Consiliul Agrifish – măsuri pentru susținerea sectorului agroalimentar

Miniștrii agriculturii și pescuitului europeni au solicitat executivului UE să introducă măsuri “coordonate și specifice” pentru a atenua impactul COVID-19 asupra sectoarelor agroalimentar și al pescuitului în cadrul conferinței video organizate de Președinția croată, pe 25 martie 2020. În timpul dezbaterii “informale” de 4 ore, delegațiile au reiterat faptul că oferta de alimente de înaltă calitate va continua neîntreruptă în timpul crizei. Delegațiile ghidate de către Ministrul croat al Agriculturii, Marija Vučković din Zagreb, care a fost lovit de un cutremur în cursul week-end-ului, au organizat un schimb de opinii cu privire la măsurile deja luate, precum și la cele planificate la nivel național și european pentru a contracara impactul virusului asupra sectoarelor respective. În urma dezbaterii, susținută de o imagine de ansamblu a președinției de 51 de pagini a situației, actualul președinte al Consiliului a declarat că pentru a asigura funcționarea normală a lanțului de aprovizionare cu alimente, este esențial să se identifice obstacolele critice cauzate de COVID-19, invocând unele dintre punctele cum ar fi restricțiile în circulația mărfurilor, modificările modelelor de consum și în funcționarea sistemelor de producție agroalimentară. Ea a subliniat de asemenea lipsa forței de muncă “din cauza închiderii granițelor, a cerințelor privind distanța socială, a izolării obligatorii sau a carantinei”.

O serie de delegații, inclusiv Irlanda, Franța, Portugalia, Cipru, Lituania, Romania & Polonia, solicită implementarea întregii game de măsuri în legătură cu plasa de siguranță prevăzută în Regulamentul privind organizarea pieței comune (1308/2013) pe o bază sectorială, precum și măsuri excepționale în temeiul articolelor 219 și 221. “Impactul pe termen mediu și lung al COVID-19 este dificil de modelat, dar ne putem aștepta ca acesta să fie sever și de lungă durată”, a declarat ministrul irlandez Michael Creed, susținând ideea unui “Grup de lucru special al experților … pentru a analiza pe deplin opțiunile disponibile.” Italianca Teresa Bellanova a emis o adresă de apel pentru “acțiunea comună europeană” & nevoia de “curaj și viziune” pentru a reacționa la urgență și “pentru a pune în aplicare acțiuni niciodată imaginate înainte.” În timp ce țara sa se luptă să limiteze răspândirea virusului, ea a făcut un caz pentru o “strategie de intervenție comună, care se uită la diferite scenarii pe termen scurt, mediu și lung”, recunoscând că “instrumentele activate în trecut în fața dezastrelor naturale sau a crizei pieței nu au fost suficiente”. Într-un document detaliat “care urmează să fie difuzat în curând”, Roma ar dori un “program agricol extraordinar” care urmează să fie finanțate în afara PAC, un “Fond comun extraordinar” pentru a ajuta la depozitarea privată și ajutor suplimentar pentru a ajuta pe cei săraci și cei mai nevoiași.

Integritatea pieței unice a fost esențială (FR, IE, LU, PT, DK, IT, LT, NL, BE, RO & PL), ministrul francez Didier Guillaume descriind-o ca fiind “primordială”. Romain Schneider din Luxemburg a reiterat acest sentiment, declarând că este “deosebit de important în ceea ce privește transportul animalelor vii, care ar trebui să beneficieze de proceduri rapide la controalele la frontiera UE”. El a îndemnat de asemenea împotriva închiderii granițelor, deoarece aproape 8% din terenurile agricole administrate de fermierii țării sale se află de cealaltă parte a graniței, în timp ce libera circulație a lucrătorilor sezonieri între țări a fost de asemenea vitală. Jennie Nilsson din Suedia a declarat că funcționarea pieței interne este “esențială” pentru viitor, îndemnând la combaterea barierelor din calea comerțului, în special a fluxului de bunuri și a personalului calificat între statele membre. Ea a ridicat, de asemenea, preocupări legate de bunăstarea animalelor în timpul transportului de animale vii. Un punct preluat de Mogens Jensen din Danemarca, care a cerut capitalelor naționale să faciliteze trecerea frontierei prin stabilirea “benzilor verzi” și să asigure un “proces bun pentru produsele alimentare, animalele vii și alte bunuri”.

