Club: 0749 999 921, [email protected]
Broker: 0749 999 924, [email protected]
Știri
Ministrul polonez, Jan Krzysztof Ardanowski, a declarat că ar dori să vadă că „discuțiile sunt luate în considerare” atunci când vine vorba de impactul strategiilor pentru fermă și biodiversitate asupra reformei PAC și a planurilor strategice. „Este necesar să se mențină un echilibru între ambițiile expuse și necesitatea agriculturii pentru a-și atinge toate obiectivele”, a declarat politicianul polonez. O politică fermă, structurată și finanțată corespunzător, precum și alte cadre europene, inclusiv politica comercială, „poate crea condiții pentru implementarea acestor strategii”, a adăugat politicianul.
Nechita-Adrian Oros și Denis Ducarme (Belgia) au susținut această abordare, apelând la „dezbateri suplimentare despre diversificarea în activități agricole”, impactul obiectivelor extrem de ambițioase asupra PAC și „coerența cu reglementarea tranzitorie”.
La rândul ei, ministrul olandez, Carola Schouten, a salutat obiectivele ambițioase prevăzute în cele două strategii „cu privire la o agricultură durabilă, rezistentă și circulară”, afirmând că Haga „acordă o valoare deosebită unui proces clar și transparent de aprobare a Planurilor strategice ale PAC”. Aceasta a declarat că este necesară o dezbatere suplimentară cu privire la recomandările menționate, care “vor fi specificate separat pentru fiecare stat membru”.
Mogens Jensen din Danemarca ar dori să dezbată în profunzime despre eco-scheme, cerințele GAEC și politica de dezvoltare rurală „având în vedere ambițiile sporite reflectate” în strategiile recente.
Köstinger (Austria) face eforturi pentru o „abordare coerentă”, având în vedere legătura puternică dintre Planurile strategice Green Deal și PAC. Procesul de reformă a PAC nu trebuie „anulat de noile strategii”, a avertizat ea.
Ardanowski (Polonia), susținut de Arvo Aller (Estonia), Desislava Taneva (Bulgaria), Romain Schneider (Luxemburg) și Zsolt Feldman (Ungaria) și-au reiterat dorința de a exonera exploatațiile mici de la cerința condiționalității, vehiculând „un număr maxim de hectare pe care un (mic) fermier poate să își desfășoare activitatea” din Regulamentul de bază.
Ministrul grec, Makis Voridis, a subliniat că „având în vedere caracterul non-intensiv și amprenta ecologică scăzută a acestor ferme, precum și faptul că acoperă doar o suprafață agricolă redusă”, Atena face eforturi pentru scutirea de la normele de condiționalitate, susținând sistemul simplificat propus de Președinție pentru controlul exploatațiilor mici „la fel de rezonabile” (susținute și de Slovenia).
Polonia nu este de acord, spunând referitor la compromis că „nu este o soluție suficientă”.
Maria do Céu Albuquerque din Portugalia dorește „să continue discuția privind punerea în aplicare și simplificarea condiționalității cu privire la beneficiarii plății pentru fermierii mici”.
Între timp, ministrul adjunct pentru agricultură, Jiří Šír, (Cehia) a cerut condiționalitate aplicată tuturor fermierilor, indiferent de mărimea exploatațiilor, invitând Comisia să furnizeze „reguli detaliate” privind noul model de implementare.
Comisia trebuie să intensifice eforturile pentru a introduce o distribuție mai echitabilă a plăților directe pentru a stabili condiții de concurență echitabile între fermierii europeni, care va fi decisă ca parte a negocierilor bugetare pe termen lung, au declarat în cadrul Consiliului Agri-Fish Polonia, România, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Estonia și Letonia.
