Adresă Club amenajamente pastorale

Clubul Fermierilor Români urmărește modul de implementare a cadrului legislativ din sectorul agricol românesc și își dorește un dialog constant cu instituțiile din România pentru a identifica soluții care vin în sprijinul fermierilor români.

Urmare a sesizărilor primite de la membrii Clubului, am constatat că din suprafața totală de 4.530.288 hectare pajiști, existentă la data de 1 ianuarie 2007 și notificată Comisiei Europene, până în prezent au fost realizate 2.023 de proiecte de amenajamente pastorale cu o suprafață de 2.260.803 hectare și sunt în curs de elaborare 552 de proiecte cu o suprafață de 961.419 hectare, conform Notei de fundamentare a OUG nr. 78/2019 prin care s-a prelungit termenul de realizare a acestor amenajamente pastorale. Suprafața de pajiști rămasă pentru întocmirea amenajamentelor pastorale în anul 2020 este de 1.308.076 hectare, ceea ce reprezintă 28,8% din suprafața totală de pajiști.

Conform art. 6 (2) din OUG 34/2019 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, ”Consiliile locale au obligația să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiștile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză”.

Potrivit aceluiași text de lege, Consiliile locale au obligația să aprobe amenajamentele pastorale, valabile pentru toate pajiștile permanente aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, întocmite de către specialiștii din cadrul primăriilor, al direcțiilor județene pentru agricultură sau de către specialiștii din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic și de vânătoare, după caz, conform ghidului elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov. Specialiștii cu atribuții pentru întocmirea amenajamentelor pastorale se vor constitui în grup de lucru prin ordin al prefectului. Nominalizarea membrilor grupului de lucru se face prin decizie a directorului direcției pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz, și a primarului.

În conformitate cu prevederile art. 10 (1) din OUG 34/2013 ”În vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, utilizatorii de pajiști, persoane fizice și juridice, în calitate de proprietari și/sau deținători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligația ca anual să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de pășunat, ori cosirea cel puțin o dată pe an a vegetației. Începând cu anul 2021 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral”.

Întrucât pentru o suprafață importantă de pajiști nu s-au realizat până la această dată amenajamentele pastorale și sunt fermieri care nu vor putea primi subvențiile care li se cuvin pentru că primăriile nu au făcut amenajamentele pastorale, considerăm că este necesară o modificare a actului normativ, prin introducerea posibilității ca și persoanele fizice/juridice private proprietare ale pajiștilor să elaboreze, împreună cu specialiștii în domeniu, documentațiile pentru amenajamentele pastorale și să aibă posibilitatea să se ocupe direct de aceste lucrări, cu firmele autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Această modificare a actului normativ ar contribui la îndeplinirea obligației legale de a realiza amenajamentele pastorale până la sfârșitul anului 2020 și, astfel, fermierii vor putea să-și încaseze subvențiile care li se cuvin, fără a fi penalizați pentru nerealizarea lucrărilor de amenajamente pastorale pentru care sunt responsabile Primăriile, prin Direcțiile Agricole.

Ne exprimăm deplina disponibilitate de a pune la dispoziția Comisiei pentru Agricultură expertiza Clubului în vederea rezolvării acestei probleme de modificare act normativ, care comportă o soluție urgentă în raport cu interesele fermierilor din România.

Scrisoarea adresată Președintelui COMAGRI a Camerei Deputaților poate fi consultată în format pdf aici.

Concluziile Consiliului European privind agricultura

În perioada 17-21 iulie, Consiliul European s-a reunit la Bruxelles pentru a discuta și negocia aspecte urgente privind Cadrul Financiar Multianual, elemente ale Politicii Agricole Comune și relansarea economică pentru creșterea rezilienței în fața crizelor. Vă sumarizăm mai jos principalele elemente privind PAC asupra cărora șefii de stat au convenit în urma a 4 zile și nopți de negocieri.

 

PAC 2021 – 2027

40% din bugetul PAC alocat măsurilor de mediu

 

Pilon I

  1. Convergența

Toate statele membre cu plăți directe sub valoarea de 90% din media UE vor plăti 50% din diferența dintre valoarea medie a plăților și 90% din media UE în 6 tranșe egale începând cu 2022.

În plus, toate statele membre vor avea un nivel al plăților de cel puțin 200 euro/ha în 2022 și vor atinge în 2027 cel puțin valoarea de 215 euro/ha.

 

  1. Plafonarea

Plafonarea se va face voluntar la valoarea de 100.000 euro/beneficiar mare.

 

  1. Rezerva – FEGA

450 milioane de euro/an. Sumele neutilizate în 2020 se raportează în 2021.

 

  1. Flexibilitatea între cei doi piloni

2%  din plățile directe se pot direcționa către măsuri de sprijin pentru tineri fermieri, 15% pentru măsuri de mediu.

 

Pilonul II

  1. Pre-finanțare dezvoltare rurală
  • 2021 – 1% din FEADR
  • 2022 – 1% din FEADR
  • 2023 – 1% din FEADR

Sumele trebuie sincronizate cu perioada de tranziție PAC.

 

  1. Rata de cofinanțare
  • 85% din cheltuielile publice eligibile pentru regiunile mai puțin dezvoltate
  • 60% din cheltuielile publice eligibile pentru regiunile de tranziție
  • 65% din cheltuielile eligibile pentru plățile din zonele cu constrângeri naturale sau specifice
  • 43% din cheltuielile publice eligibile în alte regiuni
  • 80% din cheltuielile publice eligibile în reigiunile limitrofe și insulele mici din Marea Egee

O rată de confinanțare mai mare de 80% se va aplica pentru angajamentele de mediu, climă; pentru zonele dezavantajate; pentru investiții neproductive; pentru sprijin prin Parteneriatul European pentru Inovare și LEADER

 

  1. Reguli de dezangajare

Comisia Europeană va dezangaja automat sumele din PAC neutilizate pentru prefinanțări și plăți intermediare până la data de 31 decembrie a anului următor.

