Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială ”Antreprenor în Agricultura 4.0”

Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială “Antreprenor în Agricultura 4.0”, în sprijinul fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, în contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune, aplicarea Pactului Ecologic European și riscurile pentru agricultură asociate schimbărlor de mediu și climă.

Programul oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate pentru gestiunea schimbărilor și a riscurilor, alese în raport cu tendințele actuale în agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. În același timp, o altă direcție strategică a programului este crearea unui plan de dezvoltare sustenabil a propriei afaceri agricole, în contextul noii Politici Agricole Comune, care să le permită fermierilor români păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

„Agricultura românească beneficiază de un potențial extraordinar de creștere, dacă sunt lansate acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. Creșterea anuală de peste 10% înregistrată de România la nivelul producției agricole și randamentului în ultimii 10 ani, ritmul rapid în care s-au implementat cele mai noi tehnologii agricole, trecerea către activități legate de agricultură cu valoare adăugată ridicată solicită un nivel ridicat al competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afacerile agricole în România. În cadrul acestui program, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care colaborăm”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” care va debuta în data de 03 noiembrie 2021. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, cu minim 5 ani de experiență managerială.

 

Calendar înscrieri și selectare participanți
  • Perioadă înscrieri: 26 august – 19 septembrie 2021
  • Anunțarea candidaților selectați: 27 septembrie 2021
  • Completarea fișei de profil pentru fermierii participanți: 27 – 30 septembrie 2021
  • Începerea cursurilor: 03 noiembrie 2021

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Profil participanți

Fermieri activi, cu experiență managerială de minim 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului, cu impact imediat în creșterea performanței afacerii agricole.

Perioadă desfășurare

Programul se desfășoară pe o perioadă de 5 săptămâni, în intervalul 03 noiembrie 2021 – 05 februarie 2022. Cursurile vor avea loc la sală la București și pe online.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Simulări de business; Managementul strategic al fermei; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare -disitribuție (Supply chain); Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate); Simulare strategii de business; Comerț cu cereale; Marketing în agribusiness; Afacerea agricolă de familie; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Investiția în Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

 

Detalii program Antreprenor în Agricultura 4.0: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/

Afișare criterii de selecție pentru SM 4.1

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a scos în dezbatere publică propunerea de ghid al solicitantului pentru submăsura 4.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Detalii despre valoarea fondurilor europene, criteriile de eligibilitate și investiții eligibile mai jos:

  

Valoarea fondurilor europene SM 4.1

Prin submăsura 4.1 se vor acorda fonduri nerambursabile de la 30% până la 90%, astfel:

Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 8.000 euro SO până la 250.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică până la 500.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi:
  • 350.000 Euro pentru achiziții simple și/sau irigații, drenaj, desecare la nivel de  fermă (inclusiv tineri fermieri);
  • 1.000.000 Euro pentru proiecte care vizează condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof;  
  • 1.000.000 Euro pentru ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare);   
  • 600.000 Euro pentru legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing);
  • 1.000.000 Euro pentru legume în spații protejate (producție primară, conditionare și marketing).
Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 250 000  SO și  500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică între 500.000 euro SO și 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăşi:
  • 400.000 Euro pentru achiziții simple și/sau irigații, drenaj, desecare la nivel de  fermă;
  • 1.000.000 Euro pentru proiecte care vizează condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof;
  • 1.500.000 Euro  pentru ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare);
  • 700.000 Euro  pentru legume și cartofi (producție primară, condiționare și marketing);
  • 1.500.000 Euro pentru legume în spații protejate (producție primară, condiționare și marketing)
Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30% și nu va depăşi:
  • 400.000 Euro pentru achiziții simple și/sau irigații, dreanj, desecare la nivel de  fermă;
  • 1.000.000 Euro pentru proiecte care vizează condiționare, procesare și marketing la nivelul fermei, inclusiv legume și cartof;
  • 1.500.000 Euro pentru ferme zootehnice (producție primară, inclusiv conditionare);
  • 800.000 Euro pentru legume și cartofi (producție primară, conditionare și marketing);
  • 1.500.000 Euro pentru legume în spații protejate (producție primară, conditionare și marketing)
Pentru cooperative, grupuri de producători și organizații de producători, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% și nu va depăşi 1.500.000  Euro  indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei;

   

Eligibilitate SM 4.1

Solicitanţiii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 sunt fermierii persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale așa cum sunt definite în Oug. 44/2008, sau persoane juridice (de drept public sau privat) sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup şi membrii săi îl dețin în temeiul legislației naționale, a cărui exploatație se situează pe teritoriul României şi care desfășoară o activitate agricolă.

Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:
  •  Persoana fizică autorizată-PFA (înfiinţată în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
  • Întreprindere individuală (înfiinţată în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
  • Întreprindere familială (înfiinţată în baza OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare);
  •  Societate în nume colectiv – SNC (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările și completările ulterioare);
  •  Societate în comandită simplă – SCS (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
  •  Societate pe acţiuni – SA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificarile şi completările ulterioare);
  •  Societate în comandită pe acţiuni – SCA (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
  •  Societate cu răspundere limitată – SRL (înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
  •  Societate comercială cu capital privat (înfiinţată în baza Legii nr. 15/1990, cu modificările şi completările ulterioare);
  •  Institute de cercetare – dezvoltare, precum și centre, staţiuni şi unități de cercetare-dezvoltare și didactice, inclusiv universităţi având în subordine stațiuni de cercetare-dezvoltare și didactice (definite potrivit legislaţiei naţionale în vigoare privind organizarea şi funcţionarea acestora) din domeniul agricol cu personalitate juridică, de drept public sau privat, (înfiinţate în baza Hotărârii de Guvern de înființare și funcționare  specifice, în cazul celor de drept public, şi în baza statutului de funcționare, în cazul celor de drept privat) – doar pentru unitățile de producție agricolă înregistrate la APIA. În cazul stațiunilor de cercetare-dezvoltare și didactice aflate în subordinea Universităților cu profil agricol, se va avea în vedere ca în cadrul proiectului să se detalieze și să se ia in calcul doar activele unității vizate de investiție și nu activele Universității (ex. – calculul dimensiunii economice).
  • Societate agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 36/1991 cu modificările şi completările ulterioare);
  • Composesorate, obști și alte forme asociative de proprietate asupra terenurilor  (menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu modificările și completările ulterioare);
  • Societate cooperativă agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 1/2005 cu modificările și completările ulterioare, iar investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri);
  • Cooperativă agricolă (înfiinţată în baza Legii nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, iar investiţiile realizate să deservească interesele propriilor membri care au calitatea de fermieri.
  • Grup de producători și Organizație de producători (consituite în baza Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizatiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole, cu completările și modificările ulterioare) care deservesc intereselor membrilor care au calitatea de fermieri.

