Reacțiile organizațiilor de fermieri la F2F și Biodiversitate

Cel mai mare lobby agricol al UE, Copa-Cogeca, a avertizat împotriva periclitării interesului strategic al UE pentru securitatea alimentară, competitivitatea agricolă și veniturile agricole, în urma publicării strategiilor “Farm to Fork” (F2F) și Biodiversitate. Organizația umbrelă îndeamnă împotriva unei “abordări legate la ochi”, care ar “periclita securitatea alimentară, competitivitatea agricolă europeană și veniturile din agricultură”, deja afectate puternic de pandemia COVID-19. Ei insistă asupra necesității unei “evaluări cuprinzătoare a impactului la începuturile independente … înainte de orice acțiune legislativă”. Înainte de publicarea propunerii revizuite privind CFM și a instrumentului de redresare la 27 mai, reprezentații Copa-Cogeca aduc în discuție subiecte precum “politicile coerente ale UE”, precum și “fonduri suficiente”, astfel încât agricultura și silvicultura “să continue să contribuie la diferite obiective comunitare: asigurarea securității și siguranței alimentare, furnizarea de materii prime regenerabile și furnizarea de locuri de muncă pentru persoanele din zonele rurale, în același timp , în urma practicilor ecologice și de combatere a schimbărilor climatice”. Referindu-se în mod specific la F2F, lobbyiștii ar dori să vadă orice obiective viitoare însoțite “de evaluarea cuprinzătoare a impactului sectorului utilizării terenurilor și de o consultare adecvată cu părțile interesate relevante”, invocând în special utilizarea produselor de protecție a plantelor, vânzările de antimicrobiene, utilizarea îngrășămintelor și normele privind bunăstarea animalelor.

În ceea ce privește “obiectivul propus privind agricultura ecologică” de 25 %, Comisia “trebuie să ia în considerare impactul social și economic cumulativ al randamentelor ecologice de obicei mai scăzute, realitățile pieței și scăderea randamentelor convenționale din cauza lipsei instrumentelor necesare”. În plus, orice tip de etichetare nutrițională și orientări dietetice ar trebui să se bazeze pe o știință solidă și să evite o abordare simplistă, care poate induce în eroare. Succesul celor două planuri va “depinde de actorii de pe teren: fermieri, proprietari de păduri și cooperativele lor”, concluzionează aceștia.

Confederația Proprietarilor Europeni de Păduri (CEPF) a salutat obiectivul “de a conserva și consolida biodiversitatea în pădurile europene”. Cu toate acestea, Strategia privind biodiversitatea “ratează oportunitatea de a asigura coerența politicilor și de a recunoaște în mod corespunzător beneficiile climatice și de biodiversitate provenite din utilizarea lemnului exploatat în mod sustenabil și la nivel local”. Secretarul general al CEPF, Fanny-Pomme Langue, a declarat că “gestionarea activă și durabilă a pădurilor menține pădurile noastre sănătoase și rezistente”. Ea regretă faptul că acest element cheie, precum și “abordarea holistică a pădurilor multifuncționale lipsesc din noua strategie”.

IFOAM UE a salutat atât planurile, cât și obiectivul de a atinge 25 % terenuri ecologice în Europa până în 2030, cât și măsuri de stimulare a cererii de produse ecologice prin intermediul sistemelor de promovare și al achizițiilor publice ecologice. Președintele IFOAM, Jan Plagge, a descris obiectivul pentru terenurile ecologice ca fiind o “decizie de referință care plasează agricultura ecologică în centrul unei tranziții a agriculturii europene către agroecologie”. “Transformarea acesteia într-o piatră de temelie a unui viitor sistem alimentar durabil al UE este decizia corectă”, a continuat el, insistând că “trebuie să transformăm agricultura UE dacă dorim să abordăm criza climatică și de biodiversitate și să facem sistemele noastre agricole mai rezistente”. F2F oferă cetățenilor UE o “viziune clară pentru viitorul sistemului nostru alimentar”, a adăugat el.

Însă președintele Bioland a avertizat că obiectivele strategiilor F2F și Biodiversitate “vor fi accesibile doar dacă sunt luate în considerare pe deplin” în cadrul procesului de reformă a PAC în curs de desfășurare. “Nu trebuie să facem greșeala de a folosi COVID-19 ca scuză pentru a continua o politică agricolă retrospectivă”, a avertizat el.

