În urma solicitării adresate în data de 12 ianuarie 2022 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Clubul Fermierilor Români a fost inclus în cadrul Comitetului Consultativ Tematic pentru Planul Național Strategic și în cadrul următoarelor subgrupuri și grupuri de lucru:

• SGL 1.2 – Sprijin cuplat
• SGL 1.4 – Industrie și securitate alimentară
• SGL 1.5 – Intervenții sectoriale
• SGL 2.2 – Alte angajamente de dezvoltare rurală
• SGL 2.3 – Silvicultură
• GL 3 – Economie rurală și infrastructură
• GL 4 – Cercetare și inovare

Clubul Fermierilor Români este parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind Planul Național Strategic și dorește să transmită membrilor săi, peste 900 de fermieri activi, cu activitate agricolă diversă și diversificată, din toate regiunile țării, repartizați în 10 structuri regionale, informații cât mai exacte privind discuțiile care vizează următorul exercițiu financiar 2023-2027.

Adresa transmisă de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale către Clubul Fermierilor Români poate fi consultată mai jos.

Clubul Fermierilor Români, ca parte activă a mediului asociativ privind dezbaterile aferente Proiectului de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (PLx. 178/2021), a transmis Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice câteva sugestii de modificare, după cum urmează:

• adăugarea în cadrul Art. 2. Definiții, lit. c) contractul comercial, a termenului condițiilor comerciale efective (cu referire la totalitatea aferentă anexelor și altor documente atașate contractului), în detrimentul formulării condiții contractuale,

• modificarea Art. 3, pct. 1, lit. a), astfel încât forma finală să devină: cu mai mult de 14 zile calendaristice de la scadența stabilită prin contract, care să prevadă un termen de maxim 30 zile,

• în cazul produselor prevăzute la art. 2 lit.m),

• modificarea Art. 3, pct. 14, astfel încât forma finală să devină: să întârzie, recepționarea și întocmirea documentelor de recepție a produselor agricole și alimentare, conform contractului,

• modificarea Art. 3, pct. 15, astfel încât forma finală să devină: să factureze valoarea serviciilor prestate de cumpărător, prevăzute la art. 4, alin.(2) lit.a), b), e) și f), peste cuantumul de maxim 5% din suma totală încasată de furnizor în baza contractului încheiat între părți, sau să realizeze facturare în minus, cu scopul alocării unei taxe suplimentare și/sau artificiale asupra serviciilor prestate,

• modificarea Art. 3, pct. 16, astfel încât forma finală să devină: să achiziționeze și să comercializeze produse alimentare fără verificarea lanțului de aprovizionare-desfacere (în detrimentul termenului de trasabilitate, care face referire strict la identificarea și urmărirea unui aliment sau substanțe încorporate într-un aliment pe parcursul tuturor etapelor (producție, prelucrare și distribuție) în scopul asigurării unui nivel înalt de protecție a sănătății consumatorilor) în cazul în care prețul de achiziție este mai mic decât costul de producție mediu practicat pe piața relevantă în perioada achiziției, conform statisticilor oficiale la nivelul Uniunii Europene,

• modificarea Art. 3, pct. 16, astfel încât forma finală să devină: să listeze și să afișeze la raft doar marca proprie a cumpărătorului, astfel încât oferta să includă cel puțin două mărci private concurente, dintre care minim una să aparțină unui brand al unui producător român, la nivelul categoriei de produse respective,

• modificarea Art. 16, astfel încât forma finală să devină: prezenta lege se aplică contractelor comerciale încheiate după data intrării acesteia în vigoare, iar pentru cele încheiate anterior, părțile au obligația punerii lor în acord cu prevederile prezentei legii în termen de 6 luni de la data intrării sale în vigoare, în cazul produselor care prezintă un termen de valabilitate de maxim 30 zile, urmând ca data intrării în vigoare a celorlalte categorii de produse să fie realizată în termen de 12 luni.

Adresa transmisă către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice poate fi consultată mai jos.

Clubul Fermierilor Români, ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind Planul Național Strategic, a transmis câteva sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă”, pe baza consultărilor cu fermierii, după cum urmează:

(a) în cadrul eco-schemei Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, includerea unei Sub-diviziuni aplicabile pentru zonele cu alte constrângeri, precum secetă și arșiță, în zonele cu potențial scăzut și mediu pentru practica agricolă (identificate conform Studiu ASAS) din Centrul și Sudul Moldovei (jud. Galați, Bacău, Iași, Vaslui), Dobrogea (jud. Tulcea, Constanța) și Oltenia (jud. Dolj, Olt), pentru care nu există posibilitatea utilizării sistemelor hidro-agro-ameliorative (irigații), conform raportării ANIF, și în baza potențialului culturilor la nivelul fiecărui UAT.

Clubul propune ca valoarea subdiviziunii eco-schemei să fie de 30 EURO/hectar (cumulată la eco-schema „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”).

Considerăm imperios necesară adoptarea unei astfel de măsuri, deoarece fermierii din aceste zone realizează afaceri agricole la limita profitabilității. Din cauza efectului multi-anual al secetei, arșiței și potențialului scăzut și mediu al culturilor agricole, fermierii nu pot avea acces la alte intervenții, precum schema de Sprijin Cuplat Vegetal (proteic).

O diminuare a subvenției va conduce la falimentul acestor activități economice și, prin urmare, la lipsa realizării unui echilibru socio-economic la nivel național (depopularea zonelor; renunțarea la activități agricole; instalarea unor efecte de mediu agresive nefavorabile agriculturii).

(b) în cadrul eco-schemei Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști, includerea culturilor energetice (considerăm că această componentă, fiind considerată „neutră” din punct de vedere al emisiilor de carbon, poate contribui mai mult decât culturile incluse deja în eco-schemă la conservarea și sporirea biodiversității).