Între timp, ministrul olandez Carola Schouten a cerut includerea “tuturor materiilor prime agricole, furajelor și cerealelor alimentare în acordul prioritar al UE privind transportul pe coridorul verde”. El a spus că sub-sectoarele, cum ar fi cartofii pentru prelucrare, rața, lactatele și sectoarele de flori au fost lovite cel mai greu în Olanda. Cererea de flori, pomi fructiferi și plante în ghiveci în și în afara UE a scăzut cu 80%, politicianul Uniunii Creștine a spus colegilor, făcând un caz de a “aplica posibile măsuri în temeiul Regulamentului OCP în sectorul horticulturii.” Belgia se confruntă cu o soartă similară, ministrul Hilde Crevits subliniind că “a fost necesară o reacție rapidă pentru sectorul horticulturii și cartofilor”, promițând să furnizeze Comisiei date privind “sectoarele cele mai afectate” ale țării. Schouten a declarat că pandemia ar trebui considerată forță majoră, cerând flexibilitate maximă pentru a deroga de la cerințele prevăzute de normele UE actuale, cum ar fi controalele la fața locului care nu pot fi îndeplinite. Crezul Irlandei & Andrius Palionis (LT) au susținut această abordare, ambii insistând că nu ar trebui să existe sancțiuni pentru beneficiarii care sunt “în imposibilitatea de a pune în aplicare toate obligațiile lor.”

Guillaume face presiuni pentru un “răspuns robust, rapid și concertat la nivel european, pentru a păstra veniturile fermierilor și pescarilor”. Parisul nu va “renunța”, deoarece este “indispensabil ca UE să fie pe deplin conștientă de riscurile implicate și să ia decizia adecvată pentru a face față gravității situației”. Varșovia caută asistență din partea bugetului UE – rezerva de criză agricolă – care solicită despăgubiri pentru sectoarele afectate în special de efectele pandemiei. Anna Moskwa, de la Ministerul Navigației Maritime și Interioare, a solicitat, de asemenea, deschiderea intervenției publice pentru piețele laptelui și cărnii de vită și extinderea listei de produse care fac obiectul măsurii pieței. Elisabeth Köstinger din Austria a cerut Comisiei “să se pregătească cât mai repede posibil pentru măsuri care să stabilizeze piața pentru a evita denaturările iminente ale pieței”. Ea a insistat asupra “solidarității europene”, afirmând că blocul comunitar trebuie “să mențină cel mai înalt grad posibil în libera circulație a bunurilor și serviciilor, în special pentru forța de muncă calificată și lucrătorii sezonieri din sectorul agricol”.

Alții au sprijinit o mai mare flexibilitate în implementarea normelor privind ajutoarele de stat (FR, CZ, FI, CY, BE, PL & CY), ministrul cipriot Costas Kadis subliniind necesitatea de a considera că bugetele naționale au fost “supuse unui stres fără precedent din toate sectoarele economiei”. Unele delegații LU, FI, PL, PT, IE, BE, RO & CZ au sugerat simplificarea procedurilor și derogarea de la cerințele de control în mai multe sisteme, de exemplu, reducerea/eliminarea controalelor la fața locului. Ministrul ceh Miroslav Toman este în căutarea pentru o “ajustare a ratei … astfel încât numărul lor să fie limitat la minimul absolut posibil.” Pledând pentru o abordare flexibilă și pragmatică în ceea ce privește normele PAC, Stockholm a subliniat, de asemenea, necesitatea adaptării cerințelor pentru controalele la fața locului. CZ, RO & PT caută flexibilitate în adaptarea normelor naționale pentru punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală, acestea din urmă căutând derogări privind măsurile “în cadrul ambilor piloni ai PAC”. Miniștrii de la FI, PT, PL, IT, BE, IE, RO & NL împins pentru “mai devreme & mai mare” plățile agricole avansate, cu Schouten spunând că “ar trebui să fie posibil pentru a începe plățile în avans de la 1 iulie.” Toman (CZ) solicită derogări de la anumite condiții pentru înverzirea plăților și sprijin voluntar cuplat pentru sectoarele sensibile pentru a asigura securitatea alimentară, colegul său Jari Leppä (FI) căutând o anumită flexibilitate pentru normele de ecologizarea, de exemplu, “producția de furaje în zona de focalizare ecologică”. Nilsson (SE) apreciază diferitele măsuri luate până în prezent, dar subliniază că orice măsuri care au un impact bugetar în această perioadă de criză ar trebui să fie limitate în timp și în domeniul de aplicare, invitând Comisia să continue să monitorizeze situația pieței. Colega ei daneză a declarat că orice instrument utilizat ar trebui să îi ajute pe “cei care au cea mai mare nevoie pe baza unor criterii obiective și a egalității de tratament”. Între timp, CZ & SE sunt în favoarea unei perioade de tranziție a PAC de 2 ani, în timp ce Belgia a declarat că ar fi “de dorit” să se revizuiască durata normelor tranzitorii.

