Poziție Club negocieri buget agricultură summit UE 17 iulie 2020

Clubul Fermierilor Români urmărește cu atenție dezbaterile europene care au impact asupra fermelor din România și este interesat de modul în care se va negocia bugetul 2021-2027, în cadrul reuniunii șefilor de state și guverne, care va avea loc în data de 17 iulie 2020.

În numele fermierilor pe care îi reprezentăm, am trimis scrisoare dlui. Klaus Iohannis, președintele României, prin care facem un apel să susțină interesele specifice agriculturii românești la negocierile bugetului pentru viitoarea perioadă de programare financiară (CFM), care au loc la Bruxelles în perioada 17-18 iulie.

Este esențial să se continue convergența externă a plăților directe, care permite reducerea decalajului dintre subvențiile fermierilor români și cei din vestul Europei.

Agricultura rămâne sectorul care are cea mai mare rată a absorbției fondurilor europene și, așa cum a dovedit și în criza Covid-19, a fost în măsură să asigure securitatea alimentară națională, în pofida tuturor dificultăților.

În contextul în care fermierii români au nevoie de investiții masive în noi tehnologii pentru a se alinia la cerințele înalte de mediu și climă (de exemplu, reducerea utilizării pesticidelor cu 50%, până în 2030), este nevoie de un buget PAC corespunzător. Considerăm propunerea de plafonare puternică a veniturilor ca total inadecvată! Propunem ca în acest sens să ne aliniem Germaniei care, fiind într-o situație similară cu a României, cu ferme mari în fosta RDG, susține aplicarea voluntară a reducerii subvențiilor către fermele mari.

Faptul că România are și ferme mari, nu doar multe ferme mici, este un avantaj competitiv al țării în contextul actual și ar fi dăunător să se renunțe la el și să afecteze actorii cei mai competitivi pe care îi are și care pot sprijini în continuare ridicarea întregului sector. De altfel, fermele mari din România asigură securitatea alimentară a populației, producând hrană de calitate și la prețuri accesibile pentru majoritatea consumatorilor de pe piața națională, dar și pentru export, România fiind mare exportatoare de cereale și nu numai.

Sperăm că Președintele României va susține întărirea rolului agriculturii românești ca pilon strategic în asigurarea securității alimentare a românilor, așa cum a procedat în cadrul negocierilor anterioare ale CFM.

Scrisoarea Clubului adresată Președintelui României poate fi citită integral aici.

Poziție Club prelungire perioade aprobare substanțe active

Clubul Fermierilor Români urmărește cu atenție dezbaterile europene care au impact asupra fermelor vegetale din România și este interesat de modul în care se va vota în cadrul plenarei Parlamentului European din luna iulie Rezoluția 2020/2671 privind prelungirea perioadelor de aprobare pentru un număr considerabil de substanțe active utilizate în protecția plantelor.

Rezoluția 2020/2671 (RSP) privește prelungirea perioadelor de aprobare a substanțelor active: beflubutamid, benalaxil, bentiavalicarb, bifenazat, boscalid, bromoxinil, captan, cyazofamid, dimethomorph, eter, etoxazol, famoxadona, fenamifos, flumioxazină, fluoxastrobină, folpet, formetanat, metribuzină, milbemectină, tulpină Paecilomyces lilacinus 251, fenmedifam, fosmet, pirimifo-metil, propamocarb, protioconazol și S-metolaclor.

Aceste substanțe active au fost supuse analizei și testelor și au trecut deja de evaluările cerute de normele stricte de siguranța și de mediu ale Uniunii Europene stabilite de Parlamentul European și de Consiliu.

În prezent, aceste substanțe sunt autorizate pentru utilizare în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că acestea nu au un efect nociv imediat sau întârziat asupra sănătății umane sau a sănătății animalelor și nu au efecte inacceptabile asupra plantelor sau produselor vegetale.

În condițiile în care această prelungire nu va fi aprobată, fermierii români și europeni vor fi afectați în raport cu fermierii din țările terțe, întrucât anumite produse aprobate în acest moment vor trebui retrase de piață, inclusiv un micro-organism autorizat, folosit în agricultura organică.

Clubul Fermierilor Români susține prelungirea perioadelor de aprobare a acestor substanțe active și solicită europarlamentarilor români să voteze în consecință astfel încât fermierii români să nu fie afectați în mod negativ de eliminarea acestor substanțe active.

Poziția Clubului privind sprijinirea sectorului agroalimentar

Clubul Fermierilor Români urmărește cu atenție și interes dezbaterile europene privind sprijinirea agriculturii ca sector strategic în asigurarea securității alimentare a cetățenilor UE și măsurile adoptate la nivel european pentru susținerea producției agro-alimentare și a producătorilor în acest sens, în condițiile crizei create de COVID-19.

În continuarea măsurilor adoptate la nivel european, am propus, ca măsură suplimentară de sprijin a fermierilor, acordarea avansului la plățile directe începând cu luna iulie 2020, din bugetul național, care ar permite finanțarea rapidă a producătorilor agricoli, evitând cheltuielile suplimentare cu obținerea unor credite de finanțare a producției de către fermieri.

Înțelegem că și alte state europene, printre care Italia, Olanda, Germania pregătesc măsuri imediate pentru plată începând cu luna iulie a.c. a 70% din plățile directe.

Mecanismul propus ar folosi flexibilitatea oferită de Cadrul Temporar pe perioada crizei COVID-19, respectiv avansul plăților directe, care se pot acorda începând cu 16 octombrie până la 30 noiembrie, să fie transferate fermierilor sub forma unui împrumut garantat de stat, cu dobândă de 0%, prin adeverința emisă de APIA, încă din luna iulie, după terminarea controlului administrativ al cererilor de plată.

Accesul anticipat al fermierilor la subvențiile care li se cuvin poate să salveze multe afaceri în agricultură, în condițiile secetei actuale, al impactului economic negativ asupra celor care alături de cultura vegetală au dezvoltat capacități de producție și procesare (ca de exemplu sectoarele lapte și carne aflate în dificultate în acest moment).

 

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților române să ia o decizie urgentă care să permită fermierilor accesul rapid la finanțare, pentru asigurarea stabilității și continuității afacerilor în acest domeniu strategic.

Impactul estimat în piața de cereale al prevederilor OM8

Propunerile transmise de asociația noastră către Guvern, rezultat al consultării membrilor, urmăresc asigurarea unui cadru favorabil fermierilor și procesatorilor agro-alimentari pentru continuarea activității, asigurarea securității alimentare a cetățenilor României, sustenabilitatea economică a operatorilor din agricultură și menținerea competitivității țării noastre pe piața globală a cerealelor.

Ne exprimăm preocuparea în legătură cu prevederile Ordonanței militare nr. 8 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19 prin care, printre altele, se interzice/suspendă exportul a numeroase produse agroalimentare, iar comerțul intracomunitar cu acestea este semnificativ restricționat.

Considerăm că este necesară o analiză economică amplă, care să identifice impactul imediat și pe termen mediu generat de restricționarea exportului de cereale, inclusiv în ceea ce privește menținerea competitivității producătorilor și procesatorilor care ar fi afectați de o astfel de măsură.    

În acest sens, am sintetizat mai jos elemente de analiză privind evoluțiile anticipate pe piața cerealelor din România ca urmare a aplicării Ordonanței militare 8/2020 în privința interzicerii exporturilor de cereale și a unor produse agro-alimentare, cu evidențierea riscurilor semnificative care pot afecta puternic afacerile fermierilor și procesatorilor, cumulate cu impactul negativ deja generat de epidemia de CORONAVIRUS.

Evidențiem în cadrul analizei preliminare impactul asupra fermelor (costuri financiare adiționale și penalizări; probleme logistice; presiune pe prețuri; risc insolvență), asupra exportatorilor, asupra industriilor conexe (terminale; transport; silozuri; certificare calitate), asupra pieței interne (reducere competitivitate; termene plată extinse), asupra poziției României pe piețe externe.

Am inclus, totodată, la diverse secțiuni, propuneri de măsuri de avut în vedere cu privire la porțiunile unde s-ar păstra măsurile de suspendare/interzicere a exporturilor.

Pe baza acestei analize de impact preliminare, prezentată în cele ce urmează, propunem, printre altele, ca:

  1. Măsurile de interzicere a exporturilor să fie limitate în timp și aplicabile stocurilor din recolta 2019 (în baza analizei Ministerului, astfel încât să nu fie afectată securitatea alimentară a populației).
  2. Aplicabilitatea Ordonanței 8 să nu privească recolta nouă 2020, lăsând procesul de contractare traderi-fermieri să se desfășoare nealterat, pentru a evita influențarea negativă artificială a pieței cerealelor în România și pierderea de către țara noastră a unor contracte importante.
  3. Autoritățile să aibă în vedere impactul acestor măsuri și costurile suplimentare/adiacente acestora (descrise în analiza de mai jos) și menținerea unora dintre aceste măsuri doar pe baza unei consultări reale și sistematice cu sectorul economic.

Având în vedere consecințele asupra mai multor actori ai sectorului agricol, cu impact previzibil asupra stabilității și sustenabilității acestora, propunem crearea cu maximă celeritate de către MADR a unui Grup de Analiză Operativă a evoluțiilor legate de valorificarea pe piață a cerealelor românești, la care să participe, alături de reprezentanții Ministerului, specialiști desemnați de asociații de producători, furnizori de servicii din agricultură, traderi de cereale.

Analizele rezultate din activitatea Grupului să fie puse la dispoziția factorilor decidenți pentru securitatea și stabilitatea economică a țării, în vederea elaborării planurilor de acțiune anticipative în vederea gestionării riscurilor legate de valorificarea eficientă a producției cerealiere a României.