 

 

PROGRAMUL NEXT GENERATION EU

Buget program – 750 miliarde euro, din care:

  • 672,5 mld euro pentru Programul de redresare, din care:
    • 360 mld euro împrumuturi
    • 312,5 mld euro granturi
  • 47,5 mld euro pentru Programul ReactEU
  • 5 mld euro pentru Programul Horizon Europe
  • 5,6 mld euro pentru Programul InvestEU
  • 7,5 mld euro pentru Dezvoltare Rurală
  • 10 mld euro pentru Programul Just Transition Fund
  • 1,9 mld euro pentru RescEU

Demersuri Club pentru reabilitarea infrastructurii naționale de desecare

Clubul Fermierilor Români salută anunțul făcut marți, 23 iunie, de ministrul agriculturii Adrian-Nechita Oros privind alocarea unor sume importante în viitorul Program de relansare economică a României cu finanțare europeană, pentru reabilitarea infrastructurii de irigații, de desecare şi drenaj, precum și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului.

Clubul Fermierilor Români a susținut și contribuit direct la luarea acestei decizii, prin punerea la dispoziția autorităților române a unor studii, analize și evaluări privind necesitatea și oportunitatea refacerii și modernizării infrastructurii strategice de irigații-desecare, fiind identificate argumentele de mediu, economice, sociale, de biodiversitate și protecția solului.

Evidențiem în acest sens proiectul Clubului Fermierilor Români ”Studiu privind necesitatea reabilitării, modernizării și extinderii amenajărilor hidroameliorative din Sud-Vestul României”, realizat de către o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara, în perioada octombrie 2019 – martie 2020. Fondurile necesare realizării studiului au fost asigurate de Club, prin contribuția financiară a unui grup de membri, fermieri performanți din regiunea Banat, care se confruntă anual cu problemele cauzate de inundații și secetă.

Clubul Fermierilor Români a inițiat, coordonat și promovat acest studiu pentru a contribui la efortul autorităților române privind atragerea finanțărilor europene pentru lansarea programului de modernizare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu utilizare duală irigații – desecare la nivel național.

„Studiul integral și concluziile acestui proiect le-am pus dispoziția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dar și a Președinției, Guvernului și Parlamentului României (prin Comisia de agricultură de la Camera Deputaților), instituții cu care ne aflăm într-un dialog permanent. În cadrul demersurilor făcute, am susținut necesitatea identificării unor surse de finanțare europeană și, prin realizarea acestui studiu, am oferit autorităților române argumentele știintifice pentru extinderea la nivel național a programului de reabilitare a sistemului de desecare”, a declarat Florian CIOLACU, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

”Salutăm inițiativa Ministerului agriculturii și acordul guvernamental obținut privind alocarea în programul de investiții din planul de relansare economică a României a unor sume importante pentru reabilitarea întregii infrastructuri de irigaţii, desecare şi drenaj, cât și pentru infrastructura de combatere a eroziunii solului. Apreciem decizia adoptată la nivelul ministerului, suntem onorați de deschiderea cu care autoritățile au primit propunerile Clubului Fermierilor Români și ne bucurăm că demersul nostru a condus la acest rezultat. Alocarea sumelor necesare pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare, modernizare și extindere a sistemelor de desecare și drenaj arată importanța acordată de către autoritățile române acestui domeniu strategic pentru agricultura din România”, a mai spus Florian CIOLACU.

„Situația actuală a sistemelor de desecare din România, în particular a celor din regiunea de Sud-Vest generează permanent riscuri majore de compromitere a culturilor, deteriorare a solului și reducere a biodiversității. Din acest motiv am decis împreună cu un grup de fermieri din regiunea Banat să susținem financiar realizarea studiului de către USAMVB Timișoara și să sprijinim astfel proiectul lansat de Clubul Fermierilor Români. Demersurile susținute ale Clubului în fața autorităților române s-au concretizat și, în acest sens, am primit cu bucurie anunțul ministrului agriculturii Adrian-Nechita Oros privind alocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea infrastructurii de desecare și drenaj la nivel național, inclusiv în Banat”, a declarat Nicolaie APOPI, vicepreședinte al Clubul Fermierilor Români.

„Suntem onorați de parteneriatul Universității noastre cu Clubul Fermierilor Români, care a organizat și lansat acest proiect de importanță majoră pentru agricultura românească. Rezultatele studiului au arătat că reabilitarea amenajărilor hidroameliorative și aducerea lor la parametri optimi va contribui la o ameliorare semnificativă a calității solului, a apei și a vieții oamenilor”, a declarat Prof. Univ. Dr. Cosmin Alin POPESCU, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.

Studiul coordonat de Prof. Dr. Paul PÎRȘAN a vizat arealul cuprins în amenajările de desecare și combatere a eroziunii solului din județele Timiș, Arad și Caraș Severin, cu o suprafață de 788.661 ha, reprezentând cca. 50 % din totalul suprafeței agricole a zonei (1.584.007 ha). Studiul a avut ca obiectiv argumentarea științifică a oportunității și beneficiilor lansării unui program integrat de reabilitare a amenajărilor de desecare la nivel național și combatere a eroziunii solului, care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul viitorului ciclu PAC (2021-2027).

Reabilitarea sistemului de desecare la nivel național va conduce la creșterea capacității de producție a terenurilor agricole și va sprijini productivitatea fermelor, în contextul în care schimbările climatice afectează tot mai mult culturile și potențialul productiv al agriculturii.

 

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților studiul integral si materialele de prezentare a proiectului: MADR, Guvern, Președinție, ANIF, AFIR, APIA, și CJ Timiș. 

Pentru mai multe detalii, vă invităm să consultați documentele disponibile la link-urile de mai jos:

Executive Summary_Studiu Proiect Desecare S-V României_2020

Prezentare_Studiu Proiect Desecare S-V Romaniei_2020

Clubul Fermierilor Români, membru ELO

Clubul Fermierilor Români are onoarea de a anunța lansarea parteneriatului cu European Landowners’ Organization (ELO), organizație europeană cunoscută și apreciată pentru poziția de lider în reprezentarea intereselor unui număr mare de afaceri si întreprinderi familiale rurale din Europa.

Comunicat de presă parteneriat Clubul Fermierilor Români – ELO aici.

 

Adunarea Generală ELO, 16 iunie

Clubul a luat parte la prima Adunare Generală ELO în calitate de membru pe 16 iunie, prin reprezentantul său, Florian Ciolacu, Director Executiv.