Ca răspuns, Miniștrii agriculturii și pescuitului europeni au solicitat executivului UE să introducă măsuri “coordonate și specifice” pentru a atenua impactul COVID-19 asupra sectoarelor agroalimentar și al pescuitului în cadrul conferinței video organizate de Președinția croată. În timpul dezbaterii “informale” de 4 ore, delegațiile au reiterat faptul că oferta de alimente de înaltă calitate va continua neîntreruptă în timpul crizei. Delegațiile ghidate de către Ministrul croat al Agriculturii, Marija Vučković din Zagreb ,care a fost lovit de un cutremur în cursul week-end-ului, au organizat un schimb de opinii cu privire la măsurile deja luate, precum și la cele planificate la nivel național și european pentru a contracara impactul virusului asupra sectoarelor lor respective. În urma dezbaterii, susținută de o imagine de ansamblu a președinției de 51/2 pagini a situației, actualul președinte al Consiliului a declarat că pentru a asigura funcționarea normală a lanțului de aprovizionare cu alimente, este esențial să se identifice obstacolele critice cauzate de COVID-19, invocând unele dintre punctele cum ar fi restricțiile în circulația mărfurilor, modificările modelelor de consum și în funcționarea sistemelor de producție agroalimentară. Ea a subliniat de asemenea lipsa forței de muncă “din cauza închiderii granițelor, a cerințelor privind distanța socială, a izolării obligatorii sau a carantinei”.

O serie de delegații, inclusiv Irlanda, Franța, Portugalia, Cipru, Lituania, Romania & Polonia, solicită implementarea întregii game de măsuri in legătură cu plasa de siguranță prevăzută în Regulamentul privind organizarea pieței comune (1308/2013) pe o bază sectorială, precum și măsuri excepționale în temeiul articolelor 219 și 221. “Impactul pe termen mediu și lung al COVID-19 este dificil de modelat, dar ne putem aștepta ca acesta să fie sever și de lungă durată”, a declarat ministrul irlandez Michael Creed, susținând ideea unui “Grup de lucru special al experților … pentru a analiza pe deplin opțiunile disponibile.” Italianca Teresa Bellanova a emis o adresă de apel pentru “acțiunea comună europeană” & nevoia de “curaj și viziune” pentru a reacționa la urgență și “pentru a pune în aplicare acțiuni niciodată imaginate înainte.” În timp ce țara sa se luptă să limiteze răspândirea virusului, ea a făcut un caz pentru o “strategie de intervenție comună, care se uită la diferite scenarii pe termen scurt, mediu și lung”, recunoscând că “instrumentele activate în trecut în fața dezastrelor naturale sau a crizei pieței nu au fost suficiente”. Într-un document detaliat “care urmează să fie difuzat în curând”, Roma ar dori un “program agricol extraordinar” care urmează să fie finanțate în afara PAC, un “Fond comun extraordinar” pentru a ajuta la depozitarea privată și ajutor suplimentar pentru a ajuta pe cei săraci și cei mai nevoiași.