Timpul este esențial și fiecare zi aduce pierderi iremediabile (și fără justificare obiectivă) unui întreg sector al economiei naționale.

 

Analiză preliminară privind impactul măsurilor de interzicere a exporturilor de cereale asupra pieței și activității agricole în România:

 

  1. România produce anual circa 9-9,4 milioane tone grâu:
  • Consumul intern (agregat: grâu panificabil și grâu furajer): 3,1 milioane tone grâu are destinație consumul intern (cca. 260.000 tone/lună);
  • Rezerva de stat a României: aprox. 300.000 tone grâu, cu obligativitatea reîmprospătării între 3-7 ani maxim (acest lucru se efectuează numai prin concomitență / se scoate din Rezerva de Stat doar după recoltă).

 

  1. România este exportator net de grâu în destinații extracomunitare (Orientul Mijlociu; Nordul Africii) cu următoarea balanță comercială actuală:
  • Total estimat export grâu anual: 5,5 milioane tone grâu (pe baza analizei datelor istorice; estimare sezon Iulie 2019 – 15 Iunie 2020);
  • Export grâu (estimat) până în prezent: 4,2 – 4,4 milioane tone grâu (aprilie 2020) (conform datelor statistice de la traderi de cereale; pe baza analizei datelor istorice);
  • Stocuri de grâu ce rămân de la un sezon la altul (pe baza analizei datelor istorice): 300.000 – 700.000 tone de grâu, în funcție de volumul exporturilor;
  • Stocuri estimate rămase în prezent la fermieri: 600.000 tone grâu nevândute, planificate să se vândă parțial până la noua recoltă.

 

  1. Piața internă este caracterizată de următoarele:
  • Este o piață spot – dictată de cererea și oferta pe termen scurt – nu pot fi achiziționate cantități ce asigură necesarul pentru un an întreg sau măcar pentru șase luni;
  • Acest proces este definit ca flotabilitate; este generat de lipsa spațiilor de depozitare, reluctanță la volatilitatea prețurilor cerealelor, lipsa cash flow-ului în industrie (ex. creștere pui; panificație; ferme porci; fabrici furaje etc.), aceasta având un cash flow blocat în ceea ce produce, până la încasare;
  • Procesatorii de materie primă (grâu în această analiză) au capacitate logistică de transport a mărfurilor foarte redusă, ei rezumându-se în general la a cumpăra în paritatea CPT, adică livrat la unitatea de procesare/producție;
  • Este o piață de credit, procesatorul plătește fermierul cu termene de plată între 30 – 120 zile:
    • Ex: fermele de pui plătesc la 90 de zile, justificând că ciclul lor reproductiv este situat la 42 zile, la care se adaugă fazele operaționale și încasarea târzie.

Același model de lucru se aplică și relației dintre fermierul vânzător de grâu și toată industria procesatoare, industria furajeră și a premix-urilor, fermele de porci și vite de carne și lapte.

  • Este o piață cu cerințe speciale în privința calității materiei prime. Foarte multe loturi de marfă sunt penalizate în preț și/sau refuzate, aceste lucruri sunt unilateral introduse în contracte, fără a avea un mecanism real de negociere și verificare din partea fermierilor.

 

  1. Piața exportului
  • Generează competiție în piață, prin alinierea la burse de marfuri (EURONEXT, CBOT – Chicago Board of Trade), prețurile României fiind astfel aliniate la prețurile mondiale;
  • Generează cash flow imediat în ferme, datorită facilităților de plată: Cash-Against-Documents (CAD) în 48 ore sau Certificat de depozit în fermă cu plata a 90% din contravaloarea mărfurilor;
  • Au condiții calitative mai relaxate: loturile de marfă sunt achiziționate ca și medie calitativă, în foarte multe cazuri trimit companii independente de survey pentru certificarea calității în ferme, cu instrumentarul fermei respective;
  • Operatorii au capacități logistice superioare, nu numai pentru transport, ci și facilități de depozitare (angajează flote mari de camioane, vagoane – cale ferată și barje/navigație, permanent la dispoziția traderilor);
  • Generează anual un flux de vânzări de circa 3,2 – 3,4 miliarde euro, fiind un contributor foarte important la PIB-ul României.

 

  1. Impactul în ferme
  • Lipsa de opțiuni în ceea ce privește vânzarea mărfurilor, prin stoparea exporturilor extracomunitare, va genera pierderi financiare importante pentru fermieri;
  • Condițiile calitative superioare (vezi punctul 3) vor impacta negativ veniturile din contractele generate cu piața internă;
  • Termenele de plată de 30 – 120 zile (mai mari pe piața internă decât pe cea de export) vor dezechilibra balanța de venituri și cheltuieli la nivel de fermă, producând astfel pe lângă o decapitalizare evidentă (conform celor de mai sus) și depășirea scadențelor la inputuri, pierderea discount-urilor, rate depășite la credite/utilaje, greutăți foarte mari în retenția de personal, limitarea până la stopare a cheltuielilor curente în ferme;
  • Costuri financiare și penalizări din partea creditorilor;
  • Riscul insolvenței fermelor se poate materializa rapid în condițiile menționate;
  • Fermierii care mai au în stoc cereale la această dată trebuie să elibereze urgent magaziile pentru a efectua dezinsecția pentru primirea noii recolte. Această dezinsecție a spațiilor de depozitare trebuie efectuată cu minim 1 lună de zile înainte, pentru a avea eficacitate tratamentul și a evita contaminarea noii recolte cu dăunătorii de depozit (pierderea calității însemnând pierderea mărfii);
  • Chiar în condițiile interzicerii limitate în timp a exporturilor, potrivit Ordonanței militare nr. 8, logistica transportului din zona de Vest a României către Constanța (principalul hub de export) nu va permite livrarea produselor rămase pe stoc într-un timp scurt, conducând la blocaje pe spațiu de depozitare în zonă, în vederea primirii recoltei noi 2020;
  • Pentru fermierii mici, fără posibilitate de stocare, va fi o presiune foarte mare pe preț (vor câștiga din această pierdere intermediarii cu posibilități de depozitare);
  • Fermierii nu pot face contractele pentru noua recoltă la un preț adecvat, deoarece nu își asumă nimeni contracte fără posibilitate de export;
  • Fermierii care încă au marfa nelivrată (deja contractată) nu pot încasa banii din cauza blocajului exportului, cu impact extrem negativ asupra capitalului de lucru în fermă;
  • Fermierilor care încă au marfă în stoc necontractată  li se va oferi un preț mult prea mic, neacoperind costurile producției.

Imediat după emiterea Ordonanței 8, prețul grâului la intern deja a manifestat tendință de scădere importantă (ex. de la 920-950 Ron/tonă la 700-730 Ron/tonă).

 

  1. Impactul asupra exportatorilor (traderii de cereale)
  • Mărfurile achiziționate și stocate care sunt supuse suspendării în acest moment vor suferi devalorizări importante datorită apropierii de momentul recoltării când se șterge efectiv diferența de preț între recolta veche și recolta nouă, pierdere estimată de circa 20 euro/tonă;
  • Pierderi financiare identificate pentru exportatori, cauzate de:
    • nelivrarea de mărfuri, clauza de wash-out: anularea contractului de export atrage după sine o penalizare platită de trader cumpărătorului extern, de 15-20 euro /tonă grâu;
    • plata despăgubirilor către armatori prin angajarea navelor de capacitate mare;
    • costuri neplanficate de depozitare a mărfurilor blocate la export;
    • costuri logistice din cauza angajării și a neonorării contractelor cu flote de autocamioane, transport pe calea ferată, barje (navigabil): “Take-or-Pay”;
    • operarea și costurile cu angajații în terminalele portuare, precum și în silozurile interioare;
  • Costuri financiare pentru exportatori, pentru mărfurile achiziționate (plătite la fermieri) și nelivrate (către cumpărătorul extern): neîncasând, nu vor putea să returneze creditele la scadențe.

 

  1. Impact asupra poziției României pe piețele externe de grâu (extracomunitare):
  • România riscă foarte mult să piardă o poziție importantă, câștigată în foarte mulți ani, pe piețele internaționale, în particular pe piața extracomunitară;
  • Cota României de piață doar în destinația Egipt este de 18 % (aprox. 1 milion tone grâu) din totalul furnizat către acest stat de țările din Bazinul Mării Negre: România: 1-1.2 mil tone; Rusia: 4-4.3 mil. tone; Ucraina: 500.000 tone);
  • Cele 3 țări exportă în Egipt aprox. 6 milioane de tone de grâu, jumătate din ceea ce importă Egiptul de pe piețele externe anual.

 

  1. Impact în industrii conexe
  • Terminalele portuare cu circa 200-250 de angajați nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține costurile minim 8 terminale;
  • Terminalele dunărene vor fi în aceeași situație de risc;
  • Flotele de transport cu 30-200 unități de transport nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține costurile cu angajații, precum și cele de întreținere;
  • Silozurile interne fără activitate nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține angajații, circa 15-30 angajați pe unitate;
  • Companiile de certificare a calității nu vor mai avea venituri să își susțină cheltuielile cu angajații.

