Raport piață cereale 25 ianuarie 2021

Raportul de săptămâna aceasta conține informații despre:

  • Piața grâului
  • Piața grâului rusesc – ANALIZĂ
  • Piața porumbului
  • Piața semințelor de floarea soarelui
  • Piața semințelor de rapiță
  • Prognoza meteo 23.01.2021-31.01.2021

Piața grâului

Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța se temperează după creșterea susținută din ultimele zile. Cererea există în bazinul Mării Negre. Așteptarea este una din cheile momentului, durata ei este generată de momentele în care cumpărătorii tradiționali vor căuta aprovizionarea. Astfel, după zvonurile privind punerea în așteptare a taxei rusești, prețurile au coborât în câteva zile, de la nivelul de 249-250 EUR/tonă FOB Constanța, la nivelul de 232-233 EUR/tonă.

În acest moment, prețul în paritatea CPT Constanța este situat la nivelul de 225-226 EUR/tonă. Costul de fobbing, pentru a ajunge la valoarea în FOB, este de 5-5,5 EUR/tonă. Deci un nivel în FOB de 232 EUR/tonă. Paritatea euro-dolar generează un preț de 282-283 USD/tonă. Pentru a sublinia încă o dată importanța parității, inserăm o calculație de preț aleatorie.

În timpul dintre numărul trecut al raportului și cel actual, remarcăm intensificarea activității la nivel de piață internă, care competiționează deja cu piața de export, exact cum am prevăzut că se va întâmpla. Procesatorii importanți generează cerere pentru loturi de grâu, începând de la 1.000 tone, până la niveluri de 15.000 tone. Prețurile oferite sunt, de asemenea, competitive, între 1.070 și 1.100 RON/tonă  (219,5-225,7 EUR/tonă) în regiunea de sud a României, ceea ce creează un nivel de competiție între piața internă și cea de export.

În ceea ce privește prețurile pentru recoltele viitoare, fermierii sunt ofertați de către cumpărători, în mare parte exportatori, dar și de procesatorii din piața internă, cu prețuri în echivalent CPT de 187-190 EUR/tonă, cu o diferență negativă de 4-7 euro în cazul grâului de furaj.

Fermierii au început să semneze contractele forward de grâu recolta 2021, cu o tendință de maxim 1-1,2 tone la hectar. Precauția, precum am amintit-o de fiecare dată, devine un factor important în decizia de vânzare. Fundamentul acestei precauții este unul de ordin pecuniar: preferi să vinzi în siguranță cu 3-4 euro mai puțin pe tonă sau preferi să plătești o diferență de piață în caz de default generat de vreme?

În cee ce privește recolta nouă de grâu și orz, România a luat un start bun, originea românească fiind prezent câștigătoare în ultimele licitații (Iordania):

  • grâu recolta nouă: 277 USD/tonă CIF AQABA;
  • orz recolta nouă: 262 USD/tonă CIF AQABA.

România începe să își definească rolul în Bazinul Mării Negre, ca jucător important, avantajat de poziția geografica, ca și de rolul său de membru al Uniunii Europene. Potențialul agricol al României este unul foarte important și deloc de neglijat, iar întărirea după anul 2020, poate cel mai dezastruos an al agribusinessului românesc din ultimele 5 decenii, începe acum.

Un calcul de competitivitate ne indică cum că, în următoarele licitații pentru EgIpt, originea românească are șanse foarte mari să domine. Grâul american HRW are o cotație indicativă de 286,5 USD/tonă în paritatea USG FOB (US GULF), cu o logistică calculată de minim 26-28 USD/tonă, indicația fiind de 25,75 USD/tonă pentru destinația Mediterana de Vest. România însă are o cotație logistică de 12,75-13 USD/tonă, competitivă față de Rusia și Ucraina, cu minim 1-1,5 USD/tonă.  Ce mai poate cântări, de asemenea, este specificația de calitate care pentru HRW este 11% proteină, în timp ce grâul românesc are 12% bază.

  • Notăm, de asemenea, Algeria, care a cumpărat 390.000 tone grâu recolta 2020, la un preț de 314,5 USD/tonă. Originea poate fi franțuzească, dar și argentiniană.
  • Turcia a licitat 400.000 tone, dar nu a achiziționat decât 95.000 tone, la prețuri medii de 303 USD/tonă CIF.

Rusia – analiză piața grâului

Informarea și analiza sunt cele două elemente care compun direcțiile principale ale raportului nostru. Corectitudinea informațiilor, interpretarea lor, segregarea de fake-news-uri și moderația sunt elemente care au rol determinant în luarea deciziilor legate de afacerile dumneavoastră din domeniul agribusiness.

Astăzi, analizăm și interpretăm fenomenul rusesc, factorii care îl generează, efectele pe termen scurt și lung. Spre o bună informare, vom înșirui, pe scurt, câțiva factori, precizând că trebuie să aveți răbdare să parcurgeți analiza și să o înțelegeți:

  1. Dimensiunea recoltei rusești de grâu din vara lui 2020.
  2. Marșul forțat în vânzare de-a lungul verii și al toamnei 2020; Paritatea rublă-dolar în procesul vânzărilor din 2020.
  3. Dimensiunea și statusul suprafețelor însămânțate cu grâu în toamna lui 2020; Starea lor de vegetație și nivelul de apă din sol; Stratul de zăpadă, temperaturile și aparența actuală.
  4. Acțiunile statului rus, motive și urmări.
  5. Vocea fermierilor ruși.
  6. Semnele de întrebare.

 

  1. Dimensiunea recoltei rusești din vara anului 2020 a fost în permanență motiv de schimbări și contradicții.
  • Efectele secetei au muscat din potențialul grâului rusesc și ne amintim de începutul recoltării, când primele două săptămâni indicau niveluri dezamăgitoare ale producției, între 1,7 și 1,9 tone la hectar. În mod natural, după first-cuts, nivelul de producție și-a revenit, iar producția a început să crească. USDA nu a creditat multă vreme Rusia cu mai mult de 75 de milioane de tone, apoi, în ultimele luni, sub presiunea rapoartelor interne rusești au ridicat-o consecutiv la 78, respectiv 82 milioane de tone.
  • Spre sfârșitul anului, rapoartele rusești indicau 85 milioane de tone, deci încă o creștere, de această dată, pe cantitate recepționată, deci marfă necondiționată. Adică toată marfa ar fi trebuit să aibă 2-3% în plus la nivelul corpurilor străine și minim 2% în plus la umiditate, căci 82 milioane + 4% = 85 milioane. Ne întrebăm cum ar fi fost posibil, din moment ce grâul rusesc a suferit din cauza secetei, ca peste tot în Europa, iar umiditatea la recoltare, cu siguranță, în astfel de condiții, este în jurul valorii de maxim 12,8%. De asemenea, nivelul corpurilor străine în cazul secetei nu depășește procentul de 2%, decât foarte rar. Câmpurile nu sunt îmburuienate din lipsa apei, iar spicul este uscat și, deci, separarea de bob la combină se face foarte ușor.

 

  1. Marșul forțat al vânzărilor.
  • Pe fondul unui dolar foarte slab și al unei presiuni asupra rublei rusești, 1 USD = 78-80 RUB, exportul a fost favorizat în dauna pieței interne, astfel încât Rusia a mărșăluit efectiv în vânzările la export.
  • De ce ai împinge exporturile, când observi nivelul scăzut al dolarului și paritatea rublei în raport cu dolarul? Doar daca ești fals alimentat de informații despre nivelul real al recoltei și,astfel, ești ademenit să vinzi la export, cuprins de mirajul aducerii în țară a valutei.
  • Reamintim că vara, gazele rusești nu au căutare, iar prețul energiei a stagnat din cauza pandemiei, în jurul valorilor minime, de circa 40-42 USD/baril, în cotația Brent. Reamintim, de asemenea, de zilele în care cotațiile la țiței au fost negative. Rusia are cele trei surse de venit din export: petrol, gaze și grâu. Petrolul a stagnat ca preț, iar profitabilitatea extracției rusești începe de le 43,5 USD/baril, costuri logistice incluse, deci foarte mică, din cauza cotațiilor Brent. Fiind vară, nu a existat cerere pentru gazele rusești (iar aici venim după o iarnă 2020 călduroasă în Europa, unde, de asemenea, gazul rusesc nu a avut succes).
  • Ce rămâne de exportat spre a asigura valuta în țară? Grâul, firește. Cum împingi cererea pentru export? Enunțând super recolte și astfel creând cerere pentru oferta ta.