Între timp, Consiliul European al Tinerilor Fermieri (CEJA) “nu este convins”. Într-o declarație emisă, CEJA declară că cele două publicații “nu au reușit să propună o viziune pe termen lung prin subestimarea rolului fermierilor și noilor generații în viitorul sistemelor noastre alimentare”. Președintele CEJA, Jannes Maes, a declarat că “faptul că accesul limitat la terenuri – cea mai importantă provocare pentru tinerii și viitorii fermieri din UE – nici măcar nu este menționat în document arată că F2F nu recunoaște nevoile și ambițiile agricultorilor în această dezbatere”. Având în vedere rolul central al agriculturii în comunicare, CEJA ar “recomanda ca actorii instituționali afiliați, experimentați în politicile agricole, să fie mai bine implicați în viitorul proces politic și legislativ”, referindu-se la absența notabilă a comisarului UE pentru agricultură Janusz Wojciechowski la conferința de presă.

La rândul său, Uniunea Europeană a Burselor de Animale și Carne (UECBV) ar dori să vadă “verificări suplimentare și îmbunătățiri echilibrate” la F2F pentru a se asigura că atinge obiectivul de a “nu lăsa pe nimeni în urmă”. Secretarul General Karsten Maier a promis să “analizeze textul mai în detaliu și să comenteze cu privire la aspecte specifice în acest proces.” Maier a exprimat dorința organizației sale de a contribui la Green Deal, dar ei vor face acest lucru “prin a promova în continuare un animal durabil, fără a uita că a consuma carne este un lucru adânc înrădăcinat atât în cultura noastră, cât și în obiceiurile alimentare.” Maier a reiterat faptul că pandemia a demonstrat “importanța și rolul jucat de întregul sector alimentar … în sectoarele de prelucrare a animalelor și a cărnii ca furnizori esențiali în lanțul alimentar de-a lungul situației COVID-19”.

FoodDrinkEurope, care reprezintă industria alimentară și a băuturilor din UE, sprijină ambiția de a “deveni standardul de aur pentru durabilitatea mediului, social și economic”. Directorul general Mella Frewen a declarat că “în timp ce sistemele noastre alimentare au demonstrat reziliență pe parcursul pandemiei COVID-19, oferind consumatorilor acces continuu la produse alimentare și băuturi sigure, hrănitoare și la prețuri accesibile, această reziliență trebuie consolidată în continuare pentru a se pregăti pentru alte provocări semnificative … în special schimbările climatice”. Reprezentând cel mai mare sector manufacturier din Europa, irlandeza a declarat că strategia “trebuie să ajute, de asemenea, întreprinderile din sectorul alimentar și al băuturilor, în special IMM-urile, să supraviețuiască pandemiei și să prospere după aceasta”. În ceea ce privește ideea unei politici alimentare comune a UE, Frewen ar dori să primească asigurări din partea Comisiei că strategia va “include un dialog structurat cu părțile interesate și evaluări sistematice ale impactului pentru a se asigura că securitatea alimentară, siguranța alimentară, redresarea economică și sustenabilitatea nu sunt compromise”.

Federația Europeană a Producătorilor de Furaje Combinate (FEFAC) a salutat disponibilitatea Comisiei de a consolida securitatea alimentară atât la nivel mondial, cât și la nivelul UE, cât și la reziliența agriculturii și a sistemelor alimentare. FEFAC sprijină rolul central al PAC ca “mecanism-cheie de punere în aplicare a politicilor pentru a oferi consumatorilor din UE alimente sigure, durabile și la prețuri accesibile”, reiterând că “niciun sistem alimentar nu poate fi sustenabil fără producția de animale de fermă”. Comentând în această săptămână, președintele FEFAC Nick Major și-a exprimat îngrijorarea cu privire la “obiectivele și măsurile politice contradictorii”, care ar putea “submina de fapt capacitatea UE de producție alimentară și rolul de lider global în dezvoltarea sistemelor de producție durabilă și circulară a alimentelor eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor”. Organismul comercial sprijină noua stabilire a priorităților privind securitatea alimentară, ca urmare a crizei COVID-19 și “ar recomanda cu tărie efectuarea unei evaluări aprofundate a impactului la început înainte de a lua orice măsuri legislative specifice”.

Platforma Internațională a Insectelor și Hranei pentru Animale (IPIFF) a salutat lansarea F2F, președintele IPIFF Antoine Hubert declarând că obiectivele “vor juca un rol important în dezvoltarea sectorului nostru, care, la rândul său, ar putea contribui la tranziția către sisteme alimentare mai durabile și mai rezistente”. Tranziția către alimente mai durabile este interconectată cu tiparele alimentare, în timp ce “rolul producției de insecte este esențial în furnizarea de produse alimentare diverse, locale și nutritive – esențiale în sprijinirea tranziției către diete mai sănătoase și mai rezistente în viitor”, a adăugat el. Hubert și-a exprimat speranța că proiectul va “accelera” demersurile legislative către acest sector “oferind soluții diverse, locale și sustenabile pentru crescătorii de păsări sau porci”.

