Uniunea Europeană a validat pe 28 iunie, după discuții care au durat mai mult de 20 de ani, noi reguli de comerț liber cu Mercosur, o organizație care reunește principalele țări producătoare din America de Sud: Brazilia, Argentina, Uruguay, Paraguay.

Acest tratat, care afectează aproape 770 de milioane de consumatori (500 milioane în UE și restul în țările Mercosur) ar trebui să sporească semnificativ comerțul dintre cele două regiuni.

Acordul vizează creșterea schimburilor comerciale între UE și Mercosur, la produsele industriale și agro-alimentare.

Având în vedere potențialul celor doi parteneri, era de așteptat ca la accesul favorabil obținut de UE pentru produsele industriale, UE să ofere concesii statelor Mercosur la importul în UE al produselor agro-alimentare din țările Mercosur. Accesul pe piață pentru produsele agricole reflectă un dezechilibru semnificativ între ofertele celor două părți. MERCOSUR s-a rezumat doar la a indica posibilitatea îmbunătățirii ofertei sale la produsele lactate (brânză, lapte praf sau unt) europene, sub rezerva obținerii unor concesii similare din partea UE la produsele sensibile ale Mercosur.

Astfel, din oferta MERCOSUR a fost exclusă o serie de produse sensibile pentru țările sud-americane (paste, usturoi, piersici în conservă etc.).

Accesul pe piață al produselor agricole

Taxele vor fi eliminate treptat pentru 93% din liniile tarifare ale Nomenclaturii Combinate (tariful vamal) privind exporturile agroalimentare ale UE. Aceste linii tarifare corespund la 95% din valoarea exportului produselor agricole din UE.

UE va liberaliza la rândul său 82% din importurile agricole din țările Mercosur, restul importurilor fiind supuse angajamentelor de liberalizare parțială, inclusiv cotelor tarifare pentru produsele mai sensibile, cu un număr de concesii pentru următoarele produse:

  • Carnea de vită: 99.000 de tone echivalent greutate carcasă, împărțită în 55% proaspătă și 45% congelată, cu o taxă în cadrul cotei de 7,5% și eliminarea taxei la intrarea în vigoare, în cadrul contingentului. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Carne de pasăre: 180.000 de tone fără taxe vamale, subdivizat în proporție de 50% cu os și 50% fără oase. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Carne de porc: 25.000 de tone cu o taxă în cadrul contingentului de 83 EUR pe tonă. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Zahăr: eliminarea la intrarea în vigoare a taxei vamale din cadrul cotei de 180.000 de tone specifică Braziliei pentru zahăr pentru rafinare. Nu mai există decât un nou contingent de 10.000 de tone fără taxe vamale, la intrarea în vigoare, pentru Paraguay.
  • Etanol: o cotă de 450.000 de tone de etanol pentru utilizări chimice, cu scutire de taxe vamale. 200.000 tone de etanol pentru toate utilizările (inclusiv combustibil), cu o taxă în cadrul cotei de 1/3 din taxa normal aplicată (MFN). Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Orez: 60.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Miere: 45.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi etapizat în șase etape anuale egale.
  • Porumb dulce: 1.000 de tone fără taxe vamale la intrarea în vigoare.
  • Soia: soia utilizată în industria europeană pentru hrana animalelor va beneficia și de tarife reduse sau zero.

S-au stabilit și contingente tarifare reciproce care vor fi deschise de ambele părți pe o perioadă de 10 ani:

  • Brânză: 30.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi introdus gradual, în zece etape egale. Taxa vamală în cadrul contingentului va fi redusă de la rata de bază la zero în zece reduceri anuale egale începând cu intrarea în vigoare.
  • Lapte praf: 10.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi introdus treptat în zece etape anuale egale. Taxa în cadrul contingentului va fi redusă de la rata de bază la zero în zece reduceri anuale egale începând cu intrarea în vigoare.
  • Formula pentru sugari: 5.000 de tone fără taxe vamale. Volumul va fi în etape în zece etape egale. Taxa în cadrul contingentului va fi redusă de la rata de bază la zero în zece reduceri anuale egale începând cu intrarea în vigoare.