 

  1. Dimensiunea suprafeței însămânțate cu grâu în toamna lui 2020.
  • Cifrele indică peste 19.000.000 de hectare, mai precis 19,2 milioane însămânțate – un surplus de peste 800.000 de hectare față de anul precedent, dar semănate în condiții de secetă.
  • Reamintesc rezultatele survey-ului în câmpurile rusești, care prezenta plante firave și uscate, înconjurate de un teren arid și necurățat, în urma recoltei precedente. Puțină ploaie căzută de-a lungul toamnei nu a reușit să alimenteze deficitul de apă din sol, astfel că grâul rusesc a intrat în hibernare cu un deficit de apă. Decembrie în hărțile satelitare arată acest lucru, precum și analiștii ruși reputați.
  • Într-un târziu, ninsoarea și-a făcut apariția, iar câmpurile rusești au fost acoperite de zăpadă, circa 30 de centimetri, în regiunile productive rusești: Câmpiile Volgăi și Rostov. Dar 30 de centimetri de zăpadă sunt echivalenți cu 3 litri de apă, raportul fiind de 10/1. Acest detaliu este foarte important, însă aparent, trecut cu vederea.
  • La ce este bună zăpadă acum în Rusia? Protejează cultura de înghețul teribil din iarna rusească, cu temperaturi negative de minus 20-30 de grade, cauzate de mișcările vortexului polar, care a coborât înspre sud (așa numitul fenomen winter kill).
  • Astfel, conform analiștilor, nivelul recoltei, în cel mai optimist scenariu, va fi situat la nivelul de 75-76 milioane de tone, nicidecum la 80 de milioane de tone, cum se vehiculează din nou de către alți analiști ruși, pentru a crea piață și ofertă, concomitent cu inocularea faptului că prețul va scădea din cauza abundenței și, astfel, fermierii vor începe să vândă forward.

Pentru conformitate, inserez 2 fotografii ale grâului rusesc, realizate într-o regiune care generează producții bune, efectuată de o echipă de specialiști europeni, specializați în turul culturilor.

  1. Acțiunile statului rus.
  • În data de 30 decembrie 2020, a fost legiferată creearea unui sistem de control al recoltelor la nivel regional (Rusia are 90 de regiuni), numit E-Grain Tracking System, care va permite monitorizarea fiecărei cantități de marfă recoltate și destinația sa (depozite). Astfel, statul rus va putea genera cifre exacte despre nivelurile de recoltă și statusul lor.
  • Cu această informație, ne întrebăm, până acum, cum se raportau producțiile? Căci este foarte greu de crezut, în lumina informației de mai sus, precizia datelor furnizate până acum.
  • În România, o țară mică față de Rusia, sistemul de raportare este foarte greoi și se bazează pe declarații, care, de multe ori, nu sunt corecte, din foarte multe motive. Astfel, statul român efectuează rapoartele ajustând, de la lună la lună, tot pe baza declarațiilor, cumulând și informații de la procesatorii interni despre volumele achiziționate, prin sistemul romanesc numit gradare, care încadrează fiecare tonă de grâu recepționată și o cuantifică, ca și din rapoartele portuare care statuteaza lunar exporturile românești, deci post-factum.
  • În același timp, ne reamintim cum că VTB, cea mai mare bancă rusească de stat, are control asupra celui mai mare operator logistic cu circa 22.000 vagoane de cale ferată în portofoliu și se implică în comerțul cu cereale. Sistemul dorit să fie implementat va controla astfel lanțul de producție-aprovizionare- desfacere a cerealelor rusești, a grâului, în speță.
  • Apoi, ca o consecință firească a realizării faptului că recolta anului 2020 nu a avut dimensinea raportată, statul rus instituie o taxă de export în două trepte, 25 respectiv 50 EUR/tonă de grâu (concomitent cu taxarea semințelor de floarea-soarelui, a porumbului și a orzului), în încercarea de a stopa inflația asupra produselor alimentare de bază.
  • Astfel, cu un potențial de export inițial de 40 milioane de tone de grâu, circa 20,7 milioane efectuate până la această oră și cu o reducere de potențial de export până în jurul valorii de 36 milioane de tone, Rusia aruncă piața grâului în sus. Explozia prețurilor din lipsa ofertei și-a făcut loc ca o undă seismică în toată lumea, corecția aplicându-se peste tot în lume.
  • Fermierii ruși care nu au vândut marfa sunt efectiv captivi, fară opțiuni decât cele existente. Pe măsură însă ce timpul trece și ne vom apropia de recolta 2021, ei vor fi nevoiți să vândă în piață internă, la un preț mic sau la un preț mult mai mic pentru piața de export, căci nivelul taxei de 50 de euro la ei se va cuantifica.
  • Nu vor putea să țină marfa pentru 2021, din simplul motiv că diferența de preț între recolta veche și cea nouă este de 35 EUR/tonă în sens negativ, iar după toate sursele, guvernul rus va menține taxa și după 30 iunie 2021, deci vor vinde cu un minus de 80 EUR/tonă.
  • În susținerea celor de mai sus, statul rus încearcă să controleze prețurile. Intenția următoare este de a regulariza prețurile la cartofi, ouă, paste făinoase.

O scrisoare FAO din 31.03.2020 subliniază pericolul de foamete în regiune, potențiat și de efectele pandemiei Covid-19 (http://www.fao.org/russian-federation/news/detail-events/en/c/1268950/).

 

  1. Vocea fermierilor ruși se face auzită foarte rar.

Media nu o popularizează, însă vă putem prezenta, ma jos, un fragment din cererile lor (https://www.zol.ru/n/32ab5):

Eliminarea taxelor la exportul de cereale – Apelul deschis al fermierilor ruși către guvernul Federației Ruse

21 ianuarie 2021 17:21

Decretul privind stabilirea unei taxe vamale de export pentru cereale în valoare de 25 de euro și planificarea creșterii acestei taxe de la 1 martie la 50 de euro pe tonă, precum și Decretul privind majorarea taxelor la exportul de semințe de floarea-soarelui, rapiță și soia din Rusia cu 30% au provocat o reacție negativă între producătorii agricoli care sunt angajați în producția de produse vegetale.

Pe termen mediu, această decizie poate provoca o serie de consecințe nedorite, nu numai pentru cultivarea culturilor și industriile conexe, ci și pentru întreaga economie a țării.

Depunem eforturi pentru a asigura securitatea alimentară a țării și pentru a-i crește potențialul de export.

Realizând semnificația socială a produselor noastre, ținând seama de necesitatea prioritară de a furniza pieței interne cereale, suntem simpatizanți cu măsurile guvernului de stabilire a cotelor la exportul de cereale.

În același timp, considerăm că mecanismul taxelor la exportul de cereale este ineficient în acest scop:

  1. Mecanismul taxei implică retragerea unor resurse financiare semnificative de la producătorii agricoli, ceea ce reduce cererea efectivă de utilaje, combustibili și lubrifianți, îngrășăminte și semințe.
  2. Producătorii agricoli sunt privați de posibilitatea de a-și compensa pierderile din prețuri mai mici pe piața internă, în detrimentul celei externe.
  3. Mecanismul taxelor, limitând exporturile, mărește cantitatea în exces de cereale în regiunile orientate spre export, în același timp, din cauza costurilor logistice, practic nu crește oferta în regiunile cu deficit de cereale.
  4. Efectul scontat al taxei este lipsit de direcționare pentru a sprijini cetățenii cu venituri mici.
  5. Conștientizând importanța furnizării pe piața internă a furajelor de cereale, în același timp, considerăm că este o greșeală semnificativă dezvoltarea creșterii rusești a animalelor fără a se baza pe propria bază furajeră. Producătorii ruși de cereale alimentare de înaltă calitate nu ar trebui să fie ținuți ostatici față de aceste greșeli structurale.

În prezent, companiile rusești de prelucrare a cerealelor ocupă un loc demn pe piața internațională a cerealelor. Acesta este unul dintre principalii factori de creștere pentru întreaga agricultură internă. Prețurile de pe piața externă a cerealelor se află într-o dinamică constantă, reflectând echilibrul cererii și al ofertei.

Având în vedere procesul de stabilire a prețurilor izolat de aceste dinamici, țînând cont doar de momentul creșterii prețurilor, încercând să stabilizeze și să protejeze piața internă cu taxe de export, guvernul distruge acest echilibru de piață, atunci când creșterea prețului nu este deloc un profit excesiv speculativ, ci este doar o compensare obiectivă pentru inevitabilul precedent sau viitor de scădere a prețurilor.

Ca urmare a introducerii taxelor, ținând seama de riscuri, producătorii agricoli nu pot planifica, produce și vinde pe deplin cereale, în special pe fondul unei situații deja dificile, din cauza faptului că starea culturilor de iarnă din țara noastră este cea mai gravă din ultimul deceniu, vor duce la o scădere gravă a producției agricole până la sfârșitul anului 2021.

Pe baza acestui fapt, considerăm că este necesar:

  1. Abolirea taxelor pe cereale și semințe oleaginoase.
  2. Restabilirea pe deplin a mecanismului intervențiilor de cereale.
  3. Considerăm că subvențiile alimentare pentru săraci sunt o soluție eficientă de piață la problema furnizării de alimente la un preț accesibil.
  4. Fiind una dintre sursele de finanțare pentru cofinanțarea acestor subvenții, propunem eliminarea subvenției pe hectar prin canalizarea fondurilor pentru a sprijini partea nevoiașă a populației.

Refuzăm fondurile de sprijin de stat furnizate în forma lor actuală, în suma necesară cofinanțării subvenției alimentare pentru cei săraci.

Părăsirea zonelor protejate urmează să actualizeze echipamentul (și altele), în acord cu Ministerul Agriculturii.

Acest lucru va face posibilă abandonarea taxelor de export și, în același timp, creșterea cererii de produse alimentare de la un producător intern.

Considerăm acest lucru o modalitate mai eficientă de a sprijini complexul agro-industrial.

