Solicitare Club prelungire sesiune AFIR Submăsura 17.1

Simplificarea ghidului AFIR pentru Submăsura 17.1 în 2020 a condus la creșterea cererilor depuse de fermieri anul trecut și a demonstrat interesul crescut al fermierilor pentru accesarea acestui program. Anul trecut programul derulat de autorități și-a atins scopul de a crește numărul fermierilor care accesează această facilitate.

Alocarea unui buget de 31,2 milioane euro pentru Submăsura 17.1 pentru anul 2021 a avut ca scop sprijinirea și încurajarea în continuare a fermierilor să acceseze schemele de asigurare private, în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor care pot afecta producția agricolă. Interesul privind accesarea Submăsurii 17.1 este confirmat de informațiile primite de la fermierii membri în Clubul Fermierilor Români și de la fermierii clienți ai Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare (cotă de piață 17% în 2021).

Clubul Fermierilor Români solicită, în baza consultării cu fermierii și a echipei Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, către MADR, AMPNDR și AFIR prelungirea perioadei de depunere a cererilor pentru Submăsura 17.1 până la 31 decembrie 2021, având în vedere că termenul de finalizare a depunerii cererilor pentru sesiunea curentă este de 31 octombrie 2021. 

Evoluția producției agricole în 2020-2021 și impactul fenomenelor meteo nefavorabile în rezultatele afacerilor fermierilor arată necesitatea susținerii subvenționării asigurărilor pentru cultura mare, pentru a sprijini și încuraja în continuare fermierii să acceseze schemele de asigurare private, în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor care pot afecta producția agricolă.

Fermierii sunt beneficiarii Submăsurii 17.1 și au nevoie de susținere și crearea condițiilor favorabile pentru accesarea acestui program derulat de autoritățile responsabile pentru agricultură, având în vedere că bugetul alocat pentru sesiunea de anul acesta este de 31,2 milioane de euro.

Adresa privind solicitarea de prelungire a termenului pentru accesarea Submăsurii 17.1 pentru sesiunea curentă a fost transmisă în atenția MADR, AMPNDR și AFIR. 

Vă invităm să accesați mai jos adresa oficială trimisă către MADR.

Conferința ”Strategia de Dezvoltare a Sectorului de Cartofi 2021-2027”

Pe 21 iulie 2021, Clubul Fermierilor Români a organizat evenimentul „Prioritățile agriculturii românești. Strategia de dezvoltare a sectorului de cartofi în perioada 2021-2027” , la care au participat fermieri producători de cartof performanți, Ministrul Agriculturii, dl. Adrian OROS, alături de oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii.

Evenimentul a fost organizat alături de Federația Națională „Cartoful” din România și Grupul Producătorilor de Cartofi „Țara Făgărașului”.

Parteneri eveniment: Agricover, Adama, Bayer, Corteva, Intermag, Syngenta, SumiAgro.

pan2

Conferința și-a atins obiectivele de informare, analiză și dezbatere a celor mai importante teme pe agenda negocierilor la nivel regional privind agricultura, transmițând mesaje clare privind poziția Clubului în legătură cu dezvoltarea sectorului de cartof pentru perioada următoare. Totodată, am primit reacții pozitive la finalul conferinței din partea fermierilor care își desfășoară activitatea în județele Brașov, Covasna și Harghita.

Subiecte în discuție:

