Primele rezultate ale votului din sesiunea plenară a Parlamentului European

Votul în plenul Parlamentului European privind dosarul de reformă al PAC este în plină desfășurare, începând de ieri, 20 octombrie, și va dura până mâine, 22 octombrie.

În sesiunea sa plenară din 20 octombrie, Parlamentul European tocmai a definit arhitectura și principalele linii ale reformei PAC pe care intenționează să le vadă implementate începând cu 2023 și pe care le va apăra în timpul negocierilor care vor începe în noiembrie cu Consiliul, în prezența Comisiei (triloguri).

Vă prezentăm mai jos o sinteză a principalelor decizii luate până în momentul de față, pe baza unui document explicativ primit de la partenerii noștri, Farm Europe.

Confruntat cu o propunere care ar împărți PAC în 27 de politici naționale și ar reduce relația dintre Europa și beneficiarul final al acestei politici, Parlamentul European a votat cu o foarte mare majoritate (mai mult de 2/3) în favoarea:

  • unei politici cu ambiții agricole, de mediu și sociale comune pentru toate teritoriile Uniunii Europene,
  • unei politici de reconciliere a economiei și a mediului, pentru agricultura europeană și pentru zonele noastre rurale;
  • unei politici transparente în gestionarea fondurilor europene și capabile să-și demonstreze eficacitatea și să măsoare rezultatele pe care le generează,
  • unei politici care nu confundă flexibilitatea necesară cu renaționalizarea;
  • în sfârșit, în favoarea unei politici care susține acquis-ul social european.

Poziția Parlamentului European cu privire la PAC adoptată pe 20 octombrie 2020

PILONUL I
  • 5% din terenurile arabile vor trebui să fie alocate EFA (Ecological Focus Areas) și rotația culturilor va trebui efectuată
  • 60% din fondurile primului pilon al PAC vor trebui alocate, în fiecare stat membru, finanțării sprijinului pentru venitul de bază, ajutorului redistributiv (cu minimum 6%), ajutorului cuplat și programelor operaționale
  • 30% din primul pilon va trebui să fie alocat pe parcurs noilor măsuri ecologice ale pilonului 1 (eco-schemele)
  • Statele membre vor putea mobiliza 10% din primul pilon pentru ajutorul cuplat (+2% pentru programele în favoarea producției de proteine ​​vegetale) și 3% pentru măsurile din programele operaționale din afara sectoarelor tradiționale (vin, fructe și legume, măsline, etc.)
  • Plafonul pentru sprijinul direct este stabilit la 100 000 EUR pe fermă (excluzând ajutorul pentru eco-scheme, ajutorul pentru tinerii fermieri și costurile salariale). Dacă 12% din primul pilon este alocat ajutorului redistributiv, un stat membru poate decide să nu aplice acest plafon,
PILONUL II
  • 35% din fondurile celui de-al doilea pilon ar trebui să fie alocate măsurilor de mediu
  • îmbunătățirea instrumentelor de gestionare a riscurilor care pot fi declanșate de la 20% din pierderi și de a beneficia de cofinanțare PAC de 70%

Cu această poziție, care este diametral opusă ideii de renaționalizare a PAC propusă de Comisie în 2018, Parlamentul European (condus de grupurile S&D și PPE) reafirmă cu tărie cu o largă majoritate că se opune raportorului responsabil cu dosarul – că dimensiunea europeană comună a PAC nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Se respinge cu fermitate orice tentativă de renaționalizare și, în cele din urmă, de  demontare a PAC și, prin urmare, trimite un semnal puternic Consiliului și Comisiei.

Documentul integral, tradus în limba română, poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Vă mulțumim pentru interes! Vom reveni cu noi informații de îndată ce ele vor fi disponibile.

Apel Club către MEP români privind respingerea plafonării obligatorii

Clubul Fermierilor Români se alătură organizațiilor din Uniunea Europeană care solicită sprijin pentru amendamentele propuse reformei PAC în cadrul votului din Parlamentul European, care sunt în avantajul fermierilor din România.

În acest moment, se negociază la Bruxelles, în cadrul Parlamentului European, ultimele detalii privind Politica Agricolă Comună. În cadrul sesiunii plenare din această săptămână, va avea loc votul în plenul Parlamentului Eururopean pe regulamentele strategice PAC.

