Știri

COPA-COGECA și CEJA despre criza Covid-19

Criza COVID-19 conduce deja la consecințe dramatice pentru alimente și agricultură în UE, piețele fiind distorsionate, iar locurile de muncă și securitatea alimentară amenințate, potrivit Copa-Cogeca. Reprezentanții sectorului agricol au subliniat modul în care piețele au fost afectate de o schimbare dramatică a cererii, împreună cu controale care fac funcționarea dificilă, în special la nivel transfrontalier, într-o analiză de 41 de pagini care a circulat în rândul miniștrilor la Consiliul AGRIFISH din 25 martie.

În timpul intervenției sale, secretarul general COPA-COGECA, Pekka Pesonen, a descris efectul pandemiei ca “ducând la consecințe dramatice în zonele rurale, cele mai afectate ale Uniunii”, cu “efecte rapide și negative asupra principalelor produse agricole și din zona silviculturii”. Criza pune în pericol piața unică și piețele internaționale, putând afecta lanțurile de aprovizionare, locurile de muncă și securitatea alimentară. “Toate măsurile care pot proteja și garanta funcționarea activității agricole și lanțul său valoric trebuie introduse”, a insistat el, argumentând “sprijinul de urgență pentru sectoarele agricole și agroturismului din afara bugetului agricol”.

În lucrare, Copa-Cogeca analizează impactul crizei asupra sectoarelor individuale. În produsele lactate, ei spun că, în timp ce piața “a rămas relativ calmă, există deja mai multe semne potențial perturbatoare”. Pentru unii procesatori este dificil să găsească puncte de vânzare alternative, pentru că și-au pierdut unele dintre canalele lor obișnuite. “Este clar că sectorul are nevoie de o serie de opțiuni pentru a face față schimbării comportamentului consumatorilor”, spun lobbyiștii, sugerând că stocarea privată ar putea fi “necesară pentru a ajuta la ameliorarea unora dintre presiunile pieței”. “Vânzările curente sunt sub medie cu cel puțin 60-70%”, subliniază ei. “Costurile de producție nu pot fi acoperite și planificarea viitoarelor cicluri de producție este în așteptare.” “Având în vedere că sectorul nu dispune de măsuri specifice ale Organizării piețelor unice pentru gestionarea crizelor, ar trebui găsite măsuri alternative de sprijin, inclusiv măsuri de promovare”, declară aceștia. În fructe și legume, după un vârf inițial, “piața a slăbit și prețurile sunt în scădere”. “Închiderile din sectorul HORECA au creat o situație critică în aceste servicii alimentare specializate”, explică aceștia. Vinul și uleiul de măsline suferă de o “contracție a consumului intern, litigiile comerciale în curs de desfășurare, încetinirea exporturilor, preocupările cu privire la accesul la muncă și continuarea crizei COVID-19 riscă să creeze un exces de vin și ulei de măsline în perioada premergătoare anului de comercializare a recoltei următoare”. Acest lucru ar putea însemna o scădere semnificativă a prețului vinului în lunile următoare.

Sectorul cărnii a fost afectat de o scădere dramatică a consumului în afara locuinței, din cauza închiderii serviciilor alimentare. Cu toate acestea, “cererea de produse procesate pentru supermarket este mare”, subliniază reprezentanții Copa-Cogeca. Atenția se muta la produsele precum carnea tocată, în loc să reducă valori mai mari sau produse de sezon, cum ar fi mielul”. Ei notează că “în Spania și Portugalia, cererea de purcei aproape a dispărut”. Cu toate acestea, retailerii si măcelarii au câștigat o anumită cotă de piață”, spun ei. “Importurile UE de reduceri de mare valoare, în special de carne de vită, trebuie revizuite”, în opinia Copa-Cogeca, care subliniază, de asemenea, necesitatea unor controale rapide la frontieră pentru transportul animalelor vii, din motive de bunăstare. Acestea solicită statelor membre să considere toate medicamentele de uz veterinar ca fiind produse esențiale, serviciile conexe calificându-se, de asemenea, ca fiind esențiale.

În sectorul cerealelor și semințelor oleaginoase, creșterea cererii consumatorilor de produse din grâu, cum ar fi făina, pâinea și pastele, are un efect asupra industriei de prelucrare, de exemplu, a cererii de la mori de materii prime, spun ei. Pentru sectorul zahărului, care a avut trei ani de criză și se confruntă acum cu impactul suplimentar al COVID-19, Copa-Cogeca solicită ca toate măsurile excepționale disponibile, cum ar fi plasele de siguranță, ajutorul pentru depozitarea privată și garanțiile la import să fie mobilizate… pentru a preveni orice altă disfuncționalitate devastatoare a pieței”.

Silvicultura suferea deja de probleme cu dăunătorii, gândacul de scoarță provocând “daune economice considerabile”.