Integritatea pieței unice a fost esențială (FR, IE, LU, PT, DK, IT, LT, NL, BE, RO & PL), ministrul francez Didier Guillaume descriind-o ca fiind “primordială”. Romain Schneider din Luxemburg a reiterat acest sentiment, declarând că este “deosebit de important în ceea ce privește transportul animalelor vii, care ar trebui să beneficieze de proceduri rapide la controalele la frontiera UE”. El a îndemnat de asemenea împotriva închiderii granițelor, deoarece aproape 8% din terenurile agricole administrate de fermierii țării sale se află de cealaltă parte a graniței, în timp ce libera circulație a lucrătorilor sezonieri între țări a fost de asemenea vitală. Jennie Nilsson din Suedia a declarat că funcționarea pieței interne este “esențială” pentru viitor, îndemnând la combaterea barierelor din calea comerțului, în special a fluxului de bunuri și a personalului calificat între statele membre. Ea a ridicat, de asemenea, preocupări legate de bunăstarea animalelor în timpul transportului de animale vii. Un punct preluat de Mogens Jensen din Danemarca, care a cerut capitalelor naționale să faciliteze trecerea frontierei prin stabilirea “benzilor verzi” și să asigure un “proces bun pentru produsele alimentare, animalele vii și alte bunuri”.

Între timp, ministrul olandez Carola Schouten a cerut includerea “tuturor materiilor prime agricole, furajelor și cerealelor alimentare în acordul prioritar al UE privind transportul pe coridorul verde”. El a spus că sub-sectoarele, cum ar fi cartofii pentru prelucrare, rața, lactatele și sectoarele de flori au fost lovite cel mai greu în Olanda. Cererea de flori, pomi fructiferi și plante în ghiveci în și în afara UE a scăzut cu 80%, politicianul Uniunii Creștine a spus colegilor, făcând un caz de a “aplica posibile măsuri în temeiul Regulamentului OCP în sectorul horticulturii.” Belgia se confruntă cu o soartă similară, ministrul Hilde Crevits subliniind că “a fost necesară o reacție rapidă pentru sectorul horticulturii și cartofilor”, promițând să furnizeze Comisiei date privind “sectoarele cele mai afectate” ale țării. Schouten a declarat că pandemia ar trebui considerată forță majoră, cerând flexibilitate maximă pentru a deroga de la cerințele prevăzute de normele UE actuale, cum ar fi controalele la fața locului care nu pot fi îndeplinite. Crezul Irlandei & Andrius Palionis (LT) au susținut această abordare, ambii insistând că nu ar trebui să existe sancțiuni pentru beneficiarii care sunt “în imposibilitatea de a pune în aplicare toate obligațiile lor.”

Guillaume face presiuni pentru un “răspuns robust, rapid și concertat la nivel european, pentru a păstra veniturile fermierilor și pescarilor”. Parisul nu va “renunța”, deoarece este “indispensabil ca UE să fie pe deplin conștientă de riscurile implicate și să ia decizia adecvată pentru a face față gravității situației”. Varșovia caută asistență din partea bugetului UE – rezerva de criză agricolă – care solicită despăgubiri pentru sectoarele afectate în special de efectele pandemiei. Anna Moskwa, de la Ministerul Navigației Maritime și Interioare, a solicitat, de asemenea, deschiderea intervenției publice pentru piețele laptelui și cărnii de vită și extinderea listei de produse care fac obiectul măsurii pieței. Elisabeth Köstinger din Austria a cerut Comisiei “să se pregătească cât mai repede posibil pentru măsuri care să stabilizeze piața pentru a evita denaturările iminente ale pieței”. Ea a insistat asupra “solidarității europene”, afirmând că blocul comunitar trebuie “să mențină cel mai înalt grad posibil în libera circulație a bunurilor și serviciilor, în special pentru forța de muncă calificată și lucrătorii sezonieri din sectorul agricol”.