În cadrul reuniunii, în calitatea sa nou dobândită de membru, Clubul a votat agenda și conducerea ELO și a luat contact cu alte asociații europene de profil. Subiectele dezbătute au vizat noile strategii ale Pactului Ecologic European și viitorul Politicii Agricole Comune. La întâlnire au participat miniștrii germani pentru agricultură și mediu, în contextul în care Germania se pregătește să preia președinția rotativă a Consiliului UE.

Minuta Adunării Generale ELO din 16 iunie poate fi citită aici.

 

Despre Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ (ELO)

Înființată în 1972, ELO este o organizație-umbrelă europeană ce reprezintă interesele unui număr mare de afaceri și întreprinderi familiale rurale din Europa, implicate în activități precum agricultura, viticultura, silvicultura, vânătoarea sau pescuitul.

ELO consideră că proprietarii de terenuri, fermierii și administratorii de proprietăți ar trebui să aibă sprijinul și instrumentele disponibile pentru a-și putea îndeplini responsabilitățile, având totodată libertatea de a lua decizii în funcție de anii de experiență. Cu activități bazate pe o rețea de aproximativ 59 de asociații din UE-27 și în țările candidate, precum și contacte de nivel înalt cu instituții și profesioniști din domeniu, ELO facilitează această dezvoltare.

Este o organizație foarte activă, cu o bază de date complexă, dar fără afiliere politică și cu o structură de lucru foarte asemănătoare Clubului. Oferă o rețea puternică și eficientă pentru a înțelege mai bine problemele fermierilor, pentru a elabora analize și studii de impact pe care le pune la dispoziția autorităților, pentru a influența deciziile la nivel UE. Calitatea de membru la organizația ELO nu este doar o problemă de apărare a intereselor, ci și un mod mai precis de a construi împreună viitorul, astfel încât fermierii români să se bucure de dezvoltarea afacerilor lor și creșterea nivelului de competitivitate.

 

Domenii comune de acțiune ELO și CLUB

ELO promovează o agricultură durabilă și prosperă și creșterea gradului de conștientizare cu privire la problemele de mediu și agricole. Angajând diverse părți interesate, ELO elaborează recomandări de politici și programe de acțiune. ELO organizează întâlniri interdisciplinare care adună împreună actori cheie din sectorul rural și factorii de decizie la nivel local, regional, național și european. Capacitatea de a face toate acestea asigură pentru ELO o poziție unică în rândul grupurilor de gândire din sectoarele agricole, de mediu și activități rurale.

Principalele domenii în care acționează ELO și care sunt de interes pentru Club vizează Politica Agricolă Comună, biodiversitate, agricultură digitală, economie circulară, accesul la teren și drepturi de proprietate.

Reprezentarea agricultorilor pe plan european și național este un obiectiv comun pentru cele două organizații, care susțin sustenabilitatea si progresul în zonele rurale, accesul la tehnologie, inovația și posibilitatea de a o implementa împreună cu tehnologia.

Pentru a realiza toate acestea, ELO se bazează pe capacitatea organizației de a reuni actori din mediul rural, ONG-uri și factori de decizie politici la nivel local, regional, național și european. În acest fel, vocile și opiniile unui număr mare de părți interesate din toată Uniunea Europeană pot fi auzite. De asemenea, se realizează o platformă proactivă de analiză la nivel local, de punere în aplicare a legislației UE actuale.

Echipa ELO este formată din oameni dinamici, care depun eforturi considerabile pentru ca problemele membrilor săi din Statele Membre să fie auzite la nivel european și pentru care să se găsească o soluționare rapidă. Echipa este alcătuită atât din oameni cu experiență care au competențe de reprezentare și analiză, cât și din tineri motivați care doresc să se implice și să aducă soluții inovatoare.

 

Forum for the Future Agriculture (FFA)

Cel mai notabil eveniment pe care ELO îl organizează în fiecare an este Forum for the Future Agriculture. Peste 1500 de persoane se reunesc la această conferință anuală pentru a stimula discuții deschise cu privire la viitorul agriculturii europene și mondiale, și pentru a evalua ce ar trebui și ce se poate realiza în timp util, acordând o pondere egală celor două provocări: securitatea alimentară și securitatea mediului. Între participanții la acest eveniment, cea mai mare pondere o au fermierii din toate țările.

 

Proiecte ELO

E-Natura 2000 este unul dintre cele mai importante proiecte pe care ELO le derulează, care este de interes pentru Clubul Fermilor Români. Programul oferă managerilor de terenuri oportunitatea să se conecteze și să rezolve împreună problemele specifice gestionării ariilor protejate.

Un alt proiect important este intergrupul referitor la biodiversitate, vânătoare și mediu rural, care are ca obiective promovarea unei utilizări durabile a speciilor sălbatice pentru biodiversitate, gestionarea faunei sălbatice, dezvoltarea rurală și problemele forestiere.

 

Beneficii pentru membrii Clubului Fermierilor Români

Între beneficiile obținute prin participarea Clubului la proiectele derulate de ELO se numără modele și idei de proiecte care pot fi lansate și implementate de către membrii Clubului, accesul la informații și studii de impact care sunt puse la dispoziția fermierilor membri, creșterea gradului de experiență și expunere a Clubului în proiecte la nivel european, consolidarea imaginii Clubului ca o organizație activă la nivel european.

Totodată, Clubul beneficiază de susținere din partea ELO în diferite proiecte specifice, unul dintre cele mai importante proiecte ale Clubului fiind Programul ”Tineri Lideri pentru Agricultură”. Implicarea ELO în acest proiect vizează facilitarea de stagii de practică la Bruxelles, în cadrul organizației, pentru tinerii fermieri înscriși în program. ELO și-a exprimat interesul în ceea ce privește formarea tinerilor, precum și o colaborare de durată în acest proiect.

 

Acces la informații și comunitatea ELO

Datorită buletinelor de știri și a informărilor privind deciziile importante care se iau la nivel european transmise de ELO, Clubul este permanent informat și pune în timp util la dispoziția fermierilor membri informații de actualitate, pe subiecte care reprezintă un nivel ridicat de interes pentru fermieri.

Un alt avantaj pe care Clubul îl are datorită acestei colaborări îl reprezintă accesul la comunitatea ELO și posibilitatea de a intra în legătură cu fermieri din întreaga lume, pentru schimb de experiență și pentru a putea cunoaște probleme și soluții relevante, cu aplicabilitate în România. Astfel, vom avea cunoștiințele necesare de a ridica agricultura românească la standardul european pe care fermierii îl doresc și îl merită.

