STAREA VREMII

Vremea se dovedește a fi capricioasă și în această săptămână, cu fronturi de ploaie care vor acoperi România.

Prin amabilitatea Geosys, prezentăm o imagine satelitară cu prognoza 14 – 28 Iunie 2020.

Se poate remarca lipsa precipitațiilor care va marca sudul Rusiei în mod special, precum și regiunile sale mai îndepărtate de Marea Neagră. Se poate observa și cuantumul mic al precipitațiilor în zona Ucrainei.

Deputații AGRI și-au exprimat îngrijorarea cu privire la necesitatea contribuției democratice în strategiile Farm to Fork (F2F) și Biodiversitate, la o întâlnire cu directorul general al DG AGRI, Wolfgang Burtscher, pe 26 mai.

Alături de plângerile potrivit cărora planurile au fost întocmite fără consultare, au existat, de asemenea, îngrijorari cu privire la lipsa aparentă de implicare a DG AGRI și a comisarului agriculturii. Austriacul, aflat în funcția de vârf de la 1 aprilie, le-a promis eurodeputaților AGRI că Wojciechowski ia foarte în serios necesitatea de a colabora strâns cu comisiile responsabile ale Parlamentului European. „Aș dori să vă asigur că, de asemenea, la nivel de servicii, suntem gata să cooperăm cu dvs. și să vă oferim tot sprijinul de care aveți nevoie”, a spus oficialul superior. Șeful DG AGRI a recunoscut că „adoptarea unei PAC simplificate moderne” este preocuparea principală a Comitetului pentru agricultură, împreună cu CFM. “Este vorba despre implementarea acestor noi politici prin intermediul Planurilor strategice”, a spus el. „Este vorba și despre sustenabilitatea PAC”, în raport cu strategiile F2F și Biodiversitate. Fostul director general adjunct, DG Cercetare și Inovare (RTD), le-a reamintit că „avem alte sarcini destul de provocatoare în fața noastră”, subliniind pe cei din jurul indicatorilor geografici (IG) și nevoia de gestionare a crizelor. El și-a afirmat angajamentul ferm față de o „PAC modernă sustenabilă”, ceea ce implică faptul că această „politică este durabilă din toate punctele de vedere, economic, ecologic și social”. El a subliniat compatibilitatea propunerilor PAC cu „obiectivele și țintele strategiilor F2F și Biodiversitate”. “În mod evident, acest lucru necesită, după cum ați subliniat, angajamente cu privire la bugetul potrivit”, a spus el. Cu toate acestea, „anumite condiții” trebuiau îndeplinite. Elementele cheie ale propunerii PAC din 2018 ar trebui menținute. „Este vorba despre o condiționalitate sporită, este vorba de eco-scheme.” Fostul membru al Curții Constituționale a Austriei (februarie-aprilie 2005), a subliniat necesitatea menținerii indicatorilor și țintelor din propuneri. El a menționat „că este posibil să avem nevoie de un buget dedicat pentru aceste eco-scheme și, de asemenea, câteva indicații despre cum ar trebui să arate aceste scheme”. Șeful DG AGRI a considerat, de asemenea, că aspectele privind bunăstarea animalelor și rezistența antimicrobiană trebuie luate în considerare.

Modalitatea de a atinge “obiectivele aspiraționale” ale Strategiilor F2F și Biodiversitate este “printr-o cooperare strânsă și transparentă cu statele membre”. Deputații ar fi observat, crede el, că “în strategia Farm to Fork s-a pus destul de mult accent pe o abordare diferențiată în ceea ce privește situația din diferite state membre”. Au existat “obiective aspiraționale atunci când vine vorba de antimicrobiene, îngrășăminte, utilizarea pesticidelor, agricultura ecologică, scoaterea terenurilor agricole și oferirea lor înapoi naturii”.