Alții au sprijinit o mai mare flexibilitate în implementarea normelor privind ajutoarele de stat (FR, CZ, FI, CY, BE, PL & CY), ministrul cipriot Costas Kadis subliniind necesitatea de a considera că bugetele naționale au fost “supuse unui stres fără precedent din toate sectoarele economiei”. Unele delegații LU, FI, PL, PT, IE, BE, RO & CZ au sugerat simplificarea procedurilor și derogarea de la cerințele de control în mai multe sisteme, de exemplu, reducerea/eliminarea controalelor la fața locului. Ministrul ceh Miroslav Toman este în căutarea pentru o “ajustare a ratei … astfel încât numărul lor să fie limitat la minimul absolut posibil.” Pledând pentru o abordare flexibilă și pragmatică în ceea ce privește normele PAC, Stockholm a subliniat, de asemenea, necesitatea adaptării cerințelor pentru controalele la fața locului. CZ, RO & PT caută flexibilitate în adaptarea normelor naționale pentru punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală, acestea din urmă căutând derogări privind măsurile “în cadrul ambilor piloni ai PAC”. Miniștrii de la FI, PT, PL, IT, BE, IE, RO & NL împins pentru “mai devreme & mai mare” plățile agricole avansate, cu Schouten spunând că “ar trebui să fie posibil pentru a începe plățile în avans de la 1 iulie.” Toman (CZ) solicită derogări de la anumite condiții pentru înverzirea plăților și sprijin voluntar cuplat pentru sectoarele sensibile pentru a asigura securitatea alimentară, colegul său Jari Leppä (FI) căutând o anumită flexibilitate pentru normele de ecologizarea, de exemplu, “producția de furaje în zona de focalizare ecologică”. Nilsson (SE) apreciază diferitele măsuri luate până în prezent, dar subliniază că orice măsuri care au un impact bugetar în această perioadă de criză ar trebui să fie limitate în timp și în domeniul de aplicare, invitând Comisia să continue să monitorizeze situația pieței. Colega ei daneză a declarat că orice instrument utilizat ar trebui să îi ajute pe “cei care au cea mai mare nevoie pe baza unor criterii obiective și a egalității de tratament”. Între timp, CZ & SE sunt în favoarea unei perioade de tranziție a PAC de 2 ani, în timp ce Belgia a declarat că ar fi “de dorit” să se revizuiască durata normelor tranzitorii.

Ca răspuns, comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski, a declarat că “ne confruntăm cu o criză fără precedent”, exprimându-și recunoștința față de “fermierii și producătorii noștri pentru munca lor continuă, în ciuda dificultăților și presiunii crescânde”. “Asigurarea securității alimentare [pentru 500 de milioane de cetățeni ai UE] și un lanț eficient de aprovizionare cu alimente pe întregul continent rămâne una dintre prioritățile Comisiei”, a subliniat el. Fostul membru al Curții de Conturi Europene (2016-2019) s-a referit la Inițiativa de investiții de răspuns Corona pentru a direcționa investițiile publice europene în valoare de 37 de miliarde EUR pentru a face față crizei COVID-19. El a reamintit măsurile adoptate de Comisie pentru a sprijini sectorul agroalimentar de la începutul crizei, inclusiv    prelungirea cu o lună a termenului de depunere a cererii de plăți directe și alte măsuri legate de zona și animale (15 iunie, în loc de 15 mai), o piață unică funcțională și un flux continuu de produse alimentare în întreaga uniune prin crearea de “benzi verzi” (puncte cheie de trecere a frontierei desemnate, controale care nu depășesc 15 minute) pentru toate produsele inclusiv    agroalimentare. Acesta s-a referit la creșterea ajutorului de stat (în cadrul temporar nou adoptat privind ajutoarele de stat), prin care agricultorii pot beneficia în prezent de un ajutor maxim de 100 000 EUR per exploatație, în timp ce pentru societățile active în prelucrarea și comercializarea produselor agricole, pragul este stabilit la 800 000 EUR. Suma poate fi suplimentată cu ajutorul De Minimis, care poate fi acordat fără aprobarea prealabilă a Comisiei. “Aceste vremuri dificile au arătat reziliența lanțului nostru de aprovizionare cu alimente, care continuă să ofere europenilor alimente de înaltă calitate și sigure”, a subliniat comisarul polonez, angajându-se să urmărească situația “în strânsă legătură cu statele membre”, și exprimându-și disponibilitatea “de a lua măsuri suplimentare atunci când este necesar”. Virginijus Sinkevičius, responsabil mediu și pescuit, a prezentat situația din sectorul pescuitului și acvaculturii, în timp ce Secretarul General al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, a efectuat o intervenție la începutul sesiunii. Președinția va lua “câteva zile pentru a rezuma rezultatul reuniunii”, și împreună cu Comisia, va “evalua și decide cu privire la măsurile suplimentare care trebuie luate.”