Acest parteneriat reprezintă pentru ambele părți un beneficiu, întrucât ambele organziatii au teme de interes comun, structuri și modele de lucru similare. Este foarte important să lucrăm împreună în consultarea și implementarea reglementărilor și să explicăm factorilor de decizie care sunt nevoile noastre, ce este acceptabil pentru noi și cum ne pot ajuta.

 

Adresă Club – diversificare pachete agromediu

Clubul Fermierilor Români este în contact permanent cu fermierii și identifică problemele cu care aceștia se confruntă.

Urmare a comunicării directe cu membrii asociației noastre, am identificat următoarea situație: sunt fermieri care au accesat pachetele de agromediu și care se confruntă cu problema menținerii criteriului de diversificare reglementat în art. 44 din Regulamentul 1307/2013, în condițiile actuale ale secetei extreme care afectează România.

Din discuțiile purtate cu reprezentanții organizațiilor europene la care suntem afiliați/parteneri, am aflat că și alte state europene au identificat în rândul fermierilor lor aceeași problemă, solicitând Comisiei Europene adoptarea unui act de implementare pentru aplicarea criteriului de diversificare în aceste condiții speciale de secetă extremă.

În consecință, în numele fermierilor pe care îi reprezentăm, am trimis adresă ministrului agriculturii pentru inițierea demersurilor necesare pentru a solicita Comisiei Europene adoptarea în regim de urgență a unei măsuri care să vină în sprijinul sectorului agricol din România.

Puteți consulta adresa trimisă conducerii MADR aici.

Modificări lege vânzare terenuri agricole

Pe 3 iunie 2020, Camera Deputaților a adoptat Proiectul de Lege („Proiectul”) pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului („Legea nr. 17/2014”).

În cazul în care Proiectul va fi promulgat de Președintele României, noile amendamente vor intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. De asemenea, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a noilor amendamente, în mod corespunzător se vor modifica și Normele Metodologice pentru aplicarea Titlului I din Legea nr. 17/2014, aprobate prin Ordinul nr. 719/740/57/2333/2014.

Scop: Proiectul introduce importante modificări în ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cumpărătorii de teren agricol în extravilan,  categoriile de preemptori și condițiile pe care aceștia trebuie să le îndeplinească, modalitatea de exercitare a dreptului de preempțiune, concursul de preemptori, atribuțiile autorităților locale, supra-impozitare în cazul înstrăinării mai devreme de 8 ani, Registrul unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, etc.

Unele prevederi răspund unor solicitări mai vechi ale fermierilor. O serie de prevederi sunt posibil să fie văzute ca prea restrictive raportat la acquis-ul comunitar și să genereze discuții în următoarea perioadă. De asemenea, pot apărea probleme practice în unele privințe, în funcție și de forma normelor metodologice (inclusiv legat de lipsa unei perioade tranzitorii mai lungi).

Mai jos sunt reflectate principalele amendamente care se regăsesc în Proiect.

 

Categoriile de preemptori

Proiectul detaliază și introduce noi categorii de preemptori, grupându-i în 7 ranguri, în ordinea de mai jos, după cum urmează:

(i) Preemptori de rang I: coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv. Cu toate acestea, art. 20 alin. (2) din Legea nr. 17/2014 (care nu a fost modificat prin acest Proiect) prevde că dispozițiile acestei legi nu se aplică înstrăinărilor între coproprietari, soți, rude și afini până la gradul al treilea, inclusiv;

(ii) Preemptori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și pentru irigații, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții;

(iii) Preemptori de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării;

(a) În ceea ce privește preemptorii arendași:

  • Contractul de arendă trebuie să fie înregistrat cu cel puțin un an înainte de afișarea ofertei de vânzare (spre deosebire de forma actuală a Legii nr. 17/2014 care prevede că contractual de arendă trebuie să fie înregistrat la momentul afișării ofertei de vânzare);
  • (i) Arendașii persoane fizice, (ii) asociații persoane fizice ale arendașilor persoane juridice, precum și (iii) asociații care dețin controlul asupra societății care este acționar în cadrul arendașilor persoane juridice, trebuie să facă dovada domiciliului/reședinței pe teritoriul României, pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare.

(b) În ceea ce privește preemptorii -proprietari ai terenurilor vecine, Proiectul stabilește modul de determinare a priorității vecinilor (ex: vecinul care are hotarul comun cu latura cea mai mare a terenului / tânărul fermier dacă terenul are două laturi mari ori toate laturile egale / vecinii în ordinea descrescătoare a lungimii hotarului comun, etc.)

(iv) Preemptori de rang IV: tinerii fermieri:

  • Tânăr fermier înseamnă o persoană cu vârsta de până la 40 de ani, așa cum este definită de legislația europeană, care intenționează să desfășoare sau desfășoară activități agricole;
  • În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către tinerii fermieri, prioritate va avea tânărul fermier care desfășoară activități zootehnice și care are domiciliul/reședința pe teritoriul României pe o perioadă de cel puțin un an, anterior înregistrării ofertei de vânzare.

(v) Preemptori de rang V: Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești și unitățile de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare,  precum și instituțiile de învățământ cu profil agricol, în scopul cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan cu destinația strict necesară cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora;

(vi) Preemptori de rang VI: persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine;

(vii) Preemptori de rang VII: Statul Român, prin Agenția Domeniilor Statului.

 

Condiții pentru vânzarea terenurilor către alte persoane decât titularii dreptului de preemțiune, care nu își manifestă intenția de a cumpăra terenurile agricole

(i) Persoanele fizice trebuie ca pe o perioadă de minim 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare să întrunească următoarele condiții cumulative: (i) să aibă domiciliul/reședința pe teritoriul României;  (ii) să desfășoare activități agricole pe teritoriul României; (iii) să fie înregistrate de autoritățile fiscale române;

(ii) Persoanele juridice trebuie ca pe o perioadă de minim 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare să întrunească următoarele condiții cumulative: (i) să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul României; (ii) să desfășoare activități agricole pe teritoriul României; (iii) din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75 % să reprezinte venit din activități agricole; (iv) asociatul/acționarul care deține controlul societății sau în cazul în care controlul este deținut de o altă persoană juridică, acționarul/asociatul care deține controlul în această din urmă societate,  trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României, pentru o perioadă de minim 5 ani;

(iii) În situația în care persoanele enumerate la punctul (i) și (ii) nu îndeplinesc condițiile pentru a cumpăra terenul agricol situat în extravilan, vânzarea acestuia se poate face către orice persoană fizică sau juridică.

