu blocul sud-american, el a spus că este important ca „să purtăm discuții semnificative cu Mercosur”, despre defrișări și acordul climatic de la Paris ca parte a procesului de ratificare.

Laszlo Becsek

Laszlo Becsek

BIOFARM S.R.L. 

Dr. Ing. Laszlo Becsek este vicepreședinte al Clubului Fermierilor Români, membru fondator al asociației și un fermier cu un model de afacere de succes, care îi poate inspira și pe alți fermieri.

Laszlo Becsek este administrator si asociat unic al firmei BIOFARM S.R.L. cu sediul de activitate în Târgu Secuiesc. A absolvit facultatea de agricultură din Cluj-Napoca și ulterior a devenit Doctor în agronomie. 

De la 0,6 la 1.000 hectare

Ferma domnului Becsek desfășoară activitate agricolă pe o suprafață de 1.000 de hectare de teren arabil, având în asolament cartofi pentru consum, cartofi pentru sămânță, grâu, rapiță, porumb și ceapă.

Din totalul terenului lucrat, 40-50% este irigat, sursa fiind o apă curgătoare de suprafață.

Laszlo Becsek ne-a împărtășit din cunoștințele sale în domeniul culturii de cartof, o cultură total diferită de cea a cerealelor din mai multe motive. Acestea se diferențiază atât prin tehnologia de cultivare, cât și prin utilajele specifice ale acestei culturi. Cartoful, mai pretențios de fel, necesită utilaje specifice, nu numai în câmp, ci și în procesul de înmagazinare, depozitare, ambalare și transport.

Și din punct de vedere al investițiilor, cartoful necesită un efort financiar mult mai mare, ajungând la 20.000 RON/ha la cartoful pentru consum și 40.000 RON/ha la cel pentru sămânță.

Domnul Becsek a început afacerea în 1995 cu doar 0,6 hectare de cartofi cultivați, însă determinarea de a dezvolta afacerea l-a îndemnat să închirieze mai mult teren arabil și să cumpere o parte din el, astfel încât de peste 15 ani lucrează 1000 de hectare.

În paralel cu creșterea suprafeței cultivate, a investit în mașini agricole performante, în depozite pentru cartofi, în mașini de ambalat și mașini frigorifice care facilitează transportul produsului final.

Anul 2004 a reprezentat un an în care s-a produs o schimbare în ferma lui Laszlo Becsek, una care s-ar putea numi și un salt important în istoria societății agricole, întrucât a reușit să achiziționeze silozul de cereale din Tg. Secuiesc, iar mai apoi a urmat procesul de reînnoire a acestuia și punerea în funcțiune.

Toate investițiile din cadul fermei au fost realizate atât prin fonduri europene, cât și prin credite bancare și fonduri proprii.

Planuri de viitor

Planurile de viitor sunt ambițioase, însă domnul Becsek a demonstrat de-a lungul timpului că este nevoie de încredere și o echipă unită care să pună lucrurile în mișcare pentru a reuși în tot ce-și propune.

Dorește pe viitor să extindă capacitatea de depozitare pentru culturile de cartofi și ceapă și să îmbunătățească nivelul de dotare al fermei cu utilaje performante de ultimă generație.

Pandemie cu efecte pozitive

Pandemia nu și-a făcut simțită prezența în cadrul fermei, deoarece ritmul a fost mai alert ca niciodată. Adevărata provocare a constituit-o onorarea cererilor deosebit de mari ale clienților, chiar și în condițiile restrictive impuse de criza fără precedent.

Această provocare a avut consecințe pozitive în final, domnul Becsek reușind să-și depășească planurile inițial propuse.

“Făcând un bilanț la jumătatea anului, am constatat că am ajuns la o performanță mult mai mare decât cea pe care am anticipat-o, fapt pe care-l consider o reușită în condițiile economice actuale”. O altă reușită este determinată de achiziționarea, în a doua jumătate a anului, a unor mașini agricole de ultimă generație, reprezentând un salt tehnologic și de performanță uriaș în activitatea fermei.

Cu toate că a depășit obiectivele inițiale în ceea ce privește producția, țelurile pe termen lung, ce au fost propuse la începutul anului, încă reprezintă un factor de motivație. Întrebat ce așteptări are pentru finalul anului 2020, a răspuns cu franchețe că speră să se bucure de îndeplinirea tuturor obiectivelor propuse în acest an.

Secretul performanței - un sistem care funcționează

Nu mai este un secret că afacerea lui Lazslo Becsek este una demnă de urmat.

