Clubul Fermierilor Români susține alocarea financiară privind realizarea de îmbunătățiri funciare din cadrul PNRR

București, 23 aprilie – Clubul Fermierilor Români își exprimă sprijinul privind repartizarea alocării financiare prognozate în propunerea transmisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor  Europene în luna aprilie către autoritățile de la Bruxelles pentru realizarea de îmbunătățiri funciare la nivel național, ca măsură obligatorie pentru redresarea economiei naționale post COVID-19.

Finanțarea prin PNRR a proiectului complex de modernizare și extindere a sistemului pentru o mai bună gestiune a apei la nivel național (inclusiv irigații, desecare) reprezintă o activitate care se încadrează deplin în condițiile stabilite de Comisia Europeană pentru asigurarea și creșterea rezilienței în agricultură, fapt confirmat prin analiza tuturor comunicărilor și clarificărilor făcute de reprezentanți din Direcțiile Generale ale Comisiei Europene și ai unor organizații europene reprezentând interesele fermierilor cu care cooperăm direct și conform cu scrisoarea comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski privind rolul major al României în cadrul Uniunii Europene în cee ce privește aprovizionarea cu materie primă brută.

În contextul discuțiilor recente privind neeligibilitatea finanțării irigațiilor prin PNRR, reprezentanții de la Bruxelles ai asociațiilor europene cu care suntem în contact au confirmat că solicitările Comisiei Europene sunt pentru transmiterea în procesul de negociere a unor prezentări tehnico-financiare clare privind proiectul de gestiune a apei, dar nu de respingere a unui astfel de proiect, cu impact atȃt de mare asupra rezilienței și relansării economice. Pe baza consultărilor cu fermierii și experții Clubului, am formulat sintetic argumente pentru a justifica necesitatea finanțării prin PNRR a programului privind sistemele de gestiune a apei de importanță strategică pentru agricultură și mediu, precum și elemente de susținere în ceea ce privește contribuția acestui program la creșterea rezilienței fermelor din România și relansarea economică a activității în sectorul agricol și nu numai”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

În urma scrisorii transmise la începutul lunii februarie de DG Agricultură din cadrul Comisiei Europene către doamna Céline Gauer (Coordonator Program de Redresare și Reziliență) și domnul Maarten Verwey (Director General al DG Afaceri Economice și Financiare), se evidențiază clar direcțiile care trebuie urmărite în propunerile privind reformele vizate în agricultură: reducerea costurilor de producție pentru fermieri, îmbunătățirea gestionării solului și a calității apei, reducerea utilizării îngrășămintelor, pesticidelor și emisiilor de Gaze cu efect de seră (GES), îmbunătățirea biodiversității și crearea unui mediu mai sănătos.

Îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității sunt acțiuni care se pot maximiza printr-o reformă care să vizeze gestionarea eficientă a apei prin sisteme de irigații performante, adaptate nevoilor secolului XXI și prin investiții ȋn amenajări hidroameliorative cu rol important în zona de desecare și drenaj.

În acest sens, considerăm că schimbările climatice tot mai evidente din ultima decadă, lipsa infrastructurii la nivelul îmbunătățirilor funciare și mai ales, criza COVID-19 conduc treptat către o criză alimentară care poate fi combătută prin intermediul unor investiții adecvate în agricultura românească. Agricultorii se confruntă cu provocări specifice mai ales în ceea ce privește infrastructura și dezvoltarea economică a zonelor rurale”, subliniază Florian Ciolacu.

Spania a propus în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență o reformă la nivelul unor direcții strategice, precum: (I) agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă; (II) infrastructuri și ecosisteme rezistente; etc. Printre cele mai importante ponderi ale acestor investiții enumerăm infrastructura și ecosisteme rezistente – 12,2 % și agenda urbană și rurală, lupta împotriva depopulării rurale și dezvoltarea agricolă – 16%. Practic, Spania urmărește dezvoltarea economică a țării pornind de la progresul infrastructurii la nivelul spațiului rural pentru a putea oferi materii prime zonei antreprenoriale, cu scopul alinierii economiei la standardele dinaintea crizei COVID-19.