 

Ordinea de preferință în situația în care mai mulți preemptori își manifestă intenția de cumpărare, la același preț și în aceleași condiții

(i) În situația în care preemptorii sunt de rang diferit, se aplică ordinea rangurilor, astfel cum a fost expusă mai sus;

(ii) Dacă mai mulți preemptori de același rang își manifestă în scris intenția de cumpărare și niciun alt preemptor de rang superior nu a acceptat oferta, la acelaşi preţ şi în aceleaşi condiţii, se aplică prevederile referitoare la ranguri, astfel cum sunt expuse mai sus (ex: în cazul tinerilor fermieri, va avea prioritate cel care practică activități zootehnice, pe când în cazul vecinilor proprietari depinde de modul de amplasare și întinderea hotarului etc);

(iii) În cazul în care un preemptor de rang inferior oferă un preț superior celui din oferta de vânzare sau celui oferit de ceilalți preemptori de rang superior față de cel care acceptă oferta, vânzătorul poate relua procedura, cu înregistrarea ofertei de vânzare cu acest preț (procedură care se poate desfășura o singură dată).

 

Reguli privind vânzarea terenurilor înainte de trecerea unui termen de 8 ani de la cumpărare

(i) Vânzarea în acest caz este condiționată de plata impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor publici din respectiva perioadă;

(ii) În cazul înstrăinării pachetului de control al societăților, care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligația de a plăti un impozit de 80% din diferența de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor publici între momentul dobândirii terenurilor și momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferența de valoare a acțiunilor sau părților sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporțional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă;

(iii) Vânzarea fără respectarea condițiilor prevăzute la pct. (i) și (ii) este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută. Cerințele de la pct. (i) și (ii) nu se aplică reorganizării sau realocării de bunuri în cadrul aceluiași grup de societăți:

(iv) Proprietarii terenurilor agricole situate în extravilan au obligația să le utilizeze exclusiv în vederea desfășurării activităților agricole de la data cumpărării, iar în situația în care pe terenul agricol există investiții agricole pentru culturile de pomi, viță de vie, hamei și irigații exclusiv private se va păstra destinația agricolă a acestor investiții.

 

Sancțiune

Conform Proiectului, înstrăinarea prin vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan (i) fără respectarea dreptului de preempțiune, (ii) la un preț mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare sau (iii) fără obținerea avizelor prevăzute la art. 3 și art. 9 din Legea nr. 17/2014 este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută (de reținut modificarea majoră față de actuala reglementare, dat fiind că sancțiunea prevăzută de lege lata este nulitatea relativă).

 

Alte amendamente:

(i) Se prelungesc unele termene, cum ar fi: durata afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei (de la 30 de zile calendaristice la 45 de zile lucrătoare ), cu modificarea corespunzătoare a termenului în care titularul dreptului de preempțiune trebuie să își manifeste intenția de cumpărare, să comunice acceptarea ofertei vânzătorului și să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afișată; termenul de verificare a îndeplinirii condițiilor de către preemptori/ celelalte persoane care pot cumpăra terenuri (de la 5 la 10 zile lucrătoare); termenul pentru emiterea avizului final (de la 2 la 5 zile lucrătoare);

(ii) Proiectul reglementează procedura și consecințele retragerii ofertei de vânzare, precum și a renunțării la comunicarea de acceptare din partea unuia dintre preemptori;

(iii) Sunt aduse unele modificări în ceea ce privește avizul final necesar încheierii contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public sau pronunțării de către instanță a unei hotărârii judecătorești care țin loc de contract de vânzare (ex: anularea avizelor intervine ca urmare a decesului vânzătorului sau a decesului preemptorului, înainte de încheierea contractului de vânzare sau anterior pronunțării hotărârii judecătorești care ține loc de contract de vânzare, după caz);

(iv) Se instituie Registrul unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, reprezentând un sistem electronic constituit pe baza datelor și informațiilor furnizate de către autoritățile administrației publice locale și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

(v) Se modifică unele prevederi referitoare la sancțiunile aplicabile pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 17/2014.

 

Sursa: BONDOC & ASOCIAȚII

Schema ajutor de stat pentru extindere sisteme irigatii locale

Extinderea sistemului de irigații locale printr-o schemă de ajutor de stat, o soluție cu impact economic imediat

Clubul Fermierilor Români urmărește să sprijine prin propunerile înaintate către Guvern și Parlament asigurarea continuității și stabilității afacerilor fermierilor, continuarea programelor de investiții în modernizarea agriculturii, indiferent de riscurile generate de actuala criză globală de natură medicală, de schimbările climatice sau de instabilitatea piețelor.

Seceta de anul acesta a pus în evidență și mai mult faptul că suprafața de teren irigabilă în prezent în țara noastră este foarte scăzută, aspect care generează incertitudini serioase pentru securitatea alimentară a României și afectează grav competitivitatea agriculturii locale. Fermierii pe care-i reprezentăm conștientizează și ei pe deplin importanța acestui subiect și nevoia de efort investițional pentru dezvoltarea de sisteme locale de irigații pe o suprafață cât mai largă (sistemul național fiind relevant pentru o mică parte a terenurilor afectate și prezentând mai puțină flexibilitate, traseul fiind deja configurat).

În contextul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat public preocuparea pentru această problematică și din dorința de a sprijini remedierea situației, asociația noastră a înaintat autorităților propunerea de lansare în regim de urgență a unei noi scheme de ajutor de stat pentru extinderea și dezvoltarea irigațiilor locale. Echipa de specialiști ai Clubului a elaborat și pus la dispoziția Ministerului documente suport pentru analiza și decizia rapidă în favoarea lansării unui program dedicat exclusiv irigațiilor, bazat pe o schemă de ajutor de stat.

Inițiativa asociației noastre vine în întâmpinarea și sprijinul eforturilor autorităților române pentru un plan de măsuri imediate, eficiente, cu impact pe termen lung privind asigurarea funcționării și extinderea sistemului de irigații în țara noastră, pentru reducerea riscurilor economice, cele privind siguranța alimentară și competitivitatea fermierilor români în situații de secetă.