Europarlamentarii AGRI întreabă despre absența lui Wojciechowski la lansare

Herbert Dorfmann (PPE) din Italia și-a exprimat îngrijorarea că există multe lucruri ce vizează fermele în Strategia Farm to Fork, atrăgând atenția că este o „strategie pentru fermă și nu o strategie de furculiță”. Unele aspecte au fost neglijate în viziunea politicianului din Tirolul de Sud. „Trebuie să facem consumatorii să se schimbe”, a spus el. „Ar fi trebuit să vă uitați un pic mai mult la asta. De fapt, nu v-ați uitat cu adevărat la consumatori.” Vorbitorul german a denunțat, de asemenea, că strategia Farm to Fork „nu are nicio legitimitate reală”. Acesta a fost publicat de către Comisie și se presupune că noi trebuie să o acceptăm în mod voluntar ”, a spus el. „Nu putem avea influență asupra strategiei decât printr-un raport din proprie inițiativă.” „Singurul mod în care poate exista legitimitate democratică este prin Planurile strategice naționale”, a subliniat coordonatorul PPE. „Comisia vine cu Strategia și implementează însăși Strategia prin Planurile strategice PAC. Nu văd multă democrație acolo.”

Socialistul italian Paolo De Castro și-a exprimat sprijinul grupului său pentru Acordul Verde, „cu preocupări”, care au fost exprimate și „de colegul Dorfmann”. De Castro a întrebat dacă Burtscher crede că va fi dificil să integreze „reforma PAC, care a început cu o propunere de flexibilitate majoră și delegarea în statele membre și, pe de altă parte, un acord verde care dorește să crească condiționalitatea.” „Ne riscăm să avem o reformă, nu cu fermierii, ci împotriva fermierilor”, a spus el.

Ulrike Müller (Renew Europe) a împărtășit și el preocupările lui Dorfmann. „Avem Planurile Strategice”, a spus ea. „Avem eco-scheme și condiționalitate sporită și spuneți că asta înseamnă că am obținut Green Deal și Farm to Fork în noua reformă a PAC.” „Va exista sprijin real pentru statele membre, astfel încât să avem compatibilitate și transparență în viitoarea PAC?”, a întrebat ea. „Cum vor arăta sistemele de control și verificare în statele membre?” Europarlamentarul ceh Ivan David a spus că „nu am mai rămas cu altă opțiune decât să spun că am aceleași rezerve ca domnul Dorfmann și am aceleași preocupări ca și domnul De Castro”. Deputatul euro-ID a considerat că problemele sunt în mod inerent înrădăcinate în sistem.

Pentru grupul ECR, Zbigniew Kuźmiuk și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că comisarii pentru mediu și sănătate și siguranță alimentară au fost la lansarea celor două strategii, dar nu și comisarul pentru agricultură. “Ce influență va avea DG-ul tău în acest sens?”, l-a întrebat el pe Burtscher. “Cât de mult impact va avea DG AGRI asupra acestor două strategii?” Europarlamentarul polonez a subliniat, de asemenea, necesitatea de a menține veniturile agricultorilor și a dorit să știe dacă vor fi mai mulți bani disponibili în buget. Luke

Ming Flanagan (GUE/NGL) a reiterat același punct. “Toată lumea vorbește despre lipsa de prezență a comisarului pentru agricultură la lansarea celor două strategii”, a declarat europarlamentarul irlandez. “Sunt doar curios ce crede DG-ul despre acest lucru? A fost o greșeală că comisarul Agri nu a putut să apară la ceva care are cuvântul fermă în ea.”

Ca răspuns, Burtscher, care deține un doctorat în drept de la Universitatea Innsbruck (1982), a insistat că „fermierii sunt prezenți” în ambele strategii. A fost de acord cu Dorfmann că întregul lanț valoric trebuie acoperit. „Este vorba despre industrie, angro și consumatori”, a spus el. “Domnul Dorfmann avea dreptate când a spus că cei care vor juca un rol decisiv în ceea ce privește lanțul alimentar în viitor consumatorii.” Burtscher a respins ideea că lipsește „democrație sau legitimitate democratică”. Comisia a depus o comunicare și a fost transmisă „Comitetului Regiunilor, CESE, Parlament și Consiliu”. “Cred că Parlamentul European și COMAGRI nu ar trebui să simtă că au fost umbriți”, a spus el. Austriacul a declarat pentru De Castro că „acestea nu sunt propuneri legislative”. “Acestea sunt comunicările care fac clar clar că există o nevoie”, a spus el. „Solicităm co-legislatorilor, Consiliului și Parlamentului, să participe la acest proces într-un mod cooperant, astfel încât să putem modela agricultura europeană în viitor”, a spus el. Răspunzând lui Müller la întrebarea „Planuri strategice”, el a insistat să fie incluse în lucrare comisarul pentru fermă și DG AGRI. “Suntem doar o parte dintr-un întreg proces complet al executivului în cadrul Comisiei”, a spus el. „S-a decis ca strategia să fie condusă de comisarul care este responsabil pentru Pactul Ecologic European, vicepreședintele” a spus el. Obiectivele ar trebui să fie „defalcate și traduse pentru fiecare stat membru”. „Dacă aveți o parte foarte mare a agriculturii ecologice în statele membre, de exemplu, acestea nu ar trebui să fie tratate în același mod ca și statele membre cu foarte puțin.” Același lucru a fost valabil și pentru utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor. “Situația este, de asemenea, foarte diferită de la un stat membru la altul”, a spus el. „Trebuie să avem o abordare corectă când vine vorba de acești indicatori.”