Adresa transmisă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate fi consultată mai jos.

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România, ca părți active ale subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind Planul Național Strategic, au transmis o serie de sugestii de modificare a intervenției propuse pentru SGL 2.1 – „Eco-scheme finanțate din Pilonul I și intervenții de mediu și climă”, în baza consultărilor cu fermierii:

• în cadrul cerinţelor specifice intervenției „Culturi verzi”, adăugarea și altor specii de plante precum graminee (secară, triticale, orz, ovăz, mei, sorg, alte graminee) sau alte plante gen ridiche de ulei, facelia, plante de nutreț etc.,

• în cadrul intervenției Agricultură ecologică, Perioada de conversie, Pachet 2, adăugarea culturii de cartof, alături de legume,

• în cadrul intervenției Agricultură ecologică, Perioada de menținere, Pachet 2, adăugarea culturii de cartof, alături de legume,

• în cadrul eco-schemei Practici benefice pentru mediu aplicabile in teren arabil, includerea culturii de cartof în lista culturilor anuale bogate în proteină vegetală (la un conținut de cca 1,9% proteină, cu o producție de 30 tone/ha se asigură o cantitate mult mai mare de proteină decât la culturi precum rapița, floarea-soarelui, mazărea sau fasolea),

• în cadrul eco-schemei Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, permiterea utilizării pe cele minim 5% culturi anuale bogate în proteină vegetală a produselor omologate pentru protecția plantelor, astfel încât ponderea terenului arabil pentru elementele neproductive să rămână la 4% (dorim să evităm situația în care culturile au fost compromise din cauza dăunătorilor imediat după răsărire, iar fermierii n-au avut acces să intervină cu PPP, conform intervenției ZIE),

• în cadrul eco-schemei Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, permiterea utilizării unei cantități maxime de 170 kg N substanță activă/ha/an (valoare recomandată) pentru cultura de cartof, conform reglementărilor actuale.

Cele două organizații au subliniat faptul că în practica curentă, consumul specific de azot pentru cultura de cartof la nivel de tonă se situează între 5 și 8 kg, în funcție de destinația culturii. La o producție medie de 40 de tone pe hectar, rezultă un consum de azot cuprins între 200 și 400 kg./ha. Majoritatea fermierilor producători de cartof realizează lucrări agricole pe terenuri ușoare, care prezintă un conținut scăzut de humus.

În acest context, am reluat solicitarea adresată anterior Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a aproba limitarea specifice pentru cultura de cartof și pentru anul 2022.

Adresa transmisă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate fi consultată mai jos.

Clubul Fermierilor Români a transmis către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Covasna o solicitare de informații privind suprafețele cultivate cu cartof (pentru sămânță, pentru industrializare și pentru consum) din ultimii 7 (șapte) ani.

Clubul Fermierilor Români urmărește cu atenție și se implică activ în demersurile de promovare și susținere a fermierilor producători de cartofi, cu propuneri de soluții și programe care să vină în sprijinul fermierilor și relansarea acestui sector important pentru agricultura țării noastre.

Demersurile asociației noastre urmăresc să vină în completarea eforturilor realizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în privința unei bune implementări a măsurilor aferente politicilor și programelor de dezvoltare rurală, inclusiv pentru producătorii de cartofi.

Adresa transmisă Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Covasna poate fi consultată mai jos.

Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au transmis o sugestie de modificare a intervenției propuse pentru Sprijinul Cuplat Vegetal, în baza consultărilor cu fermierii:

• păstrarea continuității oferirii Sprijinului Cuplat Vegetal pentru cultura cartofului de industrializare; în perioada actuală există capacități de procesare de 91.500 tone structurate astfel: Intersnack Group – 42.000 tone, din care 1.300 tone importate, Lays și Pepsico Star Foods – 45.000 tone, din care 2.000 tone importate, Csiki Csipsz – 2.500 tone, doar producție internă românească, la care adăugăm aprox. 2.000 tone procesate de mici făbricuțe în diverse produse pentru sectorul Horeca, cartofi fresh feliați, cubulețe, pai etc.; mai mult, există o nouă investiție într-o fabrică de procesare în județul Harghita care va avea o capacitate de aprox. 65.000 tone, din care se dorește deja contractarea în anul 2022 a unei capacități de 30.000 tone; prognoza pentru anul 2023 dorim să fie atingerea capacității interne de 160.000 tone, obținute de pe o suprafață de 6.400 hectare, într-o variantă subdimensionată, având în vedere strategiile de extindere a capacităților de procesare a agenților economici enumerați anterior, membri FNCR. Menționăm că România importă anual aprox. 100.000 de tone de cartof pai congelat, contribuind major la deficitul balanței comerciale pe acest produs,

• introducerea necesarului propriu în cantitatea minimă eligibilă produsă în cadrul Sprijinului Cuplat Vegetal aferent culturii sămânței pentru cartof, cu scopul de a evita achiziționarea externă în fiecare an a acestui produs, aspect care implică cheltuieli enorme pentru fermierii cultivatori de cartofi pentru sămânță,

• eliminarea obligativității în cadrul Sprijinului Cuplat Vegetal aferent culturii sămânței pentru cartof a prezentării dovezilor de înființare a acestei culturi cu sămânță certificată, acest fapt fiind de la sine înțeles și chiar obligatoriu conform legislației în vigoare; scopul acestui demers fiind acela de a simplifica procedura.

Anterior, organizația noastră a transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale capacitățile actuale de procesare a cartofului de industrializare din România, cu speranța menținerii acestei linii de finanțare.

Adresa transmisă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate fi consultată mai jos.