O serie de alte produse cheie de interes pentru exporturile UE vor fi liberalizate sau cu taxe reduse la importul în Mercosur: vinuri, băuturi spirtoase, ulei de măsline, fructe proaspete (mere, pere, nectarine, kiwi la intrarea în vigoare a acordului), piersici conservate, tomate conservate, malț, cartofi congelați, carne de porc, ciocolată, biscuiți și băuturi răcoritoare.

În ceea ce privește produsele agricole procesate, taxele vamale vor fi: la vin (27%), la ciocolată (20%), la băuturi spirtoase (20-35%), la biscuiți (16-18%), la piersici conservate (55%), la băuturi răcoritoare sau măsline (20-35%).

Argentina ar dori liberalizarea totală a comerțului cu vinuri, poziție mai radicală decât a celorlalte state MERCOSUR. Sunt încă discuții în privința vinului vărsat, care nu face parte din oferta Mercosur, precum și problemele legate de etichetarea vinului spumant și de conținutul de zahăr. UE a propus utilizarea standardelor OIV, care nu a fost agreată de MERCOSUR.

Odată cu eliminarea a 20% din tarifele actuale ale vinului, Argentina ar putea fi un jucător important în producția de vin, estimările indicând că exporturile curente vor fi multiplicate cu doisprezece și ar face concurență importantă vinurilor europene.

Indicații geografice

În domeniul indicațiilor geografice protejate (IGP) și al altor denumiri de origine protejate (DOP), acordul prevede protecția a 335 de produse europene de către Mercosur, la un nivel comparabil cu cel din Uniunea Europeană, pentru vinuri, spirtoase și produse alimentare.

În schimb, UE se angajează să protejeze 220 de indicații geografice protejate ale Mercosur (cafea etc.).

Acordul va permite includerea, pe baza principiului “liste deschise”, de noi produse din UE și Mercosur după intrarea în vigoare a acordului. Sunt 26 denumiri conflictuale, majoritatea la brânzeturi, și pentru care s-ar putea stabili o perioadă de eliminare progresivă în 5 ani. 

Brazilia nu are interes să avanseze la protecția unor soiuri de plante. Sunt probleme și în ceea ce privește coexistența, unde anumite IGP sunt în conflict cu mărci înregistrate (trademarks) și la unele IGP omonime.

Lista produselor românești – agroalimentare, vinuri și băuturi spirtoase cu IGP pentru care s-a solicitat protecția juridică în Mercosur

Produse agroalimentare:

  • Magiun de prune TOPOLOVENI (IGP)
  • Salam de Sibiu (IGP)
  • Telemea de Ibănești (DOP)

Vinuri (DOP) : Cotești, Cotnari, Dealu Mare, Murfatlar, Odobești, Panciu, Recaș, Târnave

Băuturi spirtoase (IGP): Rachiu de vin, Vinars Târnave, Vinars Vrancea, Rachiu de fructe, Pălincă, Țuică Zetea de Medieșu Aurit

Aspecte generale:

  • acordul conține prevederi cu privire la interzicerea subvențiilor la export și a măsurilor cu efect echivalent pentru a asigura o concurență loială în relațiile comerciale bilaterale;
  • sunt incluse prevederi pentru facilitarea comerțului cu vinuri, cu accent pe recunoașterea practicilor vitivinicole, certificarea și etichetarea;
  • s-a stabilit un set de reguli moderne în scopul facilitării fluxurilor comerciale dintre UE și Mercosur, care vor permite exportatorilor și importatorilor din ambele părți să beneficieze de reducerile tarifare în cadrul acordului;
  • acordul include cele importante cerințe sanitar-veterinare și fitosanitare (SPS)  în vederea protejării consumatorilor europeni (siguranță alimentară, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor), precum și orice alt standard aplicat de UE la importurile de produse agroalimentare și piscicole. Standardele SPS europene sunt și vor rămâne nenegociabile deoarece obligativitatea vizează respectarea angajamentelor OMC în domeniul SPS;
  • acordul include un mecanism de salvgardare bilateral, care este aplicat și produselor agricole;
  • acordul conține prevederi specifice privind facilitarea comerțului și barierele tehnice în calea comerțului;
  • Mercosur va acorda companiilor europene un acces preferențial îmbunătățit pe piețele țărilor sale comparativ cu afacerile provenite din alte țări;
  • acordul va permite simplificarea procedurilor vamale și cooperarea pentru armonizarea standardelor și reglementărilor tehnice.