PIAȚA RAPIȚEI

• Cu un deficit de producție prognozat la numai 16,5 mil tone versus 18,5 mil tone potențial la nivel de Uniune Europeană, amendată și de reducerea cotei de biodiesel în amestecul carburant din cauza prețului energiei, rapița pare a pendula ajutată de complexul ulei de palmier, dar amendată de producția de Canola. Canola astfel exprimată este, de fapt, rapița canadiană, abreviată Canadian Oil Low Acid, pentru că hibridul de rapiță existent în teritoriile canadiene are un nivel foarte scăzut al acidului erucic, dăunător pentru consumul uman.
• Cotația de închidere din 09.06.2020 de pe bursa Euronext s-a cifrat la 378,75 Euro/tonă august, cu un premium în piața românească ce variază de la minus 8 la minus 5, în funcție de cumpărător și poziția acestuia (procesator intern și exportator).

Prezentăm un grafic al prețului la ulei de rapiță în paritatea FOB Rotterdam, pentru o perioadă de un an:

PIAȚA SEMINȚELOR DE FLOAREA SOARELUI

• Caracteristica principală a acestui produs este că nu are o bursă unde se cotează, el fiind un produs preponderant specific european și est-european.
• Orientarea este dată deci de cotațiile uleiului brut din 6 PORTS sau ARAG (adică locul din Europa cu cea mai mare concentrație de fabrici de ulei per zonă, în speță, Amsterdam, Rotterdam, Antwerpen și Gent).
• De asemenea, calculul prețului semințelor se efectuează raportând prețul produsului final, uleiul brut, la costurile fixe și variabile ale unei unități de procesare sub denumirea generică de crush margin, rezultatul acestei matematici descărcate din prețul uleiului brut fiind prețul semințelor ca și parte componentă principală.
• Prețul actual se cifrează între 325-330 USD pe tonă, în funcție de poziția cumpărătorului, procesare internă sau export, însă cotația USD-RON nu este cea mai fericită în aceste zile pentru a veni în suport.
• De exemplu, cotația pentru recolta nouă de ulei brut, în sensul de cerere și ofertă la nivel de Chornomorsk, Ucraina, se cifrează la nivel de cerere de 725 USD vs. ofertă de 710 USD, în comparație cu luna iulie 2020, deci cotație pentru recolta veche de 780 USD cerere, iar oferta de 768 USD /tonă ulei brut.

Prezentăm un grafic comparativ între cotațiile FOB Ucraina și cotațiile 6 PORTS pe o perioadă de un an calendaristic – galben Ucraina, roșu 6 PORTS:

PIAȚA PORUMBULUI

Premise:

• Cu o prognoză de recoltă de circa 13,7 – 14,5 mil tone, România se plasează strategic între cererea comunitară și cea extra-comunitară. Amplasarea portului Constanța face ca accesul la ambele piețe să fie garantat.
• Ucraina prevede o producție de 37 mil tone porumb anul acesta vs. 30 mil tone anul trecut, cu o suprafață de 5,4 mil hectare.
• SUA, și aici avem un fapt desosebit de interesant, prognozează 440 mil tone. Fermierii americani au plantat mai mult cu 9% față de anul trecut, ajungând la cifra de 97 milioane de acri, adica 39,25 mil hectare, cu un randament mediu de 11,2 tone la hectar.
• Africa de Sud prognozează o producție de 15,7 mil tone vs. 11,27 mil tone anul trecut.
• UE27, pentru a proteja interesele europene, a impus o taxă de import de 9,45 euro/tonă pentru porumbul extracomunitar.

