Impactul estimat în piața de cereale al prevederilor OM8

Propunerile transmise de asociația noastră către Guvern, rezultat al consultării membrilor, urmăresc asigurarea unui cadru favorabil fermierilor și procesatorilor agro-alimentari pentru continuarea activității, asigurarea securității alimentare a cetățenilor României, sustenabilitatea economică a operatorilor din agricultură și menținerea competitivității țării noastre pe piața globală a cerealelor.

Ne exprimăm preocuparea în legătură cu prevederile Ordonanței militare nr. 8 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19 prin care, printre altele, se interzice/suspendă exportul a numeroase produse agroalimentare, iar comerțul intracomunitar cu acestea este semnificativ restricționat.

Considerăm că este necesară o analiză economică amplă, care să identifice impactul imediat și pe termen mediu generat de restricționarea exportului de cereale, inclusiv în ceea ce privește menținerea competitivității producătorilor și procesatorilor care ar fi afectați de o astfel de măsură.    

În acest sens, am sintetizat mai jos elemente de analiză privind evoluțiile anticipate pe piața cerealelor din România ca urmare a aplicării Ordonanței militare 8/2020 în privința interzicerii exporturilor de cereale și a unor produse agro-alimentare, cu evidențierea riscurilor semnificative care pot afecta puternic afacerile fermierilor și procesatorilor, cumulate cu impactul negativ deja generat de epidemia de CORONAVIRUS.

Evidențiem în cadrul analizei preliminare impactul asupra fermelor (costuri financiare adiționale și penalizări; probleme logistice; presiune pe prețuri; risc insolvență), asupra exportatorilor, asupra industriilor conexe (terminale; transport; silozuri; certificare calitate), asupra pieței interne (reducere competitivitate; termene plată extinse), asupra poziției României pe piețe externe.

Am inclus, totodată, la diverse secțiuni, propuneri de măsuri de avut în vedere cu privire la porțiunile unde s-ar păstra măsurile de suspendare/interzicere a exporturilor.

Pe baza acestei analize de impact preliminare, prezentată în cele ce urmează, propunem, printre altele, ca:

  1. Măsurile de interzicere a exporturilor să fie limitate în timp și aplicabile stocurilor din recolta 2019 (în baza analizei Ministerului, astfel încât să nu fie afectată securitatea alimentară a populației).
  2. Aplicabilitatea Ordonanței 8 să nu privească recolta nouă 2020, lăsând procesul de contractare traderi-fermieri să se desfășoare nealterat, pentru a evita influențarea negativă artificială a pieței cerealelor în România și pierderea de către țara noastră a unor contracte importante.
  3. Autoritățile să aibă în vedere impactul acestor măsuri și costurile suplimentare/adiacente acestora (descrise în analiza de mai jos) și menținerea unora dintre aceste măsuri doar pe baza unei consultări reale și sistematice cu sectorul economic.

Având în vedere consecințele asupra mai multor actori ai sectorului agricol, cu impact previzibil asupra stabilității și sustenabilității acestora, propunem crearea cu maximă celeritate de către MADR a unui Grup de Analiză Operativă a evoluțiilor legate de valorificarea pe piață a cerealelor românești, la care să participe, alături de reprezentanții Ministerului, specialiști desemnați de asociații de producători, furnizori de servicii din agricultură, traderi de cereale.

Analizele rezultate din activitatea Grupului să fie puse la dispoziția factorilor decidenți pentru securitatea și stabilitatea economică a țării, în vederea elaborării planurilor de acțiune anticipative în vederea gestionării riscurilor legate de valorificarea eficientă a producției cerealiere a României.

Timpul este esențial și fiecare zi aduce pierderi iremediabile (și fără justificare obiectivă) unui întreg sector al economiei naționale.

 

Analiză preliminară privind impactul măsurilor de interzicere a exporturilor de cereale asupra pieței și activității agricole în România:

 

  1. România produce anual circa 9-9,4 milioane tone grâu:
  • Consumul intern (agregat: grâu panificabil și grâu furajer): 3,1 milioane tone grâu are destinație consumul intern (cca. 260.000 tone/lună);
  • Rezerva de stat a României: aprox. 300.000 tone grâu, cu obligativitatea reîmprospătării între 3-7 ani maxim (acest lucru se efectuează numai prin concomitență / se scoate din Rezerva de Stat doar după recoltă).

 

  1. România este exportator net de grâu în destinații extracomunitare (Orientul Mijlociu; Nordul Africii) cu următoarea balanță comercială actuală:
  • Total estimat export grâu anual: 5,5 milioane tone grâu (pe baza analizei datelor istorice; estimare sezon Iulie 2019 – 15 Iunie 2020);
  • Export grâu (estimat) până în prezent: 4,2 – 4,4 milioane tone grâu (aprilie 2020) (conform datelor statistice de la traderi de cereale; pe baza analizei datelor istorice);
  • Stocuri de grâu ce rămân de la un sezon la altul (pe baza analizei datelor istorice): 300.000 – 700.000 tone de grâu, în funcție de volumul exporturilor;
  • Stocuri estimate rămase în prezent la fermieri: 600.000 tone grâu nevândute, planificate să se vândă parțial până la noua recoltă.

 

  1. Piața internă este caracterizată de următoarele:
  • Este o piață spot – dictată de cererea și oferta pe termen scurt – nu pot fi achiziționate cantități ce asigură necesarul pentru un an întreg sau măcar pentru șase luni;
  • Acest proces este definit ca flotabilitate; este generat de lipsa spațiilor de depozitare, reluctanță la volatilitatea prețurilor cerealelor, lipsa cash flow-ului în industrie (ex. creștere pui; panificație; ferme porci; fabrici furaje etc.), aceasta având un cash flow blocat în ceea ce produce, până la încasare;
  • Procesatorii de materie primă (grâu în această analiză) au capacitate logistică de transport a mărfurilor foarte redusă, ei rezumându-se în general la a cumpăra în paritatea CPT, adică livrat la unitatea de procesare/producție;
  • Este o piață de credit, procesatorul plătește fermierul cu termene de plată între 30 – 120 zile:
    • Ex: fermele de pui plătesc la 90 de zile, justificând că ciclul lor reproductiv este situat la 42 zile, la care se adaugă fazele operaționale și încasarea târzie.