Considerăm că este necesar să eliminăm mecanismul taxelor la export ca fiind ineficient și contrar obiectivului dezvoltării durabile a complexului agroindustrial și a statului în ansamblu, luând în considerare scăderea, nu numai a rentabilității producătorilor agricoli, ci și a lucrătorilor întreprinderilor, precum și a veniturilor fiscale la bugete.”

 

  1. Un zvon coboară piața grâului.

Din Rusia ne parvine un zvon care stipulează cum că guvernul rus va suspenda taxa de export la grâu, din motive de ineficacitate. Adică, cu taxă cu tot, fermierii ruși vor dori să exporte grâul în loc să-l dirijeze către piața internă. Ilaritatea acestui zvon apare în contextul în care fermierii ruși nu vând grâul, ci încearcă, prin diverse mijloace, să elimine taxa.

  • Efectul fundamental al acestui zvon a fost coborârea prețurilor într-un ritm foarte abrupt. Raportându-ne la piața românească de agribusiness, prețurile au coborâtde la 242 EUR/tonă acum 3-4 zile, la un neverosimil 224 EUR/tonă, o corecție de circa 18 EUR/tonă.
  • În același timp, remarcăm un nivel extrem de mare al vânzărilor rusești de grâu la nivelul lunii ianuarie când, cutumiar, fermierii nu vând din câteva motive lesne de înțeles: sărbătorile de iarnă normale și după rit vechi, starea de incertitudine generată de taxele impuse asupra materiilor prime, grau, floarea-soarelui, porumb și orz.
  • Cu alte cuvinte, ceea ce s-a vândut în ianuarie reprezintă o acumulare de stocuri de către comercianții rusi, exportatorii în speță, din lunile precedente. Piața a fost ridicată, prețul a fost ridicat din cauza taxelor de export, un moment foarte bun de vânzare. Totul aparent în ordine, dacă nu ar fi apărut zvonul cum că taxa va fi suspendată din cauza ineficacității sale, în condiția în care fermierii ruși nu vindeau și, deci, aparența eficacității nici nu apucase să se manifesteze în rândul stocurilor deținute de fermieri.
  • În tot acest context, nivelul vânzărilor în moneda americană este grăitor pentru produsul grâu rusesc, iar graficul de mai jos, credit STONE X, ne generează multe semne de întrebare, care nu credem că își vor găsi repede un răspuns.

După cum puteți observa, vânzările și, deci, încasările rusești în USD aproape ating nivelul de 1.000.000.000 USD. Concluziile sunt la îndemăna fiecăruia.

Piața porumbului

Piața porumbului românesc suferă un mic recul zilele acestea, generat de lipsa cererii în bazinul Mării Negre pe de o parte, precum și de paritatea euro-dolar, prețurile în paritatea CPT Constanța situându-se la valori de 210 EUR/tonă, versus 214 EUR/tonă zilele trecute, adică o valoare de 215-216 EUR/tonă FOB. În schimb, piața internă este competitivă în continuare, cu un nivel FCA fermă de 203-205 EUR/tona de marfă. Fermierii români au adoptat aceste niveluri de preț și sunt încrezători de potențialul dinamic următor a porumbului, conștienți că stocurile actuale la nivel național, vor trebui să acopere cererea internă până la noua recoltă din septembrie.

Cumpărătorii din piața de export testează fermierii în aceste zile, cu niveluri de 777-780 RON/tonă CPT Constanța, adică 160 EUR/tonă, ceea ce este o indicație corectă pentru aceste zile. Discutăm însă aici despre o recoltă care încă nu a fost însămânțată și despre care nu știm nimic din punct de vedere al vremii, al prognozelor de ploi între martie și mai 2021. O singură tranzacție notăm aici la prețul afișat mai sus, maxim 5.000 tone, dar o considerăm singulară la acest moment. Considerăm că prudența și așteptarea sunt elemente care vor face bine stării de sănătate a fermelor românești, iar adeziunea contractuală pentru porumb recolta 2021 nu este încă un element de decizie finală.

Vecinii de bazin la Mării Negre, ucrainienii, cifrează prețuri și indicații la nivelul de 266 USD/tonă FOB – 258 USD/tonă CPT. Convertind în moneda euro, ajungem la un nivel de 218 EUR/tonă FOB și 212 EUR/tonă CPT.

În America de Sud, Brazilia a beneficiat de precipitații în toată luna decembrie 2020, mai puțin regiunile din Sud, care nu au avut parte de regimul major ca în restul țării. Dar situația nu apare a fi îngrijorătoare.

Argentina se apropie de sfârșitul sezonului de însămânțare. BAGE raportează un nivel de plantare de 98,6% pentru soia și de 93,4 % pentru porumb, conform STONE X. Argentina a primit suportul precipitațiilor în ultimele zile, astfel că programul de plantare poate fi dus la bun sfârșit.

Fermierii din SUA vor planta 38.138.000 hectare cu porumb, mai mult cu 1.378.000 de hectare decât în 2020. Grâul din SUA este cifrat la 18.340.000 de hectare, mai mult cu 377.000 de hectare decât în anul 2020.

Piața semințelor de floarea-soarelui

Trendul semințelor de floarea-soarelui rămâne neschimbat. Cotațiile portuare în CPT rămân foarte ridicate (670 USD/tonă), în timp ce oferta pentru mărfuri rămâne la cota de 680 USD/tonă în FOB. Fundamental, întrebarea rămâne în curtea procesatorilor. Cu o așa recoltă mică de floarea soarelui, ce vor alege să facă?  Să limiteze vânzările de ulei brut, astfel încât regimul de funcționare al fabricilor să nu fie intrerupt de lipsa materiei prime?  Sau să proceseze și să comercializeze uleiul de floarea soarelui, evitând astfel o posibilă scădere a prețurilor pe piața uleiului vegetal? Diferențele între cerere și ofertă la uleiul brut de floarea soarelui sunt situate la 30-40 USD/tonă. Oferta pentru cumpărare este în jurul valorii de 1.260 USD/tonă, în timp ce vânzătorii cer 1.300 USD/tonă.

Piața semințelor de rapiță

Nimic fundamental nu s-a schimbat între săptămâna trecută și astăzi. Prețul flotează între 395 și 400 EUR/tonă, vânzările continua în ritm prudent, adică exact cum am recomandat, maxim 1 tona la hectar, spre a evita situațiile generatoare de pierderi de ambele părți în cazul unor probleme legate de vreme. Procesatorii flotează și ei odată cu piața, de la MATIF AUG 21 minus 3-4, la un minus de 5-8 EUR/tonă în paritatea CPT procesator. Cotațiile în portul Constanța respectă același algoritm de prețuri ca și în cazul procesatorilor din piața internă.

Prognoza meteo – 23.01-31.01 2021

Odată cu ieșirea din valul de frig care coborâse din nord peste țara noastră, notăm căderi de precipitații, care se vor manifesta pregnant sub formă de ploaie în zonele de deal și câmpie. Vestul României va recepționa un nivel de precipitații mult mai generoase față de restul țării, însă regimul pare a fi unul normal pentru această perioadă.

Rapoartele de piață sunt realizate de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, care se implică astfel în acțiunile Clubului Fermierilor Români ce vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial.

ermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 25 ianuarie 2021 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Constantin Scarlat

Constantin Scarlat

Agralmixt S.A.

Constantin Scarlat este unul dintre cei mai performanți fermieri din zona Moldovei, director general al Agralmixt SA, din comuna Andrieșeni, județul Iași.

Grație modelului său de business agricol și a dorinței de implicare socială, dl. Scarlat este unul dintre cei 10 membri ai Consiliului Director al Clubului Fermierilor Români.

Tabloul de activitate al fermei – munca de o viață a antreprenorului

Afacerea agricolă a lui Constantin Scarlat este una de familie, în care sunt implicați atât fiul, cât și soția dânsului. Fermierul lucrează aproximativ 3.000 de hectare de teren arabil, are un efectiv de 1.000 de oi și peste 100 de vaci de carne, rasa Angus.

Ferma reprezintă rezultatul muncii de o viață a dlui. Scarlat. Crescând la țară, în comuna în care a și dezvoltat businessul agricol, fermierul a îndrăgit încă de mic agricultura. A mers la liceul agricol și a urmat inclusiv cursurile facutății de agronomie de la Iași. „Toată viața am lucrat numai la această fermă. Am început cu IAS în comuna natală, unde eram șef de fermă, iar în anul 2000 m-am privatizat, cumpărând pachetul majoritar de acțiuni”, ne povestește Constantin Scarlat.

De-a lungul timpului, fermierul și-a adaptat modelul de business în funcție de profitabilitate și specificul zonei. Dacă în 1998 avea un efectiv de peste 2.000 de oi, în anul 2000 renunțase deja la un sfert dintre acestea, întrucât a observat că afacerea în domeniul ovinelor nu este suficient de rentabilă. A preferat, în schimb, să ia teren în arendă pentru a face mai mult profit.

În urmă cu 5 ani, a hotărât să diversifice activitatea fermei, achiziționând primele capete de vaci de carne. Businessul este încă în dezvoltare, iar antreprenorul testează rentabilitatea unor astfel de investiții.

Investiții pentru o agricultură performantă

Dl. Scarlat este un fermier performant, care investește în tehnologie, facilități de stocare și lucrări minim invazive pentru creșterea competitivității și a rentabilității afacerii sale agricole. În prezent, deține silozuri cu o capacitate de 6.000 de tone și facilități de condiționare. De asemenea, magaziile sale au o capacitate de stocare de aproximativ 4.000 de tone.