Cu o echipă de 72 de oameni și tehnologia potrivită, a ajuns la performanța de a avea o productivitate sporită la cereale de 7.000kg/ha, la rapiță 3.500 kg/ha, la cartof 42.000 kg/ha, iar la ceapă de 48.000 kg/ha.

Un alt exemplu că un management bun face diferența, este faptul că producția de cartofi și de ceapă este livrată în întregime în supermarketuri, îndeplinind toate cerințele de calitate solicitate. „Am reușit sa creăm un adevărat sistem care funcționează”.

Totodată, consideră că prin acordare de locuri de muncă într-o zonă rurală, fermierii pot dezvolta zona respectivă.

Din ferma lui Laszlo Becsek

Activități agricole în ferma lui Laszlo Becsek

Raport piață cereale 6 octombrie 2020

Raportul de astăzi conține informații despre:

  • Piața grâului
  • Piața porumbului
  • Piața semințelor de floarea-soarelui
  • Piața rapiței
  • Porturi românești – raport operare

PIAȚA GRÂULUI – NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

În primele rapoarte, subliniam rolul dublu, în sens pozitiv, pe care grâul românesc îl joacă în liga Mării Negre, precum și în Uniunea Europeană. În aceste momente, el beneficiază de creșterile din bazinul Mării Negre, cotațiile sale situându-se la nivelul celor ruso-ucrainene. Asistăm la o nouă rundă de devalorizare a monedei americane. Acest aspect deteriorează prețul în euro, pornind de la paritatea euro-dolar.

În paritatea CPT Constanța, nivelul de tranzacționare a grâului cu proteină bază 12% se cifrează la 190-192 EUR/tonă, cu o diferență de nivel negativă de 5 EUR/tonă pentru specificația furaj, adică sub 11,5% proteină și/sau masă hectolitrică, sub baza de 75 kg/hl. Conversia în lei ne indică un nivel de preț de 930 RON/tonă ca medie. Lichiditatea este însă foarte scăzută. Stocurile rămân în curțile fermierilor în așteptarea opțiunii de vânzare la un nivel mult mai ridicat. Baza așteptărilor reprezintă nivelul de rezistență de 1.000 RON/tonă.

Pe plan intern, cotațiile rămân neschimbate, dar nu sunt alimentate de lichiditate. În continuare sunt tranzacționate loturi mici, doar pentru a genera o mică infuzie de capital în ferme, capital necesar cheltuielilor curente și acoperirii datoriilor pe termen scurt. Prețurile rămân la nivelurile săptămânii trecute, de 920-950 RON/tonă CPT unități de procesare, în funcție de zonă.

Rusia, prin vocea ministerului de resort, remarcă diferența dintre prospecția lor de recoltă de 82 milioane tone de grâu și cea a USDA de 78 milioane de tone. Cele 4 milioane includ Crimeea, cu 700.000-800.000 tone. Este o diferență notabilă, dar niciuna dintre părți nu are o susținere faptică, astfel încât acest diferend al cifrelor de recoltă să fie rezolvat.

MIT Iordania, care se ocupă de licitațiile pentru suplinirea nevoilor interne, a antamat 120.000 de tone de grâu (12,5% proteină) pentru livrare decembrie 2020, la un preț de 257,9 USD/tonă, de la Al-Dahra, firmă care are interese și în România prin concesiunea Insulei Mari a Brăilei. Costul de transport estimat este de 19 USD/tonă, ceea ce reflectă un preț în FOB Origine de 238,9 USD/tonă. Nu se cunoaște originea, însă cu certitudine nu este sud-americană (Argentina) și nici australiană.

Surprinzător, România este creditată cu un export de grâu în Maroc de 48.785 tone în acest sezon.

O re-estimare a stocurilor și a producției americane de grâu ridică nivelurile de preț europene, precum și pe cele ale burselor americane. USDA a declarat că producția totală de grâu va scădea cu 5% de la an la an, în timp ce rezervele de cereale din țară au scăzut cu 8% față de anul trecut. Se așteaptă ca recolta totală de grâu din SUA să ajungă la 49,668 milioane tone, în scădere față de estimarea sa de 50,23 milioane tone expusă în raportul WASDE din 10 septembrie. Scăderea provine din suprafața mai mică agregată cu randamente mai mici. Grâul de iarnă scade la un nivel de producție de 31,87 milioane tone, față de estimarea anterioară de 35,84 milioane tone. Estimarea de producție se cuplează în mod natural cu stocurile, care au scăzut cu 8%, de la 63,48 milioane tone, la 58,78 milioane tone, adică cu 4,7 milioane tone. EURONEXT a reacționat în consecință în doua zile consecutive, 29-30 septembrie, conform graficului de mai jos:

Au apărut probleme în campania de semănat rusească din cauza lipsei ploilor și a înghețului de noapte. Ultimele prognoze nu ajută deloc sezonul rusesc de însămânțare a grâului, lipsa precipitațiilor influențând negativ acest proces.