Legat de unul dintre cele mai importante și de impact articole din Regulamentul Strategic PAC, Articolul 15 care vizează reducerea plăților directe, vă semnalăm că PPE, prin Peter Jahr, a introdus un amendament pe care îl considerăm foarte dezavantajos pentru fermierii performanți din România, care urmăresc să își crească competitivitatea și să genereze mai multă valoare adaugată la activitatea agricolă pe care o desfășoară.

În decursul zilei de sâmbătă, am contactat toți europalamentarii români, cu argumente pentru a respinge amendamentul PPE privind Articolul 15 din PAC (atașat) și de a susține la votul în plenul PE privind Articolul 15 varianta adoptată de către Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European în aprilie 2019 (plafonare voluntară și alternativă mecanism de plată redistributivă), care este susținută de fermierii din România și de reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Puteți găsi mai jos documentele de poziție ale Clubului Fermierilor Români, prin care susținem și promovăm argumentat interesele fermierilor performanți, pentru creșterea competitivității și valorii adăugate în agricultura românească.

 

2020 10 14 Amendament PPE_Articol 15 Plafonare subventii

2020 10 16 Anexă scrisoare Clubul Fermierilor Romani_amendament PPE Articol 15

2020 10 16 Scrisoare Clubul Fermierilor Romani_solicitare vot amendamente PAC

Demers european al Clubului împotriva plafonării obligatorii

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a semnat împreună cu alte 10 asociații europene de profil o poziție comună prin care cere decidenților europeni păstrarea caracterului voluntar al plafonării plăților directe pentru fiecare stat membru, în conformitate cu analiza generală efectuată în cadrul planurilor strategice naționale. Acest demers vine în contextul în care atât Politica Agricolă Comună, cât și CFM sunt acum discutate în Parlamentul European, împreună cu planul de redresare din criza Covid-19.

Conform celor 11 asociații din centrul și estul Uniunii Europene, propunerea de plafonare obligatorie și degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o pondere semnificativă a producției agroalimentare și a terenurilor cultivate din UE și care au fost angajate activ în abordarea problemelor climatice și de mediu.

Limitarea sau reducerea plăților directe va duce în multe părți ale UE la industrializarea agriculturii, la produse de o mai slabă calitate, o îngrijire mai proastă a mediului și prețuri mai mari la alimente deoarece:

  • Penalizează fermierii care au investit și dezvoltat ferme conform obiectivelor actuale ale politicii UE;
  • Amenință competitivitatea UE în sectorul agroalimentar față de țările terțe;
  • Va limita dezvoltarea și investițiile în sectorul agroalimentar, care au un impact pozitiv asupra obiectivelor de mediu și climă;
  • Va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunatoare asupra forței de muncă și asupra mediului, întrucât micii fermieri sunt scutiți de măsurile de control și de eco-condiționalite;
  • În unele state membre, sprijinul redistributiv de venit va duce la creșterea inutilă a prețurilor arendei, penalizând toți fermierii.

Idea plafonării reprezintă o măsură cu efecte asimetrice asupra statelor membre și regiunilor Uniunii și, prin urmare, împotriva principiilor declarate ale actualei reforme PAC. Este nevoie de garantarea accesului egal la finanțare pentru toate tipurile de ferme. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună, finanțată în mod adecvat și capabilă să răspundă necesității de securitate alimentară, precum și la așteptările și cerințele de protecție a mediui și adaptare la schimbările climatice.

„În aceste vremuri extrem de fragile și incerte, este esențial să dăm fermierilor noștri o viziune clară și durabilă și să le oferim sprijin, claritate, predictibilitatea investițiilor și recunoaștere societală”, susține consorțiul de asociații europene din domeniul agricol. „Trebuie să ne protejăm fermierii și trebuie să recunoaștem contribuția lor extraordinară la reziliența lanțului agroalimentar european în aceste momente dificile.”

În contextul în care discuțiile privind PAC post-2020 se apropie de final, documentul de poziție reprezintă un instrument strategic în influențarea deciziilor politice de la Bruxelles și în echilibrarea discuțiilor asupra viitorului agriculturii.