Într-un an normal, fermierul realizează producții de 8-10 tone/ha la porumb, 3,5-4 tone/ha la semințe de floarea soarelui, 5-6 tone/ha la grâu și 3,5-4,2 tone/ha la rapiță.

Planurile sale de dezvoltare includ 3 axe princiaple: irigații, tehnologie și zootehnie. „Cea mai importantă ramură de investiții va fi pe irigații”, ne spune fermierul, care are deja 250 ha irigate și dorește să mărească suprafața la 500 ha.

Investițiile în tehnologie reprezintă o altă prioritate pentru Constantin Scarlat. „Vreau să am utilaje cât mai performante, cu lucrări minime asupra solului. La 2-3 ani tot achiziționez câte un tractor și mai vând din cele vechi. Doresc să mențin fluxul de înlocuire constant pentru că un tractor de 10 ani este deja depășit”, afirmă antreprenorul.

A treia direcție de dezvoltare, zootehnia (creșterea de vaci de carne), este un domeniu pe care fermierul încă îl testează. Dorește să creeze o fermă de vaci, însă, în momentul de față, concluzia fermierului este cp zootehnia „nu prezintă un profit prea mare”.

Planuri, oportunități, provocări

Deși anul 2020 a fost unul dificil și plin de provocări, capitalizarea din anii precedenți l-a ajutat pe fermier să-și poată plăti datoriile. Condițiile de secetă au diminuat semnificativ producțiile, așa că nu va putea face investiții în viitorul apropiat. Totuși, domnul Scarlat nu se plange – „în alte zone e mult mai rău”, ne spune el.

Antreprenorul este, în același timp, responsabil și conștient de rolul său în dezvoltarea zonelor rurale: „rolul meu este de a crea locuri de muncă (am 45 de angajați) și de a realiza producții cât mai mari pentru a plăti oamenilor o arendă cât mai mare”.

Pe lângă a fi un fermier performant și un model de business agricol, Constantin Scarlat are și alte motive de mândrie – va preda afacerea fiului dumnealui, care este deja implicat în fermă. „Cel mai mândru sunt că băiatul meu a vrut să urmeze facultatea de agronomie, este lângă mine și se ocupă de fermă.”

Din ferma lui Constantin Scarlat

Întâlnire Club – Președinte COMAGRI Camera Deputaților

Reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit pe 19 ianuarie 2021 cu dl. Adrian Chesnoiu, Președinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, pentru a discuta despre crearea unui parteneriat pentru elaborarea și punerea cu succes în aplicare a politicilor publice și planurilor de acțiune care vizează agricultura.

Au participat la întâlnire:

  • Adrian Chesnoiu (ComAgri),
  • Florian Ciolacu, 
  • Nicușor Șerban,
  • Lazlö Becsek,
  • Dan Hurduc,
  • Ionela Cuc,
  • Ciprian Olteanu,
  • Nicolaie Apopi,
  • Bogdan Chiripuci.

Această întâlnire s-a desfășurat sub forma unui brainstorming, urmând ca cele două părți să pastreze un parterneriat ce va viza următoarele subiecte:

  • PNS, PNRR;
  • investiție sustenabilă în tineri;
  • rolul agriculturii la nivel de securitate națională;
  • legătura dintre marii fermieri și restul activităților din mediul rural;
  • sustenabilitatea proiectelor AFIR;
  • gestionarea apei;
  • legea arendării și comasării terenurilor agricole.

Întâlnire Club – Ministrul Agriculturii

Reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit pe 19 ianuarie 2021 cu dl. Adrian Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a discuta despre cum se poate continua parteneriatul și dialogul între Club și Minister, prin care să contribuim la elaborarea și punerea cu success în aplicare a politicilor publice și planurilor de acțiune care vizează angajamentele de mediu în agricultură.

 
Subiecte discutate:
  1. Directorul Executiv al Clubului, Florian Ciolacu, a prezentat delegaților din partea MADR, următoarele subiecte:
  • modificarea Ghidului Solicitantului din cadrul SM 17.1;
  • continuarea demersurilor privind reforma PAC, pentru încurajarea fermelor performante;
  • utilizarea eco-schemelor pentru a crește performanța agriculturii românești;
  • posibilitatea de a realiza la nivelul Clubului și a partenerilor strategici anumite analize economico-financiare pentru fiecare propunere a ecoschemelor, la nivel național;
  • necesitatea creșterii suprafețelor eligibile, prin determinarea comasării terenurilor;
  • definitivarea sumei din cadrul PNRR a zonei care deservește activitatea fermierilor români;
  • necesitatea unor proiecte de irigații locale.

Domnul ministru Adrian Oros și domna Elena Daniela Rebega, au revenit cu următoarele răspunsuri punctuale:

  • modificarea Ghidului Solicitantului din cadrul sM 17.1 se află în lucru;
  • se urmărește continuarea analizelor SWOT și a nevoilor, pentru a răspunde punctual deficitelor identificate la nivelul balanței comerciale;
  • există disponibilitate de colaborare după finalizarea trialogurilor pentru discutarea unor analize economico-financiare la nivelul ecoschemelor;
  • se va avea în vedere anumite măsuri care vor urmări comasarea terenurilor agricole;
  • urmărirea definitivării programului de irigații acolo unde este cazul, cu ajutorul fondurilor venite din cadrul PNRR; dl. Ștefan Constantin (ANIF) a subliniat că la finalul anului 2020, zona Brăilei s-a bucurat de un excedent de apă, necesar pentru terenurile agricole locale.
  1. Președintele Clubului, Nicușor Șerban și vicepreșendintele Clubului, Lazlö Becsek, au prezentat delegaților din partea MADR, următoarele subiecte:
  • stabilirea nevoilor actuale la nivel vegetal și zootehnic, în România;
  • avizarea terenurilor și necesitatea realizării unei legi clare a arendei;
  • găsirea unei modalități prin care arendatorul să despăgubească arendașul, dacă acesta va aduce îmbunătățiri (irigații, drum, etc.) parcelei arendate;
  • găsirea unei modalități pentru realizarea unei stabilități a pieței, deoarece în momentul actual, aceasta s-a distorsionat pentru cei care pot/nu pot utiliza un sistem de irigații;
  • posibilitatea unei subvenții la secetă privind cultura de toamnă.

Domnul ministru Adrian Oros și domna Elena Daniela Rebega, au revenit cu următoarele răspunsuri punctuale:

  • stabilirea nevoilor actuale la nivel vegetal și zootehnic se vor urmări în cadrul realizării PNS-ului;
  • se va urmări susținerea fermelor familiale, nu a celor de subzistență;
  • Legea Arendei se află în lucru la Ministerul Apărării Naționale, iar ulterior va ajunge pentru verificare și validare la Ministerul Dezvoltării și Ministerul Justiției;
  • există o speranță privind realizarea unui sistem de irigații integrat cu ajutorul PNRR, astfel încât această distorsionarea a pieței să nu mai existe.

Domnul Ștefan Constantin (ANIF) a adus discuției următoarele clarificări:

  • se va urmări în viitorul apropriat măsuri de combatere a eroziunii solului, desecare și realizarea unui sistem de irigații sustenabil;
  • se vor utiliza tehnologii de digitalizare noi și se va urmări mentenanța post execuție, utilizarea unor materiale prietenoase cu mediul și integrarea energiei verzi în lucrările viitoare de îmbunătățire funciară; ca noutate, se vor urmări încă din faza incipientă cheltuielile de după investiție;
  • Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ar trebui să asigure alimentarea cu apă la gurile de vărsare; în aval există suficiente surse de apă, însă există un conflict cu zona piscicolă, care este împotriva utilizării acestor resurse către terenurile agricole;
  • trebuie create anumite inginerii la nivelul Dunării pentru a spori dimensiunea terenurilor agricole irigate.

Vă invităm să consultați scrisoarea adresată ministrului agriculturii la link-ul alăturat.

Întâlnire Club – Ministrul Mediului

Reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit pe 18 ianuarie 2021 cu dl. Tanczos Barna, ministrul mediului, pentru a discuta despre cum poate Clubul contribui la elaborarea și punerea cu success în aplicare a politicilor publice și planurilor de acțiune care vizează angajamentele de mediu în agricultură.

Subiecte discutate:
  1. Directorul Executiv al Clubului, Florian Ciolacu, i-a prezentat Ministru Tanczos Barna activitatea și direcțiile Clubului Fermierilor Români, după cum urmează: misiune, viziune, cultura, membri fondatori, rolul asociației sub forma unui club de business, reprezentare internă și externă, rolul Ministerului Mediului în activitatea fermierilor români, programul Tineri Lideri, colaborarea Clubului cu USAMV a Banatului privind tema desecării terenurilor, rolul Ministerului Mediului privind PNRR.

Ministrul Mediului, dl. Tanczos Barna, și-a arătat curiozitatea privind importanța Clubului în relația cu fermierii românii, dânsul având un trecut de fermier în zona zootehnică.

