București, 6 noimebrie – Clubul Fermierilor Români a organizat pe 6 noiembrie Conferinţa Naţională, dedicată promovării Pactului multi-sectorial pentru o Politică Agricolă Integrată a României – obiectiv 2035.

În cadrul conferinței au fost prezenți peste 600 de participanți: tineri – viitori lideri ai agriculturii, antreprenori care au construit un sector agricol românesc dinamic și competitiv, autorități din România și de la Bruxelles, reprezentanți ai mediului universitar, asociații de fermieri, companii din agribusiness, reprezentanți ambasade, precum și parteneri ai Clubului.

Conferința a oferit un cadru unic de dezbatere pentru fermieri în vederea accesării mecanismelor de răspuns la multi-crizele cu care se confruntă – schimbări climatice, perturbări ale pieței, recesiune economică, inegalități pe lanțul de valorificare a produselor, mecanisme de finanțare insuficiente, prin schimbul de informații, comunitatea de afaceri, formarea profesională și noi parteneriate de afaceri.

Deschiderea conferinței prin inițierea Dialogului Interactiv UE-România despre Viitorul Agriculturii, a reprezentat un moment important de consolidare a colaborării între reprezentanții sectorului agricol la nivel național și european, arătând clar că politicile publice trebuie să se adapteze la provocările și obiectivele comune de securitate alimentară și durabilitate.

„Momentul cheie al conferinței a fost reprezentat de promovarea „Politicii Agricole Integrate pe termen lung privind dezvoltarea și modernizarea agriculturii românești”, o propunere care reprezintă expresia unui angajament transpartinic, transparent, de lungă durată al Guvernului României, indiferent de componența politică a acestuia și de durata ciclurilor electorale, ca parte esențială a interesului naţional. Viziunea Clubului Fermierilor Români asupra Politicii Agricole Integrate subliniază rolul strategic al agriculturii privind securitatea națională, evidențiind importanța fermierilor în asigurarea securității alimentare și gestionarea sustenabilă a mediului rural. Creșterea auto-suficienței alimentare, sporirea competitivității agriculturii românești și stabilirea unui cadru de coordonare interministerial pentru implementarea strategiei agricole integrate sunt câteva dintre obiectivele asumate ale acestei propuneri.” a declarat Florian Ciolacu, Directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români.

La eveniment au fost prezenți, în calitate de vobitori, înalți oficiali din România și de la Bruxelles. Printre ei se numără dl. Florin Barbu, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dl. Achim Irimescu, Ministrul Plenipotențiar Reprezentanța României de pe lângă UE, dl. Janusz Wojciechowski, Comisarul European pentru Agricultură, dl. Holger Kray, Coordonatorul Global pentru Agricultură de la Banca Mondială și mulți alții.

Clubul Fermierilor Români și-a consolidat rolul și contribuția în crearea unui centru legitim de analiză și reflecție pentru susținerea celor mai bune decizii politice și economice, vizând asigurarea rezilienței și competitivității agriculturii românești, prin acumulările celor cinci generații de absolvenți ai Programului „Tineri Lideri pentru Agricultură” și trei generații de „Antreprenor în Agricultura 4.0”. În acest sens, în cadrul Conferinței s-a anunțat și lansarea noului Centru de Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenorilor din Agricultură, la București, inițiativă care se bucură de susținerea fermierilor, autorităților guvernamentale române și cele europene cu responsabilitate în domeniul agriculturii din cadrul Comisiei și Parlamentului European, a Băncii Mondiale și a partenerilor Clubului. 

Partenerii acestei conferințe au fost: Agricover, Summit Agro România, BCR, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români, Corteva, Bayer, FMC, Agra Asigurări, Sysagria și BASF.

București, 21 octombrie – Clubul Fermierilor Români a lansat pe 21 octombrie noul Centru de Inovare și Formare a Tinerilor Lideri și Antreprenorilor din Agricultură, la București, inițiativă care se bucură de susținerea fermierilor, autorităților guvernamentale române și cele europene, a Bancii Mondiale de la Washington DC și a partenerilor Clubului.