    

Investiții eligibile SM 4.1

Investiţiile din acești bani europeni trebuie să se încadreze în cel puţin una din acţiunile eligibile:

Achiziții simple de utilaje agricole și/sau  irigații, drenaj, desecare la nivelul fermei (vegetal):
  • Extinderea și/sau modernizarea fermelor vegetale prin achiziția de utilaje agricole;
  • Înființarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii, drenaj, desecare, la nivel de fermă.
  • Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013, ca și componentă secundară a proiectului.
Condiționare și procesare în fermă și marketing – modernizare exploatație (vegetal și zootehnic, exceptând legumicultura și cartofii):
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare a produselor agricole la nivel de fermă;
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de procesare a produselor agricole la nivel de fermă (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Înființarea/dezvoltarea componentei de comercializare (magazine la poarta fermei, rulote alimentare, etc), doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv a utilităţilor şi racordărilor doar  ca o componentă secundară a proiectului;
  • Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/ sau forestieră atât din ferma proprie cât și din afara fermei iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 (doar ca o  componentă secundară a proiectului).
Tineri fermieri – achizitie utilaje:
  • Modernizarea fermelor vegetale și zootehnice prin  achiziția de utilaje de către tinerii fermieri care au finalizat implementarea planului de afaceri în cadrul submăsurii 6.1, sau de către tinerii care au primit sprijin prin programul derulat de Agenția Domeniilor Statului (conform legislației în vigoare) program prin intermediul căruia au beneficiat  de teren cu destinație agricolă din domeniul public/privat al statului în arendă sau concesiune sau de către tinerii care s-au instalat cu cel mult 5 ani inaintea depunerii cererii de sprijin pentru aceasta submasură.
  • Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 (doar ca o  componentă secundară a proiectului).

Atentie! La momentul cererii de finantare beneficiarii mai sus amintiti nu trebuie sa trebuie sa respecte conditia de varstă, respectiv 40 de ani si competențe profesionale in conformitate cu art 2 R 1305/2013  decat daca solicita top-up financiar.  

Investiții în zootehnie (producție primară, condiționare și marketing) – NAȚIONAL, respectiv MONTAN:
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv introducerea de  tehnologii eficiente de reducerea emisiilor poluării și respectarea standardelor Uniunii care vor deveni obligatorii pentru exploataţii în viitorul apropiat, și cele pentru depozitarea/gestionarea adecvată a gunoiului de grajd;
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare a produselor agricole la nivel de fermă și înființarea/dezvoltarea componentei de comercializare (magazine la poarta fermei, rulote alimentare etc), ca și componentă secundară a proiectului;
  • Investiții în înființarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, necesare pentru irigarea culturilor utilizate în furajarea animalelor, doar ca o  componentă secundară a proiectului;
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv a utilităţilor şi racordărilor doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/ sau forestieră atât din ferma proprie cât și din afara fermei iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 (doar ca o componentă secundară a proiectului),
  • Înființarea, extinderea și/sau modernizarea fermelor zootehnice prin achiziția de utilaje agricole necesare pentru culturile utilizate în furajarea animalelor, doar ca o componentă secundară a proiectului.

În cazul investițiilor în ferme zootehnice mai mici de 100 UVM respectarea cerințelor privind depozitarea/gestionarea adecvată a gunoiului de grajd și a altor dejecții de origine animala va fi validată la finalul investiției prin nota de constatare emisă de Garda de Mediu.

Legume (inclusiv in spatii protejate) și cartofi (productie primară, condiționare și marketing) – înființare, extindere, modernizare:
  • Înfiintarea, extinderea şi/sau modernizarea, inclusiv dotarea tehnică a fermelor de legume  și/sau cartofi;
  • Înfiintarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare, în vederea creșterii valorii adăugate a produselor, inclusiv marketingul produselor, doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • Investiții în înființarea şi/sau modernizarea instalaţiilor pentru irigaţii în cadrul fermei, inclusiv facilități de stocare a apei la nivel de fermă, doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • Înființarea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv a utilităţilor şi racordărilor, doar ca o  componentă secundară a proiectului;
  • Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/ sau forestieră atât din ferma proprie cât și din afara fermei iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013, doar ca o componentă secundară a proiectului.
Condiționare, procesare și marketing – legume, cartofi – modernizare exploatație:
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de condiționare a legumelor și cartofilor la nivel de  fermă;
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea unităților de procesare a legumelor și cartofilor la nivel de fermă (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Înființarea/dezvoltarea componentei de comercializare (magazine la poarta fermei, rulote alimentare etc) doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • Înființarea, extinderea şi/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv a utilităţilor şi racordărilor doar ca o componentă secundară a proiectului;
  • Investiții în producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, cu excepția biomasei, (solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală) în cadrul fermei, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei, inclusiv obținerea de biogaz, (din deșeuri/produse secundare rezultate din activitatea agricolă și/ sau forestieră atât din ferma proprie cât și din afara fermei iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu (doar ca o componentă secundară a proiectului);
  • Investiții necorporale: achiziționarea sau dezvoltarea de software și achiziționarea de brevete, licențe, drepturi de autor, mărci în conformitate cu art 45 (2) (d) din Reg. 1305/2013 (doar ca o componentă secundară a proiectului).

Toate detaliile sunt disponibile în ghidul propus pentru Submăsura 4.1 – investiții în exploatații agricole, PNDR 2021, disponibil pe site-ul AIFR.

România, 1/3 din producția de floarea-soarelui în UE, pierderi de 2 mld. $ la valorificare

București, 17 august – Clubul Fermierilor Români consideră că țara noastră are nevoie astăzi, mai mult ca oricând, de asigurarea unor politici care să sprijine creșterea valorii adăugate în agricultură prin stimularea cantității de depozitare și procesare a cerealelor și plantelor oleaginoase, realizată concomitent cu investiții de modernizare a infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale.

România are nevoie de o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil și sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securității alimentare a țării și calitatea produselor exportate, respectând în același timp condițiile europene specifice fiecărui produs în parte.

În acest sens, pentru a sprijini fermierii în scopul creșterii valorii adăugate generate de afacerile agricole din România, Clubul Fermierilor Români propune următoarele:

  • Stimularea finanțării specifice realizării unor investiții în infrastructura de depozitare;
  • Subvenționarea dezvoltării și modernizării unităților de procesare cu scopul creșterii capacității de procesare;
  • Oferirea de sprijin cuplat pentru fermieri, în vederea păstrării în țară a materiei prime specifice zonei de procesare;
  • Crearea de facilități fiscale pentru activitatea de procesare;
  • Ofertarea produselor procesate în piețele tradițional partenere pentru vânzarea materiei prime, concomitent cu identificarea de piețe noi pentru comercializarea produselor finite.