Detaliem ținând cont de cele de mai sus:

• ROMÂNIA – potențial de producție mare, însă nu tot are destinație comercială. Tradițional, o mare din producția de porumb ajunge în gospodăriile proprii, pentru consum intern. Cu responsabilitate, analizând numărul de gospodării proprii, ajungem la concluzia că un minim de 40-42% din producție se regăsește în acest consum. Diferența are valoare comercială și se împarte între consumul intern (ferme animale și păsări, procesatori, fabrici de nutrețuri, alcool, etanol, amidon) și export, circa 8,5 – 9 mil tone.
• Fermierii americani au efectuat hedging în ianuarie pe CBOT (Chicago Board of Trade), iar apoi au plantat cu 9% mai mult porumb. La momentul ianuarie 2020, indicația CBOT a fost de 405 c/bushel, un echivalent în Euro a 143,15, iar astăzi cotația CBOT este de 330 c/bushel, echivalent a 118,1 Euro. Diferența dintre momentul Hedging-ului și momentul când vor cumpăra vânzarea în lipsă la expirare este de 25 euro pe tonă, bani pe care îi vor încasa în TOP-ul prețului din piața fizică.
• Piața la momentul actual nu se dezvoltă. Prognozele de recolte bogate, alimentate de vremea care facilitează dezvoltarea recoltelor, la nivel de UE, UKR, RO, USA, țin prețul la un nivel de 140-141 euro /tonă în paritatea CPT Constanța.

Prezentăm un traseu al produsului porumb reflectat în CBOT – Bursa Americană (care reflectă analiza porumbului American), precum și un grafic comparativ între: FOB Ukraina, FOB Texas Golf și destinațiile primare, nord-vestul Europei și Coreea de Sud, pentru recolta veche, firește.

Puteți vedea similitudinea curbelor pentru fiecare dintre cele 4: 2 de origine și 2 de destinație.

Vă invităm să apelați la serviciile noastre de consultanță, informare și facilitare, astfel încât potențialul final al ciclului agricol, mărfurile, să fie securizat și explorat în deplinătatea sa.

Clubul Fermierilor Români anunță lansarea, în premieră, în România, a unui serviciu specializat de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale, adresat fermierilor. Acest serviciu are ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferă atât informații customizate cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local și internațional, prin intermediul unei echipe dedicate de experți analiști.

Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români

”Conform studiului recent realizat de către Clubul Fermierilor Români în rândul membrilor, a rezultat că fermierii au un grad mare de vulnerabilitate în faza de valorificare a recoltelor. Adăugăm în portofoliul nostru activitatea de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale pentru a putea oferi fermierilor membri expertiză și informații specializate, în timp real. Stabilim o premieră în România prin acest tip de serviciu oferit de către o asociație de fermieri, cu scopul de a maximiza și securiza profiturile fermierilor. Susținem interesele fermierilor în dialogul acestora cu partenerii comerciali, pentru încheierea unor contracte reciproc avantajoase.”

Pentru coordonarea acestui nou serviciu de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale, Clubul Fermierilor Români l-a cooptat în echipă pe Cezar Iulian Gheorghe, analist și trader cu o expertiză recunoscută de peste 18 ani pe piața de agribusiness. Comerțul cu cereale are anumite particularități și se bazează pe o serie de reglementări și proceduri care trebuie cunoscute și urmărite, la care se adaugă condițiile contractuale, logistice și de depozitare, care și ele trebuie gestionate și negociate cu maximă atenție.

Cezar Iulian Gheorghe, Expert Analist pentru Comerțul cu Cereale, Clubul Fermierilor Români

”Fermierii nu au întotdeauna acces la informații specializate, în timp util. Interpretarea în mod corect și rapid a acestora poate face diferența în vânzarea și valorificarea recoltei. Pentru analizele noastre folosim instrumente avansate de lucru și urmărim evoluția prețurilor cerealelor pe cele mai importante burse. Realizăm rapoarte detaliate pentru piața națională și internațională, în funcție de nevoia fiecărui fermier. Punem la dispoziția fermierilor un portofoliu extins de opțiuni de desfacere și îi asistăm pe durata întregului proces de contractare și execuție. Invit fermierii să apeleze cu încredere la serviciile noastre de consultanță pentru a putea lua cele mai bune decizii.”