Scopul Centrului de Inovare și Formare este de a consolida o comunitate rezilientă de fermieri antreprenori de succes, capabilă să inițieze și să susțină transformări economice, sociale, politice și tehnologice, contribuind astfel la o agricultură românească competitivă la nivel global și la crearea unui mediu rural atractiv.

Dimensiunea europeană a Centrului a fost deja prezentată în cadrul conferinței organizate de Club în Parlamentul European (martie 2023) și a obținut reacții extrem de favorabile din partea unor lideri europeni cu responsabilitate în domeniul agriculturii din cadrul Comisiei și Parlamentului European și membrii ai corpului diplomatic de la Bruxelles.

„Prin acumulările celor cinci generații de absolvenți ai Programului Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, Clubul Fermierilor Români și-a consolidat rolul și contribuția în crearea unui Centru legitim de analiză și reflecție pentru susținerea celor mai bune decizii politice și economice vizând asigurarea rezilienței și competitivității agriculturii românești.”, declară Florian Ciolacu, Directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români.

Un alt obiectiv principal al Centrului de Inovare și Formare este formarea tinerilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și conducerea ecosistemelor agricole, implicarea pro-activă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural. În acest sens, cu ocazia lansării oficiale a Centrului , a fost inaugurată cea de-a șasea serie a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, oragnizat de Clubul Fermierilor Români, program ce și-a câștigat recunoașterea în rândul fermierilor și autorităților, fiind primul program major care vine cu o abordare integrată privind Succesiunea – Competitivitatea – Leadership-ul Tinerilor în comunitatea rurală. Programul numără până în prezent 300 de absolvenți, cu un obiectiv de 1000 de tineri fermieri până în 2027.

„Viitorul agriculturii europene depinde de capacitatea de a crea un sector dinamic, inovativ și sustenabil, în care fermierii sunt pregătiți să devină lideri ai schimbării. Viziunea noastră prin Centrul de Inovare și Formare este de a dezvolta un model european, un hub de excelență în educație agricolă, care să ofere fermierilor nu doar competențe tehnice, ci și abilități strategice și de leadership. Investim în această inițiativă pentru a asigura că fermierii noștri sunt pregătiți să navigheze provocările globale, să influențeze politicile viitorului și să construiască afaceri agricole sustenabile. Prin această viziune, ne dorim să transformăm agricultura într-un motor al creșterii economice și al prosperității comunităților.”, a declarat Jabbar Kanani, Membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români, Inițiatorul și Fondatorul Programului Tineri Lideri pentru Agricultură.

„Fermierii gestionează resurse, riscuri și trebuie să inoveze pentru a asigura viabilitatea fermelor lor, practic, dintotdeauna. Totuși, într-un context agricol marcat de schimbări rapide – tehnologice, economice și climatice – aceștia au nevoie de sprijin pentru a se adapta. Agricover susține programul Tineri Lideri pentru Agricultură și lansarea Centrului de Inovare și Formare, pentru că înțelegem că fermierii trebuie să își extindă competențele antreprenoriale pentru a rămâne competitivi. Oferim acces la educație și resurse moderne pentru ca tinerii fermieri să navigheze cu succes noile provocări și să transforme oportunitățile în creștere sustenabilă.” – Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.

București, 9 iulie 2024 – Începând cu 1 iulie 2024, Sandor Darabont a preluat funcția de Președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021. Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. În luna noiembrie 2023, Clubul a creat o nouă structură de coordonare la nivel național formată din membrii fondatori și câte alți doi reprezentanți locali la nivel de regiune, fermieri performanți din toate regiunile țării, cu scopul de a consolida activitatea de informare și reprezentare a agriculturii românești.