Relațiile comerciale România – Mercosur

România a exportat în perioada 01.01.2014 – 31.05.2016 următoarele produse:

  • paste alimentare,
  • organe comestibile de animale,
  • fructe conservate provizoriu și confiate (cireșe și vișine),
  • preparate alimentare care conțin cacao,
  • băuturi nealcoolice,
  • vinuri, inclusiv vinuri spumoase,
  • țigarete,
  • semințe de floarea soarelui destinate însămânțării,
  • butași rădăcinoși și plante tinere,
  • margarină.

Importurile de produse agroalimentare de origine din țările Mercosur au constat din următoarele categorii de produse:

  • boabe și șroturi de soia,
  • citrice,
  • porumb,
  • legume păstăi uscate,
  • arahide,
  • semințe de floarea-soarelui,
  • tutunuri brute și deșeuri de tutun,
  • pești congelați și fileuri de pești,
  • fructe și alte părți comestibile de plante,
  • fructe proaspete (mere, pere, gutui), alte fructe cu coajă (proaspete/uscate),
  • cafea,
  • zahăr,
  • extracte,
  • esențe și concentrate pe bază de cafea,
  • preparate de tipul celor folosite în hrana animalelor,
  • semințe de susan și vinuri.

În ceea ce privește valoarea schimburilor comerciale pe relația Brazilia, respectiv Argentina, balanța comercială este net în favoarea țărilor Mercosur. Valoarea exporturilor românești de produse agroalimentare în Brazilia a fost de 307,2 mii € în anul 2014, respectiv 2493,7 mii € în anul 2015, în timp ce importurile din Brazilia au fost în sumă de 14.4887,8 mii € în anul 2014, respectiv 20.0551,1 mii € în anul 2015.

De asemenea, pe relația Argentina, valoarea exporturilor românești au înregistrat o valoare de 39,1 mii € în anul 2014, respectiv 11,2 mii € în anul 2015, comparativ cu valoarea importurilor din Argentina care s-au cifrat la un nivel de 106.423,0 mii € în anul 2014, respectiv 71.379,1 mii € în anul 2015.

Produse sensibile pentru România în cadrul relațiilor comerciale cu Mercosur sunt următoarele: carne de pasăre și ouă, carne de porc și de vită, produse lactate, cereale (grâu și porumb), fructe proaspete (mere, struguri și pere), semințe de floarea soarelui, ulei din semințe de floarea soarelui, tomate preparate sau conservate, sucuri din fructe, vinuri, țigarete și etanol.

Pentru produsele defensive există riscul ca producătorii autohtoni să fie puternic afectați, ca urmare a unui posibil volum mare al importurilor de produse agroalimentare din țările Mercosur, coroborat cu un preț de import sub nivelul prețului de producție de pe piața internă, având în vedere potențialul ridicat la export pe plan internațional, în special al Braziliei și Argentinei.

Clubul Fermierilor Români consideră că stabilirea concesiilor importante la importul pe piața UE de produse agroalimentare originare din țările MERCOSUR în sectoarele considerate sensibile pentru țara noastră (carne de pasăre, carne de vită, carne de porc, zahăr, miere naturală, etc.) riscă să afecteze grav competitivitatea fermierilor români.