Același model de lucru se aplică și relației dintre fermierul vânzător de grâu și toată industria procesatoare, industria furajeră și a premix-urilor, fermele de porci și vite de carne și lapte.

  • Este o piață cu cerințe speciale în privința calității materiei prime. Foarte multe loturi de marfă sunt penalizate în preț și/sau refuzate, aceste lucruri sunt unilateral introduse în contracte, fără a avea un mecanism real de negociere și verificare din partea fermierilor.

 

  1. Piața exportului
  • Generează competiție în piață, prin alinierea la burse de marfuri (EURONEXT, CBOT – Chicago Board of Trade), prețurile României fiind astfel aliniate la prețurile mondiale;
  • Generează cash flow imediat în ferme, datorită facilităților de plată: Cash-Against-Documents (CAD) în 48 ore sau Certificat de depozit în fermă cu plata a 90% din contravaloarea mărfurilor;
  • Au condiții calitative mai relaxate: loturile de marfă sunt achiziționate ca și medie calitativă, în foarte multe cazuri trimit companii independente de survey pentru certificarea calității în ferme, cu instrumentarul fermei respective;
  • Operatorii au capacități logistice superioare, nu numai pentru transport, ci și facilități de depozitare (angajează flote mari de camioane, vagoane – cale ferată și barje/navigație, permanent la dispoziția traderilor);
  • Generează anual un flux de vânzări de circa 3,2 – 3,4 miliarde euro, fiind un contributor foarte important la PIB-ul României.

 

  1. Impactul în ferme
  • Lipsa de opțiuni în ceea ce privește vânzarea mărfurilor, prin stoparea exporturilor extracomunitare, va genera pierderi financiare importante pentru fermieri;
  • Condițiile calitative superioare (vezi punctul 3) vor impacta negativ veniturile din contractele generate cu piața internă;
  • Termenele de plată de 30 – 120 zile (mai mari pe piața internă decât pe cea de export) vor dezechilibra balanța de venituri și cheltuieli la nivel de fermă, producând astfel pe lângă o decapitalizare evidentă (conform celor de mai sus) și depășirea scadențelor la inputuri, pierderea discount-urilor, rate depășite la credite/utilaje, greutăți foarte mari în retenția de personal, limitarea până la stopare a cheltuielilor curente în ferme;
  • Costuri financiare și penalizări din partea creditorilor;
  • Riscul insolvenței fermelor se poate materializa rapid în condițiile menționate;
  • Fermierii care mai au în stoc cereale la această dată trebuie să elibereze urgent magaziile pentru a efectua dezinsecția pentru primirea noii recolte. Această dezinsecție a spațiilor de depozitare trebuie efectuată cu minim 1 lună de zile înainte, pentru a avea eficacitate tratamentul și a evita contaminarea noii recolte cu dăunătorii de depozit (pierderea calității însemnând pierderea mărfii);
  • Chiar în condițiile interzicerii limitate în timp a exporturilor, potrivit Ordonanței militare nr. 8, logistica transportului din zona de Vest a României către Constanța (principalul hub de export) nu va permite livrarea produselor rămase pe stoc într-un timp scurt, conducând la blocaje pe spațiu de depozitare în zonă, în vederea primirii recoltei noi 2020;
  • Pentru fermierii mici, fără posibilitate de stocare, va fi o presiune foarte mare pe preț (vor câștiga din această pierdere intermediarii cu posibilități de depozitare);
  • Fermierii nu pot face contractele pentru noua recoltă la un preț adecvat, deoarece nu își asumă nimeni contracte fără posibilitate de export;
  • Fermierii care încă au marfa nelivrată (deja contractată) nu pot încasa banii din cauza blocajului exportului, cu impact extrem negativ asupra capitalului de lucru în fermă;
  • Fermierilor care încă au marfă în stoc necontractată  li se va oferi un preț mult prea mic, neacoperind costurile producției.

Imediat după emiterea Ordonanței 8, prețul grâului la intern deja a manifestat tendință de scădere importantă (ex. de la 920-950 Ron/tonă la 700-730 Ron/tonă).

 

  1. Impactul asupra exportatorilor (traderii de cereale)
  • Mărfurile achiziționate și stocate care sunt supuse suspendării în acest moment vor suferi devalorizări importante datorită apropierii de momentul recoltării când se șterge efectiv diferența de preț între recolta veche și recolta nouă, pierdere estimată de circa 20 euro/tonă;
  • Pierderi financiare identificate pentru exportatori, cauzate de:
    • nelivrarea de mărfuri, clauza de wash-out: anularea contractului de export atrage după sine o penalizare platită de trader cumpărătorului extern, de 15-20 euro /tonă grâu;
    • plata despăgubirilor către armatori prin angajarea navelor de capacitate mare;
    • costuri neplanficate de depozitare a mărfurilor blocate la export;
    • costuri logistice din cauza angajării și a neonorării contractelor cu flote de autocamioane, transport pe calea ferată, barje (navigabil): “Take-or-Pay”;
    • operarea și costurile cu angajații în terminalele portuare, precum și în silozurile interioare;
  • Costuri financiare pentru exportatori, pentru mărfurile achiziționate (plătite la fermieri) și nelivrate (către cumpărătorul extern): neîncasând, nu vor putea să returneze creditele la scadențe.

 

  1. Impact asupra poziției României pe piețele externe de grâu (extracomunitare):
  • România riscă foarte mult să piardă o poziție importantă, câștigată în foarte mulți ani, pe piețele internaționale, în particular pe piața extracomunitară;
  • Cota României de piață doar în destinația Egipt este de 18 % (aprox. 1 milion tone grâu) din totalul furnizat către acest stat de țările din Bazinul Mării Negre: România: 1-1.2 mil tone; Rusia: 4-4.3 mil. tone; Ucraina: 500.000 tone);
  • Cele 3 țări exportă în Egipt aprox. 6 milioane de tone de grâu, jumătate din ceea ce importă Egiptul de pe piețele externe anual.