“COVID-19 ar putea avea consecințe grave și mai mari pentru sectorul forestier”, potrivit organizației agricole. “În mod justificat, șoferii de camioane au unele probleme de sănătate”, continuă ei. “Conducătorii auto care transportă alimente și materii prime pentru furaje au nevoie de echipament de protecție, precum și măsuri pentru a le furniza documentația relevantă care să împiedice controalele la frontieră și poliția locală să interzică transportul mărfurilor către destinația dorită”. Copa-Cogeca descrie COVID-19 ca fiind “un plus devastator la dificultățile în curs de desfășurare în comerțul internațional.” “Blocul trebuie să-și mențină comerțul în curs, atât pe plan intern, cât și extern, monitorizând în același timp evoluțiile din fiecare dintre sectoarele produselor agricole ale UE”, declară aceștia. Agricultura se confruntă deja cu unele “provocări majore de ocupare a forței de muncă”, care Copa-Cogeca se așteaptă să continue “pe parcursul următoarelor câteva săptămâni.” “Cel mai probabil vor exista deficite de forță de muncă din cauza restricțiilor privind circulația persoanelor, închiderea granițelor naționale și consecințele indirecte ale măsurilor naționale necoordonate”, adaugă aceștia. “Fermierii din UE depind din ce în ce mai mult de lucrătorii sezonieri care oferă asistență valoroasă în perioadele de vârf de plantare, tăiere și recoltare sau pentru alte activități legate de exploatație.” Copa-Cogeca solicită, de asemenea, o decizie rapidă cu privire la regulamentul de tranziție, “pentru a se asigura că agricultorii au o tranziție lină și stabilă de la PAC din acest an la cea de anul viitor”. Ei doresc să vadă o tranziție de doi ani, mai degrabă decât un an, cum a propus Comisia. Pe termen mai lung, “atât societatea , cât și factorii de decizie trebuie să înțeleagă rolul crucial pe care sectorul agricol îl joacă în furnizarea de alimente sigure, accesibile, hrănitoare în cantități suficiente pentru consumatori”, spun ei. “Aceste politici trebuie să acorde sprijinul public necesar”. Ei cer o decizie cu privire la CFM, “dar nu orice decizie”. “Avem nevoie de o decizie care să recunoască valoarea adăugată a colaborării în Uniune în beneficiul tuturor”, spun ei.

Pesonen solicită coordonarea lucrătorilor agricoli: Secretarul General al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, a solicitat guvernelor UE să convină asupra unei abordări coordonate a angajării lucrătorilor imigranți în sectorul agricol. Finlandezul a interpretat o sugestie franceză că o “armată” de culegători de fructe ar putea fi găsită de la cei concediați ca urmare a pandemiei COVID-19. “Unele dintre aceste persoane sunt specializate”, a declarat Pesonen, potrivit remarcilor citate de agenția de știri Reuters. “Ei vin de multe ori în echipe.” “Dacă putem demonstra că putem reduce la minimum riscul, sperăm că vom avea ocazia să menținem funcția lanțului alimentar”, a declarat el reporterilor. “La sfârșitul zilei, trebuie să mâncăm.” El a subliniat de asemenea necesitatea ca intrările agricole să fie păstrate la dispoziție. “Ce se întâmplă dacă nu avem acces la îngrășăminte și semințe, de exemplu cartofi?” Pesonen a întrebat. În timp ce cererea consumatorilor de produse din grâu, cum ar fi făina, pâinea și pastele, a crescut, consumul de bucăți de carne cu valoare mai mare a scăzut. “Dacă pierdem restaurantele, cel mai probabil vom pierde o valoare uriașă de pe piață”, a adăugat lobbistul. Tinerii fermieri solicită asistență din partea COVID-19:

Președintele Consiliului European al Tinerilor Fermieri (CEJA), Jannes Maes, le-a scris comisarilor UE pentru agricultură și sănătate, solicitând asistență pentru acest sector și măsuri de consolidare a încrederii consumatorilor. Într-o scrisoare de o singură pagină adresată comisarului Janusz Wojciechowski, Maes sugerează că rezerva UE pentru criza agricolă ar trebui activată “cu acces prioritar acordat sectoarelor cele mai afectate”. “Credem că nivelul rezervei ar trebui majorat pentru anul 2020 pentru a diminua noi perturbări ale pieței”. Fermierul belgian ar dori să vadă un avans în distribuția plăților directe “pentru a diminua presiunea asupra trezoreriilor agricole”. Președintele CEJA a subliniat necesitatea menținerii pieței unice, lucru care a fost “fundamental și pentru sectorul nostru, deoarece circulația optimă a produselor alimentare a fost împiedicată din cauza închiderii discriminatorii și unilaterale a frontierelor”.

CEJA dorește ca derogările pentru ajutoarele de stat să fie extinse la agricultură și “statele membre încurajate să utilizeze flexibilitatea lor bugetară pentru a sprijini sectorul agroalimentar”. Fermierul de lactate din Flandra a solicitat sprijin pentru exportul de produse cele mai afectate pe piețele globale în lunile următoare. “Toate energiile diplomatice trebuie desfășurate pentru a depăși problemele logistice și disputele comerciale”, a continuat el. Într-o corespondență separată cu comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides, Maes solicită Comisiei “să continue să sublinieze calitatea înaltă a alimentelor europene”, precum și “să se asigure că cetățenii UE sunt conștienți de faptul că alimentele nu vor duce la contaminare de COVID-19, astfel a confirmat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Maes a dorit “să-i liniștească pe cetățenii UE cu privire la disponibilitatea alimentelor”, menționând că “modul de cumpărare în panică, ca urmare a temerilor iraționale, trebuie combătut prin măsuri de comunicare adecvate”. Tinerii fermieri au fost “dispuși să-și aducă propria contribuție”, dar au nevoie de sprijinul Comisiei. “Încercăm să transmitem acest mesaj prin intermediul rețelelor sociale și al altor platforme online de la fermele noastre în fiecare zi”, a transmis el politicianului cipriot.