Prezentare proiect – Studiu desecare Banat

Prezentare proiect – Studiu desecare Banat

Studiu privind necesitatea reabilitării, modernizǎrii și extinderii amenajărilor hidroameliorative din sud - vestul României

Bugetul programului

38.500 euro + TVA realizarea studiului de către echipa de la USAMV Timișoara, coordonată de Prof. Dr. Paul Pîrșan;

8.000 euro + TVA pentru evenimentul de prezentare a rezultatelor proiectului, care se va desfășura în București în 2020 (cu participarea autorităților române din ComAgri Parlamentul României, AFIR, ANIF) și vizita la Bruxelles (2020), pentru promovarea rezultatelor studiului și sustinerea aprobării finanțării unui program de desecare la nivel național.

 

Perioada de implementare

octombrie 2019 – martie 2020.

 

Obiectivul general

Argumentarea științifică a oportunității și beneficiilor lansării unui program integrat de reabilitare a amenajărilor de desecare la nivel național și combatere a eroziunii solului care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul viitorului ciclu PAC (2021-2027).

 

Grupul țintă

Autorități naționale responsabile pentru agricultură (MADR, AFIR, ANIF, ComAgri Parlamentul României), fermieri din zona de sud-vest a României, mediul academic.

 

Descrierea programului / calendar

1 august 2019 – lansarea programului cu participarea fermierilor și a reprezentanților autorităților române responsabile

13 octombrie 2019 – semnarea contractului cu USAMV Timișoara pentru realizarea unui studiu cu obiective clar stabilite

25 martie 2020 – întocmirea raportului final

22 iulie  2020 – eveniment de prezentare a studiului, USAMVB Timișoara

 

Ce s-a realizat prin program

Structura studiului și echipa de proiect

Studiul a fost realizat de echipa de profesori doctori de la USAMV Timișoara, coordonată de Prof. Dr. Paul Pîrșan, și are următoarea structură:

Capitolul I

1.1. Sistemele de desecare existente în județele Timiș, Arad și Caraș Severin (funcționalitate, stare de întreținere).

Capitolul II

2.1. Fundamentarea științifică privind efectele negative ale excesului de apă asupra:

  • Solului;
  • Sustenabilității fermelor și a activităților agricole din zonele de referință;
  • Riscurile de inundații.

Capitolul III

3.1.  Propuneri privind creșterea funcționalității sistemelor de desecare prin reabilitarea, modernizarea și extinderea acestora într-un concept integrat.

 

Impactul (preconizat al) proiectului asupra sectorului agricol/agroalimentar etc.

Reabilitarea amenajărilor hidroameliorative și aducerea lor la parametrii optimi, funcțional proiectați, va contribui la o ameliorare semnificativă a calității solului, apei și vieții oamenilor. Factorii limitativi pentru producția agricolă (compactarea solurilor, excesul și deficitul de precipitații, sărăturarea secundară) necesită măsuri agrotehnice specifice cu puternic efect ecologic atât asupra solului cât și asupra reducerii poluării apelor de suprafață și freatice: lucrări de prevenire a compactării secundare a solului; permeabilizarea solului prin lucrări de afânare adâncă; practicarea de asolamente ameliorative pentru mediu.

Aceste măsuri pot genera eco-scheme, susținerea aplicării lor de fermieri fiind necesară.

În contextul schimbărilor climatice, a alternanței perioadelor cu exces de precipitații cu cele de secetă, în viitor este obligatorie o abordare integrată astfel încât să se reducă aportul de apă din zonele limitrofe mai înalte, prin retenția lor în mici baraje, acumulări urmând ca apa să fie utilizată pentru irigații în perioadele secetoase.

În 23 iunie, MADR a făcut un anunț privind alocarea unor sume importante în viitorul Program de relansare economică a României cu finanțare europeană, pentru reabilitarea infrastructurii de irigații, de desecare şi drenaj, precum și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email