Cele 11 organizații europene ale fermierilor care semnează documentul sunt implicate activ în comunicarea cu europarlamentarii din țările lor, pentru a susține această poziție comună care este în interesul fermierilor. Semnatarii documentului sunt:

  • Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
  • Camera Agrară a Republicii Cehe
  • Asociația Agricolă a Republicii Cehe
  • Camera Agricolă și Alimentară Slovacă
  • Inițiativa de Afaceri Agricole și Alimentare
  • Confagricoltura, Italia
  • Consiliul Agricol Danez
  • Asociația Națională a Producătorilor de Cereale, Bulgaria
  • Camera de Agricultură și Comerț, Estonia
  • „Parlamentul Fermierilor” Letoni
  • Asociația Lituaniană a Companiilor Agricole

Poziția comună în limba engleză poate fi consultată accesând butonul de mai jos:

Concluziile întâlnirii CLUB – MADR privind ghidul AFIR

Joi, 17 septembrie, a avut loc la MADR o întâlnire a delegației Clubului Fermierilor Români cu reprezentanții Ministerului Agriculturii, AFIR și AMPNDR, pentru a discuta probleme-cheie legate Submăsura 17.1 privind subvenționarea asigurărilor agricole, precum și despăgubirile pentru fermierii afectați de seceta pedologică.

Întâlnirea a fost organizată la inițiativa Clubului Fermierilor Români, într-un demers comun cu Clubul Fermierilor Român Broker de Asigurare, cu sprijinul ministrului agriculturii, dl. Adrian Oros.

 

Subiecte dezbătute

În cadrul întâlnirii de lucru între reprezentanții MADR-AMPNDR, AFIR și delegația Clubului, au fost prezentate concret situații identificate de fermieri în această perioadă de depunere a proiectelor de finanțare pe Submăsura 17.1. și contractare a polițelor de asigurare.

Participanții au urmărit identificarea soluțiilor potrivite pentru corectarea unor aspecte legate de prevederile Ghidului pentru Submăsura 17.1, care să fie în avantajul fermierilor, pentru evitarea unor posibile pierderi la fermieri.

Subiectele de dialog au inclus:

  • Situațiile întâmpinate de către fermieri în asigurarea suprafețelor exploatate, în conformitate cu prevederile Ghidului, recolta 2020.
  • Opiniile fermierilor privind prevederile Ghidului SM 17.1, sesiunea 2.
  • Situații apărute în asigurarea culturilor și impuse de către asiguratori. Opiniile fermierilor.
  • Probleme întâmpinate la depunerea cererilor de finanțare de către fermieri.

Demersurile făcute de Club și Broker urmăresc îmbunătățirea condițiilor de accesare a Submăsurii 17.1, pentru ca un număr cât mai mare de fermieri să acceseze această subvenție europeană. 

  

Concluziile întâlnirii

  • Temele expuse în adresa Clubului au fost dezbătute punctual și vor face subiectul unei noi întâlniri, după dezbaterea lor de către AMPNDR cu Comisia Europeană, conform regulamentului european.
  • Temele abordate pot fi aduse drept clarificări sau modificări la Ghidul Solicitantului pentru sesiunea 3, recolta 2021, dar după aprobarea Comisiei Europene.

Transmitem mai jos minuta întâlnirii delegației Clubului cu reprezentanții AFIR și MADR-AMPNDR.

Sprijin din partea Clubului pentru fermierii afectați de secetă

Clubul Fermierilor Români  urmărește cu îngrijorare situația fermierilor afectați de seceta excesivă de anul acesta, în special cei care au terenurile cultivate cu porumb și floarea soarelui, care se află acum în imposibilitatea de a-și  onora în integralitate contractele încheiate cu traderi, intermediari sau procesatori.

Seceta pedologică extremă semnalată pe suprafeţe extinse, în special în sudul, estul şi sud-estul ţării a afectat culturile de primăvară în perioada critică de vegetație, cu consecințe asupra producţiei agricole realizate și a executării contractelor de către fermieri.

Prin demersurile făcute de Club  către autorități, am solicitat măsuri de sprijin direct pentru fermieri – despăgubiri pentru pagubele produse de secetă, scheme de ajutor de stat, acces mai facil la finanțarea asigurărilor agricole pentru gestiunea riscului (Submăsura 17.1 AFIR) –  precum și propuneri de modificări și adaptări legislative în vederea susțineri afacerilor dvs. în acest an marcat de schimbările climatice și pandemia Covid-19.

În acest context, susținem demersul MADR de promovare a Ordonanței de urgență privind declararea stării de calamitate, aflată acum în consultare publică. Prin asimilarea calamității produse de seceta pedologică cu forța majoră, fermierii au posibiltatea renegocierii contactelor comerciale de livrarea a produselor agricole.

Clubul este preocupat să identifice căi de acțiune și soluții pentru a veni în sprijinul membrilor și partenerilor săi.