Cu actuala propunere de CFM, Estonia ar atinge un nivel de 76% din media UE până în 2027, le-a spus colegilor ministrul afacerilor rurale, Aller, în timp ce „plățile vor atinge convergența doar undeva în a doua jumătate a secolului XXI”. “Acționând pe o piață unică care ar trebui să se bazeze pe o concurență echitabilă în cazul în care toți producătorii UE trebuie să îndeplinească cerințe obligatorii suplimentare similare, este inacceptabil faptul că plățile directe în UE diferă de trei ori”, a declarat politicianul Partidului Conservator.
Desislava Taneva din Bulgaria ar dori, de asemenea, să vadă „o convergență externă mai ambițioasă”.
Secretarul de stat din Slovacia, Samuel Vlčan, a declarat că „nu este posibil ca fermierii noștri să îndeplinească aceleași cerințe și obiective ca restul Europei și să primească doar 78% din finanțarea pentru asta!”
Voridis (Grecia) și-a exprimat „opoziția puternică” față de convergența externă „bazată exclusiv pe zonă”.
Vorbind în numele fermierilor letoni care primesc cel mai mic nivel de plăți directe, Kaspars Gerhards a insistat asupra faptului că finalizarea deplină a convergenței trebuie realizată. „Sprijinul direct trebuie să fie convergent la nivelul mediu al UE, numai atunci putem numi PAC un succes”, a concluzionat el.
Miniștrii de la Slovacia, Slovenia, Luxemburg, România, Cipru, Grecia, Austria, Portugalia, Franta și Irlanda au adus în discuție importanța unui buget puternic pentru PAC cu Taneva (Bulgaria), adăugând că fermierii „ar trebui să primească suficiente oportunități financiare”, având în vedere obiectivele ambițioase stabilite în Pactul Ecologic European.
Köstinger (Austria) a insistat în acest sens, spunând că „dacă solicităm în mod constant mai mult de la agricultură, avem nevoie și de instrumente PAC eficiente și trebuie să oferim sprijin financiar public adecvat pentru aceste servicii”.
Cowen al Irlandei a spus că „problema principală este finanțarea oferită pentru susținerea PAC”. Ministrul a declarat că politica agricolă și piața unică „au menținut alimente de calitate, chiar în UE și pe mesele cetățenilor noștri, în această perioadă foarte dificilă”. „Trebuie să valorificăm, să sprijinim și, mai ales, trebuie să finanțăm în mod corespunzător un sistem PAC care să permită acest lucru.”
Darja Majkovič (DG Agri) din Slovenia a salutat cheltuielile suplimentare propuse pentru dezvoltarea rurală prin „Instrumentul UE pentru următoarea generație”, care „va contribui la redresarea în zonele rurale și va ajuta la atingerea obiectivelor climatului și mediului”.
Leppä (Finlanda) a declarant că era clar că fermierii „nu pot fi ecologici dacă economia lor este pe roșu”, în timp ce obiectivele de mediu „trebuie să se potrivească cu sustenabilitatea economică și socială”.
Vlčanul din Slovacia a declarat că un buget ferm este o „condiție de bază pentru atingerea obiectivelor noastre ambițioase comune”.
În timpul crizei COVID-19, agricultura „și-a reafirmat rolul în asigurarea aprovizionării și securității alimentare adecvate, protejarea mediului și a zonelor rurale”, a declarat ministrul cipriot, Costas Kadis, care a făcut apel la un „buget adecvat pentru atingerea obiectivelor locale și europene” stabilit pentru fermieri.
Schouten (Olanda) a declarat că obiectivul țării sale de a „stabili o PAC mai durabilă și mai rezistentă” nu va fi afectat de mărimea bugetului agriculturii. „Ambiția noastră rămâne incontestabilă în toate circumstanțele”, le-a spus politicianul Uniunii Creștine colegilor săi.