Fermierii interesați să acceseze serviciile de consultanță pentru comerțul cu cereale oferite de Clubul Fermierilor Români (www.cfro.ro) în colaborare cu Cezar Iulian Gheorghe au la dispoziție următoarele date de contact: cereale@cfro.ro, telefon 0749.777.711.

Mesajul lui Florian Ciolacu și Cezar Gheorghe poate fi urmărit aici.

Clubul Fermierilor Români a înaintat autorităților o serie de propuneri spre analiză și adoptare în ceea ce privește irigațiile și seceta pe teritoriul României.

Printre problemele actuale cu care se confruntă România în ceea ce privește irigațiile se numără infrastructura de irigații insuficientă raportată la suprafața de teren care ar trebui sa fie irigată, infrastructura de irigații existentă este învechită, distrusă, nereabilitată și nemodernizată (probleme mari sunt la stațiile de pompare ale ANIF care nu au fost reabilitate/modernizate; canalele de aducțiune apă sunt colmatate), situații în care structura reabilitată / modernizată de către ANIF a cedat la momentul punerii în funcțiune, dar și imposibilitatea ANIF de a furniza apă în mod constant.

Pentru a veni în ajutorul agricultorilor, Clubul Fermierilor Români a propus o serie de soluții cu scopul de a găsi o rezolvare: dispunerea urgentă de către MADR / ANIF a efectuării lucrărilor pentru restaurarea sistemelor de irigații, decolmatarea canalelor prin soluții identificate în funcție de specificul local (de ex.: decolmatare prin escavare a unei porțiuni din canal, ca măsură de moment) și includerea de către ANIF în programul de dragare a tuturor zonelor din țară care se confruntă cu această problemă.

Am semnalat totodată lipsa subvențiilor pentru energia electrică și motorina folosite la irigații, precum și costurile mari de udare și am solicitat acordarea de subvenții, revizuirea costurilor și identificarea unor soluții care să rezolve problemele cu care se confruntă fermierii.

În Monitorul Oficial nr. 443/26.05.2020 s-a publicat Legea nr. 67/26.05.2020 pentru completarea art. 9 din Legea apelor, prin care apa folosită la irigații este gratuită pe perioada stării de urgență și încă 6 luni după încetarea stării de urgență, iar taxele pentru eliberarea avizelor de gospodărire a apelor pentru investițiile în infrastructura de irigații se elimină pe perioada stării de urgență și 6 luni după încetare, iar termenele de eliberare se înjumătățesc.

Mai multe informații referitoare la această lege puteți citi aici.

Ne implicăm activ în identificarea problemelor generate de secetă și găsirea soluțiilor potrivite pentru a sprijini fermierii. În acest sens, am transmis propuneri de completare a inițiativei legislative privind acordarea despăgubirilor în caz de calamitate pentru fermierii afectați de fenomenele meteorologice extreme.

Pe 27 mai, în Camera Deputaților, s-a adoptat și s-a transmis Președintelui României spre promulgare Legea privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru acordarea despăgubirilor producătorilor agricoli afectați de fenomene meteorologice nefavorabile (secetă).

Documentul trimis spre promulgare poate fi consultat aici.

În urma sesizărilor primite de la fermieri, Clubul Fermierilor Români a constatat că societățile agricole organizate în baza Legii nr. 36/1991, sunt exceptate din categoria beneficiarilor eligibili în cadrul Programului IMM Invest.

În acest sens, pentru a veni în sprijinul acestor societăți agricole, am transmis adresă către autoritățile competente prin care am solicitat o analiză privind posibilitatea modificării Programului IMM Invest astfel încât societățile agricole să fie incluse pe lista beneficiarilor eligibili.

Pentru a declanșa procedurile specifice realizării acestei modificări, Clubul Fermierilor Români a transmis adrese cu propunere de modificare a listei beneficiarilor eligibili pentru Programul IMM Invest către Ministerul Finanțelor Publice, FNGCIMM, MADR, Guvern și Președinție și a avut întâlniri directe pe această temă la Guvern (Consilier Premier), Secretar de stat MADR etc.

În urma adresei Clubului, FNCGIMM ne-a transmis răspuns de susținere a propunerii și ne-a direcționat către Ministerul Finanțelor Publice, ca autoritate în măsură să dispună modificarea solicitată.