  1. Președintele Clubului, Nicușor Șerban, i-a prezentat Ministrului Mediului trei probleme cu care se confruntă fermierii români și privește activitatea de mediu:
  • diminuarea dioxidului de carbon prin intermediul unei nutriții corespunzătoare a animalelor rumegătoare, utilizarea dejecțiilor animalelor rumegătoare și nu numai, dar și a altor materiale organice, ca materie primă pentru obținerea de biogaz;
  • recuperarea sticlei utilizată de consumatorul final și reutilizarea ei în urma unui proces complex de spălare-sterilizare (astfel încât produsul propriu-zis să poată avea un termen de valabilitate de 14 zile, asemănător cu cel existent);
  • nevoia realizării unui sistem integrat de irigații, utilizând surplusul de apă care provine din râurile apropiate, în perioada iernii, prin intermediul unor bazine de retenție.

Ministrul Mediului, dl. Tanczos Barna, și-a manifestat interesul privind tema nutriției animalelor rumegătoare și va urmări realizarea unor măsuri corespunzătoare acestei surse de poluare identificată de către președintele Clubului. Mai mult, privind realizarea biogazului, dânsul consideră că pe parcursul unui singur mandat nu poate să realizeze un sistem integrat la nivel național, însă este interesat de realizarea mai multor stații pilot în zonele pe care Clubul le poate identifica.

În ceea ce privește, problema reutilizării sticlei, dl. Ministru nu identifică momentan un sistem care să poată realiza acest lucru, însă consideră această temă de interes și deschisă unor discuții viitoare.

Cu privire la realizarea sistemului integrat de irigații, dl. ministru ne-a comunicat că acest subiect se află deja în lucru, iar dl. deputat UDMR (Csaba Könczei) prezentat la această întâlnire se ocupă de identificarea celor mai bune soluții.

  1. Vicepreședintele Clubului, Lazlö Becsek, a adus în discuție necesitatea realizării și anvelopării din Fondul de Mediu a unor construcții de depozitare pentru cultura de cartof, astfel încât producătorii acestei legume să poată oferi producție românească în supermarketurile locale pe tot parcursul iernii.

Ministrul Mediului, dl. Tanczos Barna, și-a manifestat interesul în vederea găsirii unei soluții pentru problema identificată, acest subiect rămând de interes pentru următoarea perioadă.

  1. Directorul Executiv al Clubului, Florian Ciolacu, i-a solicitat dl. Ministru, posibilitatea unei colaborări, în ceea ce privește realizarea unor stagii de practică a doi absolvenți ai programului Tineri Lideri, ediția a II-a. Rolul acestora fiind reprezentarea mai bună a nevoilor fermierilor români în zona mediului, dar și realizarea unui schimb de bune practici.

Ministrul Mediului, dl. Tanczos Barna, și-a manifestat interesul unei astfel de colaborări, urmând ca membri Clubului să transmită CV-urile celor două propuneri pentru realizarea stagiului de practică.

Vă invităm să consultați scrisoarea adresată ministrului mediului la link-ul alăturat.

Raport piață cereale 18 ianuarie 2021

Raportul de săptămâna aceasta cuprinde informații despre:

  • Piața grâului
  • Piața porumbului
  • Piața semințelor de floarea-soarelui
  • Piața semințelor de rapiță
  • Prognoza meteo

Piața grâului

Piața din România este febrilă în aceste zile. Cotațiile portuare din zilele precedente impulsionează tranzacțiile la nivelul fermelor. Până și deținătorii de stocuri mici primesc zilnic oferte de 1.000 RON/tonă în fermă, echivalent a 205 EUE/tonă. Discutăm aici inclusiv de loturi de 50-100 tone. În aceasta ecuație de ofertă nu intră cumpărătorii tradiționali, ci intermediarii, care colectează cantitățile mici spre a construi loturi mari, pe care le oferă apoi spre vânzare exportatorilor.

Procesatorii din piața internă nu reprezintă o competiție, majoritatea dintre ei având suficiente rezerve de stocuri pentru următoarele 20-40 zile, unii chiar și mai mult. Intervenția lor în piață astăzi este spot, pe loturi de marfă cu calități deosebite, spre industria de procesare care deservește producția de produse de patiserie sau alte sortimente. În momentul când piața interna va interveni, se va crea un mediu concurențial specific pieței libere, care se autoreglează pe principiul cererii și al ofertei. Acest aspect va fi benefic pentru fermieri, căci, în afară de costurile de producție, ei angajează pe acele loturi de grâu păstrate, costuri financiare, de depozitare și operare, precum și pierderi variabile din acest exercițiu operațional de păstrare a mărfurilor.

În paritatea de livrare CPT Constanța, prețurile variază, întrucât piața fizică nu este încă armonizată cu bursele CBOT și EURONEXT. Discutăm despre prețuri în jur de 235 EUR/tonă. Diferența între ofertele de cumpărare o reprezintă specificațiile de calitate, în special Indicele Alveografic W și Proteina.

Cu toate acestea, de la raportul USDA până astăzi, observăm deja o reticență privind vânzarea din partea fermierilor care dețin stocuri mari de marfă. Prin prisma analizei efectuate de primul nostru raport din 2021, a analizei noastre pe raportul USDA și a premizelor regionale pe care le-am anticipat, fermierii au optat să mai aștepte înainte de vânzarea altor loturi.

Anticipările noastre se transpun în realitate și notăm următoarele lucruri care capătă certitudine:

  • Rusia mărește cuantumul taxei de export aplicate asupra grâului, începând de la 15 martie, până la un nivel de 50 EUR/tonă, față de nivelul inițial de 25 EUR/tonă, care va intra în vigoare începând cu 15 februarie.
  • Acțiunile Rusiei ne conduc tot mai pregnant la concluzia că această taxă nu va deveni zero la 01 iulie 2021, deci va fi menținută și pentru recolta nouă. Desigur, nu putem anticipa încă nivelul ei.
  • Reacția burselor indică în continuare efectul de uscăciune în Câmpiile de Sud ale SUA, astfel că piața regională reacționează în consecință. Notăm cererea și oferta din bazinul Mării Negre, paritatea euro-dolar de 1.2017, precum și cotația Euronext martie 2021 – 235 EUR/tonă.

* Pentru simplitatea termenilor, BID = SE OFERĂ / ASK = SE CERE:

  • Ucraina: 11,5% PRO în FOB – BID = 282 USD/tonă; ASK = 285 USD/tonă
  • Rusia: 12,5% PRO în FOB: – BID = 285 USD/tonă; ASK = 305 USD/tonă
  • România: 12% PRO în FOB – BID = 280 USD/tonă; ASK = 284 USD/tonă
  • Bulgaria: 12,5% PRO în FOB – 280 USD/tonă; ASK = 284 USD/tonă

După cum puteți observa, întărirea dolarului american în fața monedei euro generează cotații mai bune în moneda euro.

Presiunea loturilor mari se exercită asupra exportatorilor în România, unde intermediarii deținători de loturi mari, de 20-50-70.000 de tone, cer în paritatea CPT Constanța 235 EUR/tonă, iar costul de fobbing este între 5 și 5,5 EUR/tonă, fară a aduce în calcul și marja exportatorului.

În acest puzzle, avem toți factorii cunoscuți:

  • China, care deține 51% din rezerva mondială de grâu, echivalent a 160.000.000 tone;
  • India deține 10% din stocul mondial de grâu, echivalentul a 31.500.000 tone;
  • SUA, prin NAAS, au scăzut stocurile cu circa 700.000 tone;
  • Consumul mondial crescut cu 1.800.000 tone;
  • Diferența de stocuri la nivel mondial între 10 decembrie 2020 și 10 ianuarie 2021 este de 3.300.000 tone;
  • Certitudinea că aceste cifre vor fi valabile până la recolta nouă, prin urmare, nu mai avem nicio prognoză de producție viitoare a recoltei 2020, adică locuri în lume unde să se recolteze și care ar putea influența decisiv aceste cifre;
  • Rusia, cu grâul supus taxelor până la noua recoltă și cu o prognoză de recoltă nouă diminuată cu circa 10.000.000 tone, în cel mai pesimist scenariu.
  • SUA, cu probleme în cultura de grâu din Câmpiile de Sud, în special în Kansas și Nebraska.

Tot acest tablou ne conduce spre o perspectivă de trend crescător pentru recolta veche, cifrată ca o diferență între taxa inițială și taxa care va intra în vigoare în Rusia din 15 martie, adică 15-20 EUR/tonă.

Cu toate acestea, recomandăm foarte multă prudență în programarea vânzărilor și ne adresăm Fermierilor, căci ce crește brusc s-ar putea ca într-un interval de timp definit între 3-4 săptămâni, mai precis momentele de ieșire din iarnă în emisfera nordică, să scadă la fel de brusc, cu 5-8 EUR/tonă, din următoarele motive:

  • Se vor putea estima stagiile de vegetație ale suprafețelor însămânțate cu grâu în toamna lui 2020, iar starea culturilor va putea potența o prognoză de recoltă bună, astfel încât relaxarea cumpărătorilor finali să intervină pe acest fond pozitiv.
  • Cumpărătorii finali să își acopere cererea până la noua recoltă și astfel cererea să scadă, efectul imediat fiind scăderea prețului sub spectrul unui interes scăzut asupra recoltei 2020.

În ceea ce privește recolta nouă de grâu, indicațiile sunt destul de generoase, privind prin prisma anilor trecuți. Indicațiile cumpărătorilor pentru fermieri sunt cotația MATIF Septembrie 2021 minus 15-16 de EUR/tonă în paritatea CPT Constanța (202-15=186 EUR/tonă).