În Ucraina, seceta severă a încetinit semănatul grâului de iarnă, procesul fiind cel mai lent din ultimii 10 ani, conform Reuters. Fermierii ar putea extinde plantarea până în decembrie. Doar 1,5 milioane de hectare (25% din suprafața preconizată) fuseseră semănate începând cu 28 septembrie. Anul trecut, fermierii semănaseră 2,9 milioane de hectare. O însămânțare târzie creează riscul de scădere a recoltei viitoare, pentru că iarna se apropie, iar culturile nu sunt dezvoltate suficient.

Argentina reduce prognoza de recoltă a grâului de la 21 milioane tone la 17 milioane tone din cauza secetei persistente.

PIAȚA PORUMBULUI – NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

Piața porumbului românesc este în continuare dominată de următoarele caracteristici:

  • Lipsa lichidității în ferme pentru onorarea contractelor încheiate în mai-iunie;
  • Lipsa lichidității în cazul intermediarilor pentru a-și onora, la rândul lor, contractele de vânzare;
  • Starea de incertitudine din rândul cumpărătorilor finali, care nu primesc mărfurile contractate.

Din acestă situație se desprind efecte colaterale cu impact financiar efectiv în ferme.  Lipsa producției face ca veniturile să nu mai existe, însă creează o presiune din partea cumpărătorilor, fie intermediari sau finali, care își doresc onorarea contractelor. Aceste presiuni se convertesc pecuniar în curtea fermierilor, prin sume penalizatoare, care doresc să acopere înlocuirea mărfurilor cumpărătorului. Fermele intră astfel într-un tunel al disputelor și al discuțiilor formulate verbal sau prin notificări cu cumpărătorii.

Clubul Fermierilor Români susține medierea și concilierea de pe poziții egale, cu înțelegere și asumare de către ambele părți, estomparea efectelor anului 2020 prin dialog deschis, transparent și în bună înțelegere, spre rezolvarea amiabilă și în bună relaționare a discuțiilor și disputelor apărute din cauza efectelor secetei covertite în lipsa mărfurilor.

Invităm fermierii care sa află în situații dificile, de imposibilitate a onorării contractelor semnate forward, să contacteze consultantul Clubului pentru asistență în mitigarea și medierea penalităților, precum și pentru restabilirea colaborării pe baze echitabile.

Cezar Gherghe – cereale@cfro.ro – 0749.777.711.

Cumpărătorii, la rândul lor, au de executat cantitățile contractate, iar lipsa volumelor achiziționate forward generează efecte financiare negative, care afectează bilanțul de profit și pierdere al celor în cauză, prin incumbarea costurilor de înlocuire. Foarte mulți dintre cumpărători, din ambele categorii, migrează către vestul României, în căutarea volumelor lipsă, ținând cont că vestul a beneficiat de condiții meteo bune și, implicit, de recolte bune de porumb. De asemenea, tendința de înlocuire se canalizează și către Serbia, în căutarea mărfurilor care să înlocuiască volumele contractate.

Indicațiile de preț țin cont de nevoia de înlocuire, după cum urmează:

  • CPT Constanța: 790-798 RON/tonă
  • Sud-Est și Sud-Vest: 740-750 RON/tonă
  • Vest: 700-720 RON/tonă

În plin sezon de recoltare al porumbului, estimarea în sens negativ a stocurilor locale din SUA de către USDA reprezintă un efect deosebit de agravant, care creează un efect de grenadă în piețele internaționale. Există o revizuire negativă cu 10% a stocurilor de porumb, până la un nivel de 50,675 milioane tone. Lipsa celor 5 milioane de tone pune la îndoială credibilitatea USDA.

În Ucraina, recoltarea porumbului a ajuns la 10%. Productivitatea este însă scăzută, iar sursele interne indică 36,4 milioane tone, versus 38 milioane tone evaluarea WASDE din 10 septembrie. Ritmul de export va scădea pe măsura recoltării, ca efect al declinului producției și al anunțului USDA de diminuare a stocurilor. În Rusia, nivelul recoltării porumbului a ajuns la 25%, fiind mai avansat decât în Ucraina. Ploile apărute în Ucraina vor duce la creșterea prețului în porturi, iar lipsa lichidității va face ca cererea de acoperire să crească.

În UE-27, producția totală de porumb rămâne în scădere, de la 64,6 milioane tone în august la un nivel de 62,8 milioane tone. Anul trecut, producția la nivel european a fost de 65,3 milioane tone.