În ceea ce privește Grecia, această țară sudică a Europei vizează în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență 5 piloni importanți, după cum urmează: (I) digitalizare, (II) practici prietenoase cu mediul și zona agricolă și neagricolă, (III) extroversiune, (IV) fuziuni și achiziții pentru scalarea afacerilor, (V) inovație și cercetare. Practic, se urmărește dezvoltarea zonei agricole utilizând practici prietenoase cu mediul, care, prin intermediul digitalizării, să poată dezvolta și afaceri cu caracter neagricol la nivelul spațiului rural. Acest aspect va implica atât zona de cercetare și inovație, cât și scalarea mai multor afaceri din sectorul de procesare a materiei prime și a turismului.

În cazul Germaniei, una dintre țările cele mai dezvoltate la nivelul spațiului comunitar, situația schimbărilor climatice, a investiției în infrastructură și a tranziției verde au fost considerante de o importanță strategică la nivel național, aspect care se regăsește și în structurarea pilonilor Programului Național de Redresare și Reziliență, după cum urmează: (I) politica climatică și tranziția energetică, (II) digitalizarea economiei și a infrastructurii, (III) digitalizarea educației, (IV) consolidarea incluziunii sociale, (V) consolidarea unui sistem de sănătate rezistent la pandemii, (VI) administrația publică modernă și reducerea barierelor în calea investițiilor. Practic, direcția acestei țări vizează investiții în infrastructura mai multor domenii concomitent, astfel încât depășirea crizei COVID-19 să nu lase urmări economice la nivelul vreunui sector de activitate.

Franța, un alt stat important la nivel european, a structurat Programul Național de Redresare și Reziliență în trei mari direcții: (I) ecologie – 30 miliarde EURO, (II) competitivitate – 34 miliarde EURO și (III) coeziune – 36 miliarde EURO. În acest sens, observăm că deși deține o infrastructură dezvoltată și adaptată nevoilor secolului XXI la nivelul agriculturii, această țară alocă aproximativ 2/3 din bugetul total al României aferent acestui program de finanțare către sectoare precum infrastructură și mobilitate verde, tehnologie verde, tranziția agricolă către zona ecologică, economie circulară și biodiversitate. Toate acestea se pot realiza având la bază o infrastructură de îmbunățiri funciare adecvată, aspect important către care România tinde în viitorul apropiat, prin intermediul acestor finanțări europene.

Conform Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului de Instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, există o definire clară privind recomandările unor investiții care să vizeze sprijinul acordat obiectivelor privind schimbările climatice și a celor de mediu. În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește prin investiția în infrastructura la nivel național a principalelor canale de irigații oferirea către fermier a posibilității extinderii în cadrul propriei exploatații a unui sistem de alimentare cu apă, imperios necesar pentru îmbunătățirea calității solului, reducerea costurilor de producție pentru fermieri, diminuarea substanțelor chimice utilizate în agricultură și dezvoltarea biodiversității. Acțiunea acestor sisteme de irigații la nivel de fermier va fi condiționată de existența unor senzori care să monitorizeze nivelul de umiditate din sol, astfel încât această practică agricolă să poată fi încadrată în zona de agricultură de precizie, sector intens dezvoltat în restul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților elemente de analiză a riscului și argumente privind importanța creșterii competitivității agriculturii românești prin modernizarea și extinderea amenajărilor hidroameliorative (anexă comunicat), care susțin necesitatea, oportunitatea și beneficiile asigurării finanțării în cadrul PNRR a îmbunătățirilor funciare privind sistemele de gestionare a apei din România, pentru a susține agricultura performantă din România.

Sprijin cuplat pentru sectorul cartofului: solicitările Clubului și ale Federației Cartofului

București, 22 aprilie – În cadrul parteneriatului de colaborare nou lansat, Clubul Fermierilor Români și Federația Națională a Cartofului au avut o primă întâlnire cu domnul Adrian-Nechita Oros, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, pentru a prezenta propunerea pentru implementarea unui Plan Național Strategic al Cartofului, pentru salvarea unui sector economic în mare dificultate și echilibrarea balanței comerciale pentru cultura de cartof, care acum înregistrează un deficit de 60%.