În acest sens,  aveți susținerea Clubului și disponibilitatea noastră deplină pentru a vă pune la dispoziție servicii de consiliere și consultanță juridică pentru a renegocia contractele de comercializare a producției agricole, astfel încât pierderile înregistrate ca urmare a fenomenelor meteo nefavorabile să nu impacteze major executarea contractelor semnate cu traderii, intermediarii sau procesatorii.

Cei afalți în situația sus-menționată pot transmite solicitări de sprijin la adresa de e-mail office@cfro.ro și tel. 0749777 711 (Cezar GHEORGHE).

OUG stare de calamitate, consultare publică MADR

Clubul Fermierilor Români comunică permanent cu reprezentanții autorităților naționale, prin adresele transmise și în cadrul întâlnirilor cu aceștia, pentru a susține și promova interesele fermierilor, pentru a soluționa problemele întâmpinate de fermieri.

Reprezentanții Clubului au fost în contact cu conducerea MADR cu privire la problemele semnalate de fermieri privind dificultățile în respectarea obligațiilor contractuale privind livrarea de produse agricole primare, datorită calamității provocate de seceta pedologică din acest an.

În acest sens, vă aducem la cunoștință că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat, în consultare publică, pe site www.madr.ro , un proiect de Ordonanță de urgență prin care se împuternicesc Comitetele județene pentru situații de urgență să declare stare de calamitate la nivel de localitate sau județ în cazul în care suprafața calamitată de secetă pedologică depășește 50% din suprafața agricolă a localității/județului.

Principalul efect anticipat al aplicării actului normativ menționat îl reprezintă posibiltatea ca fermierii care nu își pot onora obligațiile contractuale în ce privește livrarea de produse agricole primare, din cauza pagubelor produse de seceta pedologică, să invoce forța majoră și să renegocieze obligațiile asumate initial, fără aplicarea de sancțiuni financiare.

Astfel, fermierii se vor putea prevala de acest act normative pentru a-și renegocia contractele comerciale de livrare produse agricole de bază.

Proiectul de act normativ (anexă) se poate consulta pe site madr.ro sau accesând linkul https://madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html, iar eventualele sugestii, comentarii și observații pot fi transmise până la data de 25 septembrie a.c. la adresa de email: politici.agricole@madr.ro.

Textul proiectului de ordonanță de urgență poate fi descărcat și accesând butonul de mai jos:

Propunerile președinției germane privind PAC

Vă prezentăm propunerile Președinției germane pentru preluarea concluziilor reuniunii șefilor de stat și de guvern din 21 iulie privind reforma PAC.

 

Definiția „fermierului autentic”

În ceea ce privește definiția fermierului autentic și sprijinul suplimentar pentru veniturile pentru tinerii fermieri, președinția germană sugerează să se mențină textul de compromis al președinției croate, deoarece pare să existe o largă majoritate în favoarea acestei versiunii a articolelor:

  • Statele membre pot stabili în planurile lor strategice ale PAC ce fermieri vor fi considerați „fermieri autentici” în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii. În cazul în care statele membre consideră agricultori autentici acei fermieri care nu primesc plăți care depășesc o anumită sumă pentru anul precedent, o astfel de sumă nu trebuie să fie mai mare de 5.000 EURO.
  • Sprijinul pentru venituri complementare pentru tinerii fermieri va lua forma unei plăți anuale decuplate pe hectar eligibil sau a unei sume forfetare. Statele membre pot decide să acorde sprijinul în temeiul prezentului articol numai unui număr maxim de hectare per tânăr fermier.

 

Plafonarea plăților directe

Conform punctului 90 din 21 iulie 2020, Concluziile Consiliului UE (șefi de state și guverne), „plafonarea plăților directe pentru beneficiarii mari va fi introdusă în mod voluntar la nivelul de 100.000 EURO” și că „se va aplica numai pentru plata directă de bază (BISS)”.

Președinția germană propune completarea orientărilor Consiliului European privind plafonarea cu reducerea plăților după cum urmează:

”Statele membre pot reduce suma plăților directe care urmează să fie acordate unui fermier în conformitate cu subsecțiunea 2 a secțiunii 2 a prezentului capitol pentru un anumit an calendaristic care depășește [60.000 EURO] după cum urmează:

  1. până la 25% pentru tranșa cuprinsă între [60.000 EURO și 75.000 EURO];
  2. până la 50% pentru tranșa cuprinsă între [75.000 EURO și 90.000 EURO];
  3. până la 75% pentru tranșa cuprinsă între [90.000 EURO și 100.000 EURO];
  4. până la 100% pentru suma care depășește 100.000 EURO.