Lista beneficiarilor programului IMM Invest a fost modificată și, conform OUG 89/2020, aceasta va include și cooperativele agricole și societățile agricole constituite în baza Legii 36/1991.

Textul ordonanței de urgență poate fi consultat în monitorul oficial, la pagina 7, urmărind acest link.

Prețurile mondiale ale materiilor prime alimentare au scăzut cu 3,4% în aprilie 2020, comparativ cu luna precedentă, atingând cel mai scăzut nivel din ianuarie 2019, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

În indicele prețurilor la alimente, publicat pe 7 mai, organismul internațional a declarat că a treia scădere la rând s-a datorat în mare parte “mai multor efecte negative asupra piețelor alimentare internaționale care decurg din pandemia COVID-19. Scăderea prețurilor cerealelor a fost limitată, dar toate celelalte sectoare, în special zahărul, au înregistrat scăderi semnificative. Cerealele au scăzut marginal față de o lună mai devreme, dar au crescut cu 2,4% față de aprilie 2019. Grâul a crescut cu 2,5% pe lună din cauza rapoartelor conform cărora cota de export a Rusiei de șapte milioane de tone pentru restul anului de comercializare, care se încheie la 30 iunie, a fost îndeplinită. Orezul a crescut cu 7,2% într-o lună, pe restricțiile temporare de export și blocaje logistice în unele țări exportatoare, deși oficialii de la agenția de la Roma a spus că “creșterile au fost plafonate de facilitarea & eventuala abrogare a limitelor de export, și anume în Vietnam, spre sfârșitul lunii.” Porumbul a scăzut pentru a treia lună de funcționare, datorită disponibilităților mari de export, “completate de culturi legumicole nou recoltate în America de Sud”, împreună cu cererea slabă de etanol. Uleiul vegetal a scăzut cu 5,2% la cel mai scăzut nivel din august 2019, cu ulei de palmier, soia și rapiță în scădere, deși prețurile uleiului de floarea soarelui au crescut. Uleiul de palmier a fost afectat de scăderea prețurilor țițeiului și cererea lentă din sectorul produselor alimentare și de combustibil din cauza pandemiei. Acesta a fost, de asemenea, lovit de o producție mai mare decât se aștepta în Malaezia. Uleiul de soia si rapiță a scăzut din cauza cererii mai mici, în timp ce soia a fost, de asemenea, afectată. Prețurile floarea soarelui au crescut la “cererea fermă de import pe fondul temerilor legate de înăsprirea livrărilor exportabile”, a declarat FAO.

În sectorul produselor lactate, prețurile la nivel mondial au scăzut cu 3,6% față de luna martie, a doua scădere consecutivă, ajungând la un nivel cu 8,8% mai mic decât în aprilie 2019. Scăderile la lapte praf degresat și lapte integral (ambele cu scăderi de peste 10%) reflectă disponibilitatea sporită a exporturilor și creșterea stocurilor, cu o cerere slabă la export. FAO a subliniat că producția de lapte este în creștere în emisfera nordică, așa este normal în această perioadă a anului, în timp ce cererea de la restaurante și producătorii de produse alimentare este mai mică.

Prețurile brânzeturilor, în schimb, au revenit “moderat”, potrivit organizației internaționale, din cauza livrărilor spot limitate din Oceania, pe fondul scăderii sezoniere a producției.

Prețurile la carne au scăzut cu 2,7% față de luna martie, a patra reducere consecutivă. Recuperarea cererii de import în China nu a fost suficientă pentru a compensa achizițiile mai mici ale altor țări din cauza pandemiei, cu probleme logistice și scăderea bruscă a cererii de servicii alimentare. În ciuda reducerii procesării din cauza deficitului de forță de muncă, pierderea vânzărilor de restaurante a însemnat creșterea stocurilor și disponibilitatea exporturilor.

Zahărul a scăzut cu 14,6% într-o lună, a doua scădere consecutivă, în principal din cauza scăderii prețului țițeiului. FAO explică faptul că prețurile mai mici ale combustibililor înseamnă că mai mult zahăr este utilizat de prelucrători pentru alimente, mai degrabă decât etanol, ceea ce a însemnat cantități mai mari au fost disponibile pentru export. Efectul blocajelor asupra cererii a exacerbat situația.

Întregul raport FAO poate fi consultat în limba engleză aici: www.fao.org/worldfoodsituation/foodpricesindex/en/