Principalii factori limitativi în cultura cartofului din România sunt fărâmiţarea excesivă a suprafeţelor, nivelul tehnic adesea scăzut, mărimea redusă a exploataţiilor agricole, calitatea slabă a materialului săditor și, mai ales, lipsa unor spații adecvate pentru depozitare.

România ar trebui să dețină locul doi la nivel european în ceea ce privește suprafața arabilă pentru cultivarea de cartof, însă randamentul scăzut și lipsa unor depozite individuale ale fermierilor români nu ne poate oferi această poziție prestigioasă în clasamentul continental. Din păcate, producătorii români de cartofi sunt nevoiți să-și vândă producția imediat după recoltare la prețuri reduse, fapt datorat lipsei spațiilor de depozitare în condiții optime pe tot parcursul anului.  În acest fel, în fiecare an, în ţara noastră au loc importuri masive de cartof”, declară Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

La întâlnirea cu ministrul agriculturii și reprezentați din conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cele două organizații au susținut necesitatea reanalizării de către minister a redistribuirii parțiale din sumele alocate sprijinului cuplat la măsura aferentă cartofului timpuriu pentru industrializare și a cartofului pentru sămânță. Clubul și Federația au realizat o analiză în acest sens și au pus la dispoziția ministerului date economice și tehnice detaliate.

”Considerăm că redistribuirea în mod repetat, în fiecare an, din sumele alocate acestei culturi către alte măsuri aduce prejudicii serioase cultivatorilor de cartofi, foarte puțini de altfel, cultivatori care au suferit deja pierderi importante la cultura de cartof pentru consum, vândut în 2020 sub prețul de cost. Prețul scăzut al cartofului pentru consum se va reflecta direct și asupra puținilor producători de cartof pentru sămânță rămași în România, care, practic, rămân fără clienți și sunt în pericol să reducă drastic suprafețele prognozate pentru anul curent”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale ”Cartoful” din România.

Cele două organizații solicită ministerului să analizeze impactul major previzibil pe termen foarte scurt asupra acestui aliment de bază, aflat deja într-un pronunțat declin, suprafețele cultivate cu cartof în ultimii 8 ani aflându-se într-o continuă scădere, conform datelor APIA. În aceste condiții, cultivarea cartofului fiind nerentabilă, România va deveni și mai dependentă de importuri (pondere la nivel actual: aprox. 50%), cu urmări vizibile în cadrul balanței comerciale la nivel național. În privința cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare (Elită și Super Elită), importul reprezintă deja o pondere de peste 95%.

Datele referitoare la industrializarea cartofului, oricum limitată cantitativ la nivel național (doar 80.000 de tone/an) indică folosirea cu preponderență a producției interne (peste 90%), acest aspect pozitiv datorându-se sprijinului cuplat care nu trebuie redus, dimpotrivă, trebuie mărit conform cheltuielilor actualizate ale fermierilor și adaptat nevoilor consumatorilor români și nu numai. Reprezentanții Clubului și Federației au prezentat în cadrul reuniunii devize care indică pierderi la nivel de hectar, în anul 2020, de peste 1.800 EURO la cartoful timpuriu pentru industrializare și aprox. 3.000 EURO la cartoful pentru sămânță.

În acest sens, Clubul și Federația propun menținerea sumei de 5.028,750 mii EURO pentru sprijinul cuplat aferent cartofului timpuriu pentru industrializare și o creștere în ceea ce privește măsura aferentă cartofului pentru sămânță la valoarea de 1.200 mii EURO, sumă care să fie distribuită celor aprox. 600 hectare estimate a fi eligibile, evitând astfel reducerea drastică a suprafețelor care vor fi înființate.

”Demersul la nivelul ministerului este primul dintr-o serie de acțiuni comune pe care cele două organizații le-au planificat pentru a susține și promova implementarea unui Plan Național Strategic pentru relansarea sectorului cartofului. Măsurile propuse în acest plan vizează patru aspecte fundamentale, de interes național: asigurarea cantității de cartofi necesară consumului la nivel național, asigurarea livrării pe toată perioada anului a cartofului românesc, îmbunătățirea calității printr-o depozitare profesională și reducerea importurilor la cartofi, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Producătorii români sunt singurii capabili să lucreze pentru echilibrarea balanței comerciale privind această cultură, având totodată posibilitatea să obțină venituri cu caracter comercial mai mari, aspect foarte important care vizează contribuția la bugetul de stat.