”Spre exemplu, pentru cultura de floarea-soarelui, țara noastră utilizează pentru consumul intern aprox. 1,2 – 1,3 mil. tone, dintr-un total prognozat la nivelul anului 2021, de 3,3 mil. tone. Această cantitate reprezintă aprox. 34% din producția Uniunii Europene specifice acestei culturi, realizată la un randament minim de 2,75 tone/ha, în cadrul unei suprafețe însămânțate de 1,2 mil. ha”, explică Cezar Gheorghe, consultantul Clubului și expert analist în comerțul cu cereale.

”Anul acesta, România înregistrează un maxim al producției de floarea-soarelui, raportat la perioada ca membră a spațiului comunitar european, înregistrând astfel o creștere de aprox. 1,22 mil. tone față de anul 2020. Lipsa unor unități de procesare la nivel național conduce la vânzarea materiei prime către țări precum Bulgaria (aprox. 400.000 tone/an), Turcia (aprox. 400.000 tone/an), Ungaria (aprox. 220.000 tone/an), țări din Asia sau vestul Europei (Olanda, Franța și Spania). Practic, în acest an agricol, aprox. 2 milioane de tone vor fi exportate la nivel intra-UE și extra-UE”, concluzionează Cezar Gheorghe.

Impactul financiar al acestor exporturi indică o diferență de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), cumul realizat din producția de ulei brut (1.200 dolari/tonă) și cantitatea de șrot rezultat (370 dolari/tonă). Prin acest calcul arătăm că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica și distribuția uleiurilor, distribuția și suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de șrot etc.).

Suprafața cultivată cu floarea-soarelui în România reprezintă 27,3% din suprafața totală a Uniunii Europene, aspect care indică încă o dată potențialul de valorificare a acestei materii prime pe plan național. În comparație cu Franța, una dintre țările cu cea mai mare suprafață agricolă la nivel european, care a însămânțat în acest an aprox. 660.000 ha, România înregistrează unul dintre cele mai bune randamente agricole specifice acestei culturi. Mai mult, anul trecut țara noastră a raportat un deficit important privind producția de floarea-soarelui, respectiv 820 mii de tone față de 2019, aspect care a generat ulterior modificări ale prețurilor aferente principalelor produse agroalimentare și nu numai.

”Acest randament se poate menține sau poate înregistra creșteri anuale doar prin realizarea de investiții în modernizarea infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative , care să permită creșterea competitivității afacerilor agricole românești și îndreptarea deficitului balanței comerciale. Diminuarea producției agricole din ultimii ani, datorată lipsei de precipitații, a condus la realizarea unui randament scăzut a celor mai importante culturi agricole la nivel național. Având în vedere impactul pe care l-a avut în fermele din țara noastră, seceta pedologică din 2020 a evidențiat încă o dată importanța vitală a apei pentru agricultură. Întregul spațiu comunitar beneficiză în mod direct de materia primă oferită de țara noastră, iar o diminuare a acesteia va conduce la o instabilitate a securității alimentare, un aspect extrem de important în această perioadă”, afirmă Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Țări precum Rusia sau Ucraina aplică o politică de protecție a siguranței alimentației interne. De exemplu, Ucraina nu rambursează TVA-ul (valoare 20%) la exporturile semințelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export la nivelul semințelor de floarea-soarelui în valoare de jumătate din costul unei tone, dar nu mai puțin de 320 dolari/tonă. Începând cu 01.09.2021, Rusia va institui o taxă la nivelul uleiului brut de 170 dolari/tonă, aspect care va conduce la lipsa exporturilor în cadrul acestei țări.

”Considerăm că dezvoltarea unor unități de procesare la nivel național va permite crearea unor locuri de muncă, dezvoltării industriei conexe ca suport pentru activitatea de bază și care la rândul ei, prin segmentele care o compun, va contribui la generarea de valoare financiară și socială”, consideră Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. ”Clubul Fermierilor Români își manifestă interesul și disponibilitatea de a contribui activ, alături de celelalte părți implicate, la stabilirea și prioritizarea acțiunilor care vizează implementarea cu succes a unor politici care să permită dezvoltarea unităților de procesare la nivel național și a proiectelor de îmbunătățiri ecosistemice și funciare la nivel național.”

Strategia de dezvoltare a sectorului de cartof în perioada 2021-2027

Clubul Fermierilor Români în colaborare cu Federația Națională ”Cartoful” din România și Grupul Producătorilor de Cartofi Țara Făgărașului au organizat Conferința ”Strategia de dezvoltare a sectorului de cartof în perioada 2021-2027”, dedicată fermierilor producători de cartofi. Evenimentul a avut loc pe 21 iulie, la ferma Gusutri Com SRL din comuna Drăguș, județul Brașov.

 

Adrian-Nechita Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvolării Rurale, s-a adresat participanților la eveniment, având în vedere această perioadă în care Ministerul a definitivat formele finale ale ghidurilor aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2021-2022, în urma reuniunilor cu mediul asociativ. De asemenea, discuția purtată a atins și teme de interes precum stadiul actual de îmbunătățire a sistemelor hidroameliorative din regiunea Centru și deciziile stabilite la nivel european în cadrul ultimelor discuții purtate la Consiliul Agri Fish.

Conferința și-a atins obiectivele de informare, analiză și dezbatere a celor mai importante teme pe agenda negocierilor la nivel regional privind agricultura, transmițând mesaje clare privind poziția organizatorilor în legătură cu dezvoltarea sectorului de cartofi pentru perioada următoare.

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt absența infrastructurii de irigații în zonele tradiționale de producere a cartofului, fărâmiţarea excesivă a terenurilor, suprafața redusă de teren cultivată pentru sămânța de cartof, randamentul scăzut și dotarea tehnică precară a fermierilor, precum și lipsa unor spații adecvate pentru depozitare.

”Dezvoltarea sectorului de cartofi la nivel național ar trebui să vizeze următoarele 4 elemente fundamentale, de interes național: asigurarea cantității de cartofi necesară consumului la nivel național, asigurarea livrării cartofului românesc pe toată perioada anului la prețuri competitive și generatoare de profit pentru fermieri, îmbunătățirea calității printr-o depozitare profesională, precum și eliminarea importurilor și echilibrarea balanței comercialei”, susține Romulus Oprea, președintele Federației Naționale „Cartoful” din România.

”Clubul Fermierilor Români și Federația Națională ”Cartoful” din România continuă seria acțiunilor comune în cadrul parteneriatului lansat anul acesta, pentru a susține și promova implementarea unui Program Național Strategic specific sectorului de cartofi. Prioritățile Clubului privind acest sector vizează reducerea deficitului balanței comerciale a cartofului la nivel național prin sprijinirea înființării de depozite individuale de cartofi, dezvoltarea de politici care să permită creșterea suprafețelor cultivate cu sămânță pentru cartof, susținerea demersurilor specifice obținerii de subvenții financiare adecvate cultivatorilor de cartofi pentru cartoful de industrializare, cartoful de sămânță, cartoful de consum și a celui pentru amidon, dar și certificarea cartofului de Covasna, ca prim demers de promovare a cartofului românesc”, declară Dan Hurduc, președinte Clubul Fermierilor Români.