Considerăm fezabilă și eficientă o nouă schemă de ajutor de stat care să cuprindă trei forme de sprijin, precum și flexibilitate la începutul perioadei de finanțare:

  • Garanție a statului pentru împrumuturi bancare cu destinația respectivă (contracte de împrumut pe 72 luni);
  • Subvenționare a dobânzii în limita a 100.000 euro pe beneficiar (conform prevederilor cadrului temporar);
  • Confirmare a aplicării regimului de taxare pentru motorină și în ceea ce privește combustibilul necesar pompelor pentru sistemele de irigație locale.

Flexibilitatea ar consta într-o perioadă de grație la rambursare de 6 luni cu privire la creditele de mai sus.

Formele de sprijin prezentate sunt permise de Cadrul European Temporar în materia ajutoarelor de stat (cu respectarea specificităților acolo descrise) și nu vor ridica dificultăți de aprobare la nivelul Comisiei Europene (procedura de aprobare în cazuri destul de similare fiind rapidă).

Considerăm că puține programe de investiții ar putea avea un impact mai bun proporțional și durabil decât unul de tipul celui prezentat și sperăm într-o promovare cu maximă celeritate din partea autorităților române, de natură a contribui efectiv chiar de anul acesta atât la agricultura românească, cât și la revigorarea economică mai largă.

Obiectivele strategiei pentru biodiversitate 2030

Comisia Europeană a anunțat noua strategie a UE privind biodiversitatea pentru 2030 și un plan de acțiune asociat – un plan cuprinzător, ambițios, pe termen lung pentru protejarea naturii și inversarea degradării ecosistemelor. Acesta își propune să redreseze biodiversitatea Europei până în 2030, cu beneficii pentru oameni, climă și planetă. 

 

Elemente principale ale Strategiei pentru 2030

Strategia conține angajamente și acțiuni specifice care trebuie îndeplinite până în 2030, inclusiv:

  1. Instituirea unei rețele mai mari de arii protejate la nivelul UE inclusiv în zona marină, bazându-se pe zonele Natura 2000 existente, cu o protecție strictă pentru zonele cu o biodiversitate foarte ridicată și cu o valoare climatică. 
  2. Un plan de restaurare a naturii UE – o serie de angajamente și acțiuni concrete pentru restabilirea ecosistemelor degradate în UE până în 2030 și gestionarea lor durabilă, adresându-se factorilor cheie responsabili de pierderii biodiversității.
  3. Un set de măsuri care să permită schimbarea necesară: punerea în mișcare a unui nou cadru de guvernare consolidat pentru a asigura o mai bună implementare și urmărirea progresului, îmbunătățirea cunoștințelor, finanțării și investițiilor și respectarea mai bună a naturii în procesul decizional public și privat. 
  4. Măsuri pentru a face față provocării globale a biodiversității, demonstrând că UE este pregătită să fie un exemplu pentru adoptarea cu succes a unui cadru ambițios de biodiversitate globală în temeiul Convenției privind diversitatea biologică.

 

Protecția naturii – angajamente cheie până în 2030

  1. Să se protejeze legal cel puțin 30% din suprafața terestră a UE și 30% din suprafața mării a UE și să se integreze coridoarele ecologice, ca parte a unei adevărate rețele transeuropene a naturii. 
  2. Să se protejeze strict cel puțin o treime din zonele protejate ale UE, inclusiv toate pădurile virgine. 
  3. Să se gestioneze eficient toate ariile protejate, definind obiective clare de conservare și măsuri de monitorizare corespunzătoare a acestora.

 

Planul de restaurare a naturii UE – angajamente cheie până în 2030

  1. Obiectivele de restaurare a naturii UE obligatorii din punct de vedere legal care urmează să fie propuse în 2021, sub rezerva evaluării impactului. Până în 2030, zone semnificative ale ecosistemelor degradate și bogate în carbon vor fi restaurate; și cel puțin 30% din habitate și specii ating o stare de conservare favorabilă sau cel puțin prezintă o tendință pozitivă.
  2. Declinul polenizatorilor este inversat.
  3. Utilizarea pesticidelor chimice este redusă cu 50% și utilizarea pesticidelor foarte periculoase este redusă cu 50%.
  4. Cel puțin 10% din suprafața agricolă este înverzită.
  5. Cel puțin 25% din suprafața agricolă se află sub gestionarea agriculturii ecologice și practicile agroecologice sunt semnificativ crescute.
  6. Trei miliarde de copaci noi sunt plantați în UE, respectând pe deplin principiile ecologice.
  7. Se vor înregistra progrese semnificative în ceea ce privește remedierea siturilor contaminate.
  8. Cel puțin 25.000 km de râuri cu curgere liberă sunt restabiliți.
  9. Există o reducere de 50% a numărului de specii din Lista Roșie amenințate de specii invazive.
  10. Pierderile de nutrienți din îngrășăminte sunt reduse cu 50%, ceea ce duce la reducerea utilizării îngrășămintelor cu cel puțin 20%.
  11. Orașele cu cel puțin 20.000 de locuitori au un plan ambițios de ecologizare urbană.
  12. Nu se folosesc pesticide chimice în zonele sensibile, cum ar fi zonele verzi urbane ale UE.
  13. Impactul negativ asupra speciilor și habitatelor sensibile ca urmare a activităților de pescuit sunt reduse substanțial pentru a obține un mediu sănătos.
  14. Captura accidentală a speciilor este eliminată sau redusă la un nivel care permite recuperarea speciilor și conservarea acestora.

Obiectivele strategiei Farm to Fork

Strategia Farm to Fork se află în centrul Green Deal.

Strategia Farm to Fork este o nouă abordare globală a modului în care europenii apreciază sustenabilitatea alimentară. Este o oportunitate de a îmbunătăți stilul de viață, sănătatea și mediul. Crearea unui mediu alimentar favorabil care să faciliteze alegerea unei diete sănătoase și durabile va aduce beneficii sănătății consumatorilor și calității vieții și va reduce costurile pentru sănătate pentru societate. Chiar dacă societățile devin mai urbanizate, oamenii vor să se simtă mai aproape de hrana lor. Ei doresc mâncare proaspătă, mai puțin procesată și obținută durabil. Și apelurile pentru lanțuri de aprovizionare mai scurte s-au intensificat în timpul crizei sanitare COVID-19.