Alianță strategică pentru relansarea sectorului de cartof: Club și Federația Cartofului

București, 16 aprilie 2021Clubul Fermierilor Români și Federația Națională „Cartoful” din România au semnat ieri un protocol de colaborare privind susținerea temelor de interes major pentru fermierii producători de cartof din România și pentru lansarea unor proiecte care să sprijine dezvoltarea și extinderea unui Plan Național Strategic al Cartofului, cu elemente specifice naționale, care să contribuie la susținerea sectorului.

Cele două organizații urmăresc promovarea în comun a unor obiective, programe, proiecte și acțiuni către autoritățile guvernamentale și legislative din România și structurile specializate ale Comisiei Europene și Parlamentului European cu responsabilități în domeniile de interes (agricultură, mediu, cercetare, inovație și tehnologie).

Scopul acestei alianțe îl reprezintă promovarea și determinarea unor programe de alocare financiară de fonduri nerambursabile în domenii eligibile și de interes comun, mai ales din perspectiva Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Noua Politică Agricolă Comună (PAC), susținerea alocării în continuare către cartof a măsurilor de sprijin cuplat în noul exercițiu financiar european 2023-2027 și promovarea acordării unui ajutor ”de minimis” pentru producătorii fiscalizați de cartof pentru consum din România, în scopul creșterii competitivității acestora cu ceilalți fermieri din Uniunea Europeană sau din afara acesteia.

”Alianța Clubului Fermierilor Români cu Federația Națională Cartoful din România este una strategică pentru dezvoltarea sectorului de cartof. Semnarea protocolului cu Federația reprezintă pentru Club prima relație de colaborare cu o asociație a fermierilor din România. Urmărim ca împreună cu Federația Națională „Cartoful” să susținem și să promovăm cât mai bine interesele fermierilor producători de cartof în fața autorităților, pentru ca acestea să înțeleagă cât mai bine ce se întâmplă în acest domeniu, cum se desfășoară activitatea și ce nevoi are acest sector pentru a se dezvolta. Scopul nostru este să sprijinim fermierii să le meargă mai bine, iar poporul român să mănânce cât mai multă hrană sănătoasă produsă în România. Mulțumim Federației pentru încrederea acordată, suntem conștienți că semnarea acestui protocol reprezintă hotărârea celor două organizații de a colabora și acționa împreună pentru a reprezenta fermierii care produc cartof, a doua pâine a țării”, apreciază Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români.

”Suntem onorați să colaborăm cu Clubul Fermierilor Români și apreciem susținerea acordată Federației de către Club în cadrul consultărilor care au avut loc până acum și a demersurilor comune la minister. Acest parteneriat este important pentru ambele organizații pentru că ne va oferi forță și vizibilitate care, sperăm, va genera rezultate pentru producătorii de cartof. Avem în față provocări și consider că le putem face față, apreciez eficiența Clubului în a organiza aceste întâlniri cu factorul politic și susținerea punctelor de vedere ale fermierilor. Este momentul să avem o voce unitară și văd în semnarea acestui protocol un prim pas pozitiv, care vine în sprijinul fermierilor pe care îi reprezentăm”, declară Romulus Oprea, președintele Federației Naționale „Cartoful” din România.

”Mă bucur foarte mult că am ajuns în acest moment, ca oficial, cele două asociații să aibă un document pe baza căruia să lucreze împreună. Consider că este important ca această cultură să fie reprezentantă în cadrul Clubului, iar parteneriatul lansat cu Federația Națională „Cartoful”, care reprezintă toți producătorii de cartof din țară, va acționa în interesul acestor fermieri, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Împreună cu Federația, care are experiență și expertiză în acest domeniu, urmărim să rezolvăm problemele specifice, să propunem și să facem demersurile necesare pentru adoptarea și implementarea unei strategii naționale de dezvoltare a sectorului cartofului, care are un potențial foarte mare să susțină consumul intern al României”, consideră Laszlo Becsek, vicepreședinte Clubul Fermierilor Români.