”Producătorii români ar putea avea un rol important privind îndreptarea deficitului la nivelul balanței comerciale specific acestei culturi, aspect foarte important care vizează creșterea contribuției la bugetul de stat. Consumatorul din țara noastră și-a modificat comportamentul de consum, tinzând spre un produs finit specific cartofului de industrializare. Considerăm oportună susținerea acestui sector prin politici integrate care să permită creșterea valorii adăugate la nivel național, prin stimularea investițiilor în unitățile de procesare a cartofului. Totodată trebuie stimulată creșterea suprafețelor de producție și creșterea producției pe hectar, atât prin compensarea modificărilor climatice asigurând sisteme de irigații în zonele de producție de cartof, cât și prin susținerea acestei producții cu subvenții aprobate în Uniunea Europeană ca și sprijin cuplat. Sistemele de irigații propuse de noi sunt simple, utilizând forța gravitațională a apei și, în același timp,  vizează 5 componente esențiale atât la nivel național, cât și european: agricultura, piscicultura, biodiversitate – mediu, agroturism și componenta energetică”, susține Cleonic Sucaciu, președinte Grupul Producătorilor de Cartofi Țara Făgărașului.

”Propunerea Clubului Fermierilor Români în parteneriat cu Federația Națională „Cartoful” din România vizează îndreptarea balanței comerciale a acestui produs, deoarece există un deficit anual de aprox. 65 mil. euro. Propunerea vizează ca această investiție să fie realizată cu 20% aport propriu al fermierului, iar diferența să fie suportată prin politici sustenabile de către Administrația Fondului pentru Mediu în zona de anvelopare a depozitelor și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, exemplu de practică realizată deja în țările occidentale. În 7 ani, o astfel investiție anuală de aprox 62 mil. euro va conduce la acoperirea producției proprii privind necesarul de consum intern”, consideră Laszlo Becsek, membru în Consiliul Director al Clubului Fermierilor Români.

”România are nevoie mai mult ca niciodată de o Strategie națională de gestiune integrată a apei și solului pentru agricultură, pentru că, în mod fundamental, accesul la apă asigură fermierilor reziliență și randament. Soluționarea problemelor existente de îmbunătățiri ecosistemice și funciare din România poate fi realizată în noul context european al PAC printr-o abordare integrată a gestiunii resurselor sol – apă, pentru o productivitate optimă și sustenabilă, care să țină cont în egală măsură de protecția mediului, dar și de competitivitatea fermierilor. Reziliența fermelor asigurată prin sisteme moderne de gestiune a apelor este determinantă pentru asigurarea siguranței și securității alimentare a țării”, susține Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

„În calitate de membru fondator și fost președinte al Federației Naționale „Cartoful” din România, pot spune că acțiunile realizate în prezent de actuala conducere, în colaborare cu asociația Clubul Fermierilor Români, încep să fie concretizate și apreciate de către producătorii de cartofi din țara noastră. În acest sens, sperăm ca direcțiile propuse de către cele două părți în cadrul Programului Național Strategic al cartofului să fie implementate în noul exercițiu financiar 2023-2027, care va deservi dezvoltarea spațiului rural, în concordanță cu noua Politică Agricolă Comună”, concluzionează Gheorghe Boțoman, membru fondator al Federației Naționale ”Cartoful” din România și președinte AgroProspect.

Subiectele dezbătute în cadrul Conferinței au fost următoarele:

  • Prezentarea submăsurilor care vizează perioada de tranziție 2021-2022, specifică Programului Național de Dezvoltare Rurală și stadiul fundamentării Programului Național Strategic.
  • Stimularea producătorilor de cartofi pentru sămânță la nivel național.
  • Subvenționarea unor investiții care să vizeze construcția de depozite individuale de cartofi (capacitatea de 500/1000/1500 tone) și unități de procesare a cartofului în vederea obținerii de produse finite.
  • Dezvoltarea de amenajări hidroameliorative în zonele specifice culturii de cartofi.
  • Strategia naț­ională de gestiune integrată a apei și solului pentru agricultură, proiect propus de către Clubul Fermierilor Români.
  • Importanț­a susț­inerii producătorilor de cartofi pentru industrializare.
  • Necesitatea certificării cartofului de Covasna, ca prim demers de creare a brandului pentru cartoful românesc (model de bună practică pentru certificarea cartofilor din alte zone ale țării).
  • Importanța formării profesionale a copiilor de fermieri prin intermediul programului ”Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români.

La Conferință au participat fermieri performanți producători de cartofi din județele Brașov, Covasna și Harghita, reprezentanți ai autorităților centrale și locale responsabile cu dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii, specialiști din agribusiness, presa cu profil agricol și de business.

 

Parteneri eveniment: Agricover, Adama, Bayer, Corteva, Intermag, Syngenta, SumiAgro.

Clubul propune elaborarea și aplicarea unei strategii naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură

Clubul Fermierilor Români consideră că elaborarea și punerea în aplicare a unei Strategii naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații.

Realizarea și implementarea unei strategii integrate a apei pentru agricultură reprezintă singura cale pentru armonizarea măsurilor de asigurare a funcționării și extinderii infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu respectarea noilor prevederi europene privind agricultura (Reforma PAC), de mediu și climă (Pactul Ecologic European și Strategiile subsecvente – Biodiversitate și Farm to Fork).

Strategia urmează să asigure un cadru de convergență și coerență pentru toate măsurile și proiectele care privesc gestiunea apei și solului pentru agricultură, printr-o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil și sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securității alimentare a României și realizarea obiectivelor necesare în zona de mediu și climă.

Clubul Fermierilor Români propune valorificarea analizelor, evaluărilor și proiectelor privind reforma sistemului de gestiune a apei pentru agricultură cuprinse în propunerea de reformă făcută recent de MADR în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și realizările din cadrul Planului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații.

Succesul strategiei depinde de asigurarea unei cooperări eficiente guvernamentale inter-instituționale (Guvern – MADR, MMAP, MDLPA, MFP) și multi-parteneriale (public-privat-neguvenamental), pentru o planificare financiară multi-anuală și multi-sursă coerentă a măsurilor de modernizare a infrastructurii, astfel încât să fie realizat echilibrul între noile condiții de mediu și climă și asigurarea competitivității fermelor din România.

În mod concret, soluționarea problemelor existente de îmbunătățiri ecosistemice și funciare poate fi realizată în noul context european al Politicii Agricole Comune printr-o abordare integrată a gestiunii resurselor sol – apă – aer, pentru o productivitate optimă și sustenabilă, care să țină cont în egală măsură de protecția mediului și de competitivitatea fermierilor.