 

  1. Impact pe piața națională
  • Lipsa competivității va genera o subapreciere a prețurilor mărfurilor, acestea urmând a fi achiziționate la un nivel de preț redus, prin absența mecanismelor de reglare generate de bursele de mărfuri (prin trader și exportatori), fără certitudinea că se va reflecta într-un preț mai redus pentru beneficiarul final (populația României);
  • Condițiile de calitate ridicate impuse de piața internă vor cauza penalizări contractuale aplicate fermierilor (vânzătorilor de cereale);
  • Există tendința ca termenele de plată către fermieri (în prezent termenele sunt de 30 – 120 de zile) să fie extinse până la dublarea acestor termene, generând astfel venituri suplimentare pentru procesatori, dar producând un impact negativ asupra cash flow-ului fermierilor (asupra capitalului de lucru din fermă);
  • Eventualele costuri în depozite terțe (ale fermierilor) vor fi diminuate, sau chiar șterse, în contextul actual (absența pieței externe) și vor fi convertite în venituri pentru procesatori.

 

  1. Impactul financiar
  • Termenele de plată de 30-120 de zile vor conduce la un blocaj al capitalului de lucru al fermelor;
  • Se vor înregistra credite scadente neplătite ce vor genera dobânzi și penalizări în contul fermelor și ale industriilor conexe;
  • Contribuția la PIB-ul României a exportului se va diminua: exportul generează circa 3,2 – 3,5 miliarde de Euro anual, pentru circa 17 – 18 milioane de tone de cereale exportate.

 

  1. Măsuri luate de principalii competitori ai României (din Bazinul Mării Negre) pe piețe extracomunitare:

       RUSIA

  • Exporturile de grâu anuale ale Rusiei se cifrează în jurul a 38 – 40 milioane de tone;
  • Până la această oră Rusia a exportat cca 34,5 milioane de tone;
  • Rusia a acordat o cotă maximă de export până la noua recoltă de 7 milioane de tone;
  • Agregat cu ceea ce a exportat deja, Rusia va ajunge la 41,5 milioane de tone, deci peste media anuală de export;
  • Rusia a aplicat acest plafon din cauza devalorizării rublei cu 18 % în raport cu dolarul american, consecință a războiului țițeiului cu Arabia Saudită. În această situație, procesatorii ruși pentru piața internă nu mai sunt competitivi d.p.d.v. a conversiei valutare Rubla – USD și nicidecum din cauza protecției stocurilor.

       ROMÂNIA

  • Este o țară net exportatoare de cereale, oleaginoase și produse rezultante (șroturi);
  • Nu a atins potențialul de export cifrat pe anul 2019 – 2020 (estimat la 5.5 milioane tone grâu);
  • Procesatorii interni au stocuri care le acoperă necesarul până la recolta nouă 2020 (bazat pe date istorice).

Apelul Clubului la solidaritate între producătorii autohtoni și rețelele naționale de retail

Epidemia de COVID-19 are un impact economic negativ puternic, fiind necesară acțiunea rapidă și constructivă a tuturor actorilor guvernamentali, economici și sociali pentru a limita efectele imediate și pe termen lung ale acestei crize.

Apreciem că gestionarea riscurilor economice necesită și reconsiderarea parteneriatelor între autoritățile naționale și actorii economici, între producătorii agro-alimentari autohtoni și principalele rețele naționale de retail, trecându-le în categoria strategică de importanță națională.

Situațiile de risc major pentru viitorul producătorilor agro-alimentari autohtoni, implicit în ceea ce privește siguranța alimentară a cetățenilor, sunt legate în prezent de:

  • suspendarea temporară a achizițiilor de produse agro-alimentare de către rețeaua HORECA;
  • închiderea unor magazine (rețele) de produse tradiționale;
  • tendința de scădere a consumului populației, cu privire la o serie întreagă de tipuri de produse;
  • măsurile de izolare și restricțiile de circulație;
  • sentimentul de insecuritate al populației privind viitorul ei, atât fizic, cât și economic.

Toate acestea impactează direct, puternic, imediat, cu efect evident pe termen lung, producătorii și procesatorii agro-alimentari autohtoni, indiferent de mărimea lor sau de gradul de organizare antreprenorială.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă consideră absolut necesară responsabilitatea și solidaritatea rețelelor naționale de retail pentru reconsiderarea și consolidarea parteneriatului cu producătorii autohtoni, în primul rând prin asigurarea accesului prioritar și rapid la raft a produselor agro-alimentare furnizate de aceștia.

Lanțul agro-alimentar scurt devine o prioritate, cu efecte importante economice și de securitate alimentară.

În prezent, fiecare stat european acționează ferm, în interes național, pentru sprijinirea producătorilor și procesatorilor agro-alimentari autohtoni, atât pentru buna desfășurare a activităților curente, cât și pentru a rezista pe piață după încheierea acestei epidemii.

În această situație de urgență, ținând cont de efectele negative anticipate pe termen mediu-lung asupra operatorilor economici din agricultură (ferme vegetale, zootehnice, procesatori agro-alimentari), asigurarea securității alimentare a populației și susținerea producătorilor autohtoni trebuie să fie o decizie de responsabilitate strategică asumată și de marile rețele naționale de retail, în ceea ce privește stabilitatea economică și socială a țării.

În sensul celor menționate, Clubul Fermierilor Români a transmis scrisori adresate prim-ministrului Ludovic Orban, ministrului agriculturii Nechita-Adrian Oros si președintelui comisiei de agricultură de la Camera Deputaților Alexandru Stănescu prin care adresează rugămintea de a solicita în cadrul mecanismelor de comunicare și consultare guvernamentală cu principalele rețele naționale de retail:

  • abordarea echilibrată și solidară a acestora față de furnizorii autohtoni de produse agro-alimentare;
  • planurile de măsuri concrete elaborate de aceste rețele, în atingerea obiectivului menționat.

Clubul Fermierilor Români își exprimă încrederea că măsurile luate deja de către unele dintre principalele rețele naționale de retail, în întâmpinarea eforturilor furnizorilor autohtoni, reprezintă un standard de referință și responsabilitate strategică asumată.

Avem convingerea fermă că parteneriatul întărit producător-retailer poate deveni fundația  de pe care să se relanseze economic agricultura și industria agro-alimentară, în beneficiul cetățenilor și protejarea siguranței alimentare și naționale a României.

2020 03 27 Scrisoare Clubul Fermierilor Romani_MADR

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților sprijin pentru agricultură și propune măsuri concrete

Clubul Fermierilor Români se alătură organizațiilor din România care solicită sprijin pentru mediul de afaceri în această perioadă în care țara și lumea întreagă se confruntă cu pandemia de COVID-19 și propune, în mod special, o serie de măsuri concrete pentru susținerea agriculturii și limitarea impactului negativ pentru fermierii români.

Semnalăm astfel o serie de aspecte de care ar trebui să se țină cont în adoptarea măsurilor corespunzătoare care să vină în sprijinul fermierilor.

 

Contextul actual:

  1. Nevoile de hrană ale populației în această perioadă au crescut pe fondul temerilor legate de evoluția pandemiei de COVID-19, inclusiv de modificarea obiceiurilor alimentare în situații de izolare medicală sau de carantină.
  2. O serie întreagă de circuite/lanțuri de aprovizionare internaționale sunt afectate de pandemia de coronavirus. Sunt afectate atât dimensiunile/volumele importurilor unor produse agro-alimentare, cât și ale inputurilor provenite din import și necesare în procesul de producție vegetală sau, în unele privințe, pe lanțul de aprovizionare cu alimente până la clientul final.
  3. În această perioadă, fermierii au inițiat sau se pregătesc să înceapă campania de însămânțare pentru culturile de primăvară care se desfășoară pe circa 50% din terenul agricol din România.
  4. Inputurile necesare pentru campania de primăvară, precum semințe, îngrășăminte, fertilizanți, piese de schimb pentru utilajele agricole etc. sunt deja asigurate în mare parte pentru campania de primăvară, o parte fiind însă încă pe drum și trebuind să ajungă cu bine la destinație pentru finalizarea campaniei de primăvară în bune condiții.
  5. Transportul de mărfuri pe rutele internaționale este restricționat / influențat de măsurile de prevenție și se desfășoară cu dificultate și cu întârzieri. Din acest motiv, aprovizionarea fermelor vegetale și de animale este periclitată.
  6. Mai mult, anticipăm o altă potențială problemă majoră pentru fermierii români și anume asigurarea necesarului de inputuri pentru campania agricolă de toamnă (care începe în lunile iunie-iulie) având în vedere că cele mai multe inputuri sunt asigurate din import din țările care au intrat în carantină.
  7. Agricultura angajează cel mai mare procent al populației active din România. Particularitatea forței de muncă din agricultura românească este vârsta înaintată a lucrătorilor în acest sector, de aici derivând riscul și vulnerabilitatea acestora în fața efectelor pandemiei de coronavirus.
  8. Revenirea în țară a românilor / familiilor de români din statele europene puternic afectate de pandemia de coronavirus reprezintă un risc de transmitere a COVID-19 și de infectare a forței de muncă din agricultură, cu impact direct în fermele vegetale și zootehnice.
  9. Carantina operatorilor din fermele zootehnice care nu ar permite izolarea chiar la fermă poate avea un impact foarte mare, imediat, asupra bunăstării animalelor (hrană, îngrijire, producție animală, reproducere, sacrificare etc).
  10. Activitățile din fermele vegetale se desfășoară pe câmp, în aer liber, din acest motiv riscurile de contaminare sunt mai mici.

Nota: deocamdată nu s-au semnalat cazuri de contractare a COVID-19 printre fermieri și angajații din agricultură.

  1. Pentru a asigura biosecuritatea în fermă, fermierii și angajații acestora au început să se izoleze în ferme. Deși companiile producătoare și distribuitorii de inputuri pentru agricultură au limitat sau chiar încetat contactul cu exteriorul, se asigură în continuare livrarea produselor necesare în ferme.

