Articole

Clubul Fermierilor Români susține alocarea financiară privind realizarea de îmbunătățiri funciare din cadrul PNRR

București, 23 aprilie – Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19.

Finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în cee ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadălipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții enumerăm infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență 5 piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare, (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă, (III) extroversiune, (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor, (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În cazul Germaniei, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerante de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică, (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii, (III) digitalizarea educației, (IV) consolidarea incluziunii sociale, (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii, (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde EURO, (II) competitivitate – 34 miliarde EURO și (III) coeziune – 36 miliarde EURO. În acest sens, observăm că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversitățiiAcțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România.