În trendul prețurilor de recoltă nouă, notăm o vânzare de origine românească în Iordania, aceasta alăturându-se celei din decembrie, însă la un preț mai mare cu 15 USD/tonă (12,35 EUR = 60 RON) și livrare august. Este un indicator important în ceea ce privește nivelul recoltei următoare, căci ridică un nivel de așteptare de la 187-189 EUR/tonă, echivalent 910-920 RON/tonă. Menționăm că nivelul de calitate trebuie să fie premium, începând cu nivelul de proteină.

Menținem recomandarea ca fermierii să nu contracteze mai mult de 1 tonă la hectar în această perioadă, date fiind incertitudinile cauzate de iarnă și cele circa 40 de zile care ne despart de primăvară, precum și a potențialului pericol de îngheț târziu care se poate manifesta.

În mod tradițional, intermediarii vor vinde în lipsă către exportatori, urmând ca, sub presiunea de recoltă, să se aprovizioneze din piață pentru a acoperi contractele. Este un demers legal, nelipsit de riscuri, care, într-un an cu recolte normale, potențează profitul acestora. Sunt așa numitele lanțuri logistice, supply chain, care alimentează din zonele lipsite de aport logistic (medii de stocare, lipsa informației și credibilitatea ei, lipsa asocierii fermierilor, atomizarea fermelor care fac ca puterea de negociere să fie redusă) destinațiile de export, Portul Constanța.

Piața porumbului

România încă recoltează porumb, în zona de nord a țării. Pe patul de zăpadă înghețată, combinele recoltează câmpuri de porumb. Și în sudul României, săptămână trecută s-au recoltat suprafețe de porumb, acesta însă necesitând trecerea prin siloz pentru operațiunea de uscare.

Recoltarea porumb în România – 15 ianuarie 2021

Porumbul în paritatea CPT Constanța a atins cota de 210 EUR/tonă (1.025 RON/tonă), iar ca și în cazul grâului, cantități au început să fie vândute spre piața de export. Cu toate acestea, aceeași relticență a cuprins fermierii care dețin loturi de marfă, în special după raportul USDA.

Acesta a potențat, la rândul lui, starea de fapt a stocurilor la nivel mondial, care apare astfel:

  • Ianuarie 2019 – 303.010.000 tone vs Ianuarie 2020 – 283.830.000 tone, o diferență negativă de 19.180.000 tone, de la an la an.
  • Decembrie 2020 – 288.960.000 tone vs Ianuarie 2021 – 283.830.000 tone, o diferență negativă de 5.130.000 tone, de la lună la lună.
  • Consumul a crescut de la an la an, 2019-2020 vs 2020-2021 cu circa 19.610.000 tone.
  • De la lună la lună, decembrie 2020 vs ianuarie 2021, consumul a scăzut cu 4.950.000 tone, însă producția mondială de la lună la lună a scăzut cu 9.760.000 tone.
  • America de Sud se împarte oarecum în două, Brazilia, care este udată și primește precipitații, și Argentina, care suferă din cauza lipsei de precipitații.
  • Cererea Chinei rămâne constantă. USDA o ridică la 17 milioane tone în acest sezon, însă analiștii indică 23 milioane, iar în anii următori, ridica nivelul consecutiv la 33 milioane, respectiv 55 milioane de tone.

Din nou, puzzle-ul reiese complet: cererea este constantă iar oferta este aceeași din punct de vedere al stocurilor la nivel mondial. Acest aspect ne indică clar susținere în ceea ce privește prețurile mărfurilor. Noua recoltă de porumb este foarte departe în emisfera nordică, există doar estimări ale suprafețelor prevăzute a fi însămânțate, însă acest lucru nu s-a întâmplat încă. De asemenea, vremea va juca rolul principal în recolta de porumb 2021-2022, căci incertitudinea asupra precipitațiilor este elementul central al sezonului de însămânțare din primăvara 2021, precum și pe parcusul stării de vegetație viitoare. Fară o rezervă de apă bine constituită în sol pe perioada iernii, porumbul va avea enorm de suferit, precum în 2020.

Mai mult decât atât, indicațiile bursiere arată viguros pentru noua recoltă:

  • CBOT: 481 cenți/bushell (189.36 USD/tonă)
  • MATIF 188,5 EUR/tonă

Recomandarea către fermierii români este să observe și să securizeze orice intenție de vânzare în acest moment, să nu se expună niciunei forme de risc, până nu au certitudinea că pot onora ceea ce doresc să semneze.

Calendar însămânțare și recoltare porumb globalcredit AMIS

Piața semințelor de floarea-soarelui

Indicațiile pentru această marfă sunt ridicate pentru această perioadă a anului. Lichiditatea redusă conduce prețul materiei prime la niveluri de 645-650 USD/tonă în paritatea FOB.

Prețurile uleiului brut înregistrează primele reculuri de circa 8-10 USD/tona, cotațiile indicative fiind următoarele:

  • Ucraina: 1.260 USD/tonă
  • Rusia: 1.250 USD/tonă
  • SIX PORTS: 1.280 USD/tonă

Există indicații timide pentru recolta nouă de floarea soarelui din Romania. Acestea se afișează în jurul valorii de 470 USD/tonă, FCA ferme. Pentru recolta veche, 545-550 USD/tonă în sud-vestul României este indicație de preț, însă lichiditatea este scăzută.

Cu siguranță, această marfă va suscita un interes deosebit pentru fermierii romani. Asolamentele din primăvară vor fi calculate, astfel încât prevedem un număr de hectare mult mai mare față de sezonul trecut. Însă varianta High Oleic, va fi, cu siguranță, în trend negativ, din cauza cererii HoReCa reduse pentru această cultură specială, efect al pandemiei Covid-19.

Valorile bonusului pentru conținutul de acid oleic sunt minore, am putea spune, în comparație cu anii trecuți. Cei ce au optat pentru contracte semnate pe trei ani au securizat un nivel de 55-60 USD/tonă pentru conținut de acid oleic cel puțin egal cu 81%.

Piața semințelor de rapiță

Indicațiile Euronext gravitează în jurul valorii de 397-400 EUR/tonă. Variațiile rapiței pe Euronext sunt legate de prețul energiei. Cotațiile WTI și Brent înregistrând scăderi în ultimele tranzacții, prețul componentei biodiesel trebuie să se reflecte în acord.

Prețul uleiului de rapiță în paritatea FOB Rotterdam înregistrează un recul de 20 de EUR/tonă.

Diferența între cotația AUG21 și destinația mărfurilor, procesare internă sau export, începe să se micșoreze. Cotațiile procesatorilor indică pentru AUG21 5-6 EUR/tonă pentru livrare la recoltare.

Este o mișcare care indică interesul pentru mărfuri, un semnal pentru fermierii care vor să vândă forward. Recomandăm, ca de obicei, multă prudență și nicidecum entuziasm. Vânzarea nu ar trebui să depășească 1 tona la hectar la rapiță, care este deja recunoscută drept „Cenușăreasa Oleaginoaselor”.

Prin intermediul serviciilor noastre de agribusiness, puteți obține, în afară de cotațiile indicate mai sus, mai multe opțiuni de vânzare. Acoperim tot spectrul de mărfuri, oferind servicii care depășesc natura tranzacțională care se reflectă doar în preț, ele acoperind și securizând efectiv sub toate aspectele interesele vânzătorului în relația cu cumpărătorul.

Pentru detaliile acestui serviciu și ale celor conexe care vă vor oferi protecția sub care veți putea exploata potențialul la momentul când decideți, vă recomandăm să cereți informații și cotații la numărul de telefon 0749 777 711 sau la adresa de email cereale@cfro.ro.

Prognoza meteo

România – căderi de zăpadă
Rusia – căderi de zăpadă
Ucraina – căderi de zăpadă
Europa – căderi de zăpadă
SUA – căderi de zăpadă
America de Sud – precipitații sub formă de ploaie

Rapoartele de piață sunt realizate de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, care se implică astfel în acțiunile Clubului Fermierilor Români ce vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial.

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 18 ianuarie 2021 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Raport piață cereale SPECIAL 13 ianuarie 2021

Raportul de piață special de astăzi este dedicat WASDE (World Agricultural Supply and Demand Estimates), raport de piață al Departamentului de Agricultură al Statelor Unite ale Americii. Mai jos, puteți regăsi informații despre producția, consumul și stocurile la nivel mondial pentru următoarele culturi:

  • Grâu;
  • Porumb;
  • Soia

Cifre regiunea Mării Negre

Rusia raportează o creștere a stocurilor de grâu cu 1,3 milioane tone, în timp ce Ucraina este neutră din acest punct de vedere, cu o producție de 25,5 milioane tone de grâu. În planul exportului, Rusia este cotată mai jos cu 1 milion de tone, adică cu 39 milioane tone în loc de 40 milioane tone, deși, din cauza taxelor de export, potențialul lor este deja redus până la nivelul de 36 milioane tone, conform analiștilor din domeniu. Ucraina rămâne neutră și în planul exporturilor de grâu, cota fiind setată la 17,5 milioane de tone, conform memorandumului agreat și semnat cu exportatorii la 01.10.2020.