 

  1. Impact în industrii conexe
  • Terminalele portuare cu circa 200-250 de angajați nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține costurile minim 8 terminale;
  • Terminalele dunărene vor fi în aceeași situație de risc;
  • Flotele de transport cu 30-200 unități de transport nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține costurile cu angajații, precum și cele de întreținere;
  • Silozurile interne fără activitate nu vor mai avea venituri și nu vor mai putea susține angajații, circa 15-30 angajați pe unitate;
  • Companiile de certificare a calității nu vor mai avea venituri să își susțină cheltuielile cu angajații.

 

  1. Impact pe piața națională
  • Lipsa competivității va genera o subapreciere a prețurilor mărfurilor, acestea urmând a fi achiziționate la un nivel de preț redus, prin absența mecanismelor de reglare generate de bursele de mărfuri (prin trader și exportatori), fără certitudinea că se va reflecta într-un preț mai redus pentru beneficiarul final (populația României);
  • Condițiile de calitate ridicate impuse de piața internă vor cauza penalizări contractuale aplicate fermierilor (vânzătorilor de cereale);
  • Există tendința ca termenele de plată către fermieri (în prezent termenele sunt de 30 – 120 de zile) să fie extinse până la dublarea acestor termene, generând astfel venituri suplimentare pentru procesatori, dar producând un impact negativ asupra cash flow-ului fermierilor (asupra capitalului de lucru din fermă);
  • Eventualele costuri în depozite terțe (ale fermierilor) vor fi diminuate, sau chiar șterse, în contextul actual (absența pieței externe) și vor fi convertite în venituri pentru procesatori.

 

  1. Impactul financiar
  • Termenele de plată de 30-120 de zile vor conduce la un blocaj al capitalului de lucru al fermelor;
  • Se vor înregistra credite scadente neplătite ce vor genera dobânzi și penalizări în contul fermelor și ale industriilor conexe;
  • Contribuția la PIB-ul României a exportului se va diminua: exportul generează circa 3,2 – 3,5 miliarde de Euro anual, pentru circa 17 – 18 milioane de tone de cereale exportate.

 

  1. Măsuri luate de principalii competitori ai României (din Bazinul Mării Negre) pe piețe extracomunitare:

       RUSIA

  • Exporturile de grâu anuale ale Rusiei se cifrează în jurul a 38 – 40 milioane de tone;
  • Până la această oră Rusia a exportat cca 34,5 milioane de tone;
  • Rusia a acordat o cotă maximă de export până la noua recoltă de 7 milioane de tone;
  • Agregat cu ceea ce a exportat deja, Rusia va ajunge la 41,5 milioane de tone, deci peste media anuală de export;
  • Rusia a aplicat acest plafon din cauza devalorizării rublei cu 18 % în raport cu dolarul american, consecință a războiului țițeiului cu Arabia Saudită. În această situație, procesatorii ruși pentru piața internă nu mai sunt competitivi d.p.d.v. a conversiei valutare Rubla – USD și nicidecum din cauza protecției stocurilor.

       ROMÂNIA

  • Este o țară net exportatoare de cereale, oleaginoase și produse rezultante (șroturi);
  • Nu a atins potențialul de export cifrat pe anul 2019 – 2020 (estimat la 5.5 milioane tone grâu);
  • Procesatorii interni au stocuri care le acoperă necesarul până la recolta nouă 2020 (bazat pe date istorice).

Recomandări măsuri de protecție și siguranță pentru ferme

În această perioadă este extrem de important ca fermierii și angajații lor să urmărească și să respecte măsurile luate de autorități, care au ca obiectiv siguranța individuală și protecția populației, pentru a preveni răspândirea coronovirusului și a diminua riscurile.

În același timp, este foarte important ca prin eforturile comune pe care le facem să ne asigurăm că activitatea continuă în sectoarele strategice, unul dintre acestea fiind agricultura. Agricultura are un rol strategic pentru siguranța alimentară a populației și pentru contribuția adusă economiei României.

Din acest motiv, pentru a veni în sprijinul fermierilor și a autorităților în transmiterea informațiilor de interes, Clubul Fermierilor Români a elaborat un set de recomandări pentru măsuri de protecție și siguranță pentru ferme, ca urmare a solicitărilor primite din partea membrilor fermieri. Aceste recomandări includ un model de organizare a activităților pentru fermele care aleg să se izoleze (desigur, acest model poate fi adaptat în funcție de specificul fiecărei ferme).

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, am conceput o serie de afișe care pot fi printate și afișate în ferme: la intrare în ferme, la porțile de acces, depozite, hale, adăposturi, birouri, spații pentru masă și cazare, dușuri și grupuri sanitare etc (grafica afișelor va fi transmisă către fermieri și va fi disponibilă pe site-ul Clubului).

În agricultură, siguranța oamenilor și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc!

Surse oficiale

Pentru informații legate de prevenție, puteți accesa cele două linkuri de mai jos. Cele două site-uri sunt pagini oficiale, avizate și construite în parteneriat cu Guvernul României și Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI:

  1. fiipregatit.ro – este o platformă pentru situații de urgență unde găsiți mai multe ghiduri utile în situația actuală. Ele conțin ghiduri cu recomandări pentru diverse situații: cumpărături, interacțiune socială, autoizolare, transport în comun etc.
  2. cemafac.ro – este un site realizat în parteneriat cu Guvernul României și conținut avizat de DSU și conține recomandări privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii COVID-19.

 

INFORMAȚII PENTRU DIFUZARE ÎN FERME

Stimați colegi și colaboratori,

Cu toții ne regăsim într-o situație dificilă declanșată de pandemia de COVID-19 și pentru a putea continua activitatea în cât mai mare siguranță în cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații lor să se organizeze și să respecte măsurile de siguranță recomandate de autorități, pentru continuarea derulării lucrărilor agricole în condiții cât mai bune pentru oameni și animale.