(2) Înainte de a aplica alineatul (1), statele membre pot scădea din suma plăților directe care urmează să fie acordate unui fermier în temeiul prezentului capitol într-un anumit an calendaristic:

  1. salariile legate de o activitate agricolă declarată de fermier, inclusiv impozite și contribuții sociale legate de ocuparea forței de muncă;
  2. costul echivalent al muncii regulate și neremunerate legate de o activitate agricolă practicată de persoanele care lucrează la ferma în cauză care nu primesc un salariu sau care primesc o remunerație mai mică decât suma plătită în mod normal pentru serviciile prestate, dar sunt recompensate prin rezultatul economic al afacerii agricole.

Produsul estimat al reducerii plăților va fi utilizat în primul rând pentru a contribui la finanțarea sprijinului redistributiv complementar al veniturilor pentru sustenabilitate, dacă este aplicat de statul membru respectiv și, ulterior, al altor intervenții aparținând plăților directe decuplate.”

 

Flexibilitate între piloni

Conform punctului 93 din concluziile Consiliului UE, procentele implicite pentru flexibilitatea dintre piloni vor fi majorate de la 15% la 25%.

Pragul pentru transferurile de sume din plăți directe către dezvoltare rurală “poate fi mărit cu 15 puncte procentuale, cu condiția ca statele membre să utilizeze creșterea corespunzătoare pentru intervențiile finanțate de FEADR care se adresează obiectivelor specifice legate de mediu și climă și cu 2 puncte procentuale, cu condiția ca statele membre să utilizeze creșterea corespunzătoare pentru intervențiile finanțate de FEADR pentru sprijinirea tinerilor fermieri”.

În ceea ce privește transferurile din dezvoltarea rurală către alocările de plăți directe, statele membre cu plăți directe pe hectar sub 90% din media UE (cazul României) pot crește procentul la 30%.

 

Alocările financiare pe stat membru

Alocările financiare pe stat membru luând în considerare decizia Consiliului UE privind convergența externă:

La punctul 89 din concluziile sale, Consiliul European (summit-ul) a convenit asupra continuării convergenței externe a plăților directe între statele membre: „Toate statele membre cu plăți directe pe hectar sub 90% din media UE vor închide 50% din decalajul dintre actualele lor nivelul mediu al plăților directe și 90% din media UE în șase etape egale începând cu 2022. Această convergență va fi finanțată proporțional de toate statele membre. În plus, toate statele membre vor avea un nivel de cel puțin 200 EURO pe hectar în 2022 și toate Statele membre vor atinge cel puțin 215 EURO pe hectar până în 2027. “

Ca urmare, fermierii români vor putea beneficia de o creștere de circa 4 Euro/hectar încă din 2022.

 

Arhitectura verde

Prima problemă se referă la faptul dacă eco-schemele ar trebui să fie obligatorii sau voluntare pentru stat, dar voluntare pentru fermieri și dacă o sumă minimă din Pilonul I ar trebui să fie alocată acestora.

Din punctul de vedere al președinției germane, este posibilă introducerea unor eco-scheme obligatorii cu un buget minim, oferind în același timp suficientă flexibilitate financiară statelor membre pentru a evita pierderile de fonduri neutilizate.

Prin urmare, Președinția propune ca, în primii doi ani (2023 și 2024), fonduri pentru eco-scheme, care nu ar putea fi cheltuite, pot fi utilizate pentru alte intervenții de plată directă.

Din perspectiva președinției germane, alte două probleme sunt importante pentru a permite o flexibilitate suficientă.

  • În primul rând, trebuie să existe suficient spațiu de manevră în variația sumelor unitare în conformitate cu articolul 89 din Regulamentul planului strategic.
  • În al doilea rând, flexibilitatea financiară oferită prin ajustarea sumelor unitare depinde, de asemenea, de faptul dacă plățile în cadrul schemelor ecologice sunt acordate ca sprijin suplimentar pentru venit sau ca o compensație pentru costuri și venituri pierdute.

Vom continua să vă informăm cu privire la procesul legislativ de la Bruxelles, referitor la adoptarea PAC post-2020.

