Propuneri de modificare intervenții PNS

Clubul Fermierilor Români, ca parte activă a subgrupurilor de lucru aferente discuțiilor privind Planul Național Strategic, a transmis către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale o serie de sugestii de modificare a unor intervenții propuse în cadrul Planului Național Strategic, supus dezbaterii publice, după cum urmează:

I. GAEC 7 - Rotația culturilor pe terenul arabil, cu excepția culturilor care cresc sub apă

Conform propunerii venite din partea Franței în ceea ce privește zona de condiționalitate, considerăm că în perioada 2023-2027 pot fi propuse practici durabile care pot atinge cel puțin în aceeași măsură obiectivele GAEC 7 prin aplicarea unei scheme de echivalare pentru fermele specializate în culturi de câmp.

Propunerea noastră vizează o schemă care se bazează pe acoperirea solului în timpul iernii, aspect care reprezintă subiectul unui certificat emis de o entitate independentă care îndeplinește cerinţele standardelor europene. România poate să adopte o schemă similară pentru culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui.

II. GAEC 8 - Fără sol gol (de exemplu, reziduuri, acoperire verde sau culturi de iarnă).

Solictăm să fie precizată definiția pârloagei, care să includă perioada în care nu poate fi utilizată suprafața respectivă pentru scopuri de cultivare și bunele practici care trebuie aplicate pentru menținerea sa în bună stare. Menționăm că, în condițiile rezervei de buruieni și de dăunători din România, lăsarea în pârloagă a unor suprafețe poate avea un efect negativ asupra mediului, infestând zonele cultivate adiacente și sporind necesitatea aplicării unor tratamente cu produse fitosanitare.

De asemenea, solicităm ca orice suprafață neproductivă sub forma unor perdele forestiere limitrofe (adiacente) parcelelor agricole, respectiv orice suprafață înierbată sau acoperită cu arbuști, aferentă oricărui dig, pârâu, canal de desecare sau de irigații, limitrofe (adiacente) parcelelor agricole, care aparțin unor instituții ale statului să poată fi incluse la nivel de pondere în declarația fermierilor limitrofi.

III. SMR 2 - Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole

Propunem modificarea cantității maxime de azot provenite din îngrăşăminte chimice, conform documentului atașat.

IV. Eco-schema - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil

1. Modificarea celei de-a treia condiții generale, după cum urmează: Trebuie să cultive pe minim 5% din totalul terenului arabil declarat, culturi anuale bogate în proteină vegetală/leguminoase, fixatoare de azot, care se pot recolta, precum: cartof, soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene, rapiță, floarea-soarelui sau culturi fixatoare de carbon, precum sorgul, în zonele în care potențialul agricol pentru culturile proteice este scăzut.

Cartoful beneficiază de o pondere importantă de proteină generată pentru producția medie la hectar. De asemenea, susținem păstrarea culturilor de rapiță și floarea-soarelui în cadrul acestei condiții, strict pentru a putea oferi șanse de accesare a eco-schemei unui număr cât mai mare de fermieri din zonele secetoase.

2. Modificarea primei condiții specifice, după cum urmează: Trebuie să aloce peste 3% din terenul arabil pentru elementele neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă) sau zonă împădurită (fără limită impusă la nivel de dimensiune). Considerăm oportun să oferim fermierilor această flexibilitate, astfel încât să poată stabili singuri în funcție de specificul zonei care sunt cele mai optime dimensiuni la nivelul propriei ferme pentru a le încadra ca element neproductiv sau zonă împădurită.

3. Modificarea celei de-a treia condiții specifice, după cum urmează: Să practice o tehnologie de agricultură de tip conservativ – “No tillage sau minimum tillage” pe cel puțin 50% din suprafața exploatației, caz în care, este eligibilă toată suprafața exploatată.

4. Modificarea celei de-a patra condiții specifice, după cum urmează: Să aplice practica de fertirigare rațională sau fertilizare fazială fracționată a azotului. Acest demers va permite și fermierilor care își desfășoară activitatea în zone fără infrastructură de irigații să contribuie la obiectivele cantitative ale strategiilor de durabilitate prin aplicarea rațională a îngrășămintelor și reducerea pierderilor și a poluării difuze a apelor.

5. Adăugarea unei a cincea condiții specifice, după cum urmează: Să practice agricultura de precizie, pe baza cartării agro-chimice și a unui plan de management al nutrienților, utilizarea unor abordări inovatoare pentru a minimiza pierderile de nutrienți (de exemplu: rate variabile de fertilizare, introducerea în tehnologia de fertilizare a unui stabilizator de azot menit să protejeze mediul înconjurător prin reducerea nivelului de nitrați supuși levigării și sincronizarea curbei de consum a azotului cu disponibilitatea acestuia pentru plantele de cultură, utilizarea de produse care conțin azot cu eliberare lentă etc.).

V. Intervenția -  Culturi verzi

Propunem următoarele modificări privind cerințele specifice fișei de intervenție:  

1. Adăugarea culturilor de secară și hrișcă în cadrul intervenției.

2. Semănarea culturilor verzi până la 31 octombrie, iar încorporarea/distrugerea culturilor până la 30 mai (cu precizarea că nu se dorește realizarea în acel an a unei conversii către agricultura ecologică), cu obligativitatea menținerii sale pe o perioadă minimă de 12 săptămâni de la răsărire (fiind permisă fertilizarea starter pentru a asigura dezvoltarea rapidă a culturii și implicit a capacității sale de a capta azotul rezidual).

3. Distrugerea culturii verzi prin intermediul următoarelor metode: mecanic, îngheț sau erbicidare, pentru a permite menținerea umidității în sol (conform regulamentelor europene aflate în vigoare, erbicidarea nu este interzisă după perioada minimă de menținere, dacă scopul este pregătirea terenului pentru înființarea culturii principale de primăvară).

VI. Zonele cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice

Propunem analizarea UAT-urilor care întrunesc criteriile biofizice pentru delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale, conform celor menționate în cadrul Anexei III, din Regulamentul UE nr. 1305/2013.

În cadrul criteriului Secetă, propunem realizarea raportului dintre precipitațiile anuale și evapotranspirația potențială anuală să fie efectuată în cadrul fenofazelor, la nivelul terenului arabil sau a culturilor aferente. În acest sens, vom reveni în scurt timp și cu o propunere de hartă relevantă conform celor menționate anterior, pe baza indiciilor și datelor meteorologice furnizate de către ANM.

Adresa transmisă către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate fi consultată mai jos.