 

REGULI GENERALE

Respectați toate măsurile de prevenție și siguranță comunicate de autorități.

Este importantă respectarea măsurilor prin care SIGURANȚA este pusă pe primul loc.

  1. Spălați-vă des pe mâini (minim 20 secunde) și dezinfectați-vă.
  2. Păstrați distanța de 2 metri față de ceilalți.
  3. Evitați salutul prin strângerea mâinilor sau prin îmbrățișare.
  4. Evitați să vă atingeți fața, ochii și nasul cu mâinile murdare.
  5. Tușiti sau strănutați la nivelul cotului.
  6. Aerisiți încăperile în care vă petreceți timpul.
  7. Folosiți măști și mănuși de protecție.
  8. Evitați aglomerațiile.
  9. Evitați contactul cu persoanele străine, mai ales cu cei care au venit din străinătate (aceștia pot fi purtători de virus chiar dacă nu au simptome de boală).
  10. Semnalați autorităților persoanele care nu respectă izolarea conform regulilor comunicate de autorități.

În cazul în care considerați că aveți simptome, este important să sunați la medicul de familie și la TELVERDE 0800 800 358.

Deplasarea și prezența la spital din proprie inițiativă expun personalul medical și alți pacienți la riscul de infecție.

Apelați la 112 doar în caz de urgență. Nu apelați abuziv 112. Urgența este pentru urgențe.

 

RECOMANDĂRI PENTRU FERME

În cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații să lucreze împreună pentru a identifica și adopta cele mai potrivite măsuri de protecție și siguranță, pentru a continua în bune condiții campania de primăvară și a asigura bunăstarea animalelor.

 

PROTEJAREA ANGAJAȚILOR ȘI A PARTENERILOR

Este importantă asigurarea unui mediu de lucru cât mai sigur. În acest sens recomandăm:

  • Puneți la dispoziția angajaților și a partenerilor dezinfectant, măști și mănuși sanitare / de protecție prin amplasare la intrarea în curte, la porțile de acces, depozite, hale, birouri etc.
  • Verificați temperatura corporală a angajaților la intrarea în fermă, accesul fiind permis doar dacă aceaștia nu sunt febrili.
  • Dezinfectați de mai multe ori pe zi suprafețele de lucru sau de contact (birouri, mese, clanțe) și zonele de servire a mesei.
  • Amplasați afișaje în spațiile de servit masa, grupuri sanitare, bucătării, depozite etc. cu importanța spălării și dezinfectării mâinilor.
  • Implementați munca de acasă pentru angajații care pot lucra de acasă. Comunicați cu angajații dvs. prin e-mail, telefon, whatsapp etc.

 

SECURIZAREA APROVIZIONĂRII ÎN CADRUL FERMEI

Zonele cele mai critice sunt depozitele pentru că ele asigură necesarul de inputuri, furaje, premixuri pentru toată ferma și orice blocare sau suspendare a activității aici impacteaza desfășurarea lucrărilor în fermă.

Din acest motiv se recomandă măsuri suplimentare în aceste zone:

  • Angajații să poarte mănuși de protecție
  • Trecerea dintr-o hală în alta să se facă doar după dezinfectarea mâinilor (se aplică acolo unde se impune / este valabila recomandarea)
  • Turele de lucru să se reorganizeze astfel încât să se evite contactul la succesiunea turelor (daca este aplicabil).

Șoferii au un rol cheie în acesta perioadă iar ei se protejează purtând măști și mănuși în momentul livrării produselor. Ei nu mai intră în contact cu personalul din fermă ca o măsură adițională de prevenție.

 

MODEL DE ORGANIZARE ACTIVITĂȚI PENTRU FERMELE CARE ALEG SĂ SE IZOLEZE

O soluție adoptată de ferme o reprezintă intrarea în izolare a lucrătorilor care trebuie să asigure continuarea lucrărilor agricole în fermele vegetale și zootehnice.

Angajatorii oferă cazare, alimente și apă operatorilor care rămîn în fermele care intră în izolare. În același timp, se organizează echipe externe care asigură aprovizionarea celor din fermă și oferă sprijin familiilor angajaților aflați în izolare în fermă.

 

Reguli detaliate pentru izolarea în fermele vegetale

  • Angajații se împart în două echipe: una în exterior care face aprovizionarea, iar cealaltă echipă care rămâne în fermă, în izolare, și care execută lucrările în câmp (similar pentru operatorii care se ocupă de animale).
  • Personalul izolat doarme și mănâncă în incinta fermei sau în altă clădire unde au acces doar persoane izolate.
  • Predarea materialelor necesare personalului aflat în izolare, precum alimente, piese de schimb și altele, se realizează de către echipa aflată în exterior. Materialele se depozitează la poarta fermei și se deinfectează la preluare.
  • Personalul aflat în izolare are voie să se deplaseze cu utilajele agricole și mașinile doar spre zonele unde sunt culturile vegetale și unde se desfășoară lucrările.
  • Pentru alimentarea cu combustibil a utilajelor: persoana aflată în izolare nu coboară din utilaj; este însoțită de către o altă persoană din echipa exterioară, care va alimenta și va plăti combustibilul.
  • Utilajele agricole care se deplasează pe drumurile publice în drum spre zona unde își vor desfășura lucrările vor avea un afiș pe parbrizul și luneta utilajului, care va semnala că ferma este în izolare. Utilajele respective vor fi însoțite de către o mașină din echipa externă care va avea toate documentele utilajelor. Este interzis orice contact cu alte persoane pe care le intalneste pe camp.
  • Pentru orice intervenție în câmp, va acționa doar personalul aflat în izolare în fermă.
  • Recepția de marfă:
    1. Șoferul anunță înainte telefonic venirea sa în incinta fermei;
    2. Șoferul are obligația să-și deschidă prelata, respectiv ușa de descărcare a mașinii, după care se retrage în cabină pe durata descărcării mărfii aprovizionate;
    3. Documentele (facturile) se confirmă doar prin e-mail sau sms sau whatsapp;
    4. După descărcare, șoferul închide prelata/ușa mașinii și părăsește incinta fermei.
  • Servicii de reparații externe:
    1. Utilajul se parchează în afara incintei, iar partenerul se ocupă de reparația necesară;
    2. Dacă este nevoie ca partenerul să intervină în incinta fermei, restul personalului aflat în izolare nu va fi prezent în incintă sau în zona de intervenție. Comunicarea se asigură teleponic.
    3. În ambele cazuri, utilajul va fi dezinfectat după terminarea intervenției.