Această strategie își propune să recompenseze acei fermieri, pescari și alți operatori din lanțul alimentar care au trecut deja prin tranziția către practici durabile, să permită tranziția pentru ceilalți și să creeze oportunități suplimentare pentru întreprinderile lor.

Agricultura UE este singurul sistem major din lume care a redus emisiile GES (cu 20% din 1990).

La nivel global, sistemele alimentare sunt responsabile pentru aproximativ 29% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES), mulți actori la nivel mondial crescând emisiile lor în comparație cu UE. Cu toate acestea, chiar și în cadrul UE, această cale nu a fost liniară și nici omogenă în statele membre. În plus, producția, prelucrarea, vânzarea cu amănuntul, ambalarea și transportul alimentelor contribuie major la poluarea aerului, a solului și a apei și a emisiilor de GES și are un impact profund asupra biodiversității.

Ca atare, chiar dacă tranziția UE la sisteme alimentare durabile a început în multe domenii, sistemele alimentare rămân unul dintre factorii cheie ai schimbărilor climatice și degradării mediului. Există o nevoie urgentă de a reduce dependența de pesticide și antimicrobiene, reducerea excesului de fertilizare, creșterea agriculturii organice, îmbunătățirea bunăstării animalelor și inversarea pierderii biodiversității.

Tranziția la sisteme alimentare durabile este, de asemenea, o oportunitate economică imensă. Așteptările cetățenilor evoluează și determină schimbări semnificative pe piața alimentară. Aceasta este o oportunitate pentru fermieri, pescari și acvacultori și pentru producătorii de produse alimentare. Această tranziție le va permite să-și facă durabile mărcile lor și să garanteze viitorul lanțului alimentar al UE înainte ca concurenții lor din afara UE să o facă.

Tranziția la sustenabilitate reprezintă o „primă oportunitate” pentru toți actorii din lanțul alimentar.Este clar că tranziția nu se va realiza fără o schimbare în dietele oamenilor. Cu toate acestea, în UE, 33 de milioane de oameni nu își pot permite o masă de calitate în fiecare zi, iar asistența alimentară este esențială pentru o parte a populației din multe state membre. Provocarea insecurității alimentare și a accesibilității riscă să crească în timpul unei crize economice, astfel încât este esențial să luăm măsuri pentru a schimba modelele de consum și pentru a reduce risipa alimentară. În timp ce aproximativ 20% din produsele alimentare sunt irosite, obezitatea crește și ea. Peste jumătate din populația adultă este acum supraponderală, contribuind la o prevalență ridicată a bolilor legate de dietă (inclusiv diferite tipuri de cancer) și a costurilor aferente asistenței medicale.

UE este cel mai mare importator și exportator de produse agroalimentare și cea mai mare piață de fructe de mare din lume. Cu toate acestea, anumite mărfuri importate au impact negativ asupra mediului și social în țările în care sunt produse. Prin urmare, eforturile de consolidare a cerințelor de durabilitate în sistemul alimentar al UE ar trebui să fie însoțite de politici care contribuie la ridicarea standardelor la nivel global, pentru a evita externalizarea și exportul de practici nesustenabile.

Un sistem alimentar durabil va fi esențial pentru realizarea obiectivelor climatice și de mediu ale Pactului ecologic, îmbunătățind în același timp veniturile producătorilor primari și consolidând competitivitatea UE. Această strategie sprijină tranziția punând accentul pe noile oportunități pentru cetățeni și operatori alimentari deopotrivă.

Obiectivele UE urmăresc reducerea amprentei de mediu și climatice a sistemului alimentar al UE și consolidarea rezistenței acestuia, pentru a duce la o tranziție globală către o sustenabilitate competitivă de la fermă la furculiță și valorificarea noilor oportunități.

Asta înseamnă:

  • asigurarea faptului că producția, transportul, distribuția, comercializarea și consumul de alimente au un impact neutru sau pozitiv asupra mediului, conservând și restabilind terenurile, apa dulce și resursele marine de care depinde sistemul alimentar; contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la impactul acesteia; protejarea sănătății terenurilor, solului, apei, aerului, plantelor și animalelor; și oprirea pierderii biodiversității;
  • asigurarea securității alimentare și a sănătății publice – asigurându-se că toată lumea are acces la alimente suficiente, hrănitoare, durabile, care respectă standarde ridicate de siguranță și calitate, sănătate vegetală, sănătate și bunăstare a animalelor, respectând în același timp nevoile dietetice și preferințele alimentare; și
  • păstrarea accesibilității alimentelor, generând în același timp rentabilități economice mai corecte în lanțul de aprovizionare, asigurându-se că în cele din urmă cel mai durabil aliment devine, de asemenea, cel mai accesibil, favorizând competitivitatea sectorului de aprovizionare al UE, promovând comerțul echitabil, creând noi oportunități de afaceri, asigurând în același timp integritatea pieței unice și securitatea și sănătatea în muncă.

 

Obiective specifice F2F

  • asigurarea unei producții sustenabile de produse alimentare;
  • stimularea practicilor sustenabile de procesare a alimentelor, vânzare cu amănuntul, ospitalitate și servicii alimentare;
  • promovarea consumului sustenabil de alimente, facilitând trecerea către diete sănătoase și sustenabile;
  • reducerea risipei alimentare;
  • combaterea fraudei alimentare de-a lungul lanțului agroalimentar;
  • promovarea unei tranziții globale către sisteme alimentare durabile.

 

Ținte F2F

  1. Utilizarea pesticidelor în agricultură contribuie la poluarea solului, apei și aerului. Comisia va lua măsuri pentru:
  • reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor chimice până în 2030.
  • reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor periculoase până în 2030.

 

  1. Excesul de nutrienți din mediu este o sursă majoră de poluare a aerului, a solului și a apei, cu impact negativ asupra biodiversității și a climei. Comisia va acționa pentru:
  • reducerea pierderilor de nutrienți cu cel puțin 50%, asigurând în același timp reducerea deteriorării fertilității solului.
  • reducerea utilizării îngrășămintelor/fertilizatorilor cu cel puțin 20% până în 2030.

 

  1. Rezistența antimicrobiană legată de utilizarea antimicrobienelor în sănătatea animală și umană duce la aproximativ 33.000 de decese în UE în fiecare an. Comisia va reduce cu 50% vânzări de antimicrobiene utilizate în creșterea animalelor și în acvacultură până în 2030.

