Clubul Fermierilor Români își reafirmă susținerea privind modificarea legii irigațiilor și alocarea de către Guvernul României a sumei de 1,5 miliarde de euro pentru continuarea lucrărilor de reabilitare a sistemului național de irigații.

Asociația noastră a făcut numeroase demersuri la nivelul autorităților naționale și europene pentru alocarea sumelor necesare reabilitării și modernizării sistemelor naționale de irigații și desecare-drenaj și a pus la dispoziția autorităților studii de fezabilitate, elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative. Inițiativele Clubului susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru o agricultură performantă și rezilientă.

De asemenea, organizația noastră apreciază prevederea legislativă prin care se vor subvenționa de către ANIF, în cotă de până la 50%, cheltuielile aferente consumului de energie electrică necesar asigurării apei pentru irigații de către deținătorii de sisteme de irigații locale independente de infrastructura de îmbunătățiri funciare, pe baza principiilor deja aplicate de către fermieri.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI, și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

Totodată, Clubul Fermierilor Români salută adoptarea legii care prevede un salariu de bază minim brut de 3.000 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, în cadrul unui program normal de lucru, pentru angajații din agricultură și industria alimentară, precum și acordarea unor facilități fiscale persoanelor angajate în aceste domenii, măsuri care pot conduce la atragerea și retenția personalului necesar în cele două sectoare de activitate.

Prin activitatea sa și prin dialogul permanent pe care organizația îl desfășoară cu membrii săi și cu autoritățile centrale și de la Bruxelles, Clubul Fermierilor Români își propune să asigure implicarea fermierilor în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, pentru a ridica nivelul de profitabilitate și competitivitate în acest sector.

Conform celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Studii Economice din București, producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative. Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național, și este totodată o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.

“Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol”, a declarat Laszlo Becsek, Președinte al Clubului Fermierilor Români.

În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.

“Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură.”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

“În această perioadă, accesibilitatea prețului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialișilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate.”, a declarat Alexander DEGIANSKI, inginer agronom și consilier în domeniul agriculturii, deținător al unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș.

Producția de biomasă în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic

În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%).

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii).

În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deşeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Totodată, biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creştere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (ex. trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia, etc.), dar și culturi perene.

Din punct de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

Conform studiului, în contextul în care aceste suprafețe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activități ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producții estimate de 483.603 tone.

Județele cele mai bogate ca potențial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamţ și Bacău.

Despre studiul ”Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor”

Studiul a fost elaborat de o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și din cadrul Academiei de Științe Economice din București, în cadrul unui proiect al Clubului Fermierilor Români derulat în perioada 16 august – 13 decembrie 2021.

Obiectivul acestui studiu a fost să ofere autorităților din România responsabile pentru sectoarele de agricultură și mediu un material documentat din punct de vedere tehnic și economic, realizat de către profesori universitari și experți în domeniu, care să poată reprezenta un argument important privind identificarea unor linii de finanțare pentru următoarea perioadă a acestui produs agricol, având în vedere volatilitatea prețurilor actuale în domeniul gazelor naturale și energiei electrice.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților naționale studiul integral și materialele de prezentare a proiectului.

Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români, participă în calitate de vorbitor la conferința ”Agricultura în România: Perspective europene pentru viitor”, organizată de Biroul Europarlamentarului Dacian Cioloș și Grupul Renew Europe pe 14 aprilie 2022, la București.

În cadrul conferinței, vor fi dezbătute aspecte precum principalele oportunități și provocări din sectorul agricol românesc în contextul războiului din Ucraina, măsurile prevăzute în Planul Național Strategic și noutățile în comparație cu reforma precedentă, digitalizarea și modernizarea sectorului agricol.

La conferință participă europarlamentari, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Centrul Român de Politici Europene (CRPE), Directoratul General Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI), jurnaliști, Direcția Generală Dezvoltare Rurală la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, directori de cooperative și organizații interesate de subiect.

În cadrul intervenției sale din panelul ”Tinerii fermieri, modernizare, digitalizare: Avem instrumentele necesare pentru a moderniza sectorul agricol românesc?”, care va avea loc joi, pe 14 aprilie, între orele 09:00 – 10:30, Florian Ciolacu va aborda subiecte de interes pentru tinerii fermieri, precum:

• Măsurile prevăzute de noua PAC pentru a atrage tinerii fermieri și pentru a moderniza și digitaliza sectorul agricol;
• Rolul pe care îl are formarea (învățământ preuniversitar și universitar) în creșterea gradului de cunoaștere, învățare și sporirea calității deciziilor pe care le iau fermierii;
• Ce influență are zonalitatea agriculturii din Romania și ce abordări ar trebui să existe din partea statului în sistemul fiscal, în organizarea pieței, în sistemul bancar etc.

Conferința poate fi urmărită live pe pagina de Facebook a deputatului european Dacian Cioloș și va fi preluată pe pagina de Facebook a Clubului.

Informații detaliate despre conferință și detalii referitoare la program sunt disponibile pe www.dacianciolos.eu/agricultura.