 

Reguli detaliate pentru perioada după semănat, reducerea riscurilor prin împărțirea angajaților în grupuri și decalarea programului de lucru 

  • Angajații se împart în două grupe astfel încât în ambele grupe să se regăsească operatori care știu să manevreze mașina de erbicidat
  • Grupele încep programul de lucru la ore diferite, astfel încât să nu se întâlnească. De exemplu, grupa roșie 08:00 – 16:00, iar grupa albastră 10:00 – 18:00.
  • Dacă sunt doar lucrări în atelier, grupele se vor împărți în zile diferite.
  • Cele două echipe acționează independent fiecare, nu vor apela una la cealaltă pentru ajutor.
  • Șeful de fermă sau agronomii nu mai intră în contact direct cu angajații, vor comunica cu aceștia doar telefonic.
  • Mecanicii agricoli rămași în atelier vor face întreținerea utilajelor singuri, fără a intra în contact cu nici una dintre cele două echipe.

Clubul Fermierilor Români solicită autorităților sprijin pentru agricultură și propune măsuri concrete

Clubul Fermierilor Români se alătură organizațiilor din România care solicită sprijin pentru mediul de afaceri în această perioadă în care țara și lumea întreagă se confruntă cu pandemia de COVID-19 și propune, în mod special, o serie de măsuri concrete pentru susținerea agriculturii și limitarea impactului negativ pentru fermierii români.

Semnalăm astfel o serie de aspecte de care ar trebui să se țină cont în adoptarea măsurilor corespunzătoare care să vină în sprijinul fermierilor.

 

Contextul actual:

  1. Nevoile de hrană ale populației în această perioadă au crescut pe fondul temerilor legate de evoluția pandemiei de COVID-19, inclusiv de modificarea obiceiurilor alimentare în situații de izolare medicală sau de carantină.
  2. O serie întreagă de circuite/lanțuri de aprovizionare internaționale sunt afectate de pandemia de coronavirus. Sunt afectate atât dimensiunile/volumele importurilor unor produse agro-alimentare, cât și ale inputurilor provenite din import și necesare în procesul de producție vegetală sau, în unele privințe, pe lanțul de aprovizionare cu alimente până la clientul final.
  3. În această perioadă, fermierii au inițiat sau se pregătesc să înceapă campania de însămânțare pentru culturile de primăvară care se desfășoară pe circa 50% din terenul agricol din România.
  4. Inputurile necesare pentru campania de primăvară, precum semințe, îngrășăminte, fertilizanți, piese de schimb pentru utilajele agricole etc. sunt deja asigurate în mare parte pentru campania de primăvară, o parte fiind însă încă pe drum și trebuind să ajungă cu bine la destinație pentru finalizarea campaniei de primăvară în bune condiții.
  5. Transportul de mărfuri pe rutele internaționale este restricționat / influențat de măsurile de prevenție și se desfășoară cu dificultate și cu întârzieri. Din acest motiv, aprovizionarea fermelor vegetale și de animale este periclitată.
  6. Mai mult, anticipăm o altă potențială problemă majoră pentru fermierii români și anume asigurarea necesarului de inputuri pentru campania agricolă de toamnă (care începe în lunile iunie-iulie) având în vedere că cele mai multe inputuri sunt asigurate din import din țările care au intrat în carantină.
  7. Agricultura angajează cel mai mare procent al populației active din România. Particularitatea forței de muncă din agricultura românească este vârsta înaintată a lucrătorilor în acest sector, de aici derivând riscul și vulnerabilitatea acestora în fața efectelor pandemiei de coronavirus.
  8. Revenirea în țară a românilor / familiilor de români din statele europene puternic afectate de pandemia de coronavirus reprezintă un risc de transmitere a COVID-19 și de infectare a forței de muncă din agricultură, cu impact direct în fermele vegetale și zootehnice.
  9. Carantina operatorilor din fermele zootehnice care nu ar permite izolarea chiar la fermă poate avea un impact foarte mare, imediat, asupra bunăstării animalelor (hrană, îngrijire, producție animală, reproducere, sacrificare etc).
  10. Activitățile din fermele vegetale se desfășoară pe câmp, în aer liber, din acest motiv riscurile de contaminare sunt mai mici.

Nota: deocamdată nu s-au semnalat cazuri de contractare a COVID-19 printre fermieri și angajații din agricultură.

  1. Pentru a asigura biosecuritatea în fermă, fermierii și angajații acestora au început să se izoleze în ferme. Deși companiile producătoare și distribuitorii de inputuri pentru agricultură au limitat sau chiar încetat contactul cu exteriorul, se asigură în continuare livrarea produselor necesare în ferme.

În acest moment, prioritară este sprijinirea sistemului medical în salvarea vieților omenești. În același timp, agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei și trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc. pentru garantarea securității și siguranței alimentare a cetățenilor României. Acest lucru trebuie reflectat în consecință în toate comunicările Guvernului privind domeniile declarate strategice: sănătate, siguranță publică, singuranță alimentară și agricultură.