În acest moment, prioritară este sprijinirea sistemului medical în salvarea vieților omenești. În același timp, agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei și trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc. pentru garantarea securității și siguranței alimentare a cetățenilor României. Acest lucru trebuie reflectat în consecință în toate comunicările Guvernului privind domeniile declarate strategice: sănătate, siguranță publică, singuranță alimentară și agricultură.

 

Măsurile pe care le propunem sunt următoarele:

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

  1. Sprijinirea prin propuneri de acte normative adecvate și elaborate cu consultarea fermierilor a tuturor măsurilor listate în secțiunea dedicată Guvernului României de mai jos.
  2. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii.
  3. Constituirea unei celule de criză la nivelul MADR care să gestioneze relația cu fermierii, asociațiile fermierilor din agricultură, companiile din agribusiness prin consultări permanente cu cei menționați, informări și recomandări pentru fermieri și partenerii acestora. Această celulă de criză să poată fi contactată cu regularitate și rapiditate de la distanță, inclusiv prin înființarea unui număr de telefon verde, de către principalele asociații de producători și CDR, pentru a câștiga timp și a reduce riscurile de sănătate.
  4. Analizarea rapidă a soluțiilor propuse de fermieri și a asociațiilor de fermieri, alți jucători din agribusiness și implementarea imediată a propunerilor selectate.
  5. Ministrul agriculturii să transmită în spațiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susținerea agriculturii, asigurării produselor agricole (a hranei pentru populație) și să invite toate părțile implicate la cooperare și solidaritate. În acest sens ar fi util să se precizeze:
  • care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză / a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri;
  • care sunt soluțiile pentru asigurarea transmiterii informațiilor de interes pentru fermieri;
  • cum se implică autoritățile în luarea măsurilor de sprijinire a continuării în bune condiții a lucrărilor agricole din campania de primăvară, protejarea persoanelor vulnerabile care desfășoară activități agricole și pentru asigurarea bunăstării animalelor din fermele zootehnice.

Este foarte important ca ministrul agriculturii să transmită cetățenilor României că prin măsurile care se iau se are în vedere asigurarea deplină a securitații alimentare a românilor și sprijinirea lanțului agro-alimentar de proximitate pentru buna traversare a acestei perioade. În acest sens, este necesară o comunicare susținută pentru ca toți cetățenii să înțeleagă să nu pună presiune artificială pe lanțul agro-alimentar astfel încât activitățile pe întreg lanțul de aprovizionare să se desfășoare în condiții cât mai bune, ținând cont de restricțiile și limitările care au fost impuse.

  1. Criza arată o dată în plus necesitatea extinderii digitalizării la agențiile din agricultură precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF și a realizării unei baze de date comună cu informațiile despre fermieri și ferme, care să poată fi actualizată în timp real și care va duce la simplificarea gestionării și transmiterii documentelor de către fermieri către autorități pentru primirea subvențiilor și obținerii actelor necesare pentru finanțări, tranzacții etc (limitarea expunerii persoanelor implicate). Este important ca agențiile din agricultură să comunice între ele și să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajații acestora cu solicitări pentru depunerea acelorași documente în format printat la două sau mai multe agenții din agricultură.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

A – SĂNĂTATEA ȘI DISPONIBILITATEA PERSONALULUI

  1. Stimularea, la nivel național, a izolării în ferme a operatorilor care să asigure continuarea lucrărilor agricole, cu măsuri de siguranță pentru oameni și animale, sprijinirea aprovizionării pentru cei din ferme precum și a familiilor celor care intră în izolare în ferme.
  2. Fiind perioada însămânțărilor de primăvară, recomandăm ca această activitate să fie considerată strategică și dacă se decide carantinarea anumitor persoane care lucrează în fermă, carantinarea să se poate face la fermă, nu la domiciliu, astfel încât lucrările agricole să continue.
  3. Solicităm Guvernului să aibă în vedere măsuri speciale pentru oamenii care lucrează în ferme în cazul declanșării unor eventuale probleme de sănătate (kituri testare, dispozitive medicale, personal medical etc).
  4. Regimul de muncă al zilierilor să fie reconsiderat și să fie ridicate limitările referitoare la perioada de angajare a unei persoane pe an. În condițiile în care vor exista probleme cu personalul disponibil în agricultură, va fi necesar să fie mobilizate toate resursele disponibile, cu adaptarea corespunzătoare a cadrului legislativ privind condițiile de muncă/angajare a zilierilor.

 

B – ASIGURAREA CONTINUITĂȚII CAPACITĂȚII DE PRODUCERE A HRANEI ÎN CONDIȚII SUSTENABILE

Asigurare livrare inputuri pentru campania agricolă de primăvară (multe fiind procurate în prezent din import)

  1. Să fie luate toate măsurile necesare pentru sprijinirea agriculturii pentru a evita compromiterea campaniei de primăvară, pentru asigurarea siguranței și sănătății oamenilor care lucrează în ferme, susținerea aprovizionării continue cu cele necesare în ferme (inputuri, alimente, produse de igienă și prevenție etc.), cu accent pe lanțul scurt de aprovizionare în funcție de potențialul de livrare a produselor agricole din ferme.
  2. Solicităm ridicarea restricțiilor de circulație pentru transportul de inputuri pentru ferme și a produselor agricole destinate aprovizionării agro-alimentare sau cel puțin flexibilizarea acestuia în așa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activității de producere a hranei să nu fie perturbată. O atenție specială trebuie acordată fluidizării transportului pe cale ferată și a prioritizării transportului necesar agriculturii pe calea ferată.
  3. Să fie, astfel, asigurat, chiar dacă se pun restricții pe traseu, transportul inputurilor pentru producția vegetală, premixuri sau alte produse pentru hrana animalelor, transportul animalelor vii, a ambalajelor necesare firmelor din industria agroalimentară, piese de schimb pentru utilajele agricole din ferme etc. Atragem atenția asupra stocurilor limitate în țară a pieselor de schimb pentru utilajele agricole, centrele logistice fiind în Germania, Franța, Belgia etc. Propunem ca în cazul închiderii granițelor sau restricționării transportului terestru, piesele de schimb să facă subiectul unor achiziții strategice și să fie aprovizionate pe cale aeriană.

Asigurare procurare ȘI livrare inputuri pentru campania agricolă de toamnă

  1. Având în vedere riscul de compromitere și a campaniei de toamnă, credem importantă oferirea unor linii de credit fără dobândă pentru fermieri în vederea procurării din timp de către aceștia a inputurilor necesare (o parte semnificativă necesitând procurarea din afara României).

 

C – ASIGURAREA DE LICHIDITĂȚI

  1. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii.
  2. Identificarea unei soluții în negociere cu Comisia Europeană privind plata în avans a subvențiilor pentru campania 2020-2021, într-o proporție cât mai mare (peste 80%). Propunem ca termen de plată iunie 2020. Este foarte important să nu existe presiune pe fermieri să-și vândă producțiile de anul acesta la prețuri mici pentru a-și plăti datoriile.
  3. Derularea cu rapiditate a apelurilor pe proiectele gestionate de AFIR. Transmiterea către Comisia Europeană a solicitării de reducere la minim sau chiar eliminarea contribuției fermierilor prin co-finanțare la aceste proiecte pe perioada crizei, pentru a încuraja fermierii să acceseze fondurile europene pentru proiecte.
  4. Solicităm compensarea datoriilor statului cu sumele datorate de ferme pentru bugetul de stat în următoarele 3-4 luni (cu posibilitatea extinderii perioadei în funcție de evoluția pandemiei).
  5. Solicităm compensarea sumelor negative din decontul de TVA cu datoriile fermieriilor către bugetul de stat sau rambursarea sumelor dupa caz lunar în maxim 30 zile de la depunerea decontului.
  6. Sprijinul pentru procurarea inputurilor aferente campaniei de toamnă menționat mai sus (secțiunea B pct. 8).
  7. Solicităm ca propunerile făcute de alte asociații (de exemplu: Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini) pentru susținerea mediului de afaceri din România să fie luate în considerare și pentru agricultură acolo unde au aplicabilitate (acordare facilități fiscale, prelungire credite / linii de creditare, reducere sau amânare plată taxe, impozite, facilități angajați / angajatori etc.).
  8. Propunem acordarea de facilități fiscale companiilor din agricultură sau din alte industrii care se implică în susținerea fermierilor prin donații, produse de igienă, dezinfecție, îngrijire personală etc. (reducere taxe, amânare termene plată TVA etc).

 

D – SPRIJINIRE ACCES ECHILIBRAT LA PIAȚĂ

  1. Fermierii români să fie sprijiniți să aibă acces la raft pentru consumul populației – acesta nu este doar un aspect de echilibrare a unei situații nefirești în cazul multor magazine, dar o necesitate în contextul:
    1. perturbării unor circuite de aprovizionare internaționale;
    2. riscului crescut de contaminare odată cu lungirea lanțului de aprovizionare;
    3. riscului crescut de contaminare odată cu multiplicarea surselor raportat la țări cu situații epidemiologice mai grave decât ale României;
    4. necesității minimizării impactului economic asupra agriculturii românești aflată și așa sub presiune.

