I. Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Reg. nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 ale PPE și ale Consiliului.

Planurile strategice PAC combină majoritatea instrumentelor de sprijin finanțate prin FEGA (plăți directe și măsuri de piață, inclusiv programele sectoriale instituite de Regulamentul OCP) și FEADR (dezvoltare rurală).

La baza planului strategic PAC va sta o strategie unică și coerentă și se vor stabili țintele de atins în perioada de programare, utilizând indicatorii de rezultat definiți în comun.

Referitor la Planurile strategice PAC, statele membre raportează anual progresele realizate, printr-o evaluare anuală a performanței, în baza unor indicatori de context, de input, de output și de realizare, denumit Raport anual de performanță.

Poziția privind propunerile pentru pilonul I

1. Bugetul alocat Pilonului I

Poziția Clubului: considerăm că pentru statele membre pentru care plata medie la ha este sub media UE-27, anvelopele financiare alocate de UE nu ar trebui reduse cu 3,9% în 2021 și 2022 față de plățile din anul 2020.

2. Probleme în aplicarea Planurilor Strategice

Poziția Clubului:

  • Planurile Strategice elaborate de către Statele Membre nu aduc o simplificare reală pentru beneficiari și administrații naționale. Transferul responsabilităților către Statele Membre, cumulat cu libertatea acestora de a-și găsi propria modalitate de aplicare, crește complexitatea activităților la nivel național și poate conduce la diferențe în aplicarea politicii agricole comune între statele membre UE, deci se pune în pericol aspectul comun al PAC.
  • Procesul de proiectare, realizare și aprobare a Planurilor strategice ar putea întârzia punerea în aplicare a PAC, cu imposibilitatea efectuării plăților directe către beneficiari în primii ani.
  • Pentru stabilirea indicatorilor cuantificabili la începutul procesului de programare, vor fi necesare multe consultări cu agricultorii, analize de impact, estimări, simulări în privința atingerii țintelor.  
  • Un rol important ar trebui sa-l aibă serviciile de consiliere agricolă pentru diseminarea și adoptarea inovațiilor, dar lipsa acestora în Romînia ridică mari probleme deoarece prezența lor este o condiție esențială pentru aplicarea viitoarei PAC și acordare a subvențiilor.  

3. Convergența externă a plăților directe

Statele membre cu plăți directe sub 90 % din plata medie a UE pot reduce cu 50%  diferența dintre plata lor directă și 90 % din plata medie europeană. Toate statele membre vor contribui la finanțarea acestei convergențe externe a nivelurilor plăților directe.

Poziția Clubului:

  • Trebuie continuat procesul de convergență externă a plăților directe, așa cum propune Comisia Europeană.
  • Plata medie la ha pentru România este cu cca 30% mai mică decât plata directă medie la ha pentru UE-27. Prin urmare, pentru statele aflate într-o astfel de situație nu ar trebui scăzut (cu 3,9%) pachetul financiar al plăților directe în 2021 și 2022 față de 2020.

4. Plafonarea plăților directe și plata redistributivă

Poziția Clubului: Respingem categoric plafonarea plăților directe pentru fermele medii și mari.

  • Fermele de dimensiuni medii și mari asigură practic aprovizionarea  comerțului cu produse de calitate și accesibile ca preț, deci securitatea alimentară a populației, și pot face față la riscurile ridicate legate de funcționarea pieței, fluctuația prețurilor etc.
  • Suntem de acord însă cu o reducere mai mare a plăților directe pentru fermele mari (actualmente reducerea aplicată este de 6%), prin creșterea ratei plății redistributive pentru a încuraja fermele mici și marginalizate. Suntem de acord cu o plată redistributivă care să utilizeze 10% din anvelopa națională a plăților directe, reducere aplicată fermelor cu suprafață de peste 30 hectare.

 

În opinia COM, redistribuirea ar putea genera impact gestionabil asupra veniturilor și ar putea sprijini sporirea nivelului de ambiție în privința protecției mediului și a combaterii schimbărilor climatice, precum și alte sinergii din cadrul PAC. COM propune ca finanțarea plăților redistributive să fie făcută prin reducerea plăților (plafonarea).

5. Sprijinul complementar pentru venitul tinerilor fermieri

Statele Membre pot aloca acestui obiectiv cel puțin 2% din anvelopa plăților directe. Nu este prevăzută o limitare a plafonului și nici a sprijinului pe fermier.

Poziția Clubului:

  • Solicităm extinderea sprijinului și pentru tinerii deja instalați;
  • Solicităm acordarea sprijinului tinerilor fermieri pentru o perioadă de cel puțin 10 ani pentru a încuraja tinerii să se stabilească în mediul rural.

6. Sprijinul voluntar cuplat pentru venit

Poziția Clubului: limitarea alocărilor financiare pentru intervenția sub formă de sprijin cuplat pentru venit la maximum 10%, în loc de 13% în prezent, din anvelopa plăților directe poate pune probleme Statelor Membre care aplică plata pe suprafață.