Posibil impact al acordului UE – Mercosur asupra producătorilor UE/ României

Deși acordul cu Mercosur (care tocmai a fost agreat, nu a fost încă ratificat) conține anumite garanții pentru a contracara potențialele sale efecte negative, a fost deja criticat de principalele sindicate agricole europene, dar și de majoritatea statelor membre în cadrul Consiliului de miniștrii din 15 iulie.

Sindicatele/organizațiile de producători europeni consideră că acordul „va accentua în continuare competiția agriculturii europene cu produse care nu respectă standardele stricte impuse agricultorilor europeni„. Concurența neloială va duce în mod inevitabil la o presiune descendentă asupra prețurilor produselor, lovitură ce ar putea fi fatală pentru producătorii europeni”. „Consolidarea produselor de la prețuri scăzute de pe piețele noastre este împotriva intereselor consumatorilor și ale planetei” mai spun sindicatele europene, făcând apel la autorități să nu ratifice acordul.

Produsele din America de Sud sunt într-adevăr mai ieftine decât produsele omoloage  europene. Spre exemplu, la carnea de vită belgiană vânzările vor putea scădea deoarece, prețul pe kilogramul de carne este cu 5 euro mai scump decât în țările din America de Sud. Ca urmare, sectorul belgian de carne de vită este îngrijorat de pierderea a peste 50 de milioane de euro pe an.

În opinia Clubului Fermierilor Români, aplicarea acordului de liber schimb cu țările Mercosur riscă să afecteze grav producătorii și consumatorii europeni deoarece:

  • Mercosur nu aplică aceleași standarde cu cele europene și, ca urmare, nu au doar costuri de producție mai reduse decât producătorii europeni dar și siguranța alimentară mai scăzută! Spre exemplu, 75% din pesticidele utilizate în Brazilia sunt interzise în UE;
  • Sistemul de inspecție și control al siguranței alimentelor în țările Mercosur este deficitar – acestea nu sunt în măsură să aplice măsuri sanitar-veterinare și fitosanitare la nivelul celor europene, dovada și faptul că după scandalul cărnii de pasăre din Brazilia, doar 1% din unitățile de profil din Brazilia sunt acceptate la exportul pe piața UE. De aici și riscul ca multe produse care fac obiectul acordului de comerț liber din țările Mercosur nu doar nu vor respecta standardele UE dar vor face și concurență neloială produselor europene pe piața UE;
  • Imposibilitatea controlului 100% a produselor importate din țările Mercosur –  în pofida asigurărilor Comisiei Europene că statele membre UE vor controla 100% produsele care vor proveni din Mercosur pentru a garanta siguranța alimentară, este practic imposibil să se efectueze controlul veterinar și fitosanitar 100% al tuturor produselor importate, pentru că un astfel de control ar necesita o infrastructură de control imensă, cu costuri greu de imaginat și susținut;
  • Contingentul de 180.000 de tone la carnea de pasăre la importul din Mercosur cumulat cu recenta cotă de 50.000 tone acordată Ucrainei la carnea de pasăre riscă să afecteze grav sectorul românesc de profil, unul dintre cele mai competitive din România;
  • Contingentul de zahăr de 180.000 de tone fără taxă vamală, cumulat cu cel de 640.000 de tone de etanol la importul în UE din Mercosur poate afecta grav sectorul de zahăr din UE, care se confruntă cu o criză fără sfârșit de la renunțarea sistemului cotelor de producție. Producătorii din România vor fi și mai afectați având în vedere randamentele mai slabe, deci costuri mai mari, față de producătorii din Germania sau Franța;
  • Efecte negative sunt anticipate și de Comisia Europeană care a anunțat posibilitatea disponibilizării sumei de 1 miliard € în caz de criză pe piață din cauza  acordului cu Mercosur.

În concluzie, așa cum au subliniat și organizațiile fermierilor europeni, facem apel la Guvernul României să nu sacrifice sectorul agro-alimentar pentru un potențial câștig în alte sectoare și să nu ratifice acest acord cu Mercosur.

Recommended Posts