Delegații au profitat de ocazie pentru a discuta despre creșterea impactului pandemiei în curs de desfășurare asupra sectorului agricol. Ministrul adjunct pentru agricultură din Lituania, Evaldas Gustas, a dorit o discuție mai amplă cu privire la măsurile de siguranță adaptate realităților actuale. Ținând cont de criza recentă, „instrumentele disponibile nu sunt suficiente și trebuie revizuite, întrucât acestea au fost de aplicare prea restrânsă”.
Ungaria și România au susținut această abordare, România afirmând că „măsurile de sprijin recent adoptate nu și-au demonstrat pe deplin eficacitatea”, citând situația dificilă pentru sectoarele de carne de porc și păsări de curte.
Între timp, Ducarme (Belgia) și Guillaume (Franța) au declarat că discuțiile privind reglementarea CMO și „Omnibus” „nu au fost încă terminate”. Criza recentă a arătat că instrumentul de măsuri existente pe piață nu este suficient echipat, a subliniat Guillaume, aducând în discuție provocările cu care se confruntă sectorul vinicol. „Producătorii de vin sunt victime ale crizei COVID-19 și a regimului tarifar din SUA”, a subliniat el, motivând astfel un „fond de compensare”. „Discuțiile privind actualizarea cutiei de instrumente ar trebui să ne permită să corespundem mai bine ofertei și cererii și să îmbunătățim poziția fermierului în lanțul de aprovizionare cu alimente”, a adăugat omologul său belgian, amintind de „impactul pozitiv al schemei de reducere voluntară a producției în sectorul laptelui” din 2016.
Mai multe delegații au ridicat problema sprijinului cuplat voluntar, ministrul finlandez Jari Leppä afirmând că „ajută la menținerea producției în zone cu costuri ridicate”. De asemenea, „susține menținerea peisajelor agricole deschise și îmbunătățește biodiversitatea prin producția de animale.”
Polonia ar dori să discute în continuare cu privire la plățile cuplate legate de producție, în timp ce Bulgaria și România fac eforturi pentru continuarea sprijinului cuplat și a ajutorului național tranzitoriu „întrucât sprijină sectoarele agricole subfinanțate”.
Zsolt Feldman din Ungaria a declarat că ajutorul cuplat a fost „un instrument foarte important pentru sectoarele sensibile”, susținând continuarea acestor plăți „chiar cu un procent mai mare decât cel propus”.
Maria do Céu Albuquerque din Portugalia a subliniat rolul important al sprijinului cuplat și „specificul său legat de obiectivul de a asigura o activitate agricolă durabilă pe întreg teritoriul și sistemele alimentare locale”.
Secretarul de stat din Slovacia, Samuel Vlčan, a declarat că nivelul de 13% + 2% este „prea scăzut”, întrucât ajutorul cuplat a fost un „instrument adecvat și eficient pentru a sprijini sectoarele selectate”.
Schouten (Olanda) a subliniat că ajutorul cuplat „tinde să perturbe concurența echitabilă pe această piață”, afirmând că ar trebui să fie „cât mai limitat posibil”. Colega ei daneză Jensen și-a exprimat preferința pentru o „politică solidă orientată către piață”, spunând că nivelul suportului cuplat „ar trebui să fie limitat și că trebuie depusa mai multă muncă pentru a găsi echilibrul potrivit.” De asemenea, Köstinger din Austria a făcut îndemnuri împotriva denaturării concurenței – legată de valoarea plăților cuplate, rata maximă de susținere pentru investiții productive și achiziționarea de terenuri atunci când se folosesc instrumente financiare.
Pentru a îmbunătăți experiența ta de navigare, folosim cookie-uri și colectăm câteva date. Utilizăm atât cookie-uri necesare (obligatorii), cât și cookie-uri pentru care avem nevoie de acordul tău. În conformitate cu normele GDPR, poți alege dacă ne permiți sau nu să folosim anumite cookie-uri și să colectăm unele date. Unele cookieuri sunt plasate de către alte servicii pe pagina noastră. Află mai multe despre cum procesăm datele personale în pagina Politica de Confidențialitate.