Aceasta deoarece sprijinul cuplat reprezintă, practic, singura formă de sprijin european ce poate fi acordată fermelor de animale în Statele Membre care aplică plata pe suprafață (nu pe fermă).

Prin urmare, solicităm menținerea sprijinului cuplat pentru venit la 13%.

7. Ajutorul național tranzitoriu 

Poziția Clubului: solicităm menținerea ajutoarelor naționale tranzitorii (TNA) pentru plățile directe, care permit completarea plăților directe cu o sumă din bugetul național pentru statele membre cu plăți directe sub media UE, dar cu actualizarea datei de referință. 

8. Scheme pentru climă și mediu

Poziția Clubului:

  • Considerăm creșterea cerințelor și standardelor din sistemul de condiționalitate ca o reducere a marjei de manevră pentru intervențiile de tip facultativ pentru mediu; ar trebui luată în considerare posibilitatea aplicării pe bază voluntară a unor standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor;
  • Angajamentele să fie obligatorii la nivel de stat membru, nu de fermier.

9. Rezerve pentru drepturile la plată

Poziția Clubului: ar trebui prevăzută constituirea unei rezerve și pentru Statele Membre care aplică  sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilitățiica suma uniformă/ha (SAPS), având în vedere dinamica de creștere a suprafeței agricole declarate, față de anul de referință 2016.

10. Cerințe minime pentru primirea plăților directe decuplate

Când stabilesc pragul referitor la suprafață, statele membre vizează să se asigure că plățile directe decuplate se pot acorda fermierilor veritabili doar dacă:

  • gestionarea plăților aferente nu generează o sarcină administrativă excesivă;
  • cuantumurile aferente contribuie efectiv la îndeplinirea obiectivelor specifice.

Poziția Clubului: considerăm condiționarea acordării plăților directe de îndeplinirea obiectivelor specifice, excesivă.

Poziția privind propunerile pentru pilonul II Dezvoltare Rurală

1. Poziția Clubului: este necesar să se țină cont de principiile de simplificare și de dezideratul primordial de reducere a poverii administrative la nivelul implementării noii legislații europene.

2. Alocarea FEADR

Poziția Clubului: nu suntem de acord cu reducerea alocărilor pentru pilonul II al PAC cu 15,3% (1,3 miliarde euro reducere pentru România), precum și cu reducerea cofinanțării europene și creșterea ratei naționale de cofinanțare la acest Pilon care poate duce la mari dificultăți.  

3. Alocarea pentru măsurile de mediu

Excluderea zonelor cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice din alocarea obligatorie de 30% aferente intervențiilor de mediu, climă și alte angajamente de mediu, va afecta puternic statele membre care au dedicat o mare parte din alocarea FEADR acestei măsuri în 2014-2020 și care pentru menținerea activității agricole va trebui să continue aplicarea acestor plăți compensatorii.

Este esențial ca în cadrul acestei alocări să fie luate în considerare și investiții care conduc la protecția mediului, cum ar fi:

  • împădurirea suprafețelor agricole, reconversie pomicolă – care contribuie la sechestrarea și conservarea carbonului în sol;
  • modernizarea sistemelor de irigații, prin contribuția acestei intervenții la managementul eficient al resurselor naturale;
  • achiziție de mașini agricole și utilaje cu impact scăzut de mediu, prin contribuția acestora la adaptarea la schimbările climatice.

4. Alocarea de mediu

Poziția Clubului: considerăm că este prea ridicată alocarea a 40% din pachetul financiar total al PAC pentru acțiunile care vor contribui la îndeplinirea obiectivelor climatice.

5. Ratele de cofinanțare propuse pentru implementarea măsurilor aferente pilonului II

Poziția Clubului:

  • scăderea ratei de cofinanțare va conduce la crearea unor dezechilibre suplimentare în detrimentul României;
  • nu suntem de acord cu scăderea nivelului cofinanțării, de la 85% la nivel național (pentru exercițiul financiar 2014-2020) la doar 70%, respectiv 65% pentru sprijinul financiar aferent zonelor cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice.

II. Referitor la Propunerea de Regulament al PE și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC și de abrogare a Reg. (UE) nr. 1306/2013

1. Flexibilitate între piloni

Poziția Clubului: apreciem menținerea flexibilităţii bidirecționale între cei doi piloni ai PAC, în anumite condiții şi în cuantumuri (plafoane) clar stabilite de regulament.

2. Dezangajarea

Poziția Clubului: solicităm păstrarea formulei N+3 pentru a reduce riscul dezangajării unor sume importante și nefinalizarea unor proiecte importante. Proiectele de investiții au nevoie de o perioadă mai lungă de pregătire și implementare.

Recommended Posts