 

  1. Agricultura ecologică este o practică ce trebuie dezvoltată în continuare. Comisia va stimula dezvoltarea zonei de agricultură ecologică a UE cu scopul de a ajunge la 25% din totalul terenurilor agricole cu agricultură ecologică până în 2030.

 

Realizarea tranziției: alegeri informate și câștiguri eficiente

  1. Crearea unui mediu alimentar sănătos. Se estimează că în 2017, în UE, peste 950.000 de decese au fost atribuite unor diete nesănătoase (una din cinci). O dietă sănătoasă și pe bază de plante reduce riscul de a pune în pericol viața.
  2. Etichetarea alimentelor pentru a permite consumatorilor să aleagă diete sănătoase și durabile. Comisia va propune o etichetare armonizată obligatorie și va dezvolta un cadru de etichetare durabilă a alimentelor care să acopere aspectele nutriționale, climatice, de mediu și sociale ale produselor alimentare.
  3. Intensificarea luptei împotriva risipei alimentare. Reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor la nivel de vânzare cu amănuntul și consumatori până în 2030: Comisia va propune obiective juridice obligatorii pentru reducerea risipei alimentare în toată UE până în 2023.
  4. Cercetare și inovare. 10 miliarde de euro prin Programul Horizon Europe urmează să fie investiți în cercetare și dezvoltare în domeniul alimentar, bioeconomie, resurse naturale, agricultură, pescuit, acvacultură și mediu. Transferul de cunoștințe va fi esențial. Serviciile de consultanță pentru agricultură ale PAC și rețeaua de date sustenabilă pentru fermă vor fi instrumente în asistarea fermierilor în tranziție.
  5. Promovarea tranziției globale. Făcând hrana europeană faimoasă pentru sustenabilitatea sa poate conduce la un avantaj competitiv și deschis, precum și noi oportunități de afaceri pentru fermierii europeni. UE va colabora cu țări terțe și actori internaționali pentru a sprijini o mișcare globală spre sisteme alimentare durabile. Un cadru durabil de etichetare a produselor alimentare va facilita alegerea consumatorului.

Primul broker de asigurare din România gestionat de fermieri

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare devine primul broker din România gestionat de fermieri

Clubul Fermierilor Români a finalizat procesul prin care a preluat 48,98% din acțiunile Agricover Broker de Asigurare SRL și devine astfel prima organizație din România implicată direct în gestionarea riscurilor și asigurarea culturilor agricole, cu misiunea de a reprezenta interesele fermierilor. În urma schimbării de acționariat, noul nume este Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare SRL.

Cu peste 700 de membri dintre cei mai performanți fermieri din România, Clubul Fermierilor Români este un ONG care derulează programe la nivel național pentru a promova un model românesc de agricultură performantă și creșterea competitivității fermierilor din România pe piața globală.

Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, anterior Agricover Broker de Asigurare, este lider în intermedierea asigurărilor agricole din țară, cu experiență de peste opt ani, cu peste 10.000 de clienți și mai bine de 1.400.000 ha asigurate de la înființarea societății. Odată cu schimbarea acționariatului, 100% din profiturile Brokerului vor reveni Clubului Fermierilor Români.

Anul trecut, conform informațiilor din piață, s-au asigurat aproximativ 2.300.000 hectare de culturi agricole, dintre care 300.000 ha intermediate de Agricover Broker de Asigurare, care reprezintă un procent de 13% din piață. Brokerul a întregistrat o creștere cu 50% a numărului de hectare intermediate anul trecut față de  2018, prin colaborarea cu peste 1.000 de fermieri în 2019.

„Suntem încrezători că prin aducerea acestui broker sub coordonarea Clubului Fermierilor Români, îl susținem să devină un serviciu gestionat de fermieri, în beneficiul fermierilor. Clubul Fermierilor Români este preocupat de stimularea competitivității afacerilor din agricultură și, prin intermediul acestui broker, ne dorim să asigurăm un mediu optim pentru managementul riscului. Fermierii au nevoie de predictibilitate când își realizează planurile de afaceri anuale, iar Brokerul Clubului le va oferi fermierilor soluția ideală pentru a își asigura afacerile împotriva riscurilor relevante pentru ei. Totodată, succesul financiar al brokerului va constitui un mecanism de finanțare a programelor de responsabilitate socială dezvoltate de Clubul Fermierilor Români, precum și pentru activitatea sa operațională.” – Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români.

„În contextul schimbărilor climatice, asigurarea culturilor este absolut esențială: avem nevoie de un broker experimentat și conectat la nou, un broker care reflectă valorile Clubului nostru și care deservește interesele noastre. Noi, ca fermieri și antreprenori, ne asigurăm astfel mijloacele financiare de susținere a proiectelor derulate de Club, care îi ajută pe fermieri să atingă rezultatele dorite.” adaugă Nicușor Șerban, Președinte și membru fondator, Clubul Fermierilor Români.

„Acum 8 ani am înființat Brokerul de Asigurare pentru a proteja afacerile fermierilor împotriva fenomenelor climatice nefavorabile și pentru a îi consilia cu privire la managementul riscurilor în afacerile agricole. Ne onorează propunerea fermierilor de a intra în acționariatul Brokerului, validând astfel încrederea lor în calitatea serviciilor oferite de compania noastră. Acest parteneriat vine ca o evoluție firească pentru acest broker prin care fermierii vor avea acces direct la expertiza noastră în domeniul asigurărilor agricole.” – Liviu Dobre, Director General Agricover Holding SA.

Obiectivul pentru anul în curs este de a întregistra o creștere cu 20% a numărului de hectare intermediate de Brokerul Clubului. În contextul în care România are aproximativ 8 milioane de hectare de teren exploatate, o provocare principală pentru broker rămâne instruirea fermierilor cu privire la soluțiile de protecție împotriva efectelor negative ale schimbărilor climatice, boli ale animalelor, ale culturilor sau incidentelor de mediu. Prin cunoașterea produselor oferite de companiile de asigurare și a instrumentelor puse la dispoziție de către stat, cu ajutorul Brokerului, fermierii își vor putea face propria analiză a riscurilor și vor putea decide mai informat cu privire la asigurarea culturilor și bunurilor, contribuind la dezvoltarea responsabilă a comunității agricole.