 

E – REFLECTAREA CONSTATĂRILOR LEGATE DE PANDEMIE ÎN DOCUMENTELE STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN MĂSURA MAXIMĂ PERMISĂ DE REGLEMENTĂRILE EUROPENE

  1. Criza actuală confirmă faptul că agricultura este esențială pentru a asigura hrana populației atât în prezent, cât și pentru viitor și este vitală pentru a face față în condiții acceptabile situațiilor de criză.
  2. Sprijinirea capacităților locale este o necesitate de termen scurt, mediu și lung atât pentru asigurarea unor nevoi de bază ale populație, cât și pentru susținerea României în echilibrarea balanței comerciale cu alte state.
  3. În contextul discuțiilor privind pregătirea planurilor strategice pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (analiza SWOT) și a stării de urgență, va trebui avută în vedere fragilitatea lanțurilor lungi de aprovizionare, mai ales în zonele cu deficit comercial agro-alimentar al României și considerăm că este importantă stimularea rezonabilă și sustenabilă a lanțurilor scurte de aprovizionare. În această perioadă, care nu se știe cât va dura, este absolut necesară o deschidere rapidă și mai generală pe acest subiect, cererea de alimente fiind în creștere naturală.
  4. Statisticile exporturilor și importurilor românești legate de agricultură ar trebui discutate cu fermierii în vederea identificării slăbiciunilor și oportunităților de avut în vedere cu prioritate.

 

F – ALTE PROPUNERI

O problemă importantă o reprezintă persoanele care au venit din străinătate în țară și care ar trebui să intre în carantină la domiciliu – sunt destule cazuri care nu respectă această restricție. Ar fi, astfel, necesare:

  1. O bază de date națională cu informații disponibile online la nivelul autorităților locale privind persoanele care trebuie să rămână în carantină și cei cu care stau în casă. Poliția și Primăria nu au cum să verifice aceste informații fără o evidență clară a celor veniți din străinătate. Este nevoie de aceste informații astfel încât autoritățile locale (poliția în primul rând) să poată verifica persoanele care circulă pe stradă.
  2. Se poate aplica un formular online care să fie completat de toți cei care intră în țară, cu transmiterea directă în această bază de date, accesibilă la nivel local.
  3. Toate persoanele care au intrat în țară în ultimele 10 zile să transmită date către primăria unde au domiciliul sau reședința și să verifice dacă au ajuns în localitățile de domiciliu. Ar fi util, eventual, de precizat și domeniul de activitate din străinătate pentru a încerca o identificare a unor eventuale resurse de disponibilitate pentru domenii economice în funcție de evoluția pandemiei și a pieței forței de muncă.

Argumentele Clubului Fermierilor Români contra plafonării

Plafonarea plăților directe

România nu poate fi de acord cu forma propusă de Comisia Europeană pentru plafonare în general și la un nivel atât de mic (60.000 – 100.00 Euro/fermă/an) în special.

Faptul că România are și ferme mari, nu doar multe mici, este un avantaj competitiv al țării în lumea actuală și ar fi dăunător să renunțe la el și să afecteze actorii cei mai competitivi pe care îi are și care pot sprijini în continuare ridicarea întregului sector.

Concret, din cei circa 850.000 beneficiari ai plăților directe, 95% au ferme între 1 și 10 hectare, și practic doar circa 3% sunt ferme medii și mari. Totuși, cele 3%  ferme utilizează 45% din terenul arabil al României și asigură peste 75% din consumul populației.

Fermele mari din România asigură securitatea alimentară a populației, producând hrană de calitate și la prețuri accesibile pentru majoritatea consumatorilor de pe piața natională, dar și pentru export, România fiind mare exportatoare de cereale și nu numai.

Un aspect problematic este acela că va fi afectată nu doar producția vegetală, cu plata pe hectar care se plafonează, dar și indirect, fermele din producția zootehnică care dețin terenurile necesare producției animale.

Fermele mici au desigur rol foarte important în menținerea zonelor rurale vii, mai ales cele de deal și de munte unde aceste ferme sunt preponderente. Ele asigură autoconsumul dar și comercializează excedentul de producție la nivel local/regional, oferind o gamă mai variată de produse.

Ca urmare, România trebuie sa încurajeze și să sprijine dezvoltarea atât a fermelor mici, cât și a celor mari!

Erori de evaluare ale estimărilor diferitelor instituții/organizații:

  • Nu s-a ținut cont de faptul că în România este o situație diferită de cea a fermierilor din vestul Uniunii Europene. Fermierii din România cu ferme medii si mari nu sunt în general proprietari pe toată suprafața terenurilor exploatate așa cum este cazul fermierilor din statele din Vestul Uniunii Europene, fiind obligați contractual să plătească arendă proprietarilor de terenuri (nivelul arendei fiind foarte apropiat de cel al subvenției pe hectar). Prin urmare, am putea spune ca plafonarea se va aplica practic nu plăților directe, ci fermierilor aflati în aceasta situație. Ca urmare, fermierii din România vor fi dezavantajați față de fermierii din Vestul Europei.
  • În estimările totale privind impactul plafonării asupra fermelor din România nu s-au luat în  calcul fermele care primesc de la 60.000 la 100.000 Euro/an.
  • S-au utilizat datele din anul 2016, eroare gravă, având în vedere că subvenția era de doar 170 euro pe hectar în acel an, iar de anul acesta crește la 195,5 euro/ha. Mai mult, în perioada 2021 – 2027 ar urma să crească subvenția la 215 euro/ha, deci va fi un impact mult mai mare al plafonării.

Argumente contra plafonării

  • Aplicarea plafonării va introduce o birocrație enormă pentru administrație și fermieri: în fiecare an trebuie calculate cheltuielile cu salarii și taxe pentru fiecare fermă în parte. Există astfel și riscul penalizării unor fermieri care prin imposibilitatea dovedirii unor date contabile foarte exacte pot fi introduși la plafonare. Aplicarea plății redistributive (similară cu cea aplicată în prezent), pe care o susține România în locul plafonării va evita toată această birocrație enormă introdusă de plafonare.
  • Conform propunerii legislative, fermierii mici pot primi maxim dublul subvenției pe hectar, care însă nu va permite acestor fermieri să devină competitivi – pentru a fi competitivi la nivel european ar avea nevoie de suprafețe mult mai mari, de investiții mari în utilaje și de cunoștințe de specialitate.

Se va crea ocazia multor mișcări speculative, afectându-se însă segmentul care a demonstrat deja contribuția la eficiența si competitivitatea sectorului agricol românesc, unul dintre puținele în care România este competitivă la nivel internațional.

Acest lucru nu este realizabil pentru fermele mici în absența factorilor de creștere menționați mai sus, însă efectul imediat, negativ, cu impact semnificativ, va fi resimțit de fermele medii și mari care asigură 75% din producția agricolă a României și care reușesc să facă față concurenței internaționale.

  • Aplicarea plafonării și afectarea puternică a fermelor medii și mari ar conduce la creșterea importurilor agro-alimentare deoarece fermele mici nu pot produce în compensație. Mai mult, acest proces poate să contribuie substanțial la distrugerea capitalului românesc din agricultură.
  • Apreciem că România trebuie să susțină întărirea sprijinului pentru fermele mici, dar fără afectarea fermelor medii și mari. Soluția constă în aplicarea unei plăți redistributive din suma anuală a plăților directe de care beneficiază România.

Plafonarea ar conduce la reducerea importantă a subvențiilor fermelor medii și mari, respectiv o reducere de 15-20% în termeni concreți pentru aceste ferme.

Menționăm că acest mecanism de plată redistributiva se aplică și în exercițiul actual PAC, delimitat la 5% din totalul plăților directe alocate României într-un an, suma rezultată fiind distribuită fermelor cu suprafețe mai mici de 30 ha.

Poziția Clubului privind reforma PAC 2020 (SINTEZA) poate fi accesată pe site-ul Clubului la link-ul:

https://cfro.ro/prioritati-club-reforma-pac-post-2020-sinteza/

Poziția detaliată privind reforma PAC 2020 poate fi accesată pe site-ul Clubului la link-ul:

https://cfro.ro/pozitia-clubului-fermierilor-romani-cu-privire-la-reforma-pac-post-2020-extinsa/

Poziția Clubului privind acordul UE cu țările Mercosur

Uniunea Europeană a validat pe 28 iunie, după discuții care au durat mai mult de 20 de ani, noi reguli de comerț liber cu Mercosur, o organizație care reunește principalele țări producătoare din America de Sud: Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay.

Acest tratat, care afectează aproape 770 de milioane de consumatori (500 milioane în UE și restul în țările Mercosur) ar trebui să sporească semnificativ comerțul dintre cele două regiuni.

Acordul vizează creșterea schimburilor comerciale între UE și Mercosur, la produsele industriale și agro-alimentare.

Având în vedere potențialul celor doi parteneri, era de așteptat ca la accesul favorabil obținut de UE pentru produsele industriale, UE să ofere concesii statelor Mercosur la importul în UE al produselor agro-alimentare din țările Mercosur. Accesul pe piață pentru produsele agricole reflectă un dezechilibru semnificativ între ofertele celor două părți. MERCOSUR s-a rezumat doar la a indica posibilitatea îmbunătățirii ofertei sale la produsele lactate (brânză, lapte praf sau unt) europene, sub rezerva obținerii unor concesii similare din partea UE la produsele sensibile ale Mercosur.

Astfel, din oferta MERCOSUR a fost exclusă o serie de produse sensibile pentru țările sud-americane (paste, usturoi, piersici în conservă etc.).

Accesul pe piață al produselor agricole

Taxele vor fi eliminate treptat pentru 93% din liniile tarifare ale Nomenclaturii Combinate (tariful vamal) privind exporturile agroalimentare ale UE. Aceste linii tarifare corespund la 95% din valoarea exportului produselor agricole din UE.