FEDIOL, care reprezintă interesele industriei europene a uleiului vegetal și a alimentelor proteice, împărtășește obiectivul de a “sprijini tranziția către un sistem alimentar al UE mai sustenabil”. Președintele FEDIOL, John Grossman, a declarat că foile de parcurs propuse “implică modificări în consumul și modelele de producție față de durabilitate sporită, cu implicații potențiale de anvergură pentru toți actorii din lanț, inclusiv pentru consumatori.”

Președintele EMEA Archer Daniels Midland ar dori să vadă o “evaluare adecvată a impactului, astfel încât să se asigure o tranziție realistă și măsuri de atenuare”, în timp ce este “important ca consecințele alegerilor politice posibile și compromisurile lor sunt înțelese în mod clar și comunicate”.

AnimalhealthEurope sprijină ambiția Comisiei de a “avansa către un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic, cu o transformare bazată pe tehnologii inovatoare și generice, respectând în același timp biodiversitatea și mediul înconjurător”. Secretarul general al AnimalhealthEurope, Roxane Feller, i-a încurajat pe factorii de decizie politică să “recunoască succesele obținute până în prezent de lanțul valoric al animalelor pentru a reduce atât emisiile de gaze cu efect de seră, cât și necesitatea de a utiliza antibiotice la animale, respectând în același timp standardele ridicate de bunăstare a animalelor”. Prioritizarea finanțării la nivel național și european în cadrul “cercetării inovatoare timpurii în domeniul sănătății animale prin programe precum Horizone Europe” va fi esențială pentru “dezvoltarea de noi generații de vaccinuri și alte instrumente și terapii preventive”, a declarat acesta.

Géraldine Kutas, directorul general al Asociației Europene pentru Protecția Culturilor (ECPA), a declarat că “va saluta obiective realiste care reflectă rezultatele unei evaluări a impactului”. În ceea ce privește postul de doar mai puțin de un an, franțuzoaica a declarat că rata de reducere propusă de 50% până în 2030 “nu este realistă și nu va avea efectul dorit de a avea un model de producție alimentară mai sustenabil în Europa”. Ea a insistat că organizația sa, reprezentând sectorul bio-pesticidelor și pesticidelor din Europa, nu este “împotriva țintelor”, dar obiectivele prezentate “ar trebui să ducă industria agricolă într-o călătorie de transformare, nu fără sacrificii, ci în colaborare cu toate părțile implicate în producerea alimentelor noastre”.

Industria europeană a îngrășămintelor acceptă provocarea de a reduce impactul nutrienților asupra mediului propus de Comisie, dar subliniază că obiectivul este prea ambițios în intervalul de timp propus “având în vedere practicile agricole realizabile”. Jacob Hansen, director general al Fertilizers Europe a declarat că “creșterea eficienței utilizării nutrienților va fi esențială pentru a îndeplini obiectivul ambițios al Europei de a reduce pierderile de nutrienți, asigurând în același timp nici o deteriorare a fertilității solului”. Danezul a declarat că măsurile de dezvoltare a unui plan de acțiune integrat pentru gestionarea nutrienților a fost un “pas în direcția cea bună, declanșând o fertilizare mai echilibrată și o gestionare mai durabilă a nutrienților în întreaga Europă”. Întrucât 50% din producția alimentară globală se reduce la utilizarea îngrășămintelor minerale, sectorul joacă un rol esențial în asigurarea unei agricultii europene reziliente și în asigurarea unor alimente la prețuri accesibile și hrănitoare ale cetățenilor UE, a adăugat fostul director al Consiliului danez pentru agricultură și alimentație.

Comitetul Regiunilor (CoR) a salutat obiectivele de mediu propuse, deoarece acestea sunt foarte asemănătoare cu cele propuse de instituție în avizul său privind PAC post-2020, adoptat la 5 decembrie 2018. CoR propune includerea a cinci obiective cuantificate de mediu (până în 2027) în viitoarea PAC și anume – o reducere cu 30 % a GES din agricultură în statul membru, o dublare a suprafeței terestre utilizate pentru agricultura ecologică (la nivelul statelor membre) sau cel puțin 30 % din suprafața agricolă utilizată (comparativ cu 2017), o reducere de minimum 30 % a utilizării pesticidelor la nivelul statelor membre (comparativ cu 2017) , o eliminare treptată și planificată a creșterii animalelor în cuști în întreaga UE și o garanție că 100 % din apa de suprafață și apele subterane vor respecta Directiva privind nitrații, fără derogări.