 

Măsurile pe care le propunem sunt următoarele:

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

  1. Sprijinirea prin propuneri de acte normative adecvate și elaborate cu consultarea fermierilor a tuturor măsurilor listate în secțiunea dedicată Guvernului României de mai jos.
  2. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii.
  3. Constituirea unei celule de criză la nivelul MADR care să gestioneze relația cu fermierii, asociațiile fermierilor din agricultură, companiile din agribusiness prin consultări permanente cu cei menționați, informări și recomandări pentru fermieri și partenerii acestora. Această celulă de criză să poată fi contactată cu regularitate și rapiditate de la distanță, inclusiv prin înființarea unui număr de telefon verde, de către principalele asociații de producători și CDR, pentru a câștiga timp și a reduce riscurile de sănătate.
  4. Analizarea rapidă a soluțiilor propuse de fermieri și a asociațiilor de fermieri, alți jucători din agribusiness și implementarea imediată a propunerilor selectate.
  5. Ministrul agriculturii să transmită în spațiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susținerea agriculturii, asigurării produselor agricole (a hranei pentru populație) și să invite toate părțile implicate la cooperare și solidaritate. În acest sens ar fi util să se precizeze:
  • care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză / a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri;
  • care sunt soluțiile pentru asigurarea transmiterii informațiilor de interes pentru fermieri;
  • cum se implică autoritățile în luarea măsurilor de sprijinire a continuării în bune condiții a lucrărilor agricole din campania de primăvară, protejarea persoanelor vulnerabile care desfășoară activități agricole și pentru asigurarea bunăstării animalelor din fermele zootehnice.

Este foarte important ca ministrul agriculturii să transmită cetățenilor României că prin măsurile care se iau se are în vedere asigurarea deplină a securitații alimentare a românilor și sprijinirea lanțului agro-alimentar de proximitate pentru buna traversare a acestei perioade. În acest sens, este necesară o comunicare susținută pentru ca toți cetățenii să înțeleagă să nu pună presiune artificială pe lanțul agro-alimentar astfel încât activitățile pe întreg lanțul de aprovizionare să se desfășoare în condiții cât mai bune, ținând cont de restricțiile și limitările care au fost impuse.

  1. Criza arată o dată în plus necesitatea extinderii digitalizării la agențiile din agricultură precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF și a realizării unei baze de date comună cu informațiile despre fermieri și ferme, care să poată fi actualizată în timp real și care va duce la simplificarea gestionării și transmiterii documentelor de către fermieri către autorități pentru primirea subvențiilor și obținerii actelor necesare pentru finanțări, tranzacții etc (limitarea expunerii persoanelor implicate). Este important ca agențiile din agricultură să comunice între ele și să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajații acestora cu solicitări pentru depunerea acelorași documente în format printat la două sau mai multe agenții din agricultură.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

A – SĂNĂTATEA ȘI DISPONIBILITATEA PERSONALULUI

  1. Stimularea, la nivel național, a izolării în ferme a operatorilor care să asigure continuarea lucrărilor agricole, cu măsuri de siguranță pentru oameni și animale, sprijinirea aprovizionării pentru cei din ferme precum și a familiilor celor care intră în izolare în ferme.
  2. Fiind perioada însămânțărilor de primăvară, recomandăm ca această activitate să fie considerată strategică și dacă se decide carantinarea anumitor persoane care lucrează în fermă, carantinarea să se poate face la fermă, nu la domiciliu, astfel încât lucrările agricole să continue.
  3. Solicităm Guvernului să aibă în vedere măsuri speciale pentru oamenii care lucrează în ferme în cazul declanșării unor eventuale probleme de sănătate (kituri testare, dispozitive medicale, personal medical etc).
  4. Regimul de muncă al zilierilor să fie reconsiderat și să fie ridicate limitările referitoare la perioada de angajare a unei persoane pe an. În condițiile în care vor exista probleme cu personalul disponibil în agricultură, va fi necesar să fie mobilizate toate resursele disponibile, cu adaptarea corespunzătoare a cadrului legislativ privind condițiile de muncă/angajare a zilierilor.

 

B – ASIGURAREA CONTINUITĂȚII CAPACITĂȚII DE PRODUCERE A HRANEI ÎN CONDIȚII SUSTENABILE

Asigurare livrare inputuri pentru campania agricolă de primăvară (multe fiind procurate în prezent din import)

  1. Să fie luate toate măsurile necesare pentru sprijinirea agriculturii pentru a evita compromiterea campaniei de primăvară, pentru asigurarea siguranței și sănătății oamenilor care lucrează în ferme, susținerea aprovizionării continue cu cele necesare în ferme (inputuri, alimente, produse de igienă și prevenție etc.), cu accent pe lanțul scurt de aprovizionare în funcție de potențialul de livrare a produselor agricole din ferme.
  2. Solicităm ridicarea restricțiilor de circulație pentru transportul de inputuri pentru ferme și a produselor agricole destinate aprovizionării agro-alimentare sau cel puțin flexibilizarea acestuia în așa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activității de producere a hranei să nu fie perturbată. O atenție specială trebuie acordată fluidizării transportului pe cale ferată și a prioritizării transportului necesar agriculturii pe calea ferată.
  3. Să fie, astfel, asigurat, chiar dacă se pun restricții pe traseu, transportul inputurilor pentru producția vegetală, premixuri sau alte produse pentru hrana animalelor, transportul animalelor vii, a ambalajelor necesare firmelor din industria agroalimentară, piese de schimb pentru utilajele agricole din ferme etc. Atragem atenția asupra stocurilor limitate în țară a pieselor de schimb pentru utilajele agricole, centrele logistice fiind în Germania, Franța, Belgia etc. Propunem ca în cazul închiderii granițelor sau restricționării transportului terestru, piesele de schimb să facă subiectul unor achiziții strategice și să fie aprovizionate pe cale aeriană.

Asigurare procurare ȘI livrare inputuri pentru campania agricolă de toamnă

  1. Având în vedere riscul de compromitere și a campaniei de toamnă, credem importantă oferirea unor linii de credit fără dobândă pentru fermieri în vederea procurării din timp de către aceștia a inputurilor necesare (o parte semnificativă necesitând procurarea din afara României).