Legea vânzării motorinei, impact negativ imediat în agricultură

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă profunda dezamăgire privind votul favorabil din 2 septembrie din Camera Deputaților privind modificarea legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei, care modifică Codul Fiscal și impune obligația pentru intermediarii de carburanți să aibă depozite speciale.

Adoptarea proiectului de lege care completează articolul 435 din Legea 227/2015 privind procesul de vânzare a motorinei are impact negativ în activitatea operatorilor economici de pe această piață și, în mod deosebit, asupra fermierilor care se aprovizionează cu motorină de la acești comercianți.

Prin adoptarea acestui proiect legislativ, sunt eliminate din piață peste 980 de companii care asigură revânzarea de produse petroliere și care își desfășoară activitatea la nivel național.

Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condițiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea lucrărilor agricole specifice acestei perioade.

Semnalăm implicațiile negative pentru fermieri:

  • Creșterea prețului motorinei, prin reducerea competiției pe piață (cvasi-dispariția pieței revânzătorilor), rămânând doar cei 6 operatori/producători naționali.
  • Imposibilitatea livrării motorinei conform cererilor fermierilor datorită capacităților logistice limitate, într-o perioadă critică de desfășurare a lucrărilor agricole.
  • Reducerea perioadei de creditare pentru achiziția motorinei. Furnizorii rămași vor livra numai în baza rapoartelor COFACE, care nu se utilizeaza în cazul companiilor mici (societăți în nume colectiv, PFA-uri).
  • Neplata datoriilor către revânzători în condițiile în care fermierii nu mai primesc motorină. Menționăm că motorina livrată în campania agricolă de toamnă poate fi plătită în primăvara anului 2021.

Din analiza noastră, prin aplicarea acestei măsuri, cel puțin jumătate din cererea de motorină pentru agricultură nu va putea să fie accesată de fermieri direct de la furnizorii naționali, atât datorită unor condiții care țin de furnizori, cât și unor condiții care țin de fermieri:

  • Livrarea motorinei se face de către furnizorii naționali (cele 6 companii naționale) doar cu plata în avans. Pentru furnizorii naționali de motorină agricultura reprezintă maxim 10% din totalul livrărilor, fapt pentru care multe dintre livrari vor fi efectuate cu întârziere din cauza criteriilor de eficiență/geografice/de finanțare.
  • Furnizorii naționali nu livrează cantități mai mici de 7.000 litri (echivalent estimat cu necesarul pentru 100 Ha lucrate pe an) – nu toți fermierii au capacitatea de depozitare autorizată și nici nevoia unei astfel de cantități la o livrare.
  • Termenul de plată trebuie să fie susținut de o asigurare COFACE – precizăm că nicio Întreprindere Individuală și nici un fermier înscris ca PFA nu pot să facă o asigurare tip COFACE (asigurare de risc de neplată) – deci se va institui o limitare și o restricție pentru categoriile menționate.

Analiza noastră arată că, la nivelul anului 2019, peste 70% din cererea de piață a fost asigurată de revânzători (aproximativ 200 de companii revânzătoare de motorină pentru agricultură, respectiv aproximativ 250.000 metri cubi motorină), în timp ce doar 30% de furnizorii naționali/producători.

Guvernul României și Consiliul Concurenței au respins proiectul de lege ca fiind anticoncurențial, nejustificat și va distorsiona piața comerțului de motorină. Proiectul a fost denunțat atât de Asociația Română a Petrolului (ARP), cât și de Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP).

Reamintim că ordinul OPANAF nr. 3236/2018 prin care operatorii economici cu activitate de comercializare a produselor energetice pe baza atestatelor „fără depozitare” erau obligați să construiască sau să închirieze depozite pentru continuarea activității lor a fost anulat în baza deciziei instanțelor judecătorești.

 

Am solicitat Președintelui României să nu promulge legea adoptată de Parlamentul României, Prim-ministrului și Ministrului Agriculturii să susțină demersul către Curtea Constituțională a României pentru excepția de neconstituționalitate a modificării de lege la care facem referire, având în vedere riscurile cu efect imediat asupra lucrărilor agricole din campania agricolă de toamnă, posibilele implicații asupra producției agricole naționale, siguranței alimentare și bunei funcționări a firmelor din agricultură. 

 

În acest context, este important să avem în vedere apărarea intereselor statului în ceea ce privește transparența și responsabilitatea financiară, asigurarea liberei concurențe pe piață, fără însă a pune la risc producția agricolă a României.