UE va liberaliza la rândul său 82% din importurile agricole din țările Mercosur, restul importurilor fiind supuse angajamentelor de liberalizare parțială, inclusiv cotelor tarifare pentru produsele mai sensibile, cu un număr de concesii pentru următoarele produse:

  • Carnea de vită: 99.000 de tone echivalent greutate carcasă, împărțită în 55% proaspătă și 45% congelată, cu o taxă în cadrul cotei de 7,5% și eliminarea taxei la intrarea în vigoare, în cadrul contingentului. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Carne de pasăre: 180.000 de tone fără taxe vamale, subdivizat în proporție de 50% cu os și 50% fără oase. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Carne de porc: 25.000 de tone cu o taxă în cadrul contingentului de 83 EUR pe tonă. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Zahăr: eliminarea la intrarea în vigoare a taxei vamale din cadrul cotei de 180.000 de tone specifică Braziliei pentru zahăr pentru rafinare. Nu mai există decât un nou contingent de 10.000 de tone fără taxe vamale, la intrarea în vigoare, pentru Paraguay.
  • Etanol: o cotă de 450.000 de tone de etanol pentru utilizări chimice, cu scutire de taxe vamale. 200.000 tone de etanol pentru toate utilizările (inclusiv combustibil), cu o taxă în cadrul cotei de 1/3 din taxa normal aplicată (MFN). Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Orez: 60.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Miere: 45.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Porumb dulce: 1.000 de tone fără taxe vamale la intrarea în vigoare.
  • Soia: soia utilizată în industria europeană pentru hrana animalelor va beneficia și de tarife reduse sau zero.

S-au stabilit și contingente tarifare reciproce care vor fi deschise de ambele părți pe o perioadă de 10 ani:

  • Brânză: 30.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi introdus gradual, în zece etape egale. Taxa vamală în cadrul contingentului va fi redusă de la rata de bază la zero în zece reduceri anuale egale începând cu intrarea în vigoare.
  • Lapte praf: 10.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi introdus treptat în zece etape anuale egale. Taxa în cadrul contingentului va fi redusă de la rata de bază la zero în zece reduceri anuale egale începând cu intrarea în vigoare.
  • Formula pentru sugari: 5.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi în etape în zece etape egale. Taxa în cadrul contingentului va fi redusă de la rata de bază la zero în zece reduceri anuale egale începând cu intrarea în vigoare.

O serie de alte produse cheie de interes pentru exporturile UE vor fi liberalizate sau cu taxe reduse la importul în Mercosur: vinuri, băuturi spirtoase, ulei de măsline, fructe proaspete (mere, pere, nectarine, kiwi la intrarea în vigoare a acordului), piersici conservate, tomate conservate, malț, cartofi congelați, carne de porc, ciocolată, biscuiți și băuturi răcoritoare.

În ceea ce privește produsele agricole procesate, taxele vamale vor fi: la vin (27%), la ciocolată (20%), la băuturi spirtoase (20-35%), la biscuiți (16-18%), la piersici conservate (55%), la băuturi răcoritoare sau măsline (20-35%).

Argentina ar dori liberalizarea totală a comerțului cu vinuri, poziție mai radicală decât a celorlalte state MERCOSUR. Sunt încă discuții în privința vinului vărsat, care nu face parte din oferta Mercosur, precum și problemele legate de etichetarea vinului spumant și de conținutul de zahăr. UE a propus utilizarea standardelor OIV, care nu a fost agreată de MERCOSUR.

Odată cu eliminarea a 20% din tarifele actuale ale vinului, Argentina ar putea fi un jucător important în producția de vin, estimările indicând că exporturile curente vor fi multiplicate cu doisprezece și ar face concurență importantă vinurilor europene.

Indicații geografice

În domeniul indicațiilor geografice protejate (IGP) și al altor denumiri de origine protejate (DOP), acordul prevede protecția a 335 de produse europene de către Mercosur, la un nivel comparabil cu cel din Uniunea Europeană, pentru vinuri, spirtoase și produse alimentare.

În schimb, UE se angajează să protejeze 220 de indicații geografice protejate ale Mercosur (cafea etc.).

Acordul va permite includerea, pe baza principiului “liste deschise”, de noi produse din UE și Mercosur după intrarea în vigoare a acordului. Sunt 26 denumiri conflictuale, majoritatea la brânzeturi, și pentru care s-ar putea stabili o perioadă de eliminare progresivă în 5 ani. 

Brazilia nu are interes să avanseze la protecția unor soiuri de plante. Sunt probleme și în ceea ce privește coexistența, unde anumite IGP sunt în conflict cu mărci înregistrate (trademarks) și la unele IGP omonime.

Lista produselor românești – agroalimentare, vinuri și băuturi spirtoase cu IGP pentru care s-a solicitat protecția juridică în Mercosur

Produse agroalimentare:

  • Magiun de prune TOPOLOVENI (IGP)
  • Salam de Sibiu (IGP)
  • Telemea de Ibănești (DOP)

Vinuri (DOP) : Cotești, Cotnari, Dealu Mare, Murfatlar, Odobești, Panciu, Recaș, Târnave

Băuturi spirtoase (IGP): Rachiu de vin, Vinars Târnave, Vinars Vrancea, Rachiu de fructe, Pălincă, Țuică Zetea de Medieșu Aurit

Aspecte generale:

  • acordul conține prevederi cu privire la interzicerea subvențiilor la export și a măsurilor cu efect echivalent pentru a asigura o concurență loială în relațiile comerciale bilaterale;
  • sunt incluse prevederi pentru facilitarea comerțului cu vinuri, cu accent pe recunoașterea practicilor vitivinicole, certificarea și etichetarea;
  • s-a stabilit un set de reguli moderne în scopul facilitării fluxurilor comerciale dintre UE și Mercosur, care vor permite exportatorilor și importatorilor din ambele părți să beneficieze de reducerile tarifare în cadrul acordului;
  • acordul include cele importante cerințe sanitar-veterinare și fitosanitare (SPS)  în vederea protejării consumatorilor europeni (siguranță alimentară, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor), precum și orice alt standard aplicat de UE la importurile de produse agroalimentare și piscicole. Standardele SPS europene sunt și vor rămâne nenegociabile deoarece obligativitatea vizează respectarea angajamentelor OMC în domeniul SPS;
  • acordul include un mecanism de salvgardare bilateral, care este aplicat și produselor agricole;
  • acordul conține prevederi specifice privind facilitarea comerțului și barierele tehnice în calea comerțului;
  • Mercosur va acorda companiilor europene un acces preferențial îmbunătățit pe piețele țărilor sale comparativ cu afacerile provenite din alte țări;
  • acordul va permite simplificarea procedurilor vamale și cooperarea pentru armonizarea standardelor și reglementărilor tehnice.

Relațiile comerciale România – Mercosur

România a exportat în perioada 01.01.2014 – 31.05.2016 următoarele produse:

  • paste alimentare,
  • organe comestibile de animale,
  • fructe conservate provizoriu și confiate (cireșe și vișine),
  • preparate alimentare care conțin cacao,
  • băuturi nealcoolice,
  • vinuri, inclusiv vinuri spumoase,
  • țigarete,
  • semințe de floarea soarelui destinate însămânțării,
  • butași rădăcinoși și plante tinere,
  • margarină.

Importurile de produse agroalimentare de origine din țările Mercosur au constat din următoarele categorii de produse:

  • boabe și șroturi de soia,
  • citrice,
  • porumb,
  • legume păstăi uscate,
  • arahide,
  • semințe de floarea-soarelui,
  • tutunuri brute și deșeuri de tutun,
  • pești congelați și fileuri de pești,
  • fructe și alte părți comestibile de plante,
  • fructe proaspete (mere, pere, gutui), alte fructe cu coajă (proaspete/uscate),
  • cafea,
  • zahăr,
  • extracte,
  • esențe și concentrate pe bază de cafea,
  • preparate de tipul celor folosite în hrana animalelor,
  • semințe de susan și vinuri.

În ceea ce privește valoarea schimburilor comerciale pe relația Brazilia, respectiv Argentina, balanța comercială este net în favoarea țărilor Mercosur. Valoarea exporturilor românești de produse agroalimentare în Brazilia a fost de 307,2 mii € în anul 2014, respectiv 2493,7 mii € în anul 2015, în timp ce importurile din Brazilia au fost în sumă de 14.4887,8 mii € în anul 2014, respectiv 20.0551,1 mii € în anul 2015.

De asemenea, pe relația Argentina, valoarea exporturilor românești au înregistrat o valoare de 39,1 mii € în anul 2014, respectiv 11,2 mii € în anul 2015, comparativ cu valoarea importurilor din Argentina care s-au cifrat la un nivel de 106.423,0 mii € în anul 2014, respectiv 71.379,1 mii € în anul 2015.

Produse sensibile pentru România în cadrul relațiilor comerciale cu Mercosur sunt următoarele: carne de pasăre și ouă, carne de porc și de vită, produse lactate, cereale (grâu și porumb), fructe proaspete (mere, struguri și pere), semințe de floarea soarelui, ulei din semințe de floarea soarelui, tomate preparate sau conservate, sucuri din fructe, vinuri, țigarete și etanol.

Pentru produsele defensive există riscul ca producătorii autohtoni să fie puternic afectați, ca urmare a unui posibil volum mare al importurilor de produse agroalimentare din țările Mercosur, coroborat cu un preț de import sub nivelul prețului de producție de pe piața internă, având în vedere potențialul ridicat la export pe plan internațional, în special al Braziliei și Argentinei.

Clubul Fermierilor Români consideră că stabilirea concesiilor importante la importul pe piața UE de produse agroalimentare originare din țările MERCOSUR în sectoarele considerate sensibile pentru țara noastră (carne de pasăre, carne de vită, carne de porc, zahăr, miere naturală, etc.) riscă să afecteze grav competitivitatea fermierilor români.