Refacerea sistemului de irigații reprezintă o problemă pe care România n-o mai poate amâna. Diminuarea producției agricole din ultima perioadă, datorată lipsei de precipitații, a condus la realizarea unui randament scăzut a celor mai importante culturi agricole la nivel național. Întregul spațiu comunitar beneficiază în mod direct de materia primă oferită de țara noastră, iar o diminuare a acesteia va conduce la o instabilitate a securității alimentare, un aspect extrem de important în această perioadă.

Modernizarea și extinderea îmbunătățirilor ecosistemice și funciare se poate realiza la cele mai noi standarde, utilizând cele mai noi tehnologii în domeniu, astfel încât impactul aplicării Strategiei integrate de gestionare a apei să conducă la:

  • asigurarea siguranței producției, cu impact direct asupra securității alimentare a României;
  • creșterea nivelului de reziliență a fermelor, care presupune stabilitate financiară și dezvoltare rurală;
  • creșterea producției naționale și a productivității fermelor, în condițiile în care România este un jucător major pe piața cerealelor la nivel mondial;
  • protejarea investițiilor fermierilor, realizate în ultimii 30 de ani;
  • siguranța Uniunii Europene privind accesul la cereale, având în vedere că România este considerată un rezervor de porumb și floarea-soarelui.

În acest sens, Clubul Fermierilor Români propune:

  1. Crearea la inițiativa MADR a unui Consiliu inter-ministerial cu participarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Cercetării și Digitalizării, Ministerului Finanțelor Publice și multi-parteneriate (inclusiv mediul universitar și asociații) pentru elaborarea Strategiei naționale integrate de gestiune a apei pentru agricultură, a Planului de acțiune privind implementarea Strategiei, inclusiv estimări bugetare, termene și responsabilități în program.
  1. Elaborarea și implementarea Programului național privind dezvoltarea proiectelor locale de irigații (ca parte a Strategiei) vizează următoarele direcții:
  • simplificarea și armonizarea legislativă care să încurajeze proiectele locale de irigații;
  • coordonare inter-agenții din cadrul MADR și MMAP pentru eficientizarea investitițiilor, reducerea birocrației și încurajarea proiectelor locale cu finanțare privată;
  • facilități fiscale pentru investițiile (private/fermieri) în proiectele de irigații locale.
  1. Elaborarea unui Ghid de bune practici și proiecte în domeniul gestionării integrate a apei pentru agricultură, care să țină cont de:
  • armonizarea cu legislația europeană referitoare la problemele de mediu, climă și agricultură;
  • modele de proiecte (tipologie) în acord cu reglementările europene de mediu și dezvoltare durabilă (pe tipuri de ferme/culturi; zone geografice; specificitatea reliefului);
  • identificarea surselor de finanțare complementare pentru susținerea investițiilor în proiectele de irigații locale.
  1. Coordonarea măsurilor specifice unui sistem integrat de gestiune eficientă a apei în agricultură cu cele cuprinse în strategiile locale pentru dezvoltare durabilă (implicarea dimensiunii regionale și locale în susținerea aplicării Strategiei).

 

În data de 23 iunie 2021, Clubul Fermierilor Români a prezentat propunerea privind elaborarea Strategiei integrate de gestiune a apei pentru agricultură în cadrul întâlnirii cu conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la care au participat fermieri membri în Club (în particular din regiunea Dobrogea) și reprezentanți ai Consiliului Director al Clubului. Întâlnirea de la MADR este prima dintr-o serie de reuniuni inițiate de Club pentru promovarea către ministerele responsabile din Guvern a propunerii de elaborare a Strategiei.

”Inițiem această acțiune în consens cu membrii noștri, în principal cu fermierii din zonele afectate de secetă, inclusiv cei care dețin ferme în ariile de acoperire ale sistemelor de irigații și desecare. Dorim să fim un contributor activ la elaborarea Strategiei, prin punerea la dispoziție a unor experți consultanți români și străini. De asemenea, lansăm invitația către universități și institute de cercetare din România de a participa la proiectul coordonat de Club pentru elaborarea unor analize tehnice, economice și de mediu privind modernizarea și extinderea funcționării unei infrastructuri de gestiune a apei pentru agricultură, care sa fie armonizat cu noile prevederi europene privind mediul și clima, inclusiv cele care vor deveni operaționale odată cu Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

“Clubul Fermierilor Români își exprimă interesul și disponibilitatea de a contribui activ, alături de celelalte părți implicate, la stabilirea și prioritizarea acțiunilor care vizează implementarea cu succes a proiectelor de îmbunătățiri ecosistemice și funciare la nivel național. Clubul urmărește să asigure colaborarea cu alți actori inter-guvernamentali și organizații internaționale (precum Banca Mondială sau BERD), din domeniul educației și cercetării (universități) și organizații neguvernamantale cu activitate, expertiză și capacitate pentru elaborarea și punerea în aplicare a strategiei integrate de gestionare a apei”, declară Dan Hurduc, reprezentantul Consiliului Director al Clubului.

Concluzii privind unele Planuri Strategice ale PAC

Săptămâna trecută, trialogurile PAC au luat sfârșit, cu un acord la nivel european. Urmează implementarea Regulamentelor la nivel național prin definirea planurilor naționale strategice, până la sfârșitul anului 2021. Vă reamintim că noua PAC va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023. Sintetizăm mai jos principalele concluzii:

Prealocarea FEADR pentru zona de mediu și climă

Stabilită la 35% (față de 33% propunerea anterioară, de 37% a Parlamentului European), cu considerarea a 50% din contribuția zonelor cu handicap natural (ANC) și 100% pentru bunăstarea animalelor (în corelare cu zona de eco-scheme). Propunerea includerii unei derogări pentru acele state membre care dețin o programare limitată pentru zona de mediu în cadrul pilonului 2, precum și analizarea corelată a tuturor prealocărilor care vizează FEADR,

 

Prealocarea pentru eco-scheme

A fost stabilită la 25% pentru întreaga perioadă de programare cu menținerea sistemului de ”rebate” (de compensare ȋntre piloni), cu stabilirea ”pragului” la 20% pentru perioada 2023-2024 și menținerea flexibilităților de compensare doar pentru acest interval,

 

Anexa III

La GAEC 4 sunt incluse derogări pentru cazurile în care respectarea acestui standard ar necesita utilaje care ar afecta structura solului; la GAEC 8 se menține solicitarea Consiliului de păstrare a diversificării culturilor, ca practică echivalentă rotației culturilor și exceptarea fermelor sub 10 ha; la GAEC 9 s-a acceptat creșterea ambiției de mediu de la 6% la 7%, și rata minimă de teren arabil destinată elementelor neproductive care să nu fie stabilită la nivel de stat membru, ci la nivel de fermă, 

 

Plafonare

Parlamentul European a renunțat la plafoanele de 500.000 € pentru plățile directe și de 1 Milion € pentru investițiile în dezvoltare rurală, precum și la propunerea ca la calcularea plafonului la nivel de fermier să se utilizeze 100% din cheltuielile cu salariile,