  1. Prezentarea submăsurilor care vizează perioada de tranziție 2021-2022, specifică Programului Național de Dezvoltare Rurală și stadiul fundamentării Programului Național Strategic, aspecte vitale care vizează creșterea competitivității afacerilor agricole specifice fermierilor din România.
  2. Stimularea producătorilor de cartofi pentru sămânță la nivel național (în momentul actual, România înregistrează o suprafață de doar 600 de ha cultivate cu cartof de sămânță).
  3. Subvenționarea unor investiții care să vizeze construcția de depozite individuale de cartofi (capacitatea de 500/1000/1500 tone). Propunerea Clubului Fermierilor Români în parteneriat cu Federația Națională „Cartoful” din România vizează îndreptarea balanței comerciale a acestui produs, deoarece există un deficit anual de aprox. 65 mil. euro. Propunerea vizează ca această investiție să fie realizată cu 20% aport propriu al fermierului, iar diferența să fie finanțată de către Administrația Fondului pentru Mediu în zona de anvelopare a depozitelor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, exemplu de practică realizată deja în țările occidentale. Considerăm că în 7 ani, o astfel investiție anuală de aprox 62 mil. euro va conduce la acoperirea producției proprii privind necesarul de consum intern;
  4. Dezvoltarea de amenajări hidroameliorative prin intermediul unor tehnologii care să permită acumularea unor cantități însemnate de apă prin topirea zăpezilor de pe versanți sau alte surse de apă, acumularea acestora în spații special amenajate și distribuirea ei în mod controlabil și eficient, atât către cultura de cartof, cât și către restul culturilor agricole specifice zonei.
  5. Strategia naț­ională de gestiune integrată a apei și solului în agricultură, proiect propus de către Clubul Fermierilor Români, ca alternativă a demersului neureșit de obținere de fonduri pentru zona de irigații în cadrul PNRR. În aceeași măsură, proiectul vizează refacerea tuturor amenajărilor hidroameliorative de desecare-drenaj și adaptarea la schimbările climatice din ultima perioadă.
  6. Importanț­a susț­inerii producătorilor de cartofi pentru industrializare, ca reacție a creșterii cererii pe piață a acestui produs prin dezvoltarea unor centre importante de procesare în centrul țării.
  7. Necesitatea certificării cartofului de Covasna, ca prim demers de promovare a cartofului românesc, aspect care să le permită producătorilor de cartofi obținerea de fonduri importante pentru promovarea acestei scheme de calitate la nivel mondial.
  8. Importanța formării profesionale a copiilor de fermieri pe teme care vizează viitorul agriculturii românești prin intermediul programului Tineri Lideri pentru Agricultură.

Clubul Fermierilor Români promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii); dezvoltarea de valoare adaugată specifică activității agricole prezente; atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă; securizarea fermierilor împotriva crizelor și a riscurilor; atragerea tinerilor în agricultură, formarea și creșterea competențelor acestora. De asemenea, schimbarea imaginii publice a fermierilor și recunoașterea socială a importanței lor în asigurarea securității alimentare sunt prioritare în agenda de acțiune a Clubului.

În urma evenimentului, Clubul a transmis scrisori de follow-up către MADR, AFIR, APIA, ANIF, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartofi Târgu Secuiesc, Parlamentul României, Instituția Prefectului Județul Brașov și Direcția Agricolă Județeană Brașov. Am asigurat autoritățile de angajarea deplină a Clubului Fermierilor Români pentru continuarea dialogului cu reprezentanții fermierilor aflați în zona de centru a țării, pe temele de interes majore și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea politicilor și programelor din agricultură aferente acestor zone greu încercate.

Acțiuni Club pentru majorarea bugetului alocat Submăsurii 17.1

Clubul Fermierilor Români continuă dialogul cu autoritățile pe temele de interes major pentru fermieri.

Urmare a demersurilor Clubului, am reușit modificarea Ghidului AFIR pentru accesarea Submăsurii 17.1 (asigurări agricole), ceea ce a dus la o creștere a cererilor depuse de fermieri în anul 2020, de la 1.572, la 6.235, însumând 10,7 milioane EURO.

Având în vedere că pentru anul agricol 2021, companiile de asigurare estimează o creștere de minim 10% a pieței de asigurări agricole, am transmis către AMPNDR o adresă prin care propunem majorarea bugetului alocat Sumăsurii 17.1 pentru anul 2021 la 18,45 milioane euro, pentru a sprijini și încuraja în continuare fermierii să gestioneze corespunzător riscurile care pot afecta producția agricolă.

Am pus la dispoziția autorităților elemente de analiză privind evoluția producției agricole în perioada 2012-2020 și impactul anilor secetoși în rezultatele anuale pentru a evidenția necesitatea susținerii subvenționării asigurărilor pentru cultura mare.

De asemenea, reprezentanții Clubului și ai Brokerului au participat luni, 15 februarie, la o ședință de consultare cu AMPNDR și AFIR, alături de alte asociații și reprezentanți ai companiilor de asigurare. Grupul de lucru a pus în dezbatere modificarea fișei tehnice a Submăsurii 17.1.