Posibil impact al acordului UE – Mercosur asupra producătorilor UE/ României

Deși acordul cu Mercosur (care tocmai a fost agreat, nu a fost încă ratificat) conține anumite garanții pentru a contracara potențialele sale efecte negative, a fost deja criticat de principalele sindicate agricole europene, dar și de majoritatea statelor membre în cadrul Consiliului de miniștrii din 15 iulie.

Sindicatele/organizațiile de producători europeni consideră că acordul “va accentua în continuare competiția agriculturii europene cu produse care nu respectă standardele stricte impuse agricultorilor europeni“. Concurența neloială va duce în mod inevitabil la o presiune descendentă asupra prețurilor produselor, lovitură ce ar putea fi fatală pentru producătorii europeni”. “Consolidarea produselor de la prețuri scăzute de pe piețele noastre este împotriva intereselor consumatorilor și ale planetei” mai spun sindicatele europene, făcând apel la autorități să nu ratifice acordul.

Produsele din America de Sud sunt într-adevăr mai ieftine decât produsele omoloage  europene. Spre exemplu, la carnea de vită belgiană vânzările vor putea scădea deoarece, prețul pe kilogramul de carne este cu 5 euro mai scump decât în țările din America de Sud. Ca urmare, sectorul belgian de carne de vită este îngrijorat de pierderea a peste 50 de milioane de euro pe an.

În opinia Clubului Fermierilor Români, aplicarea acordului de liber schimb cu țările Mercosur riscă să afecteze grav producătorii și consumatorii europeni deoarece:

  • Mercosur nu aplică aceleași standarde cu cele europene și, ca urmare, nu au doar costuri de producție mai reduse decât producătorii europeni dar și siguranța alimentară mai scăzută! Spre exemplu, 75% din pesticidele utilizate în Brazilia sunt interzise în UE;
  • Sistemul de inspecție și control al siguranței alimentelor în țările Mercosur este deficitar – acestea nu sunt în măsură să aplice măsuri sanitar-veterinare și fitosanitare la nivelul celor europene, dovada și faptul că după scandalul cărnii de pasăre din Brazilia, doar 1% din unitățile de profil din Brazilia sunt acceptate la exportul pe piața UE. De aici și riscul ca multe produse care fac obiectul acordului de comerț liber din țările Mercosur nu doar nu vor respecta standardele UE dar vor face și concurență neloială produselor europene pe piața UE;
  • Imposibilitatea controlului 100% a produselor importate din țările Mercosur –  în pofida asigurărilor Comisiei Europene că statele membre UE vor controla 100% produsele care vor proveni din Mercosur pentru a garanta siguranța alimentară, este practic imposibil să se efectueze controlul veterinar și fitosanitar 100% al tuturor produselor importate, pentru că un astfel de control ar necesita o infrastructură de control imensă, cu costuri greu de imaginat și susținut;
  • Contingentul de 180.000 de tone la carnea de pasăre la importul din Mercosur cumulat cu recenta cotă de 50.000 tone acordată Ucrainei la carnea de pasăre riscă să afecteze grav sectorul românesc de profil, unul dintre cele mai competitive din România;
  • Contingentul de zahăr de 180.000 de tone fără taxă vamală, cumulat cu cel de 640.000 de tone de etanol la importul în UE din Mercosur poate afecta grav sectorul de zahăr din UE, care se confruntă cu o criză fără sfârșit de la renunțarea sistemului cotelor de producție. Producătorii din România vor fi și mai afectați având în vedere randamentele mai slabe, deci costuri mai mari, față de producătorii din Germania sau Franța;
  • Efecte negative sunt anticipate și de Comisia Europeană care a anunțat posibilitatea disponibilizării sumei de 1 miliard € în caz de criză pe piață din cauza  acordului cu Mercosur.

În concluzie, așa cum au subliniat și organizațiile fermierilor europeni, facem apel la Guvernul României să nu sacrifice sectorul agro-alimentar pentru un potențial câștig în alte sectoare și să nu ratifice acest acord cu Mercosur.

Poziția Clubului privind reforma PAC post 2020 (extinsă)

I. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul Politicii Agricole Comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Reg. nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale PPE și ale Consiliului

Planurile strategice PAC combină majoritatea instrumentelor de sprijin finanțate prin FEGA (plăți directe și măsuri de piață, inclusiv programele sectoriale instituite de Regulamentul OCP) și FEADR (dezvoltare rurală). La baza planului strategic PAC va sta o strategie unică și coerentă și se vor stabili țintele de atins în perioada de programare, utilizând indicatorii de rezultat definiți în comun. Referitor la Planurile strategice PAC, statele membre raportează anual progresele realizate, printr-o evaluare anuală a performanței, în baza unor indicatori de context, de input, de output și de realizare, denumit Raport anual de performanță.

Poziția Clubului privind propunerile pentru pilonul I

1. Bugetul alocat Pilonului I

Poziția Clubului: considerăm că pentru statele membre pentru care plata medie la ha este sub media UE-27, anvelopele financiare alocate de UE nu ar trebui reduse cu 3,9% în 2021 și 2022 față de plățile din anul 2020.

2. Probleme în aplicarea Planurilor Strategice

Poziția Clubului:

  • Planurile Strategice elaborate de către Statele Membre nu aduc o simplificare reală pentru beneficiari și administrații naționale. Transferul responsabilităților către Statele Membre, cumulat cu libertatea acestora de a-și găsi propria modalitate de aplicare, crește complexitatea activităților la nivel național și poate conduce la diferențe în aplicarea politicii agricole comune între statele membre UE, deci se pune în pericol aspectul comun al PAC.
  • Procesul de proiectare, realizare și aprobare a Planurilor strategice ar putea întârzia punerea în aplicare a PAC, cu imposibilitatea efectuării plăților directe către beneficiari în primii ani.
  • Pentru stabilirea indicatorilor cuantificabili la începutul procesului de programare, vor fi necesare multe consultări cu agricultorii, analize de impact, estimări, simulări în privința atingerii țintelor.  
  • Un rol important ar trebui să-l aibă serviciile de consiliere agricolă pentru diseminarea și adoptarea inovațiilor, dar lipsa acestora în România ridică mari probleme deoarece prezența lor este o condiție esențială pentru aplicarea viitoarei PAC și acordarea subvențiilor. 

3. Convergența externă a plăților directe

Statele membre cu plăți directe sub 90 % din plata medie a UE pot reduce cu 50%  diferența dintre plata lor directă și 90 % din plata medie europeană. Toate statele membre vor contribui la finanțarea acestei convergențe externe a nivelurilor plăților directe.

Poziția Clubului:

  • Trebuie continuat procesul de convergență externă a plăților directe, așa cum propune Comisia Europeană.
  • Plata medie la ha pentru România este cu cca 30% mai mică decât plata directă medie la ha pentru UE-27. Prin urmare, pentru statele aflate într-o astfel de situație nu ar trebui scăzut (cu 3,9%) pachetul financiar al plăților directe în 2021 și 2022 față de 2020.

4. Plafonarea plăților directe și plata redistributivă

Poziția Clubului: Respingem categoric plafonarea plăților directe pentru fermele medii și mari.

  • Fermele de dimensiuni medii și mari asigură practic aprovizionarea comerțului cu produse de calitate și accesibile ca preț, deci securitatea alimentară a populației, și pot face față la riscurile ridicate legate de funcționarea pieței, fluctuația prețurilor etc.
  • Suntem de acord însă cu o reducere mai mare a plăților directe pentru fermele mari (actualmente reducerea aplicată este de 6%), prin creșterea ratei plății redistributive pentru a încuraja fermele mici și marginalizate. Suntem de acord cu o plată redistributivă care să utilizeze 10% din anvelopa națională a plăților directe, reducere aplicată fermelor cu suprafață de peste 30 hectare.

În opinia COM, redistribuirea ar putea genera impact gestionabil asupra veniturilor și ar putea sprijini sporirea nivelului de ambiție în privința protecției mediului și a combaterii schimbărilor climatice, precum și alte sinergii din cadrul PAC. COM propune ca finanțarea plăților redistributive să fie făcută prin reducerea plăților (plafonarea).

5. Sprijinul complementar pentru venitul tinerilor fermieri

Statele Membre pot aloca acestui obiectiv cel puțin 2% din anvelopa plăților directe. Nu este prevăzută o limitare a plafonului și nici a sprijinului pe fermier.

Poziția Clubului:

  • Solicităm extinderea sprijinului și pentru tinerii deja instalați;
  • Solicităm acordarea sprijinului tinerilor fermieri pentru o perioadă de cel puțin 10 ani pentru a încuraja tinerii să se stabilească în mediul rural.

6. Sprijinul voluntar cuplat pentru venit:

Poziția Clubului: limitarea alocărilor financiare pentru intervenția sub formă de sprijin cuplat pentru venit la maximum 10%, în loc de 13% în prezent, din anvelopa plăților directe poate pune probleme Statelor Membre care aplică plata pe suprafață. Aceasta deoarece sprijinul cuplat reprezintă, practic, singura formă de sprijin european ce poate fi acordată fermelor de animale în Statele Membre care aplică plata pe suprafață (nu pe fermă).  

Prin urmare, solicităm, menținerea sprijinului cuplat pentru venit la 13%.

7. Ajutorul național tranzitoriu

Poziția Clubului: solicităm menținerea ajutoarelor naționale tranzitorii (TNA) pentru plățile directe, care permit completarea plăților directe cu o sumă din bugetul național pentru statele membre cu plăți directe sub media UE, dar cu actualizarea datei de referință. 