Noul președinte al Clubului, Sandor Darabont, reprezintă regiunea Nord-Vest, iar pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

1. Promovarea unei inițiative de politică publică: Politica Agricolă Integrată a României (PAI), prin întâlniri cu partidele politice și alte asociații de profil – PAI este un angajament transpartinic, de lungă durată, al Parlamentului și Guvernului României, stabilind prioritățile agriculturii, indiferent de componenta politică a Guvernului și de durata ciclurilor electorale.
2. Continuarea demersurilor pentru Crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri și Antreprenorilor în Agricultură – cu rol principal în formarea tinerilor și antreprenorilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și implicarea proactivă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural.
3. Continuarea discuțiilor cu europarlamentarii de la Bruxelles și inițierea dialogurilor cu toți candidații aleși la nivel local și național – pentru a gândi și implementa o strategie de susținere a sectorului agricol.
4. Activarea unei comunități de antreprenori în grupurile de reflecție Agrinnovator, deja existente – înființarea unui grup de lucru format din membrii Consiliului Național de Coordonare al Clubului, care va avea ca scop identificarea problemelor la nivel de fermă și elaborarea unor strategii de soluționare, coroborate cu strategia PAC și pe care să le putem propune la nivel ministerial pentru o abordare transpartinică și pentru a putea fi introduse în PNS-ul următor.

„Mă simt onorat să preiau mandatul de Președinte al Clubului Fermierilor Români, reprezentând o oportunitate de a contribui activ la dezvoltarea agriculturii la nivel național, dar și de a pune în valoare potențialul regiunii Nord-Vest pe care o reprezint. În calitate de fermier, înțeleg provocările și nevoile colegilor mei și voi lucra pentru a susține inițiative care vizează modernizarea agriculturii, voi continua demersurile pentru Crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor și Antreprenorilor în Agricultură și totodată, voi pune accent pe creșterea participanților proveniți din zona Nord-Vest în programele de formare organizate de Club. În aceeași măsură, voi promova strategia de Politică Agricolă Integrată a României, reprezentată de un angajament transpartinic, pe termen lung, care stabilește prioritățile agriculturii, indiferent de componenta politică și de durata ciclurilor electorale. Vom continua să lucrăm împreună pentru a aduce un plus de valoare agriculturii românești, asigurându-ne că nevoile și perspectivele fermierilor din toate regiunile țării sunt reprezentate și promovate corespunzător.” a declarat Sandor Darabont, Președinte Clubului Fermierilor Români.

Sandor Darabont preia mandatul de Președinte al Clubului Fermierilor Români de la Vonica Maniu, care a deținut funcția în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024. „În încheierea mandatului meu, sunt încrezător că Sandor Darabont va aduce o nouă energie și viziune în conducerea Clubului Fermierilor Români. Îi doresc succes în toate inițiativele sale și am încredere că va conduce organizația spre noi realizări.” a declarat Vonica Maniu, fostul președinte al Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români a înaintat către Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu și către Directorul AM PNDR, Dana Rebega o adresă privind solicitarea unui răspuns cât mai curând posibil privind termenul care să vizeze suplimentarea bugetului alocat submăsurii 17.1 privind primele de asigurare  a culturilor, a animalelor și a plantelor.

În contextul în care fermierii români care au fost declarați eligibili în urma evaluării cererilor de finanțare aferente acestei măsuri, din cauza epuizării bugetului alocat n-au intrat în posesia fondurilor atât de necesare pentru redresarea afacerilor agricole pe care le gestionează. Această situație a generat o stare de disperare în rândul fermierilor, care se bazează pe aceste fonduri pentru a-și continua activitatea și a-și proteja investițiile.

Această informație referitoare la momentul în care vor fi disponibile aceste fonduri este esențială pentru fermieri deoarece le permite să-și planifice în mod corespunzător activitățile și să evite eventualele pierderi financiare majore. Totodată, înțelegem că gestionarea fondurilor și redistribuirea bugetelor necesită timp și coordonare, însă orice informație referitoare la acest subiect ar fi de mare ajutor pentru toți cei implicați.

Clubul Fermierilor Români a înaintat către Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu și Sorin Moise și către Directorul AM PNDR, Dana Rebega o adresă privind propunerile Clubului de completare a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-13 – Achiziții de utilaje agricole pentru sectorul vegetal.