Adresa, precum și analiza comercială 2012-2020 sunt disponibile la butonul de mai jos:

Noi propuneri modificare ghid AFIR SM17.1

Clubul Fermierilor Români apreciază oportunitatea de a contribui la modificarea ghidului AFIR pentru Submăsura 17.1, în cadrul consultărilor lansate de autorități cu mediul asociativ privind propunerea de modificare a fișei tehnice a SubMăsurii 17.1. Ne bucurăm de interesul cu care ministerul și AFIR au primit propunerile Clubului privind modificarea ghidului AFIR pentru Submăsura 17.1.

Ca urmare a consultării fermierilor în grupurile noastre operative de lucru, împreună cu echipa CFRO Broker de Asigurare, am formulat și am transmis către MADR un document care cuprinde::

  • Opinia Clubului Fermierilor Români privind propunerile de modificare pentru fișa tehnică a Submăsurii 17.1.
  • Problemele identificate împreună cu fermierii și soluțiile propuse pentru simplicarea procedurilor din ghidul AFIR.

Apreciem disponibilitatea autorităților privind continuarea dialogului pe acest subiect important pentru fermieri. În acest sens, am adresat solicitarea de a organiza o întâlnire de lucru între reprezentanții MADR-AMPNDR, AFIR și cei ai Clubului Fermierilor Români, pentru a continua analiza și consultările privind propunerile de modificare a ghidului AFIR pentru Submăsura 17.1.

Vă rugăm să regăsiți mai jos propunerile de modificare transmise către AMPNDR.

Apel Club către MEP români privind respingerea plafonării obligatorii

Clubul Fermierilor Români se alătură organizațiilor din Uniunea Europeană care solicită sprijin pentru amendamentele propuse reformei PAC în cadrul votului din Parlamentul European, care sunt în avantajul fermierilor din România.

În acest moment, se negociază la Bruxelles, în cadrul Parlamentului European, ultimele detalii privind Politica Agricolă Comună. În cadrul sesiunii plenare din această săptămână, va avea loc votul în plenul Parlamentului Eururopean pe regulamentele strategice PAC.

Legat de unul dintre cele mai importante și de impact articole din Regulamentul Strategic PAC, Articolul 15 care vizează reducerea plăților directe, vă semnalăm că PPE, prin Peter Jahr, a introdus un amendament pe care îl considerăm foarte dezavantajos pentru fermierii performanți din România, care urmăresc să își crească competitivitatea și să genereze mai multă valoare adaugată la activitatea agricolă pe care o desfășoară.

În decursul zilei de sâmbătă, am contactat toți europalamentarii români, cu argumente pentru a respinge amendamentul PPE privind Articolul 15 din PAC (atașat) și de a susține la votul în plenul PE privind Articolul 15 varianta adoptată de către Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European în aprilie 2019 (plafonare voluntară și alternativă mecanism de plată redistributivă), care este susținută de fermierii din România și de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Puteți găsi mai jos documentele de poziție ale Clubului Fermierilor Români, prin care susținem și promovăm argumentat interesele fermierilor performanți, pentru creșterea competitivității și valorii adăugate în agricultura românească.

 

2020 10 14 Amendament PPE_Articol 15 Plafonare subventii

2020 10 16 Anexă scrisoare Clubul Fermierilor Romani_amendament PPE Articol 15

2020 10 16 Scrisoare Clubul Fermierilor Romani_solicitare vot amendamente PAC

Demers european al Clubului împotriva plafonării obligatorii

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

  • Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;
  • Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;
  • Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;
  • Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunatoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;
  • În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Idea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală”, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.”

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

  • Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
  • Camera Agrară a Republicii Cehe
  • Asociația Agricolă a Republicii Cehe
  • Camera Agricolă și Alimentară Slovacă
  • Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare
  • Confagricoltura, Italia
  • Consiliul Agricol Danez
  • Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria
  • Camera de Agricultură și Comerț, Estonia
  • „Parlamentul Fermierilor” Letoni
  • Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Poziția comună în limba engleză poate fi consultată accesând butonul de mai jos:

OUG stare de calamitate, consultare publică MADR

Clubul Fermierilor Români comunică permanent cu reprezentanții autorităților naționale, prin adresele transmise și în cadrul întâlnirilor cu aceștia, pentru a susține și promova interesele fermierilor, pentru a soluționa problemele întâmpinate de fermieri.