În cazul porumbului, ambele țări rămân neutre, cu același nivel de producție indicat în decembrie 2020 și același nivel estimat de export de 24 milioane Ucraina și 3,1milioane Rusia.

Grâul

Stocurile la nivel global sunt diminuate. Astfel, conform raportului NASS (Serviciul Național de Statistică Agricolă), SUA au o diminuare a stocurilor de 26 mil. busheli, adică un minus în stocuri de 707.600 tone. Producția redusă în China și Argentina (-500.000 tone) a compensat creșterea raportată de Rusia, dar consumul mondial a crescut cu 1.800.000 tone, în special în partea de furaj în China.

Exporturile rusești scad, în timp ce UE + Marea Britanie au o creștere de 500.000 tone. Canada, de asemenea, crește potențialul de export cu 500.000 tone. Amândouă compensează în cifre reducerea din potențialul rusesc și alimentează cererea Chinei, de circa 9.000.000 tone în această lună.

Stocurile mondiale scad cu 3.300.000 tone, până la nivelul de de 313.200.000 tone, însă informația pe care trebuie să o ținem minte este că China deține 51% din stocurile mondiale de grâu (circa 160.000.000 tone), iar India deține 10% din stocurile mondiale de grâu (circa 31.500.000 tone).

Porumbul

Producția SUA a fost revizuită negativ cu circa 8.240.000 tone, provenind din productivitatea la hectar. De asemenea, exportul SUA a fost revizuit negativ cu circa 2.500.000 tone, până la nivelul de 64.770.000 tone, față de un potențial inițial de peste 67.000.000 tone.

În emisfera sudică, Argentina a revizuit în continuare în sens negativ producția de porumb, ajungând la un nivel de 47.500.000 tone, față de o estimare inițială de 51.000.000 tone. Și Brazilia a revizuit negativ, cu 1.000.000 tone, până la nivelul de 109.000.000 tone. Prespectivele porumbului Argentinian plantat sunt îngrijorătoare din cauza efectelor uscăciunii din zonele plantate.

UE-27 reduce perspectivele de import cu 1.000.000 tone, până la nivelul de 18.000.000 tone, în timp ce China este creditată cu o creștere a importului cu 1.500.000 tone, până la nivelul de 17.500.000 tone, deși previziunile analiștilor rămân constante la cifra de 23.000.000 tone.

Stocurile mondiale scad cu 5.100.000 tone, de la 288.960.000 la 283.830.000 tone.

Soia

Recolta chinezească a fost mai ridicată, în timp ce recolta americană a fost diminuată cu circa 950.000 tone, reduceri determinate de randamentul scăzut de producție la hectar. Previziunile de export ale SUA cresc până la un nivel de 60.700.000 tone, în timp ce ale Argentinei scad din cauza lipsei de precipitații. 

Producția de soia scade în Argentina cu 2.000.000 tone, până la un nivel de 48.000.000 tone, în timp ce Brazilia ramâne cu o producție setată la 133.000.000 tone. Pe fondul acestor scăderi, compensarea intervine din China, care anunță o creștere a producției cu 2.100.000 tone, până la nivelul de 19.600.000 tone.

Stocurile globale de soia au scăzut cu 1.300.000 tone, până la 84.300.000 tone, cu stocuri mai mici pentru Argentina și SUA, care sunt parțial compensate de stocuri mai mari pentru China.

Rapoartele de piață sunt realizate de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, care se implică astfel în acțiunile Clubului Fermierilor Români ce vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial.

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul special privind piața de cereale din 13 ianuarie 2021 poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Raport piață cereale 12 ianuarie 2021

Raportul din această săptămână conține informații despre:

  • Prospecții asupra pieței de agribusiness
  • Piața grâului
  • Piața porumbului
  • Piața semințelor de rapiță
  • Piața semințelor de floarea-soarelui
  • Piața boabelor de soia
  • Prognoza meteo

La mulți ani tuturor cititorilor și cele mai calde urări de bine!

2021 va fi, cu siguranță, un an al reconstrucției în agribusinessului românesc. Seceta generatoare de pierderi a avut efecte profunde și a tăiat părți consistente din profitul fermierilor români.

2021 va fi primul an al reconstrucției, deoarece efectele financiare dezastruoase nu vor putea fi acoperite și recuperate într-un singur sezon. Estimările noastre indică cel puțin 4 ani de normalitate pentru a reveni la statusul economico-financiar, cu indicatori de sănătate financiară sustenabili, de dinainte de seceta din 2020.

Judecând cifrele negative și aplicând algoritmul de recuperare, ținând cont, de asemenea, de nevoia curentă de cheltuieli în fermă (cheltuieli curente și datorii pe termen scurt și lung), calculul se prezintă astfel:

Menționăm de la bun început că nu vom lua în calcul subvențiile și ajutoarele de stat, ci le vom considera venituri recurente pentru acoperirea nevoilor financiare în fermă (directe și indirecte).

Prin acest calcul, dorim să reprezentăm dificultățile cu care s-a confruntat fermierul român, gradul de îndatorare financiară pe care l-a acumulat, precum și fereastra de timp necesară pentru recuperarea acestui impact financiar și absorbirea lui prin activitatea viitoare timp de 4 ani.

Aceste calcule empirice ne relevă faptul că încărcătură anului 2020 este una foarte grea, foarte greu de recuperat și necesită foarte mare acuratețe, precum și o ponderație articulată prin managementul riscului la nivel de fermă, cu nivelarea vânzărilor prin etape, nicidecum prin vânzarea în momente de necesitate, căutarea vârfurilor. Aceste elemente au potențial distructiv, din cauza volatilității pieței. Ele generează incertitudine și risc greu de măsurat.

În schimb, începutul de an ne-a rezervat deja confirmări asupra trendurilor pe care le-am anticipat în ultimile 60-70 de zile, și anume creșterea prețurilor mărfurilor, reorientarea clienților către Bazinul Mării Negre, precum și evenimentele care au condus la acest tablou al pieței de agribusiness

Reamintim principalii factori generatori ai pieței de astăzi:

1, Impunerea de către Rusia a unei taxe de export asupra produsului grâu. De asemenea, notăm modificarea și amendarea legilor în Rusia sub următoarele forme:

  • Crearea la nivel regional a unor structuri guvernamentale numite Grain Funds.
  • Crearea unui sistem de control a produselor sub numele de Grain Tracking E-System, ceea ce va conduce către o implicare și o supraveghere strictă a produsului grâu din partea Statului Rus. Acest aspect este mai degrabă negativ, dacă privim din punct de vedere a fermierilor. Controlul autorității statului va genera multă nesiguranță și, desigur, uniformizarea relațiilor fermierilor în raport cu entitățile care cumpără marfă, în special multinaționalele prezente. Reamintim și de implicarea VTB în comerțul cu grâu, o implicare a statului în acest proces. Implicarea statului în relațiile comerciale nu va aduce perspective bune pentru fermieri, opțiunile lor se vor îngusta substanțial sub acest spectru.

2. Un alt factor este reprezentat de seceta prelungită din Rusia, pe care am anunțat-o și am reamintit-o de la sfârșitul lunii octombrie 2020, un fenomen care a generat încet, dar sigur diminuarea potențialului de recoltare a produsului grâu în anul 2021. Seceta combinată cu efectul de îngheț (temperaturi între -15 și -20 de grade Celsius), au generat efectul de winter kill asupra culturii de grâu însămânțate în toamna lui 2020, afectând peste 19.000.000 hectare și reducând astfel un potențial inițial de circa 83-85 milioane de tone la o estimare primară de doar 72-73 milioane de tone, prin prisma celor mai pesimiste analize.

Acest aspect se va reversa în potențialul de export al anului viitor, printr-o scădere cu 10 milioane de tone dintr-un total de circa 40 milioane tone.

Judecând prin cifre, primele efecte se vor manifesta prin menținerea prețurilor la un nivel ridicat în bazinul Mării Negre. Destinațiile tradiționale nemaiputând fi acoperite în totalitate de Rusia, tranferul de cerere va fi către Ucraina și România.

Mai mult decât atât, scenariul introducerii taxei de export asupra grâului rusesc indică, în afara tentativei de aplatizare a inflației asupra produselor, o estimare greșită de recoltă finală a 2020. Căci altfel nu putem aprecia la justa ei valoare introducerea taxei, decât agregând-o cu un deficit de stocuri. Și, de asemenea, nu scoatem din scenariul recoltei 2021 nici posibilitatea că această taxă de export să fie menținută și după expirarea ei, în iunie 2021.

În plus, unele zvonuri dau mai mult ca probabilă, mărirea taxei de export în Rusia, adică în jurul valorii de 40 EUR/tonă, ceea ce sugerează că prețurile sunt susținute de cerere.

3. Seceta este în sfârșit recunoscută ca potențial de diminuare și în SUA. Kansas și Nebraska sunt statele din federație care potențează acest spectru. Lipsa precipitațiilor din câmpiile americane este o realitate recunoscută deja și ridică multe semne de întrebare asupra nivelului de prognoză viitoare. Incertitudinea nu este dacă, ci cât va diminua seceta recolta americană.