 

C – ASIGURAREA DE LICHIDITĂȚI

  1. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii.
  2. Identificarea unei soluții în negociere cu Comisia Europeană privind plata în avans a subvențiilor pentru campania 2020-2021, într-o proporție cât mai mare (peste 80%). Propunem ca termen de plată iunie 2020. Este foarte important să nu existe presiune pe fermieri să-și vândă producțiile de anul acesta la prețuri mici pentru a-și plăti datoriile.
  3. Derularea cu rapiditate a apelurilor pe proiectele gestionate de AFIR. Transmiterea către Comisia Europeană a solicitării de reducere la minim sau chiar eliminarea contribuției fermierilor prin co-finanțare la aceste proiecte pe perioada crizei, pentru a încuraja fermierii să acceseze fondurile europene pentru proiecte.
  4. Solicităm compensarea datoriilor statului cu sumele datorate de ferme pentru bugetul de stat în următoarele 3-4 luni (cu posibilitatea extinderii perioadei în funcție de evoluția pandemiei).
  5. Solicităm compensarea sumelor negative din decontul de TVA cu datoriile fermieriilor către bugetul de stat sau rambursarea sumelor dupa caz lunar în maxim 30 zile de la depunerea decontului.
  6. Sprijinul pentru procurarea inputurilor aferente campaniei de toamnă menționat mai sus (secțiunea B pct. 8).
  7. Solicităm ca propunerile făcute de alte asociații (de exemplu: Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini) pentru susținerea mediului de afaceri din România să fie luate în considerare și pentru agricultură acolo unde au aplicabilitate (acordare facilități fiscale, prelungire credite / linii de creditare, reducere sau amânare plată taxe, impozite, facilități angajați / angajatori etc.).
  8. Propunem acordarea de facilități fiscale companiilor din agricultură sau din alte industrii care se implică în susținerea fermierilor prin donații, produse de igienă, dezinfecție, îngrijire personală etc. (reducere taxe, amânare termene plată TVA etc).

 

D – SPRIJINIRE ACCES ECHILIBRAT LA PIAȚĂ

  1. Fermierii români să fie sprijiniți să aibă acces la raft pentru consumul populației – acesta nu este doar un aspect de echilibrare a unei situații nefirești în cazul multor magazine, dar o necesitate în contextul:
    1. perturbării unor circuite de aprovizionare internaționale;
    2. riscului crescut de contaminare odată cu lungirea lanțului de aprovizionare;
    3. riscului crescut de contaminare odată cu multiplicarea surselor raportat la țări cu situații epidemiologice mai grave decât ale României;
    4. necesității minimizării impactului economic asupra agriculturii românești aflată și așa sub presiune.

 

E – REFLECTAREA CONSTATĂRILOR LEGATE DE PANDEMIE ÎN DOCUMENTELE STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN MĂSURA MAXIMĂ PERMISĂ DE REGLEMENTĂRILE EUROPENE

  1. Criza actuală confirmă faptul că agricultura este esențială pentru a asigura hrana populației atât în prezent, cât și pentru viitor și este vitală pentru a face față în condiții acceptabile situațiilor de criză.
  2. Sprijinirea capacităților locale este o necesitate de termen scurt, mediu și lung atât pentru asigurarea unor nevoi de bază ale populație, cât și pentru susținerea României în echilibrarea balanței comerciale cu alte state.
  3. În contextul discuțiilor privind pregătirea planurilor strategice pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (analiza SWOT) și a stării de urgență, va trebui avută în vedere fragilitatea lanțurilor lungi de aprovizionare, mai ales în zonele cu deficit comercial agro-alimentar al României și considerăm că este importantă stimularea rezonabilă și sustenabilă a lanțurilor scurte de aprovizionare. În această perioadă, care nu se știe cât va dura, este absolut necesară o deschidere rapidă și mai generală pe acest subiect, cererea de alimente fiind în creștere naturală.
  4. Statisticile exporturilor și importurilor românești legate de agricultură ar trebui discutate cu fermierii în vederea identificării slăbiciunilor și oportunităților de avut în vedere cu prioritate.

 

F – ALTE PROPUNERI

O problemă importantă o reprezintă persoanele care au venit din străinătate în țară și care ar trebui să intre în carantină la domiciliu – sunt destule cazuri care nu respectă această restricție. Ar fi, astfel, necesare:

  1. O bază de date națională cu informații disponibile online la nivelul autorităților locale privind persoanele care trebuie să rămână în carantină și cei cu care stau în casă. Poliția și Primăria nu au cum să verifice aceste informații fără o evidență clară a celor veniți din străinătate. Este nevoie de aceste informații astfel încât autoritățile locale (poliția în primul rând) să poată verifica persoanele care circulă pe stradă.
  2. Se poate aplica un formular online care să fie completat de toți cei care intră în țară, cu transmiterea directă în această bază de date, accesibilă la nivel local.
  3. Toate persoanele care au intrat în țară în ultimele 10 zile să transmită date către primăria unde au domiciliul sau reședința și să verifice dacă au ajuns în localitățile de domiciliu. Ar fi util, eventual, de precizat și domeniul de activitate din străinătate pentru a încerca o identificare a unor eventuale resurse de disponibilitate pentru domenii economice în funcție de evoluția pandemiei și a pieței forței de muncă.

CONFERINȚA NAȚIONALĂ A CLUBULUI FERMIERILOR ROMÂNI

PESTE 1200 DE FERMIERI AU PARTICIPAT LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A CLUBULUI FERMIERILOR ROMÂNI PENTRU AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ

 

Conferința Națională “Inovație pentru Agricultură Performantă”, organizată pe 6 februarie, la Palatul Parlamentului, de către Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, a reunit peste 1.200 de fermieri, alături de oficiali români și europeni cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii, experți în domeniul tehnologiilor pentru agricultură, precum și lideri din partea celor mai importante asociații ale fermierilor la nivel european și național.

Lansat în urmă cu un an, Clubul Fermierilor Români și-a propus să dezvolte inițiative care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor și să devină vocea acestora la nivel european.

“Organizația noastră promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii); dezvoltarea de valoare adaugată peste activitatea agricolă prezentă; atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă; securizarea fermierilor împotriva crizelor și a riscurilor;  atragerea tinerilor în agricultură, formarea și creșterea competențelor acestora. Schimbarea imaginii publice a fermierilor și recunoașterea socială a importanței lor în asigurarea securității alimentare sunt prioritare în agenda de acțiune a Clubului,” a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români.