Reprezentanții Clubului au fost în contact cu conducerea MADR cu privire la problemele semnalate de fermieri privind dificultățile în respectarea obligațiilor contractuale privind livrarea de produse agricole primare, datorită calamității provocate de seceta pedologică din acest an.

În acest sens, vă aducem la cunoștință că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat, în consultare publică, pe site www.madr.ro , un proiect de Ordonanță de urgență prin care se împuternicesc Comitetele județene pentru situații de urgență să declare stare de calamitate la nivel de localitate sau județ în cazul în care suprafața calamitată de secetă pedologică depășește 50% din suprafața agricolă a localității/județului.

Principalul efect anticipat al aplicării actului normativ menționat îl reprezintă posibiltatea ca fermierii care nu își pot onora obligațiile contractuale în ce privește livrarea de produse agricole primare, din cauza pagubelor produse de seceta pedologică, să invoce forța majoră și să renegocieze obligațiile asumate initial, fără aplicarea de sancțiuni financiare.

Astfel, fermierii se vor putea prevala de acest act normative pentru a-și renegocia contractele comerciale de livrare produse agricole de bază.

Proiectul de act normativ (anexă) se poate consulta pe site madr.ro sau accesând linkul https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html, iar eventualele sugestii, comentarii și observații pot fi transmise până la data de 25 septembrie a.c. la adresa de email: politici.agricole@madr.ro.

Textul proiectului de ordonanță de urgență poate fi descărcat și accesând butonul de mai jos:

Legea vânzării motorinei, impact negativ imediat în agricultură

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă profunda dezamăgire privind votul favorabil din 2 septembrie din Camera Deputaților privind modificarea legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei, care modifică Codul Fiscal și impune obligația pentru intermediarii de carburanți să aibă depozite speciale.

Adoptarea proiectului de lege care completează articolul 435 din Legea 227/2015 privind procesul de vânzare a motorinei are impact negativ în activitatea operatorilor economici de pe această piață și, în mod deosebit, asupra fermierilor care se aprovizionează cu motorină de la acești comercianți.

Prin adoptarea acestui proiect legislativ, sunt eliminate din piață peste 980 de companii care asigură revânzarea de produse petroliere și care își desfășoară activitatea la nivel național.

Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condițiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea lucrărilor agricole specifice acestei perioade.

Semnalăm implicațiile negative pentru fermieri:

  • Creșterea prețului motorinei, prin reducerea competiției pe piață (cvasi-dispariția pieței revânzătorilor), rămânând doar cei 6 operatori/producători naționali.
  • Imposibilitatea livrării motorinei conform cererilor fermierilor datorită capacităților logistice limitate, într-o perioadă critică de desfășurare a lucrărilor agricole.
  • Reducerea perioadei de creditare pentru achiziția motorinei. Furnizorii rămași vor livra numai în baza rapoartelor COFACE, care nu se utilizeaza în cazul companiilor mici (societăți în nume colectiv, PFA-uri).
  • Neplata datoriilor către revânzători în condițiile în care fermierii nu mai primesc motorină. Menționăm că motorina livrată în campania agricolă de toamnă poate fi plătită în primăvara anului 2021.

Din analiza noastră, prin aplicarea acestei măsuri, cel puțin jumătate din cererea de motorină pentru agricultură nu va putea să fie accesată de fermieri direct de la furnizorii naționali, atât datorită unor condiții care țin de furnizori, cât și unor condiții care țin de fermieri:

  • Livrarea motorinei se face de către furnizorii naționali (cele 6 companii naționale) doar cu plata în avans. Pentru furnizorii naționali de motorină agricultura reprezintă maxim 10% din totalul livrărilor, fapt pentru care multe dintre livrari vor fi efectuate cu întârziere din cauza criteriilor de eficiență/geografice/de finanțare.
  • Furnizorii naționali nu livrează cantități mai mici de 7.000 litri (echivalent estimat cu necesarul pentru 100 Ha lucrate pe an) – nu toți fermierii au capacitatea de depozitare autorizată și nici nevoia unei astfel de cantități la o livrare.
  • Termenul de plată trebuie să fie susținut de o asigurare COFACE – precizăm că nicio Întreprindere Individuală și nici un fermier înscris ca PFA nu pot să facă o asigurare tip COFACE (asigurare de risc de neplată) – deci se va institui o limitare și o restricție pentru categoriile menționate.