 

Plata redistributivă

A fost stabilită la minim 10% din plățile FEGA, cu exceptarea statelor membre care pot dovedi în cadrul Planurilor lor strategice că necesitatea realocării de fonduri ȋntre fermieri  este adresată prin intermediul altor instrumente precum plafonarea/degresivitatea, micii fermieri, etc. S-a rezolvat și solicitarea RO privind dimensiunea fermei pentru care se aplică plata redistributivă (exceptarea de la dimensiunea medie a fermei din statele membre), 

 

Condiționalitatea socială

Urmează să fie aplicată începând din 2025, în baza propunerii Comisiei pentru art. 6 și intervențiile sectoriale. S-au propus texte de articole privind includerea condiționalității sociale în cadrul RPSPAC și în cadrul regulamentului orizontal. S-a explicitat că acest tip de condiționalitate se aplică tuturor intervențiilor realizate prin intermediul plăților directe, inclusiv intervențiilor sectoriale și măsurilor de mediu/destinate animalelor din cadrul dezvoltării rurale (art. 65, 66, 67),

 

Sprijinul cuplat

Alocare a 13+2%, dar fără includerea cartofului de consum (doar cel pentru amidon); retragerea propunerii PE (338e) referitor la faptul că sprijinul cuplat pentru zootehnie trebuie să respecte prevederile Directivei Cadru Apă, ca urmare a includerii textului propus de Comisie la articolul 97 paragraful 2a.

Lansăm Proiectul CONCORDE pentru promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale

București, 22 iunie 2021 – Agricultura europeană și cea românească sunt acum într-un proces profund de transformare sub influența unor programe majore de reformă a Politicii Agricole Comune și aplicarea noului Pact Ecologic European, provocări care se adaugă celor determinate de efectele schimbărilor climatice, criza forței de muncă, volatilitatea prețurilor, scăderea performanței capitalurilor și inputurilor în agricultură, adâncirea inegalităților în ponderea veniturilor fermierilor pe lanțul comercial de valorificare a produselor agro-alimentare.

Fermierii performanți din România trebuie să gestioneze o impredictibilitate crescută în ceea privește asigurarea resurselor și a proceselor în fermă, precum și pentru valorificarea producției.

Anul 2020 a fost unul foarte dificil pentru agribusiness-ul românesc, în condițiile secetei pedologice prelungite și a crizei sanitare mondiale determinate de pandemia de COVID-19. A rezultat astfel o creștere neobișnuită a numărului incidentelor contractuale în relațiile dintre participanții la circuitul economic specific, cum ar fi executarea necorespunzătoare sau chiar neexecutarea la termen și/sau în condițiile convenite a obligațiilor contractuale asumate.

„Cu această ocazie au revenit în discuție problemele sistemice care au definit relațiile dintre fermieri, intermediari, traderi și industria prelucrătoare de produse agricole în ultimii 30 de ani, marcate adesea de lipsă de încredere, pe fondul căreia, profitând de capacitatea financiară disponibilă, comercianții din avalul circuitului economic au impus fermierilor, nu de puține ori, clauze contractuale fără precedent sau chiar abuzive, menite să le protejeze interesele economice, inclusiv cele ale unor pierderi disproporționate și nelegitime suferite de fermierii de bună-credință”, consideră Cezar Iulian Gheorghe, Expert Analist pentru Comerțul cu Cereale, Clubul Fermierilor Români.

Lipsa de încredere este amplificată de absența informațiilor permanent actualizate despre părțile contractuale, despre oamenii implicați și despre istoricul și comportamentul în afaceri al acestora.

 

PRACTICI CONTRACTUALE ACTUALE: RISCURI PENTRU FERMIERI

 Evidențiem selectiv o serie de practici comerciale devenite uzuale în relația fermieri – traderi, care au contribuit la stabilirea unor poziții contractuale inegale pentru fermieri și au generat riscuri majore concretizare în contextul secetei pedologice din 2020:

  • Clauze prin care se declară și/sau se recunoaște, în mod nerealist, o negociere inexistentă a contractului;
  • Constituirea de garanții personale de către administratorul/directorul fermei, pentru executarea obligațiilor contractuale asumate de societatea cu răspundere limitată/societatea pe acțiuni, după caz, eludându-se, astfel, răspunderea limitată a acestor participanți la circuitul economic;
  • Drepturi de apreciere și decizie unilaterală în beneficiul exclusiv al cumpărătorilor /traderilor, fără vreo posibilitate de control de către fermier sau de mediere/arbitraj de către un terț independent, inclusiv asupra cantității și calității mărfii livrate și, astfel, a prețului sau chiar a datei de plată;
  • Obligația de a plăti penalități, despăgubiri sau daune-interese, în cuantumuri arbitrare și cu desconsiderarea atât a principiilor reparării integrale a prejudiciului și bunei-credințe, cât și a cauzelor exoneratoare de răspundere civilă universal recunoscute.

”În acest context, Clubul Fermierilor Români  lansează Proiectul CONCORDE adresat fermierilor din România, prin care urmărește stabilirea unui sistem de încredere și de bune practici comerciale, care să permită consolidarea relațiilor contractuale în piața de agribusiness”, anunță Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. ”Din cauza acestor provocări cu care se confruntă fermierii, Clubul Fermierilor Români consideră necesară stabilirea unui dialog coerent pentru regândirea parteneriatului și refacerea încrederii fermieri – cumpărători / traderi, pentru asigurarea executării corespunzătoare a obligațiilor contractuale.”

 

OBIECTIVELE PROIECTULUI CONCORDE

Susținerea fermierilor pentru Proiectul CONCORDE va contribui la realizarea următoarelor obiective, care vor fi puse în practică de Clubul Fermierilor Români:

  • Înființarea unui grup de lucru care să preia și să prelucreze inițiativele, ideile, opiniile și sugestiile transmise de fermieri;
  • Elaborarea unui ghid de bune practici;
  • Crearea unei proceduri de raportare și verificare a incidentelor în relațiile contractuale;
  • Elaborarea unui sistem de asigurare a suportului pentru soluționarea alternativă a disputelor;
  • Afilierea Clubului Fermierilor Români la organizații internaționale relevante în domeniul agribusiness;
  • Colaborarea Clubului cu autoritățile și instituțiile publice europene și naționale în scopul dezvoltării unor politici coerente și relevante pentru dezvoltarea agribusiness-ului din România.

 

CLUBUL FERMIERILOR ROMÂNI, MEMBRU GAFTA

Clubul Fermierilor Români a devenit membru GAFTA, The Grain and Feed Trade Association, organizația internațională reprezentativă pentru sprijinirea contractării și arbitrării comerciale în domeniul cerealelor la nivel mondial.

Acesta este un prim pas în efortul Clubului de a sprijini asigurarea cadrului pentru consolidarea încrederii fermieri-traderi și asigurarea condițiilor pentru respectarea clauzelor contractuale deplin echitabile în relația dintre parteneri.