Propunerile Clubului de completare a Ghidului solicitantului pentru intervenția DR-13, care urmează să fie lansat pe parcursul acestui an, conform calendarului estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare aferente Pilonului II din PNS PAC 2023-2027 sunr următoarele:

• Analizarea acordării unei alocări separate pentru sectorul viticol, în valoare de 25 milioane euro pentru achiziționarea de utilaje în cadrul acestei intervenții, cu o alocare maximă la nivel de beneficiar de 300.000 EURO – valoare similară intervenției în forma aprobată de către Comisia Europeană la nivelul Planului Național Strategic. Această măsură contribuie la sporirea impactului pozitiv asupra dezvoltării sectorului viticol, fiind complementară intervențiilor gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), respectiv IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale” și a intervenţiei IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin”.
• Includerea în cadrul investițiilor corporale eligibile a următoarelor echipamente: tractor, cultivator cu plapator, remorcă cu benă pentru transport struguri, mașină de recoltat tractată, pompă stropit (atomizor), utilaj administrare îngrășământ, tocător iarbă/resturi vegetale, utilaj pretăietoare în uscat, mașină de cârnit, generator și echipamente specifice pentru susținerea protecției împotriva grindinei care se formează sub 3.000m altitudine, precum și utilaje necesare stimulării precipitațiilor la nivelul fermei. Această extindere a listei de echipamente eligibile va consolida eficiența și competitivitatea agricultorilor din sectorul viticol, facilitând o creștere sustenabilă a producției și o îmbunătățire a calității produselor finite.
• Referitor la principiile și criteriile de selecție propuse în cadrul PNS PAC 2023-2027, Clubul are următoarea propunere de acordare a punctajelor: încurajarea și dezvoltarea structurilor asociative (maxim 15 puncte), dezvoltarea structurală echilibrată a fermelor în sensul consolidării fermelor medii (maxim 40 puncte), promovarea tehnologiilor și tehnicilor de producție moderne cu impact redus asupra mediului acțiuni în scopul gestionării corespunzătoare a riscurilor de la nivelul exploatației (maxim 35 puncte), asigurarea echității accesării fondurilor europene (maxim 10 puncte).

București, 13 mai – Clubul Fermierilor Români, în calitate de reprezentant al intereselor fermierilor români, a primit invitația de a participa astăzi, 13 mai, la reuniunea organizată de către Comisarul European pentru Agricultură – Janusz WOJCIECHOWSKI, la București, pentru a discuta despre viitorul Politicii Agricole Comune. Considerăm această întâlnire o continuare a dialogului inițiat cu ocazia celei mai recente vizite a delegației Clubului Fermierilor la Bruxelles pe 25 martie 2024, când am înaintat Comisarului WOJCIECHOWSKI o serie de propuneri privind consolidarea dialogului strategic pentru un cadru european favorabil fermierilor, care să țină cont de necesitatea asigurării competitivității economice, respectarea mediului și relansarea socială a spațiului rural.

În cadrul întâlnirii de la București, Clubul Fermierilor Români va înainta o scrisoare deschisă către Comisarul Wojciechowski, cu propuneri de acțiuni strategice, semnalate de către fermierii români, apreciate ca foarte importante în actualul context geopolitic și al necesității identificării unor soluții optime și imediate pentru redresarea competitivității fermelor, mai ales a celor din statele membre UE, vecine cu Ucraina.

Tragem un semnal de alarmă privind riscurile absenței unei strategii europene și a unor mecanisme comune și naționale coerente, de răspuns imediat și consolidat la efectele multi-crizelor economice, sociale, de mediu și de piață cu care se confruntă fermierii europeni, într-o formă mai puternică pentru cei din țara noastră.

Clubul Fermierilor a elaborat un document de reflecție privind OBIECTIVELE, PRINCIPIILE și MĂSURILE vizând abordarea integrată a dezvoltării pe termen lung a agriculturii românești, ca parte a unei arhitecturi de politici și capacități europene, regândite în raport cu provocările majore actuale și oportunitățile excepționale ale unei Politici Agricole Comune. (vă rugăm să consultați scrisoarea completă către Comisar aici).