Impact estimat producție scăzută de cereale

Clubul Fermierilor Români adresează preocupările exprimate în spațiul public în egală măsură de către fermierii din domeniul vegetal, procesatorii din industria morăritului și panificației și traderii de cereale privind impactul producției scăzute de cereale (datorat secetei) asupra pieței, contractelor comerciale și asigurării securității alimentare a României, și evidențiază în acest sens următoarele aspecte de natură tehnică și comercială.

Fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol din cauza secetei. Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanțat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendința fermierilor de a urmări maximizarea veniturilor prin așteptarea unor condiții mai bune la vânzare.

Constatăm în acest sens că relativ cantități scăzute de grâu au fost contractate și vândute. În ciuda secetei și a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experții Clubului (confirmată și prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată, ținând cont de necesarul intern al României de maxim 180.000 tone / lună. De aici, rezultă un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual.

Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019, când în aceeași perioadă de timp, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 mil tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern.

La această oră, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. Ca un exemplu, menționăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în județul Argeș pentru piața locală, pentru care prețul de vânzare a fost de 845 lei /tonă. Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă.

Piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu.

O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv.

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantităților de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți.

În spațiile de depozitare deținute de fermierii membri în Clubul Fermierilor Români, există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială și invităm pe această cale procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească.

Desigur, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare și simplificare a lor conform piețelor internaționale, precum și termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale piețelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă.

Fermierii au vândut și vor continuă să vândă cu prioritate către piața din România, în condiții echilibrate din punct de vedere al prețului, al condițiilor de plată și al condițiilor de calitate. Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică.

Interdicția de export din primăvară a generat panică în rândul fermierilor și a restricționat accesul lor la un potențial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condițiile în care toate opțiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă.

Considerăm că un climat de business sănătos și sustenabil, bazat pe acuratețe în analize, care funcționează în condiții de profitabilitate mutuală, poate oferi fermierilor informații pertinente, astfel încât aceștia să poată lua cele mai bune decizii pentru afacerile lor, pentru siguranța alimentară a României, chiar și în cele mai nefavorabile momente, precum cele din acest an marcat de efectele secetei asupra rezultatelor fermelor și ale pandemiei în plan economic și social.

 

 

Serviciu specializat de brokeraj pentru comerțul cu cereale

În cadrul Clubului Fermierilor Români, serviciul specializat de consultanță și brokeraj pentru comerțul cu cereale își bazează activitatea pe cercetare zilnică de piață și pe analize tehnice precise, folosind instrumente avansate de lucru, pentru a putea oferi fermierilor membri expertiză și informații specializate, în timp real.

Acest serviciu are ca scop creșterea performanței afacerilor fermierilor și oferim atât informații customizate cât și analize detaliate despre evoluția pieței de cereale la nivel local și internațional, prin intermediul unei echipe dedicate de experți analiști. Urmărim evoluția prețurilor cerealelor pe cele mai importante burse și realizăm rapoarte detaliate pentru piața națională și internațională, în funcție de nevoia fiecărui fermier.

Fermierii interesați să acceseze serviciile de consultanță pentru comerțul cu cereale oferite de Clubul Fermierilor Români în colaborare cu Cezar Iulian Gheorghe, Expert Analist pentru comerțul cu cereale, au la dispoziție următoarele date de contact: cereale@cfro.ro, telefon 0749.777.711.

Pentru mai multe informații accesați: https://cfro.ro/informari/.

Ajutoare de stat despăgubiri secetă

Clubul Fermierilor Români solicită ajutoare de stat pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă

Ne exprimăm profunda îngrijorare cu privire la impactul economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii și industriei agro-alimentare din România, cumulat cu efectele secetei pedologice din anul agricol 2019 – 2020, care pun o presiune enormă asupra capacității fermelor și a procesatorilor de a rezista modificărilor nefavorabile ale unor factori de piață, blocajelor economice, scăderii consumului și întârzierii relansării economice.

”Am transmis propuneri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul României pentru acordarea unui ajutor de stat sub forma despăgubirilor culturilor calamitate de secetă, care reprezintă o măsură esențială în asigurarea stabilității financiare a fermelor. În consecință, este necesar ca aceste despăgubiri să se acorde în integralitate, iar sumele necesare să fie cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la rectificarea bugetară. Adițional, fermierii în cauză vor avea nevoie pe lângă despăgubirile pentru suprafețele calamitate de secetă și de resurse financiare suplimentare pentru a acoperi pierderile financiare din acest an agricol, în principal pentru relansarea ciclului de producție și inițierea noilor culturi pentru anul 2021”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

În acest sens, am pus la dispozitia Ministerului Agriculturii și Guvernului elemente de analiză preliminară, realizată de experții Clubului Fermierilor Români, din care rezultă impactul financiar negativ al secetei extreme din acest an agricol.