 

BENEFICIILE PARTICIPĂRII LA PROIECTUL CONCORDE

”Adresăm tuturor fermierilor interesați invitația de a fi alături de Clubul Fermierilor Români în lansarea și punerea în aplicare a acțiunilor propuse prin Proiectul CONCORDE, pentru a asigura asfel baza pentru un parteneriat echitabil și pe termen lung fermieri – traderi – autorități”, susține Dan Hurduc, membru în Consiliul Director și primul Președinte care va asigura Președinția rotativă a Clubului Fermierilor Români începând cu 1 iulie.

Prin dezvoltarea Proiectului CONCORDE fermierii vor avea acces la:

  • Expertiză concretă și practică validată în procesul de contractare;
  • Facilitarea sprijinului specializat în soluționarea alternativă a disputelor comerciale;
  • Promovarea și reprezentarea intereselor fermierilor în relația cu instituții relevante în comerțul cu cereale.

”Proiectul CONCORDE va avea succes în măsura participării concrete, directe a fermierilor la acțiunile propuse, precum și prin asigurarea unei cooperări eficiente cu ceilalți factori implicați în agribusiness, în particular prin consolidarea relației dintre fermieri și comercianții de produse agricole”, consideră Dan Hurduc.

Clubul Fermierilor Români promovează interesele fermierilor din România și lansează proiecte care susțin dezvoltarea sustenabilă a fermelor, bazate pe criterii de performanță, competitive la nivel european.

 

Fermierii interesați se pot implica în Proiectul CONCORDE prin completarea formularului de înscriere  disponibil pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/proiect-concorde-pentru-bune-practici-in-comertul-cu-cereale/. Pentru informații suplimentare, fermierii pot intra în legătură cu Cezar Iulian Gheorghe pe e-mail, la adresa cereale@cfro.ro, sau la telefon 0749.777.711.

Modificări în conducerea Clubului: președinție rotativă și creșterea capacității de reprezentare regională

Clubul Fermierilor Români își adaptează mecanismele de conducere și coordonare centrală și regională la schimbările majore din agricultura europeană, sub impactul reformei PAC, al Pactului Ecologic European și al programelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vor influența dezvoltarea afacerilor agricole în următorii ani.

Clubul Fermierilor Români reprezintă în mod activ fermierii performanți din România și consideră că în această perioadă critică este necesar mai mult ca oricând un dialog permanent, transparent și constructiv al fermierilor cu structurile legislative și administrative europene și naționale. Fermierii membri în Club sunt implicați direct în consultările care vizează procesul decizional legislativ în domeniul agricol pentru că ei sunt beneficiarii politicilor și deciziilor care se adoptă la nivelul Uniunii Europene și la nivel național.

Clubul s-a angajat în anul 2021 într-un proces de transformare vizând dezvoltarea structurilor de reprezentare regională, care vor fi responsabile pentru elaborarea de propuneri pentru rezolvarea unor probleme specifice și reprezentarea intereselor membrilor în relația cu autoritățile regionale, asigurând creșterea capacității Clubului de consultare directă a membrilor și partenerilor, urmărind astfel valorificarea deplină a noilor mecanisme naționale și europene de finanțare a programelor de agricultuiră și mediu.

Schimbările anticipate prin reforma PAC, precum noile reguli și mecanisme de finanțare sau eco-schemele, cresc mult importanța identificării specifiului regional și asigurarea contribuției la elaborarea de politici și programe coerente, fundamentate bine pe nevoile locale, ceea ce trebuie să se reflecte în stimularea prezenței regionale în conducerea Clubului Fermierilor Români.

În acest context, membrii Consiliului Director au decis adoptarea unui nou mecanism de coordonare și conducere a Clubului, care va fi aplicat de la 1 iulie 2021, în paralel cu crearea și dezvoltarea structurilor regionale: instituirea principiului Președinției rotative și a mecanismului de Troică a Președinției Clubului.

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de 6 luni, iar pentru continuitate și desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, se constituie un grup decizional de tip Troică, format din Președintele în exercițiu, fostul și viitorul Președinte (desemnați de regiune).

Noi, Clubul Fermierilor Români, am demonstrat până acum că avem o abordare globală, integrată, la nivel european și național, a direcțiilor de dezvoltare a agriculturii românești. Suntem preocupați și obligați de schimbările anunțate în politicile europene de mediu și agricultură să ne adaptăm capacitatea pentru a valorifica fiecare Euro disponibil din 2023 pe noile reguli PAC, bazate pe indicatori de performanță și valorificarea specificului local. În calitate de președinte al Clubului și membru fondator am făcut această propunere privind noul mecanism de conducere, pentru angajarea mai activă a membrilor din regiuni la actul de reprezentare în relația directă cu autoritățile centrale care conduc agricultura românească, pentru a propune cele mai bune soluții în susținerea performanței la nivelul fiecărei regiuni agricole din România”, subliniază Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români.

Președinția rotativă pentru următoarele trei perioade va fi asigurată astfel:

  • 1 iulie – 31 decembrie 2021: Dan HURDUC, Regiunea Moldova
  • 1 ianuarie – 30 iunie 2022: Laszlo BECSEK, Regiunea Centru
  • 1 iulie – 31 decembrie 2022: Nicolaie APOPI, Regiunea Banat

Dan Hurduc este primul Președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului, care s-a implicat direct în constituirea grupurilor de lucru din Moldova, regiune în care s-au desfășurat până în luna mai toate reuniunile planificate cu fermierii.

Misiunea noastră este să transformăm modelul românesc de agricultură performantă în bună practică europeană, prin dezvoltarea și promovarea inițiativelor legislative care să fie favorabile fermierilor. Susținem proiectele care creează valoare adăugată în agricultură și care cresc competitivitatea fermierilor din România”, susține Dan Hurduc, membru în Consiliul Director și primul Președinte care va asigura Președinția rotativă.Decizia colegilor mei din Consiliu mă onorează și le mulțumesc pentru încrederea de a-mi atribui primul mandat în cadrul mecanismului nou de coordonare a Clubului. Fiecare Președinte va veni cu un proiect de regiune prin identificarea problemelor importante regionale și dezvoltarea unui plan de acțiune și promovare de care să beneficieze toți fermierii din regiunea respectivă.

Salut decizia adoptată de  Consiliul Director, care reflectă de deplin spiritul Clubului și obiectivul său principal: asigurarea reprezentării fermierilor din România la nivel național și european. În cadrul grupurilor de lucru și reuniunilor regionale cu fermierii, punem în dezbatere deciziile strategice care urmează să fie adoptate prin reforma PAC, riscurile și oportunitățile privind creșterea competitivității în agricultură în contextul unui buget european diminuat și creșterea extraordinară a ambițiilor de mediu ale Uniunii Europene”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. ”Aceste întâlniri sunt un prilej de a înțelege cât mai bine specificul zonelor, ne consultăm cu cât mai mulți fermieri, identificăm problemele acestora și soluțiile care pot fi fundamentate de experții Clubului, pentru a fi propuse mai departe instituțiilor responsabile pentru agricultură.”