8. Scheme pentru climă și mediu

Poziția Clubului:

  • Considerăm creșterea cerințelor și a standardelor din sistemul de condiționalitate ca o reducere a marjei de manevră pentru intervențiile de tip facultativ pentru mediu; ar trebui luată în considerare posibilitatea aplicării pe bază voluntară a unor standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor;
  • Angajamentele să fie obligatorii la nivel de stat membru, nu de fermier.

9. Rezerve pentru drepturile la plată

Poziția Clubului: ar trebui prevăzută constituirea unei rezerve și pentru Statele Membre care aplică sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilitățiica sumă uniformă/ha (SAPS), având în vedere dinamica de creștere a suprafeței agricole declarate, față de anul de referință 2016.

10. Cerințe minime pentru primirea plăților directe decuplate

Când stabilesc pragul referitor la suprafață, statele membre vizează să se asigure că plățile directe decuplate se pot acorda fermierilor veritabili doar dacă:

  • gestionarea plăților aferente nu generează o sarcină administrativă excesivă;
  • cuantumurile aferente contribuie efectiv la îndeplinirea obiectivelor specifice.

Poziția Clubului: considerăm condiționarea acordării plăților directe de îndeplinirea obiectivelor specifice, excesivă.

Poziția Clubului privind propunerile pentru pilonul II Dezvoltare Rurală

1. Poziția Clubului: este necesar să se țină cont de principiile de simplificare și de dezideratul primordial de reducere a poverii administrative la nivelul implementării noii legislații europene.

2. Alocarea FEADR

Poziția Clubului: nu suntem de acord cu reducerea alocărilor pentru pilonul II al PAC cu 15,3% (1,3 miliarde euro reducere pentru România), precum și cu reducerea cofinanțării europene și creșterea ratei naționale de cofinanțare la acest Pilon care poate duce la mari dificultăți. 

3. Alocarea pentru măsurile de mediu

Excluderea zonelor cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice din alocarea obligatorie de 30% aferente intervențiilor de mediu, climă și alte angajamente de mediu, va afecta puternic statele membre care au dedicat o mare parte din alocarea FEADR acestei măsuri în 2014-2020 și care pentru menținerea activității agricole va trebui să continue aplicarea acestor plăți compensatorii.

Este esențial ca în cadrul acestei alocări să fie luate în considerare și investiții care conduc la protecția mediului, cum ar fi:

  • împădurirea suprafețelor agricole, reconversie pomicolă – care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului în sol;
  • modernizarea sistemelor de irigații, prin contribuția acestei intervenții la managementul eficient al resurselor naturale;
  • achiziție de mașini agricole și utilaje cu impact scăzut de mediu, prin contribuția acestora la adaptarea la schimbările climatice.

4. Alocarea de mediu

Poziția Clubului: considerăm că este prea ridicată alocarea a 40% din pachetul financiar total al PAC pentru acțiunile care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice.

5. Ratele de cofinanțare propuse pentru implementarea măsurilor aferente pilonului II

Poziția Clubului:      

  • scăderea ratei de cofinanțare va conduce la crearea unor dezechilibre suplimentare în detrimentul României;
  • nu suntem de acord cu scăderea nivelului cofinanțării, de la 85% la nivel național (pentru exercițiul financiar 2014-2020) la doar 70%, respectiv 65% pentru sprijinul financiar aferent zonelor cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice.

II. Referitor la Propunerea de Regulament al PE și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC și de abrogare a Reg. (UE) nr. 1306/2013

1. Flexibilitate între piloni

Poziția Clubului: apreciem menținerea flexibilităţii bidirecționale între cei doi piloni ai PAC, în anumite condiții şi în cuantumuri (plafoane) clar stabilite de regulament.

2. Dezangajarea Poziția Clubului: solicităm păstrarea formulei N+3 pentru a reduce riscul dezangajării unor sume importante și nefinalizarea unor proiecte importante. Proiectele de investiții au nevoie de o perioadă mai lungă de pregătire și implementare.

Poziția Clubului privind reforma PAC post 2020 (sinteză)

Care este rolul subvențiilor în cadrul PAC?

Prin intermediul subvențiilor acordate fermierilor, PAC are în vedere „aprovizionarea constantă și la prețuri accesibile cu alimente de calitate, produse în mod durabil, a peste 500 de milioane de europeni, respectând totodată cerințele privind protecția mediului, siguranța alimentară  și bunăstarea animalelor”.

”Modelul românesc” de agricultură: agricultura performantă versus agricultura de subzistență

Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC privind asigurarea producției alimentare în ceea ce privește respectarea standardelor înalte de calitate și de siguranță alimentară, asigurarea aprovizionării – securitatea alimentară, a respectării măsurilor de mediu și de bunăstare animală, crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă în agricultură și industriile conexe, dezvoltarea structurii socio-economice a zonei rurale.

În România, fermele medii și mari exploatează 34% din terenul arabil, primesc aprox. 33% din subvențiile pe suprafață și produc peste 75% din producția agricolă a țării. Astfel, 4340 de ferme cu suprafața între 300 și 4000 ha (34% din suprafața arabilă):

  • Primesc aprox. 33% din valoarea totală a plăților directe (SAPS) și
  • Realizează 75% din producția agricolă totală a României.

Proporția exploatațiilor agricole de mici dimensiuni este de 92.2 % în România (mai mici de 5 ha) – care reprezintă în general agricultura de subzistență și care nu pot fi competitive.

Mai mult, în România sunt menționate 3.6 milioane de exploatații agricole (majoritatea foarte mici, sub 1 hectar), reprezentând 33.5 % din numărul total al exploatațiilor din UE.

POZIȚIA CLUBULUI FERMIERILOR ROMÂNI PRIVIND REFORMA PAC POST-202

1. PAC să-și mențină rolul de a încuraja creșterea competitivității fermelor UE

  • Subvențiile PAC prin Pilonul 1 nu sunt în esență ajutoare sociale – ele trebuie să contribuie la asigurarea securității alimentare a cetățenilor europeni și la dezvoltarea unei agriculturi moderne, performante, prietenoasă cu mediul;
  • Subvențiile trebuie să susțină competitivitatea fermelor europene în raport cu cele din țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE, cele mai exigente la nivel mondial, de mediu, de bunăstare animală, de agricultură sustenabilă etc.

Riscurile reducerii prea mari a plăților directe pentru fermele competitive (plafonarea)

  • Reducerea în România cu circa 450 milioane euro/an a subvențiilor către fermele medii și mari va afecta grav competitivitatea acestora, iar suma respectivă nu va fi în măsură să crească competitivitatea fermelor mici care ar urma să primească o parte din această sumă prin plata redistributivă;
  • Riscul fragmentării fermelor medii și mari cu afectarea competitivității acestora;
  • Falimentul multor exploatații performante, România riscând astfel să devină piață de desfacere pentru produsele agro-alimentare.

PROPUNERE

  • Posibilitatea statelor membre de înlocuire a plafonării plăților directe cu o plată redistributivă, de cel putin 10% din suma plăților directe anuale a unui stat membru, care să fie redusă  de la fermierii mari și medii (sistem similar cu cel aplicat în prezent și în România), cu redistribuirea fondurilor rezultate către fermele mici;
  • Menținerea mecanismului de plată pe suprafață și nu pe fermă (datorită gradului scăzut de înregistrare cadastrală a suprafețelor agricole din România);
  • Încurajarea financiară a angajamentelor suplimentare de mediu – ecoscheme.

2. Creșterea plafonului plăților cuplate, cel puțin la nivelul actual (de 13% + 2%) pentru stimularea competitivității în anumite sectoare, cu excepția sectoarelor fructe și legume și viticultură

  • Încurajează fiscalizarea unor suprafețe agricole mari, planificarea producției și tehnologizare adecvată a obiectivelor de performanță;
  • Încurajează creșterea competitivității producătorilor;
  • Susține comasarea terenurilor agricole și reducerea fărâmițării acestora;
  • Facilitează introducerea inovării și a rezultatelor cercetării în agricultură, a agriculturii de precizie etc.

3. Planurile Naționale Strategice trebuie să fie organizate pe indicatori simpli, cuantificabili, care să nu conducă la creșterea birocrației, sistem subiectiv de audit și monitorizare complexă a performanțelor.

Noile cerințe ale reformei PAC impun dezvoltarea unei strategii integrate pentru cei doi piloni ai PAC, în care să fie indicate toate măsurile de intervenție si care să prevadă un sistem complex de monitorizare și raportare anuală către Comisia Europeană, ceea ce reprezintă o provocare enormă pentru administrație (și fermieri)

4. Continuarea convergenței și aducerea plăților pe suprafață pentru fermierii români la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu al plăților din Uniunea Europeană

Fermierul român performant aplică aceleași standarde înalte de producție cu cel din Vestul Europei, inclusiv pe cele de mediu și agricultură durabilă, dar nu beneficiază de subvenții comparabile. Concurând cu produsele lor pe o piață comună, fermierii români sunt astfel discriminați și dezavantajați, cu efecte negative în competiția de pe piața UE și internațională.

PROPUNERE

  • Trebuie continuat procesul de convergență externă a plăților directe, așa cum a propus Comisia Europeană;
  • Plata medie la ha pentru România este cu cca 30% mai mică decât plata directă medie la ha pentru UE-27. Susținem ca pentru statele aflate într-o astfel de situație nu ar trebui scăzut (cu 3,9%) pachetul financiar al plăților directe în 2021 și 2022 față de 2020;
  • Continuarea ajutoarelor naționale de tranziție (ANT) pentru statele membre aflate sub nivelul mediu al subvenției europene, cu stabilirea unei noi date de referință, actualizate.