În deschiderea conferinței, Nicușor Șerban, Președintele Clubului Fermierilor Români, a reafirmat  dorința fermierilor de a participa activ la elaborarea viitorului Plan Național Strategic, cât și la punerea în aplicare a viitorului Pact Ecologic European, pentru a asigura un viitor performant tuturor celor implicați în sectorul agricol.

Este rolul și responsabilitatea noastră, a fermierilor performanți, care nu am moștenit, ci am muncit pentru succesul și prosperitatea afacerii noastre, să ne implicam mai mult și să devenim parteneri sociali ai Guvernului în stabilirea strategiilor de dezvoltare a agriculturii românești și punerea în aplicare a programelor de reformă ale PAC. Mă refer concret la elaborarea viitorului Plan Național Strategic și a mecanismelor de punere în aplicare a Pactului Ecologic European” a declarat Nicușor Șerban, Președintele Clubului Fermierilor Români.

Prezent la conferință, Adrian Nechita Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european și a noii Politici Agricole Comune și impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. În ceea ce privește plafonarea subvenţiilor agricole, Ministrul Agriculturii a menționat că: “România susține plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea să fie de acord și cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 EUR.”

Comisarul  European pentru Agricultură, Janusz Wojociechowski, a adresat un mesaj video celor prezenți și a salutat faptul că fermierii, prin Asociația Clubul Fermierilor Români, susțin un model agricol durabil, care va contribui la Pactul Ecologic European şi va garanta siguranţa şi securitatea alimentară.

“Prima mea prioritate o reprezintă finalizarea reformei PAC post-2020. Propunerea Comisiei vizează promovarea cunoaşterii, inovării şi digitalizării. Este evidenţiată astfel importanţa acestor aspecte şi rolul lor crucial pentru o Politică Agricolă Comună modernă şi durabilă. Avem nevoie de o politică agricolă care oferă statelor membre mai multă flexibilitate în conceperea propriilor strategii în funcţie de situaţiile, nevoile şi provocările lor specifice. Propunerea aflată în lucru vizează îmbunătăţirea performanţei PAC, aduce mai multă flexibilitate pentru statele membre, precum şi ambiţii mai mari privind mediul şi clima. Reforma politicii agricole comune trebuie să includă şi ample simplificări ale regulilor care privesc atât fermierii, cât şi administraţiile,” a declarat Comisarul European pentru Agricultură, Janusz  Wojociechowski.

În mesajul său, Guvernatorului Băncii Naționale a României, Academician Dr. Mugur Isărescu, a apreciat progresele reale făcute în ultimul deceniu la nivel agricol în România și a atras atenția asupra faptului că trebuie acționat pentru “echilibrarea balanței bunurilor produse în țară și ale celor importate. România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în țară, fapt care arată că potențialul nu este încă pe deplin pus în valoare”. Totodată, a subliniat că “nu trebuie să uităm de agenda neterminată din secolul XX”, făcând referire la “impulsul care trebuie dat administrației pentru finalizarea cadastrului în toate zonele țării, comasarea terenurilor, refacerea sistemului de irigații, relansarea rețelei de cercetare, a băncilor de gene, reînființarea liceelor de specialitate și multe altele.”

Finanțarea sectorului agricol a fost un subiect de interes pentru toți cei prezenți, Daniel Buda, Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, menționând faptul că: “Banii destinați agriculturii trebuie să ajungă întotdeauna la adevărații fermieri, la cei care sunt angajați cel puțin la un nivel minim de activitate agricolă, respectiv la cei care furnizează bunuri publice. Politicile agricole trebuie să țină cont atât de combaterea schimbărilor climatice, cât și de durabilitatea fermelor. Ne dorim un mediu curat, dar în același timp, ne dorim să păstrăm locurile de muncă în sectorul agricol.”

Conferința a oferit fermierilor posibilitatea să interacționeze cu cei prezenți pe parcursul a două sesiuni de dezbatere simultană: un panel legislativ – moderat de către Florian Ciolacu, Directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români – și un panel financiar – moderat de către Robert Rekkers, Directorul General al Agricover Credit IFN.

Invitații sesiunilor de dezbatere au fost experți din partea Comisiei Europene, ai Băncii Europene de Investiții (EIB), Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Băncii Mondiale, IFC, COPA-COGECA, ELO, Farm Europe, Consiliul European al Tinerilor Agricultori (CEJA), reprezentanți ai unor asociații profesionale ale fermierilor din țări europene și specialiști din domeniul asigurărilor, Groupama Asigurări și Allianz-Țiriac.

“Vom reuși dacă vom fi coerenți și vom fi pregătiți. Agricultura este unul dintre domeniile cheie pentru ambele priorități strategice ale Uniunii Europene – Pactul Ecologic European și Tranziția digitală. Casă reducem riscurile și să creștem oportunitățile va trebui să fim pregătiți. Este important să ieșim din logica defensivă și să intrăm într-o logică a dezvoltării durabile, a reconectării cu o societate din ce în ce mai exigentă, preocupată de mediu, de calitatea hranei, de o viață mai sănătoasă. Este important ca în acest proces, fermierii să nu fie cei care achită nota de plată, ci beneficiarii acestei evoluții. Aceste transformări aduc oportunități importante de investiții. Inovare, cercetare, agricultură de precizie, căutarea unor tehnologii durabile și mai puțin poluante pentru sol, toate acestea nu sunt doar pentru fermierii din Germania sau Olanda. E important ca acestea să devină o realitate aici, în fermele din România,” a declarat Dacian Cioloș, Președintele Grupului Renew Europe și membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.

În zona expozițională a conferinței și-au dat întâlnire cei mai mari producători de tehnologii din agribusiness și  asiguratori: Adama, Bayer, Agricover, Corteva, Syngenta, FMC, UPL, Intermag, Indagro, SummitAgro, PhosAgro, Sharda, Timac, Barclay, Groupama Asigurări, Allianz-Țiriac, AgraAsigurări, Cofco, Glencor, Intermedicas, Genezis.