”Este un moment important pentru noi, producătorii, care ne menținem în continuare ca o forță prin Federația Națională ”Cartoful” din România. Participăm la o acțiune necesară pentru a putea ieși în evidență în fața factorului politic (ministerul agriculturii, Guvern) și dorim să fim ascultați în continuare, inclusiv de Uniunea Europeană, care trebuie să afle care sunt problemele punctuale ale României în domeniul cartofului. Trebuie să eliminăm deficiențele cu care se confruntă acest sector în țara noastră. Apreciem sprijinul deosebit și implicarea Clubului, căruia îi mulțumim pe această cale. Ne bucurăm că avem acest protocol în baza căruia vom acționa împreună, pentru rezolvarea problemelor specifice sectorului, în beneficiul producătorilor de cartof”, declară Cleonic Sucaciu, vicepreședinte Federația Națională „Cartoful” din România.

”Clubul Fermierilor Români are membri în toate asociațiile și federațiile agricole și vrea să aducă împreună cât mai mulți fermieri pentru a colabora și acționa în interesul lor, fără ca acest lucru să afecteze sau să interfereze cu statutul fermierilor în cadrul acestor asociații. Apreciem alianța cu Federația Națională ”Cartoful” și avem încredere că, împreună, cele două organizații vor avea un parteneriat care va asigura dialogul cu reprezentanții autorităților responsabile pentru agricultură, va pune la dispoziția acestora argumente, studii de caz și analize de impact privind probleme specifice sectorului cartofului, în scopul promovării și  susținerii unor programe sau măsuri de finanțare prin fonduri naționale sau europene. Avem în vedere elaborarea, promovarea și desfășurarea de proiecte și programe care susțin dezvoltarea sectorului cartofului, prin adresarea unor teme conexe precum: creșterea capacității antreprenoriale, întărirea capacității de management, creșterea rezilienței și a capacității de management a riscului în fermele producătoare de cartofi, adaptarea continuă a prevederilor legale și fiscale, precum și creșterea capacității tehnologice de Agricultură 4.0”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

”Apreciem parteneriatul cu Clubul Fermierilor Români, pe care îl formalizăm astăzi prin semnarea acestui protocol de colaborare. Considerăm că această alianță va contribui la continuarea demersurilor făcute de Federație pentru susținerea intereselor fermierilor producători de cartof din țara noastră. Avem în vedere susținerea reciprocă a acțiunilor de interes comun cu impact pozitiv asupra dezvoltării sectorului cartofului în ceea ce privește cercetarea, producția și valorificarea acesteia. Elaborarea și implementarea unei strategii naționale va crește nivelul de atractivitate a sectorului cartofului pentru potențiali investitori naționali și străini”, declară Ioan Moroianu, director executiv Federația Națională ”Cartoful” din România.

Pentru realizarea obiectivelor propuse în cadrul acordului de colaborare, se va constitui un grup de lucru format din reprezentanții Clubului și a Federației, care va acționa pentru identificarea și elaborarea propunerilor privind dezvoltarea sectorului cartofului la nivel național prin măsuri de finanțare și proiecte în cadrul Planului Național Strategic. Propunerile stabilite de comun acord în cadrul grupului de lucru vor fi transmise și promovate către autorități în cadrul reuniunilor oficiale ale Grupurilor de lucru pentru elaborarea Planului Național Strategic.

Cele două organizații vor face demersuri comune pentru susținerea sprijinului cuplat în cuantumul notificat către fermierii producători de cartofi pentru sămânță și timpuriu pentru industrializare pe baza cererilor actuale și viitoare, construcția mai multor depozite specializate, care să ajute fermierii să-și poată depozita producția de cartofi, implementarea Planului Strategic al Cartofului, crearea de branduri locale și naționale în sector‚ precum și implementarea unor  eco-scheme aplicabile cartofului (cum ar fi refacerea humusului din sol).

