Impactul pandemiei în sectorul agroalimentar

Impactul pandemiei în sectorul agroalimentar

Președinția croată a organizat o videoconferință la nivel înalt, cu miniștrii agriculturii și pescuitului, pe tema impactului crizei COVID-19 asupra sectorului agroalimentar, pe data de 13 mai. Întâlnirea moderată de ministrul agriculturii croat, Marija Vuckovic, dă posibilitatea ministrilor din statele membre să își exprime opinia asupra măsurilor de piață adoptate de către Comisie, în prezența comisarului european pentru agricultură, a comisarului european pentru mediu și pescuit și a liderilor COPA-COGECA.

Documentul elaborat de președinție a fost transmis miniștrilor și cupinde două întrebări. Prima întrebare se referă la măsurile propuse și adoptate de Comisie ca răspuns la criza provocată de COVID-19 în sectorul agroalimentar și dacă miniștrii consideră că acestea sunt suficiente și au efect, iar a doua întrebare adresată miniștrilor este dacă sunt necesare alte instrumente care ar trebui luate în considerare, și de unde să fie finanțate. Având în vedere situația actuală, Consiliul informal pe agricultură mai mult ca sigur nu se va organiza la Split la începutul lunii iunie (7-9).

Întâlnirea virtuală a fost precedată de Comitetul Special pe Agricultură, în cadrul căruia Olanda a solicitat un ajutor mai consistent sectorului cărnii de vițel și rață, Polonia (pui), Belgia (carne de vițel, flori și cartofi), Spania (ulei de măsline), în timp ce Italia și-a exprimat nemulțumirea față de cota pentru brânză acordată prin ajutorul de stocare privată (12.654 tone din totalul de 100.000). Alocarea primită de Germania este de 21.726 tone, Franța 18.394 tone, Olanda 8.277 tone și Polonia 8.277 tone. Comisia a răspuns că toate sumele disponibile au fost alocate pentru măsuri de sănătate publică în contextul coronavirus, precizând că DG AGRI a trebuit să utilizeze cât mai eficient posibil bugetul alocat. Referitor la cotele pentru brânzeturi, Comisia a precizat că alocările reflectă datele istorice referitoare la producție, în timp ce sectoarele cărnii de pui și vițel vor putea să se adapteze mai ușor post-pandemie.

Ministrul german al agriculturii se așteaptă ca noua politică agricol să intre în vigoare abia pe 1 ianuarie 2023. În timpul videoconferinței cu omologii din statele membre, acesta a afirmat că pandemia COVID-19 a modificat programul, iar Parlamentul European va putea vota propunerea după vacanța de vară (posibil în octombrie). Berlinul a susținut la Bruxelles o perioadă de tranziție de 2 ani pentru a se asigura continuitatea plăților directe și a programelor de dezvoltare rurală. Ministrul german a subliniat necesitatea menținerii obiectivelor strategice, respectiv stabilitatea veniturilor, protecția mediului, dezvoltarea rurală. A menționat totodată că Green Deal, Strategia Farm to Fork, PAC și bugetul trebuie abordate împreună și că este nevoie de fonduri suplimentare pentru a compensa pierderile din sectorul agricol. Ministrul a făcut apel la omologii săi pentru a îndeplini obligațiile impuse pentru lucrătorii sezonieri care intră în Germania. Aceasta împreună cu ministrul de interne au venit cu o soluție pentru a permite intrarea în țară a lucrătorilor sezonieri, cu respectarea strictă a regulilor sanitare.

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email