Aspectele principale identificate ca fiind prioritare pentru a susține fermierii români cu scopul de a contribui la adaptarea economică și legislativă actuală la nivel european sunt:

1. Promovarea unor soluții care să permită producătorilor din cele 5 state membre UE (cele mai afectate de războiul din Ucraina) valorificarea remuneratorie a cerealelor.
2. Susținerea dezvoltării unui culoar de depozitare-stocare și valorificare a cerealelor de origine românească în Portul Constanța pentru a evita discriminarea față de transporturile de cereale din Ucraina.
3. Compensarea fermierilor români pentru pierderile de venit cauzate de valoarea redusă a cerealelor pe piața europeană.
4. Debirocratizarea și simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC)
5. Creșterea plafonului pentru ajutorul de minimis și a celor alocate per beneficiar în cazul intervențiilor de dezvoltare rurală.
6. Utilizarea fondurilor PAC doar pentru fermierii europeni.
7. Creșterea rezervei agricole de criză din marjele bugetare.
8. Referitor la propunerea de creștere a taxelor pentru importurile din Rusia și Belarus, considerăm inoportună această decizie.
9. Continuarea convergenței externe în privința susținerii ambiției de echitate a cuantumurilor plăților directe și a unei agriculturi durabile.
10. Reiterarea solicitării de a identifica noi surse de finanțare, externe PAC pentru cerințele de mediu pe care fermierii trebuie să le aplice.

Clubul Fermierilor Români reafirmă angajamentul său de a promova un model românesc de agricultură performantă, care să valorifice specificul național în contextul geopolitic actual și își exprimă disponibilitatea de a colabora cu toți factorii de decizie interesați pentru identificarea și implementarea de soluții eficiente în vederea protejării intereselor fermierilor români și a competitivității afacerilor agricole autohtone.

16 aprilie 2024: Clubul Fermierilor Români a înaintat către Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu și către Directorul AM PNDR, Dana Rebega o adresă privind propuneri de modificare la Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 4.1 Investiții în exploatații agricole, componenta 4.1.1 Achiziții simple de utilaje agricole.

Propunerile noastre de modificare a Ghidului aflat în dezbatere publică înaintate către autorități au fost următoarele:

1. Principiile de selecție 1 și 2

• Principiul de selecție 1: în cazul proiectelor depuse de formele asociative, punctajul să se acorde proporțional, în funcție de numărul de membri care se încadrează în fiecare categorie de punctaj, așa cum s-a procedat şi până acum.
• Principiul de selecție 2: propunem acordarea unui punctaj superior proiectelor depuse de către formele asociative, astfel încât să fie stimulate investițiile colective care contribuie la reducerea costurilor în fermele proprii și creșterea productivității acestora prin aceste achiziții, similar practicii din sesiunile anterioare. 

1. Criteriul de selecție 2 pentru investițiile realizate de formele asociative

• Propunem includerea următoarei formulări ce are menirea de a corela ghidul solicitantului cu dispozițiile legale aplicabile formelor asociative şi membrilor acestora: „Investiția este realizată de un grup de producători, o organizație de producători, o cooperativă sau de membrii lor (în cazul cooperativelor de către membrii acționari) și deservește majoritatea acestora, cu aplicarea prevederilor O.G. 37 / 2005 şi ale art. 18 din Legea nr. 566/2004 a cooperației agricole, referitoare la relațiile desfășurate între formele asociative şi membrii acestora.”.

1. Criteriul de selecție 3.1

• Propunem prioritizarea investițiilor în echipamente și software pentru agricultura digitală și de precizie, precum şi in echipamente inovative (cum ar fi mașinile de erbicidat pe bază de curent electric, mașinile de fertilizat prin injectarea de lichide, mașinile de prașilă pe bază de cameră video etc.), întrucât aceste tehnologii avansate aduc numeroase beneficii economice și de mediu. De asemenea, propunem extinderea enumerării utilajelor no till/minimum till/ strip till, astfel încât să fie incluse toate utilajele ce pot fi utilizate la efectuarea lucrărilor eligibile pentru în cadrul condiționalităților GAEC.
• Totodată, subliniem necesitatea prioritizării şi a investițiilor în echipamente de irigat/drenaj/desecare bazate pe senzori și automatizare ce nu necesită lucrări de construcții şi montaj, având în vedere lipsa prezenței sistemelor de irigat la național într-un context în care seceta pedologică este prezentă tot mai des la nivelul terenurilor agricole autohtone.