Analiza noastră arată că, la nivelul anului 2019, peste 70% din cererea de piață a fost asigurată de revânzători (aproximativ 200 de companii revânzătoare de motorină pentru agricultură, respectiv aproximativ 250.000 metri cubi motorină), în timp ce doar 30% de furnizorii naționali/producători.

Guvernul României și Consiliul Concurenței au respins proiectul de lege ca fiind anticoncurențial, nejustificat și va distorsiona piața comerțului de motorină. Proiectul a fost denunțat atât de Asociația Română a Petrolului (ARP), cât și de Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP).

Reamintim că ordinul OPANAF nr. 3236/2018 prin care operatorii economici cu activitate de comercializare a produselor energetice pe baza atestatelor „fără depozitare” erau obligați să construiască sau să închirieze depozite pentru continuarea activității lor a fost anulat în baza deciziei instanțelor judecătorești.

 

Am solicitat Președintelui României să nu promulge legea adoptată de Parlamentul României, Prim-ministrului și Ministrului Agriculturii să susțină demersul către Curtea Constituțională a României pentru excepția de neconstituționalitate a modificării de lege la care facem referire, având în vedere riscurile cu efect imediat asupra lucrărilor agricole din campania agricolă de toamnă, posibilele implicații asupra producției agricole naționale, siguranței alimentare și bunei funcționări a firmelor din agricultură. 

 

În acest context, este important să avem în vedere apărarea intereselor statului în ceea ce privește transparența și responsabilitatea financiară, asigurarea liberei concurențe pe piață, fără însă a pune la risc producția agricolă a României.

Ajutoare de stat despăgubiri secetă

Clubul Fermierilor Români solicită ajutoare de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă

Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la impactul economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii și industriei agro-alimentare din România, cumulat cu efectele secetei pedologice din anul agricol 2019 – 2020, care pun o presiune enormă asupra capacității fermelor și a procesatorilor de a rezista modificărilor nefavorabile ale unor factori de piață, blocajelor economice, scăderii consumului și întârzierii relansării economice.

”Am transmis propuneri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul României pentru acordarea unui ajutor de stat sub forma despăgubirilor culturilor calamitate de secetă, care reprezintă o măsură esențială în asigurarea stabilității financiare a fermelor. În consecință, este necesar ca aceste despăgubiri să se acorde în integralitate, iar sumele necesare să fie cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la rectificarea bugetară. Adițional, fermierii în cauză vor avea nevoie pe lângă despăgubirile pentru suprafețele calamitate de secetă și de resurse financiare suplimentare pentru a acoperi pierderile financiare din acest an agricol, în principal pentru relansarea ciclului de producție și inițierea noilor culturi pentru anul 2021”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

În acest sens, am pus la dispozitia Ministerului Agriculturii și Guvernului elemente de analiză preliminară, realizată de experții Clubului Fermierilor Români, din care rezultă impactul financiar negativ al secetei extreme din acest an agricol.

 ”Considerăm că susținerea capacității de producție a hranei în România este indispensabilă asigurării siguranței alimentare a cetățenilor români, iar costurile falimentării sectorului în lipsa unei intervenții urgente și hotărâte ar fi enorme. Din această perspectivă, este evident că trecem dintr-o abordare economică într-una de securitate națională. Apreciem că ajutorul de stat, în contextul bugetului disponibil limitat, trebuie să se îndrepte către fermele și firmele care pun produse pe piață, asigură securitatea alimentară a României și pot să își consolideze contribuția la echilibrarea balanței comerciale negative a țării noastre în sectorul alimentar”, adaugă Florian Ciolacu.

Clubul Fermierilor Români subliniază necesitatea aprobării de urgență a actelor normative necesare pentru a acorda un ajutor de stat, din bugetul național, care să-i vizeze pe cei mai afectați producători agro-alimentari, în limitele stabilite de CE: 100.000 euro/fermă și 800.000 euro/procesator.

Ajutorul de stat menționat să fie direcționat cu prioritate către fermierii din zonele calamitate, în scopul sprijinirii lansării ciclului de producție pentru anul agricol 2020/2021 pentru asigurarea unei producții performante, care să permită acoperirea pierderilor (din 2020) și revenirea la stabilitatea economică a fermelor (inclusiv în relația cu creditorii și furnizorii acestora).