Protocolul de colaborare a fost semnat joi, 15 aprilie, din partea Clubului Fermierilor Români de Nicușor Șerban, președinte, Laszlo Becsek, vicepreședinte, Florian Ciolacu, director exectiv, și din partea Federației Naționale Cartoful din România de Romulus Oprea, președinte, Cleonic Sucaciu, vicepreședinte, Ioan Moroianu, director executiv. Alături de semnatarii protocolului, au onorat cu prezența și mesaje de susținere membrii fondatori ai Clubului Fermierilor Români.

Alianță strategică CFRO-CDR pentru comasarea terenurilor agricole

București, 7 aprilie 2021 – Clubul Fermierilor Români și Coaliția pentru Dezvoltarea României se alătură într-un demers comun privind susținerea unei teme de interes major pentru fermierii din România – comasarea și consolidarea terenurilor agricole.

În acest sens, cele două organizații au elaborat o poziție comună, argumentată, care susține și promovează interesele fermierilor performanți, pentru creșterea competitivității și valorii adăugate în afacerile agricole pe care aceștia le derulează, prin comasarea și consolidarea terenurilor agricole.

Demersul comun al Clubului Fermierilor Români și Coaliției pentru Dezvoltarea României urmărește implementarea unui cadru legal care să vizeze flexibilitatea și simplificarea activităților pentru fermierii care doresc să-și optimizeze timpul și costurile aferente exploatării terenurilor agricole. Echipele de specialiști de la cele două organizații au experiența și competențele necesare pentru a realiza expertize pe care să le pună la dispoziția autorităților abilitate, cu scopul realizării unei bune implementări a cadrului legislativ necesar comasării și consolidării terenurilor agricole.

”Elaborată și aplicată corect, procedura de consolidare poate constitui un instrument adecvat de management al terenurilor agricole, orientat spre folosirea rațională și eficientă a acestor terenuri și care să contribuie la dezvoltarea sustenabilă a zonei rurale”,  declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

”Cadastrarea și Consolidarea terenurilor agricole sunt măsuri de importanță sistemică, iar coroborarea acestor două măsuri este esențială pentru descătușarea capitalului din sectorul agricol, accelerarea investițiilor în acest domeniu și atingerea adevăratului potențial agricol al țării”, declară Cătălin-Adrian Drăgan, Coordonator Task Force Agricultură Coaliția pentru Dezvoltarea României.

Ca parte a acțiunilor de organizare și amenajare a teritoriului agricol, consolidarea reprezintă un complex de acțiuni juridice și tehnice ce au drept scop (i) formarea unor terenuri compacte,  (ii) crearea unor condiții optime pentru folosirea lor rațională și conformă destinației și (iii) conservarea mediului în zonă, în timpul pregătirii terenurilor, prin proiectele de consolidare, urmărindu-se inclusiv implementarea unor măsuri de reducere a eroziunii solului, păstrarea umidității solului, păstrarea biodiversității, refacerea perdelelor forestiere, fertilizarea corespunzătoare a solului, amenajarea și refacere peisajului.

Comasarea se face cu respectarea următoarelor principii: principiul echivalenței terenurilor afectate – conform căruia niciun proprietar/titular de drepturi nu va avea o situație mai puțin favorabilă decât cea anterioară comasării, principiul sustenabilității și protecției mediului, principiul consultării și participării titularilor de drepturi, principiul transparenței procesului de comasare și principiul egalității de șanse.

Comasarea se realizează doar în zonele unde este necesară și oportună pentru a deservi un interes public, astfel că derularea procesului de comasare se face pe baza de proiect și afectează terenurile dintr-o zona geografică limitată.

Comasarea se realizează prin voința proprietarilor, care se pot constitui în Asociații de Consolidare și Amenajare la nivel local, cu participarea autorităților statului care vor primi atribuții în procesul de comasare prin legislația secundară.

Din punct de vedere procedural, etapele comasării vizează elaborarea studiului de fezabilitate, elaborarea proiectului de comasare, Emiterea actului administrativ de adoptare a proiectului de comasare de către autoritatea învestită în acest sens și emiterea titlurilor de proprietate conform noului amplasament, precum și înregistrarea drepturilor de proprietate și a celorlalte drepturi (folosință, arendă etc.) conform actului proiectului de comasare adoptat, de către autoritățile cu atribuții în acest sens (ANCPI, prin OCPI județene, APIA etc.).