1. Criteriul de selecție 4

• Propunem ca pentru solicitanții forme asociative, modalitatea de stabilire a vechimii în desfășurarea activității agricole să țină cont de vechimea membrilor formelor asociative, având în vedere faptul că membrii sunt beneficiarii finali ai investițiilor realizate de formele asociative.

1. Criteriul de selecție 5

• Sunt punctate proiectele solicitanților„care nu au mai beneficiat de finanțare … pentru aceleași tipologii de cheltuieli”, fără însă a detalia ce înseamnă sintagma „tipologii de cheltuieli”. Astfel am propus clarificarea sintagmei care se referă la ramura agricolă vizată prin proiectele anterioare sau la tipurile de echipamente achiziționate, fiind necesară includerea exemplelor în ghid pentru o mai bună înțelegere.
• De asemenea, se prevede excluderea solicitanților care au mai obținut finanțare prin intermediul sM 4.1a care vizează investiții în exploatațiile pomicole. Astfel, solicităm modificarea acestui criteriu pentru a nu exclude solicitanții care au obținut finanțări prin intermediul sM 4.1a, deoarece această măsură și componenta 4.1.1 nu vizează aceleași tipuri de investiții. În aceeași logică, nu trebuie excluși de la acest criteriu de punctare nici solicitanții care au mai obținut finanțare prin intermediul componentelor 4.1.7 si 4.1.8 destinate sectorului legumicol, din cadrul sM 4.1.

1. Criteriul de selecție 6

• Am constatat absența precizărilor referitoare la formele asociative în ceea ce privește suprafețele aflate în conversie și/sau certificate ale membrilor raportat la totalul suprafeței agricole a formei asociative și a membrilor acesteia. Astfel, am propus includerea precizărilor necesare pentru a stimula cultivarea în sistem ecologic atât în cadrul formei asociative, cât şi în cadrul membrilor acesteia.

1. Nou principiu de selecție

• Introducerea unui nou principiu de selecție care să puncteze calificarea managerului exploatației, în funcție de cele 3 nivele de calificare folosite în trecut, precum și acordarea unui punctaj mediu corespunzător nivelului 2 de calificare inclusiv pentru studiile superioare din domeniul antreprenoriatului (ex.: studii superioare in management, administrarea afacerilor etc.). 

1. Capitolul „Tipuri de investiții și cheltuieli eligibile”

• Am reiterat propunerea de a adăuga inclusiv categoriile de utilaje și echipamente agricole enunțate la pct. 2 de mai sus, întrucât acestea au numeroase beneficii economice și de mediu.

1. Anexa la Ghidul solicitantului privind corelarea puterii mașinii cu suprafața fermelor 

• Se prevede regula arbitrară de dimensionare de 100 cai putere pe metru de utilaj no/low/strip tillage, în timp ce Anexa menționează ambiguități referitoare la necesitatea unei suprafețe minime de 200 ha a fermei pentru primirea punctajului şi eligibilitatea investiției în utilaje no till/minimum till/ strip till. De asemenea, există o contradicție între această cerință și specificația tractorului necesar de 300 cp pentru un utilaj de cultivare de 3 m.
• Astfel, am propus reducerea pragului minim de 200 ha solicitat pentru primirea punctajului şi eligibilitatea investiției în utilaje no till/minimum till/ strip till, precum includerea specificității eligibilității oricărui tractor care îndeplinește cerințele de funcționare pentru utilajul no till/minimum till/ strip till prevăzute în fişa tehnologică a acestuia, respectiv clarificarea aspectelor tehnice menționate mai sus.

1. Secțiunea F din Cererea de finanțare privind „Declarația pe propria răspundere a solicitantului”

• Având în vedere dinamica specifică a afacerilor agricole, care poate implica întreruperi sau schimbări ale contractelor de arendare și transferuri de terenuri, considerăm că flexibilizarea obligației de a nu reduce suprafața de teren a fermei, într-o limită de maximum 15%, este necesară pentru a permite adaptarea la aceste schimbări, în acord cu menținerea unei dimensiuni economice minime stabile a fermei.