Propuneri Club alocare fonduri investiții în agricultură din PNRR

Clubul Fermierilor Români, în calitate de organizație care își concentrează eforturile către susținerea și demararea inițiativelor destinate sprijinirii procesului de integrare a soluțiilor tehnologice inovative, a actualizării forței de muncă angajate în sectorul agricol autohton și de asigurare a continuității procesului de reînnoire generațională, supune atenției autorităților câteva direcții și abordări care să susțină alocarea unor fonduri substanțiale către infrastructura de îmbunătățiri funciare în cadrul negocierilor care vor fi purtate în perioada următoare cu reprezentanții europeni privind modificarea formei actuale a Planului Național de Redresare și Reziliență.

1. Importanța și recunoașterea agriculturii românești privind asigurarea securității alimentare a Uniunii Europene.

În cadrul scrisorii transmise în luna februarie 2021 de Direcția Generală pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (Director General Direcția Generală de Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură, după cum urmează: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de GES, îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos pentru fermieri și cetățeni. Astfel, se constată o dorință la nivel european de realizare a unor reforme în agricultură care să vizeze o strategie integrată a apei și a solului. Această strategie trebuie să urmărească două obiective clar definite: oferirea de apă către culturile agricole într-un mod responsabil și crearea unei infrastructuri care să contribuie la dezvoltarea spațiului rural. […]

2. Reforme la nivel european privind agricultura țărilor membre, cu finanțare din PNRR.

Efectul schimbărilor climatice din ultima perioadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19, conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Aceasta se confruntă cu provocări specifice în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică, decalajul urban-rural înregistrând totodată un trend crescător. Aceste provocări sunt exacerbate de schimbările demografice pe care le întâmpină zona europeană și mai ales România, regiunile rurale din țările estice ale spațiului comunitar fiind cele mai afectate de această tendință, iar lipsa unor investiții în infrastuctura agricolă va determina efecte cel puțin similare cu cele raportate în perioada 2008-2012, când spațiul european a fost afectat de o altă criză economică. […]

Mai mult, conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definireclară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu.

3. Impactul alocării de fonduri nerambursabile prin intermediul PNRR în cadrul infrastructurii de îmbunătățiri funciare

În privința analizei de risc care vizează impactul investițiilor prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență pentru gestiunea apei asupra rezilienței fermelor comerciale din agricultură, enumerăm următoarele elemente:

1. Reziliența fermelor asigurată prin sisteme moderne de gestiune a apelor: determinantă pentru realizarea siguranței și securității alimentare a țării [...]
2. Creșterea rezilienței fermelor înseamnă creștereaproducției naționale, a productivității și randamentelor în agricultură [...]
3. Creșterea rezilienței fermelor înseamnăprotejarea investițiilor fermierilor în terenul agricol lucrat [...]
4. Creșterea niveluluide reziliență a fermelor depindede accesul predictibil la apă [...]
5. Uniunea Europeană este principala beneficiară a creșterii rezilienței fermelor din România, prin sisteme funcționale de gestiune a apei în agricultură [...]
6. Sisteme nefuncționale de gestiune a apei (inclusivirigații și desecare-drenaj) în agricultura românească – Ce înseamnă pentru România? Ce înseamnă pentru UE? [...]

4. Abordarea la nivel de DNSH (Do No Significant Harm)

Noua reglementare europeană, DNSH, devine o provocare a argumentării viitoarelor finanțări europene, aspect care ne oferă o nouă viziune a impactului pe care urmează să-l aibă proiectele de dezvoltare propuse. În acest sens, considerăm important ca investițiile propuse în PNRR destinate reabilitării, modernizării și dezvoltării sistemelor hidroameliorative actuale (irigații și desecare-drenaj) să aibă un impact pe termen scurt, cu o durată de utilizare și punere în funcțiune pentru 40-50 ani. Pentru modernizarea acestora trebuie propuse lucrări la baza proiectării care să beneficieze de principii sustenabile, menite să nu conducă la perturbarea echilibrului natural. Drenurile și canalele de irigații și desecare-drenaj au fost în timp acoperite de vegetație diversă, mai ales ierboasă, dar și de tufișuri sau chiar arbori. Aceste canale reprezintă veritabile coridoare de trecere, în multe cazuri singurele habitate de hrănire, odihnă și/sau reproducere de pe suprafețe întinse ale culturilor agricole. Practic, dispersia speciilor în general, nu doar deplasările sezoniere, se realizează în habitatele de câmpie, mai ales de-a lungul acestor canale. Prin aceste condiții, propunem trecerea de la amenajări funciare la amenajări ecofunciare în scopul creării, creșterii și conservării potențialului ecologic bioproductiv al agro-silvo-ecosistemelor și depoluării solurilor. Obiectivul major pentru care susținem acest gen de lucrări îl reprezintă creșterea responsabilității față de mediu. Mai mult, luând în considerare modernizarea amenajărilor de irigații și desecare-drenaj, ținem să precizăm faptul că drenurile aferente infrastructurii de îmbunătățiri funciare au fost active în urmă cu aprox. 30-50 de ani, ceea ce face ca la momentul actual acestea să prezinte colmatări, neîndeplinindu-și funcția pentru care au fost proiectate. [...]

Totodată, realizarea investițiilor specifice infrastructurii de irigații și desecare-drenaj vor determina ulterior diferite efecte asupra măsurilor economice și de mediu specifice spațiului rural, după cum urmează:

1. prevenirea impactului schimbărilor climatice asupra producerii fenomenului de secetă și inundații;
2. evitarea pagubelor provenite din inundarea terenurilor agricole cu recolte distruse și afectarea infrastructurii de îmbunătățiri funciare privind efectele asupra lucrărilor agro-pedo-ameliorative executate periodic;
3. menținerea unor activități economice complexe în arealele amenajate;
4. creșterea calității vieții prin reducerea pagubelor;
5. controlul eficient al utilizărilor terenurilor agricole și a desfășurării activităților în zonele amenajate;
6. reducerea semnificativă a potențialelor pierderi economice provocate de fenomenele meteorologice intense;
7. evitarea impactului negativ asupra mediului prin poluarea apelorde suprafață și freatice, precum și crearea unor dezechilibre în ecosistemele terestre și cele acvatice;
8. conservarea perdelelor forestiere de protecție în zonele amenajate, precum și reducerea eroziunii solului prin intermediul practicilor agricole corespunzătoare;
9. protecția și îmbunătățirea calității terenurilor, iar acolo unde este posibil, încurajarea schimbărilor în practicarea unei agrotehnici superioare, concomitent cu diversificarea culturilor agricole;
10. protecția și îmbunătățirea specificului zonei rurale și a elementelor peisagistice.

Toate cele enunțate anterior fundamentează șansa agriculturii românești pentru următorii 40-50 ani, respectiv șansa pe care generația tânără o posedă pentru a putea prelua afacerea familială sau să dezvolte afaceri noi în spațiul rural, atât în zona sectorului agricol, cât și neagricol, pe baza investițiilor aferente infrastructurii de îmbunătățiri funciare care sperăm să fie reabilitată, modernizată și dezvoltată prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență.

Adresa oficială a fost transmisă către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Documentul complet poate fi consultat mai jos.