În America de Sud, Argentina reduce prognoza de recoltă de la 50 milioane tone la 47 milioane tone din cauza secetei. Brazilia rămâne stabilă la evaluarea de 113 milioane tone porumb.

PIAȚA SEMINȚELOR DE FLOAREA-SOARELUI – NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

Recoltarea se apropie de sfârșit, deși există unele zone din sudul României cu suprafețe nerecoltate. Acestea sunt plantate după întoarcerea orzului, starea de vegetație indicând încă două săptămâni până la recoltare.

Raliul prețurilor s-a terminat, iar stabilizarea s-a produs după scăderea prețului. Portul Constanța indică un nivel de 435 USD/tonă. Procesatorii interni plătesc 420-425 USD/tonă, unii dintre ei neavând apetit de achiziție. Stocuri nevândute există încă, dar nu se vor revendica ușor, mulți vânzători pierzând trendul crescător.

În ceea ce privește execuția contractuală, există atât situații de ne-executare din cauza diminuării drastice a producției, cât și din lipsa de dorință de execuție, din cauza diferenței de preț generate de momentul semnării și cel al execuției efective.

De aceea, și în acest segment de agribusiness, se întâlnesc efecte adverse între vânzători și cumpărători, precum în cazul porumbului.

Fermierii, pe de o parte, nu pot onora contractele din cauza producției foarte mici și acest lucru a fost vizibil pe parcursul exercițiului de recoltare, deși au fost întâlnite și cauze de lipsă de dorință generate, precum amindicat , de diferența de piață.

 

Cumpărătorii, de asemenea, se împart în doua categorii: intermediarii și cumpărătorii finali. Cumpărătorii intermediari au de onorat, la rândul lor, contracte cu cumpărătorii finali, iar cumpărătorii finali trebuie să își onoreze contractele de export sau de procesare internă.

În unele cazuri, medierea a avut loc, iar părțile au ajuns la o înțelegere. În alte cazuri, se negociază sau au ajuns la nivel de dispută contractuală pe căile legale.

Diferențele de piață în privința prețurilor în Portul Constanța sunt notabile:

  • Startul a fost agregat în jurul valorii de 345 USD/tonă;
  • Evoluția rapidă a adus prețul în vârf, la un nivel de 525 USD/tonă;
  • Temperarea a avut loc la un nivel de 435 USD/tonă;
  • Achizițiile viitoare vor începe cu siguranță la un nivel estimat de 450 USD/tonă.

În Ucraina nivelurile uleiului brut pentru livrări sunt următoarele:

  • Pentru livrările din noiembrie 2020, cererea a crescut cu 10 USD/tonă, la un nivel de 905 USD/tonă, însă fară succes, întrucât oferta s-a situat la nivelul de 890 USD/tonă.
  • Pentru primul trimestru al anului următor (Q1-2021), oferta s-a situat la nivelul de 885 USD/tonă, dar oferta a fost de 850 USD/tonă.
  • Lichiditatea, caracteristică generală a nivelului de tranzacționare, a fost foarte slabă din cauza cumpărătorilor care au fost derutați de o eventuală creștere a prețurilor, ghidată de diminuarea stocurilor de soia din SUA.
  • Ca nivel de recoltare, Ucraina a ajuns la 60%, în timp ce Rusia este încă la 35%.

PIAȚA RAPIȚEI – NAȚIONAL, REGIONAL, GLOBAL

EURONEXT cotează rapița în trend ascendent, nivelul de tranzacționare situandu-se la 385 EUR/tonă, livrare în noiembrie 2020. Stocurile încă existente în România se pot tranzacționa către procesatori la nivel de Matif noiembrie, minus transport, până la facilitatea de procesare.

În România, estimarea hectarelor semănate se oprește la un nivel de peste 200.000 hectare. Unele surse optimiste urcă până la 240.000 hectare, în timp ce altele se opresc la 210.000 hectare.

Comparând  ultimii doi ani cu această prognoză, avem deja o imagine care ilustrează efectul lipsei de apă.

În concordanță directă cu graficul de mai sus, regăsiți mai jos estimările europene referitoare la e rapiță:

PORTURI ROMÂNEȘTI – RAPORT OPERARE

NAVE PLECATE

NAVE AFLATE LA OPERARE

NAVE ÎN RADĂ

NAVE CARE VOR SOSI

Rapoartele de piață sunt realizate de Cezar Gheorghe, consultant senior și analist în acest domeniu, care se implică astfel în acțiunile Clubului care vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial. 

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 6 octombrie 2020 poate fi descărcat la butonul de mai jos.