4. Cu o recoltă serios afectată de cererea prelungită, Argentina a oprit orice export de porumb până la data de 1 martie 2021, în tentativa de a suplini cererea internă. Această decizie vine după o grevă a porturilor de peste 20 de zile, unde circa 140 nave de capacitate mare nu au fost încărcate și s-a creat deja un prejudiciu enorm, atât cumpărătorilor, cât și vânzătorilor. Mai mult decât atât, fermierii argentinieni au instituit o blocare totală a vânzărilor de mărfuri, ca răspuns la oprirea exporturilor de porumb, aspect care a condus inevitabil la oprirea comerțului. Dezvoltările viitoare a acestei stări vi le vom aduce la cunoștință. Prin urmare, cumpărătorii de porumb și-au mutat focusul înapoi pe bazinul Mării Negre, de unde plecaseră înainte de sărbători, cu idea că porumbul din cele doua Americi este mai ieftin.

În ultimele ore, dezvoltarea conflictului între fermieri și guvern a condus către un armistițiu, în sensul că exportul de porumb va fi reluat, cu o cadență de 30.000 tone maxim pe zi.

5. Cererea Chinei pentru porumb este în continuare la aceleași cote. Estimările Goldman & Sachs privind nivelul importurilor arată 23 milioane pentru 2020-2021, 33 milioane pentru 2021-2022 și 53 milioane pentru 2022-2023.

6. La grâu, combinația secetă cu potențial de producție plasează acest produs pe un trend neschimbat, cel puțin până la sfârșitul trimestrului al II-lea. Cererea rămâne activă, în timp ce oferta se micșoreaază, cel puțin pentru recolta 2020-2021. Cu siguranță că până și Australia, cu un nivel record de recoltă de peste 31 milioane de tone, va beneficia de efectul prețurilor viguroase.

În perspectiva anului agricol 2021-2022 pentru produsul grâu nu întrevedem o scădere dramatică a prețurilor, datorită unor factori de echilibru la nivel mondial, după cum urmează:

  • Rusia vă fi contrabalansată de Ucraina, România, Franța și restul țărilor din UE-27. Marea Britanie deja are o perspectivă bună de recoltă viitoare.
  • SUA și Argentina vor fi balansate de Australia.
  • Cererea din Cornul Africii, Orientul Mijlociu, Asia Orientală și China va rămâne fermă și constantă, chiar dacă vremea le va fi favorabilă în continuare.
  • Pe Bursa Mării Negre la grâu, diferența între recolta veche și cea nouă este de circa 38-39 USD/tonă, aspect pe care îl regăsim și în piața fizică.

Piața grâului

Grâul românesc se tranzacționează în acest zile la nivel de 1.000 RON/tonă FCA ferme. Poziția geografică pe harta României a acestor tranzacții este variată, astfel că, în funcție de costurile logistice, acestea au parități în condiția CPT Constanța la nivel de 215-218 EUR/tonă. Raportat la RON, este echivalent cu 1.050-1.070 RON/tonă. Fermierii care au putut stoca și aștepta văd roadele așteptării. Desigur, această decizie a presupus și costuri financiare suplimentare pentru depozitare, și operațiunile de fumigare, aerare precum și asumarea perisabilităților aferente.

Prețurile pentru recolta nouă se situează la nivelul de 177-178 EUR/tonă, cu livrare iulie 2021, echivalent 867–870 RON/tonă, exact cum estimam în numărul special de dinainte de Crăciun. După cum puteți observa, avem o diferență de recolte de circa 40 EUR/tonă și un nivel de referință față de Euronext Septembrie 2021 de 17 EUR/tonă.

Ucraina tranzacționează grâul cu proteină 11,5% la nivelul de 273 USD/tonă în FOB. Convertit în euro, acesta conduce la nivelul de 223  EUR/tonă în FOB, baza CPT fiind deci 216-218 EUR/tonă, similar cu Portul Constanța.

Rusia își manifestă efectele taxei prin întârzieri în eliberarea certificatelor fitosanitare, diminuarea estimărilor de export de la 40 milioane de tone la un nivel de 36 milioane de tone. Echivalentul de vânzare calculat cu tot cu taxă din fermele rusești atinge un nivel de 285-290 USD/tonă, deci sunt efectiv necompetitivi.

COFCO își manifestă deja un interes deosebit pentru recolta nouă de grâu din Franța.

În ceea ce privește capitolul licitații, avem deja aliniate următoarele (în timp ce alți cumpărători se pregătesc să oferteze):

  • TURCIA – TMO 400.000 tone
  • GASC cu line –up oferte astăzi 12.01.2021, pentru livrare 18.02-05.03.2021
  • PAKISTAN și BANGLADESH
 

Piața porumbului

Porumbul românesc s-a potențat în ultimele două-trei zile din punct de vedere al prețului, plecând de la un nivel al tranzacțiilor de 185 EUR/tonă, în perioada dintre Crăciun și Anul Nou și atingând nivelul de 198-199 EUR/tonă în paritatea CPT Constanța. Acest aspect se datorează în principal factorului Argentina, care a sistat fluxul de export până la data de 1 martie, cumpărătorii revenind astfel în bazinul Mării Negre, forțați și de cererea iminentă a UE de import porumb, precum anticipam în ultimul număr al raportului din 2020. Turcia, de asemenea, este jucător pe piața importurilor și acum 2 zile organizaseră licitație pentru cantitatea de 155.000 de tone.

Fermierii americani au intenția clară de a mări suprafețele care vor fi însămânțate cu porumb în 2021, efect al prețului susținut de cererea Chinei. Produsul porumb, după cum se poate observa în graficele prețurilor CBOT și Euronext, au susținere imediată, precum și în perspectiva recoltei viitoare. Pe baza indicațiilor bursiere de astăzi, estimam un preț al recoltei noi, în jurul valorilor de 167-169 EUR/tonă CPT Constanța. Bazinul Mării Negre este un rezervor de porumb în aprovizionarea țărilor din UE, Turcia, precum și a destinațiilor îndepărtate precum China.

 

Cotațiile Chicago Board of Trade porumb:
Cotatiile Euronext porumb

Piața semințelor de rapiță

Rapița gravitează în jurul valorii de 400 EUR/tonă, conform Euronext Paris, nivel care augmentează așteptările fermierilor români în ceea ce privește prețul. Cotațiile actuale pentru recolta nouă de rapiță (august 2021) sunt în jurul valorilor de  minus 8 EUR/tonă, identice cu cele ale exportatorilor din portul Constanța. Deși nivelul prețului este unul ridicat, așteptările sunt și mai ridicate, în jurul valorilor de 400 EUR/tonă FCA Ferme, adică 2.000 RON/tonă. Graficul de mai jos indică traiectoria pe parcursul unui an.

Piața semințelor de floarea-soarelui

Tranzacțiile sunt foarte mici, însă nivelul uleiului brut de 1290-1300 USD/tonă reflectă prețul potențial de 635 USD/tona de marfă în paritatea CPT Constanța. Comparat cu prețul uleiului brut din septembrie 2020, adică 880 USD/tonă, creșterea cu 48% este foarte mare. Factorul principal a fost tot seceta din 2020, care a diminuat dramatic recolta de floarea-soarelui din România, Ucraina și Rusia. Prețul uleiului de palmieri și al uleiului de soia, precum și cererea susținută din țări ca India au făcut ca prețul uleiului brut să evolueze până la acest nivel.

Piața boabelor de soia

Problemele din Argentina, diminuarea recoltei din America de Sud, faptul că recolta a două de soia din Argentina este incertă, coroborat cu cererea constanta de proteină a Chinei, fac ca acest produs să aibe o tendință ascendenta în preț încă din debutul lui 2021. Evoluția însă a început la nivelul lunii mai 2020, plecând de la 311,5 USD/tonă, și atingând astăzi un nivel de 503,4 USD/tonă la CBOT.

Prognoza meteo

România beneficiază zilele acestea de precipitații din abundență. Ploile au avut un efect benefic în reconstrucția rezervelor de apă din sol, iar la această oră, culturile de toamnă se prezinta în condiții bune. Așteptările pentru zilele viitoare sunt de căderi de zăpadă și temperaturi negative noaptea, însă nu extreme, cu minime între -8 și -10 grade Celsius pentru circa 3-4 zile la rând. În speță, sfârșitul lui ianuarie și luna februarie 2021 ar trebui să aducă precipitații sub formă de zăpadă. Mai jos, prognoza până pe data de 22.01.2021, în litri/metru pătrat.

Ucraina – precipitații reduse, dar culturile arată bine.
Rusia – în continuare seceta combinată cu gerurile afectează culturile de toamnă
Europa – precipitații din abundență la nivel european pe acest interval, însă Spania este lovită de geruri de minus 35 de grade și zăpezi, iar Italia de inundații.
SUA – problemele semnalate din octombrie se accentuează, lipsa de precipitații afectează culturile.
America de Sud – contrast Argentina suferă din lipsă de precipitații, iar Brazilia le primește din plin.

Rapoartele de piață sunt realizate de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, care se implică astfel în acțiunile Clubului Fermierilor Români ce vizează creșterea competitivității afacerilor fermierilor, securizarea profiturilor acestora și reducerea la minim a riscului potențial.

Fermerii interesați de accesarea serviciilor de consultanță în comerțul cu cereale pot intra în legătură cu Cezar Gheorghe pe e-mail, cereale@cfro.ro, sau telefonic: 0749.777.711.

Raportul privind piața de cereale din 12 ianuarie 2021 poate fi descărcat la butonul de mai jos.