 ”Considerăm că susținerea capacității de producție a hranei în România este indispensabilă asigurării siguranței alimentare a cetățenilor români, iar costurile falimentării sectorului în lipsa unei intervenții urgente și hotărâte ar fi enorme. Din această perspectivă, este evident că trecem dintr-o abordare economică într-una de securitate națională. Apreciem că ajutorul de stat, în contextul bugetului disponibil limitat, trebuie să se îndrepte către fermele și firmele care pun produse pe piață, asigură securitatea alimentară a României și pot să își consolideze contribuția la echilibrarea balanței comerciale negative a țării noastre în sectorul alimentar”, adaugă Florian Ciolacu.

Clubul Fermierilor Români subliniază necesitatea aprobării de urgență a actelor normative necesare pentru a acorda un ajutor de stat, din bugetul național, care să-i vizeze pe cei mai afectați producători agro-alimentari, în limitele stabilite de CE: 100.000 euro/fermă și 800.000 euro/procesator.

Ajutorul de stat menționat să fie direcționat cu prioritate către fermierii din zonele calamitate, în scopul sprijinirii lansării ciclului de producție pentru anul agricol 2020/2021 pentru asigurarea unei producții performante, care să permită acoperirea pierderilor (din 2020) și revenirea la stabilitatea economică a fermelor (inclusiv în relația cu creditorii și furnizorii acestora).

 

Concluzii privind impactul secetei extreme asupra agriculturii românești, formulate în baza elementelor de analiză privind suprafețele calamitate de secetă în anul agricol 2019/2020 și perspectivele anului agricol 2020/2021 pentru aceste zone agricole.

Efectele secetei extreme din anul agricol 2019/2020 se vor resimți și în 2021.

Măsurile necesare a fi adoptate urgent de Guvernul României pentru sprijinirea fermierilor trebuie să țină seama de următoarele aspecte de risc:

  • Fermierii cu culturi calamitate în anul agricol 2019/2020 suportă un risc amplificat care se va materializa într-o balanță negativă în anul agricol 2020/2021;
  • Pierderile anului agricol 2019/2020 determină la mulți fermieri reținere în inițierea pe o bază tehnologică performantă a culturilor anului viitor agricol (investiții reduse în inițierea culturii), ceea ce se va reflecta puternic în structura culturilor și randamentul producției estimate pentru anul agricol 2020/2021;
  • Intrarea în instabilitate financiară critică și falimentul unui număr important de ferme agricole, datorită pierderilor anului agricol 2019/2020, deteriorării relației cu creditorii, înăsprirea condițiilor de accesare a creditării pentru noul ciclu de producție.

Evidențiem următoarele măsuri imediate:

  • Măsuri financiare de ajutor pentru susținerea fermelor (hectarelor) calamitate;
  • Încadrarea fermelor afectate de secetă într-un program de redresare (cu obiective de redresare pe 3-6-9-12 luni), etapizat și monitorizat de către Guvern în coordonare cu asociații care reprezintă interesele Fermierilor;
  • Stimularea creditorilor în sensul de “capitalizare a încrederii financiare“ în ceea ce privește garantarea creditelor vechi și viitoare prin sisteme de control care urmăresc eficient recuperarea creditelor. Se va avea în vedere, în afara de garanții guvernamentale, inițierea unor fluxuri comerciale de control, pentru a avea certitudinea rambursării datoriilor;
  • Subvenționarea dobânzilor (a costurilor financiare) împrumuturilor contractate de fermierii calamitați de la instituții creditoare, cum ar fi cele financiare și cele de distribuție a produselor pentru înființarea culturilor, monitorizate efectiv;
  • Program de informare guvernamental, dezvoltat în parteneriat cu organismele de reprezentare a intereselor fermierilor, în ceea ce privește estimarea recoltelor viitoare, proceduri standardizate mai sigure pentru valorificarea recoltelor, în sensul eliminării riscurilor pe care le întâmpină fermierii români în aceste operațiuni.

 

Adresa transmisă către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Guvern, Președinție și Ministerul finanțelor poate fi citită aici.