 

Concluzii privind impactul secetei extreme asupra agriculturii românești, formulate în baza elementelor de analiză privind suprafețele calamitate de secetă în anul agricol 2019/2020 și perspectivele anului agricol 2020/2021 pentru aceste zone agricole.

Efectele secetei extreme din anul agricol 2019/2020 se vor resimți și în 2021.

Măsurile necesare a fi adoptate urgent de Guvernul României pentru sprijinirea fermierilor trebuie să țină seama de următoarele aspecte de risc:

  • Fermierii cu culturi calamitate în anul agricol 2019/2020 suportă un risc amplificat care se va materializa într-o balanță negativă în anul agricol 2020/2021;
  • Pierderile anului agricol 2019/2020 determină la mulți fermieri reținere în inițierea pe o bază tehnologică performantă a culturilor anului viitor agricol (investiții reduse în inițierea culturii), ceea ce se va reflecta puternic în structura culturilor și randamentul producției estimate pentru anul agricol 2020/2021;
  • Intrarea în instabilitate financiară critică și falimentul unui număr important de ferme agricole, datorită pierderilor anului agricol 2019/2020, deteriorării relației cu creditorii, înăsprirea condițiilor de accesare a creditării pentru noul ciclu de producție.

Evidențiem următoarele măsuri imediate:

  • Măsuri financiare de ajutor pentru susținerea fermelor (hectarelor) calamitate;
  • Încadrarea fermelor afectate de secetă într-un program de redresare (cu obiective de redresare pe 3-6-9-12 luni), etapizat și monitorizat de către Guvern în coordonare cu asociații care reprezintă interesele Fermierilor;
  • Stimularea creditorilor în sensul de “capitalizare a încrederii financiare“ în ceea ce privește garantarea creditelor vechi și viitoare prin sisteme de control care urmăresc eficient recuperarea creditelor. Se va avea în vedere, în afara de garanții guvernamentale, inițierea unor fluxuri comerciale de control, pentru a avea certitudinea rambursării datoriilor;
  • Subvenționarea dobânzilor (a costurilor financiare) împrumuturilor contractate de fermierii calamitați de la instituții creditoare, cum ar fi cele financiare și cele de distribuție a produselor pentru înființarea culturilor, monitorizate efectiv;
  • Program de informare guvernamental, dezvoltat în parteneriat cu organismele de reprezentare a intereselor fermierilor, în ceea ce privește estimarea recoltelor viitoare, proceduri standardizate mai sigure pentru valorificarea recoltelor, în sensul eliminării riscurilor pe care le întâmpină fermierii români în aceste operațiuni.

 

Adresa transmisă către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Guvern, Președinție și Ministerul finanțelor poate fi citită aici.

Adresă Club feedback Analiza SWOT V2

Clubul Fermierilor Români apreciază oportunitatea de a contribui la elaborarea Planului Național Strategic 2021-2027, care are o importanță majoră pentru agricultura din România în următorii ani. Dorim să asigurăm autoritățile de sprijinul nostru în demersurile întreprinse în vederea elaborării celor mai bune politici publice în interesul fermierilor din România.

Urmare a participării la reuniunile constituite la nivelul MADR pentru consultarea partenerilor, cu temele Plăți directe, Intervenții în domeniul agricol – finantațe din Pilonul II PAC (măsuri de investiții și alte intervenții în domeniul agricol), Mediu și Silvicultură, vă transmitem la link-ul de mai jos completările Clubului Fermierilor Români la analiza SWOT versiunea 2, formulate prin contribuția directă a fermierilor membri în asociația noastră, care urmăresc cu interes negocierile privind reforma PAC și doresc să se implice în procesul de stabilire și prioritizare a acțiunilor care vor fi incluse în noile programe de finanțare europeană.

Vă asigurăm de implicarea deplină a Clubului Fermierilor Români în activitatea grupurilor de lucru în care a fost selectat să participe pentru elaborarea Planului Național Strategic perioada 2021-2027.

 

Vă invităm să consultați observațiile complete ale Clubului privind a doua variantă a analizei SWOT pentru Planul Național Strategic 2021-2027 accesând butonul alăturat.