Odată cu implementarea noului mecanism de coordonare, Clubul Fermierilor Români anunță două schimbări în structura Consiliului Director al Clubului: revocarea la cerere a domnului Gheorghe Dume din Consiliul Director (care s-a retras din afacerile agricole) și intrarea domnului Ciprian Andrei Olteanu ca nou membru în Consiliu. Ciprian Andrei Olteanu este fermier din județul Călărași, membru al Clubului și absolvent al primei serii a programului de pregătire ”Tineri Lideri pentru Agricultură” organizat de Clubul Fermierilor Români.

Sunt onorat de această oportunitate și privesc pasul acesta cu mare responsabilitate atât față de membrii Consiliului Director al Clubului cât și față de fermierii membri. Pentru mine personal este un moment important, mai ales pentru că reprezintă un moment de validare a succesului programului de formare a tinerilor lideri. Demonstrăm că tinerii fermieri sunt suficient de maturi și că doresc să se implice în viitorul agriculturii, iar inițiativa programului ”Tineri Lideri pentru Agricultură” ne dă uneltele necesare să putem să reprezentăm interesele fermierilor. Ca fermier, am găsit în cadrul Clubului reprezentare și profesionalism; ca tânăr, am găsit viziune și deschidere către noi oportunități; ca om, am găsit alți oameni ca și mine, alături de care pot construi un viitor mai bun pentru societatea pe care o hrănește fermierul român. Sunt mândru că fac parte din Clubul Fermierilor Români”, declară Ciprian Andrei Olteanu.

Lansăm înscrierile pentru seria III a programului ”Tineri Lideri pentru Agricultură”

Clubul Fermierilor Români va continua pentru al treilea an consecutiv programul “Tineri Lideri pentru Agricultură”, care pregătește generațiile viitoare de tineri fermieri și răspunde astfel unei nevoi majore existente nu doar în România, ci și la nivel european: dezvoltarea competențelor antreprenoriale și de leadership în domeniul agricol, cu scopul asigurării succesiunii afacerilor familiale din agricultură.

Lansat în 2019, Programul “Tineri Lideri pentru Agricultură” este un proiect care și-a propus să pregătească copiii de fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în propriile afaceri și în comunitate, dar și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles. 

„Tinerii antreprenori pe care îi formăm în programul Tineri Lideri pentru Agricultură vor fi motorul schimbării în agricultură. Ne dorim ca ei să inspire și alți tineri să-și dezvolte afaceri agricole și să se implice în reprezentarea fermierilor, alături de Clubul Fermierilor Români, în relația cu autoritățile din România și de la Bruxelles. Acesta este scopul nostru, al Clubului, de a transfera responsabilitatea către acești tineri, care reprezintă viitorul agriculturii românești, și de a-i pregăti la cele mai înalte standarde pentru această responsabilitate”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români. ”În luna mai, 30 de tineri fermieri au finalizat cursurile și ne bucură energia și entuziasmul lor privind punerea în aplicare a ideilor pe care le au, de a dezvolta afacerile agricole de familie. Pentru seria trei, urmărim să antrenăm mai mulți participanți, respectiv 60 de fermieri din toate regiunile României, care se vor alătura comunității de tineri lideri pe care o dezvoltăm în jurul Clubului Fermierilor Români.”

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru seria a treia a programului de pregătire, care va debuta în toamnă, în luna septembrie. Tinerii fermieri interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului: cfro.ro/tineri-lideri-2019/formular-inscriere-in-program/.

În perioada iunie – august, se vor desfășura întâlnirile cu tinerii care aplică pentru program, iar la sfârșitul lunii august vor fi selectați cei care vor urma cursurile seriei a treia a programului Tineri Lideri pentru Agricultură.

Clubul Fermierilor Români este onorat să aibă parteneri care împărtășesc valori comune și care investesc în educație. În acest sens, Clubul apreciază inițiativa Grupului Agricover care a lansat în 2020 Programul de Burse de Studiu pentru tinerii din familii de fermieri din România și a acordat 10 burse pentru seria 2020-2021, în cadrul acțiunilor de responsabilitate socială. Grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a treia programului Tineri Lideri pentru Agricultură, care va începe în toamnă, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți cei 60 de participanți.

“Agricover înțelege să susțină agricultura românească nu doar prin misiunea de zi cu zi, ci și prin investițiile în viitor. O companie-lider nu doar inspiră, ci creează cadrul pentru dezvoltarea liderilor de mâine. Generațiile următoare înseamnă inovație, modernizare, pasiune. Pe parcursul următorilor ani, ne propunem să facilităm formarea profesională a unui număr de 1000 de tineri, considerând în acest fel că putem asigura o bază solidă a schimbului de generații de care agricultura românească are nevoie. Viitorul va fi pe mâini bune”, a precizat Liviu Dobre, CEO al Agricover Holding SA.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

 

Obiectiv Program

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

 

Profil participanți

Tineri cu vârsta până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri (exploatația să fie înregistrată la APIA), dornici să-și dezvolte competențele în managementul afacerii, să crească afacerea familiei și să se implice în comunitate.

 

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: administrarea afacerii; management strategic; leadership; comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; marketing în agribusiness; resurse umane; simulare de business; legislativ-juridic; fiscal-audit; tehnologie. Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz, iar transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin ancorarea lor în afacerea de familie.

În funcție de interes, participanții la program se pot înscrie la stagiile de internship la Bruxelles (Reprezentanța României la Comisia Europeană; Comisia de Agricultură din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor), în România la instituțiile responsabile din agricultură (MADR, APIA, AFIR, Comisiile de Agricultură din Parlamentul României) sau la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole sau utilaje agricole. Stagiile se derulează pe tot parcursul programului și sunt facilitate de Clubul Fermierilor Români în cadrul dialogului cu aceste instituții.

 

Perioadă desfășurare Program

Cursurile se desfășoară în perioada septembrie 2021 – mai 2022, la București, câte o săptămână pe lună.

 

Mai multe informații despre programul Tineri Lideri pentru Agricultură: cfro.ro/tineri-lideri/

Clubul Fermierilor Români susține alocarea financiară privind realizarea de îmbunătățiri funciare din cadrul PNRR

București, 23 aprilie – Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor  Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19.

Finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în cee ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții enumerăm infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență 5 piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare, (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă, (III) extroversiune, (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor, (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În cazul Germaniei, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerante de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică, (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii, (III) digitalizarea educației, (IV) consolidarea incluziunii sociale, (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii, (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde EURO, (II) competitivitate – 34 miliarde EURO și (III) coeziune – 36 miliarde EURO. În acest sens, observăm că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România.