Terenurile sunt un bun economic de nivel înalt care poate fi delimitat, dar nu multiplicat. Protecția proprietății este de aceea unelta primordială în procesul de comasare. Prin introducerea unei atare măsuri, se vor îmbunătăți condițiile de muncă, va crește productivitatea în agricultură, precum și concurența între societățile comerciale, astfel fiind asigurate locurile de muncă în zona unde măsura a fost implementată cu succes.

O provocare a procedurii de consolidare a terenurilor agricole va fi implicarea tuturor proprietarilor/fermierilor, cărora trebuie să le fie explicate beneficiile și oportunitățile ce pot rezulta în urma procesului de consolidare. Depășirea acestei provocări se poate realiza prin elaborarea cadrului juridic pentru consolidarea terenurilor, pentru că doar astfel se creează un mediu juridic, organizatoric, economico-financiar și tehnic favorabil pentru o activitate productivă și eficientă în sectorul agricol și în zona rurală.

Documentul de poziție comună a celor două organizații a fost pus la dispoziția dlui. Adrian-Nechita Oros, ministrul agriculturii, a dlui. Adrian Ionuț Chesnoiu, președintele Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, a dlui. George Scarlat, președintele Comisiei de Agricultură a Senatului și poate fi consultat integral la butonul de mai jos:

Alocările bugetare PNDR pentru perioada de tranziție

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu mediul asociativ, pe baza rezultatelor analizelor SWOT și a nevoilor au stabilit alocările bugetare pentru următoarea perioadă.

Conform Regulamentului UE nr. 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului pentru tranziția PAC, aprobat în data de 23 decembrie 2020, a fost extinsă aplicabilitatea cadrului legal existent pentru perioada 2021-2022, concomitent cu suplimentarea bugetului aferent Programului Național de Dezvoltare Rurală, având ca sursă principală, noul Cadru Financiar Multianual (CFM 2021-2027).

Bugetul PNDR alocat pentru perioada de tranziție 2021-2022 este de aproximativ 3,26 miliarde euro, fiind format din următoarele surse:

  • Fonduri FEADR 2021-2027 CFM (Cadrul Financiar Multianual) – 2.569,10 mil. euro
  • Fonduri EURI (Instrumentrul de Relansare al Uniunii Europene) – 692,09 mil. euro

Repartizarea alocării bugetare o puteți găsi mai jos, cu precizarea că valorile raportate sunt valabile pentru întreg exercițiul financiar tranzitoriu, în funcție de gradul de absorbție a fiecărei măsuri și submăsuri în parte.

 

SM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”: 760 mil. euro alocare publică (CFM) pentru componentele:

  • achiziții simple si echipamente de irigații în fermă: 125,00 mil. euro
  • vegetal (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00 mil. euro
  • zootehnic (condiționare, procesare în fermă și marketing): 55,00 mil. euro
  • tineri fermieri (achiziție utilaje – vegetal și zootehnic): 75,00 mil. euro
  • zootehnie (producție primară, condiționare și marketing)  – NAȚIONAL: 240,00 mil. euro
  • zootehnie (producție primară, condiționare și marketing)  – MONTAN: 60 mil. euro
  • legume (inclusiv în spatii protejate) și cartofi (producție primară, condiționare și marketing): 100,00 mil. euro
  • legume, cartofi (condiționare, procesare și marketing): 50,00 mil. euro

SM 4.1a „Investiții în exploatații pomicole”

  • 122,70 mil. euro alocare publică (CFM)

SM 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul  produselor agricole”

  • 140,00 mil. euro alocare publică (CFM)

SM 4.2a „Sprijin pentru investiții în procesarea și marketingul  produselor din sectorul pomicol”

  • 10 mil. euro alocare publică (CFM)

SM 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole”

  • componenta drumuri agricole: 100,66 mil. euro alocare publică (CFM)

SM 6.1 „Instalare tineri fermieri”

  • 100,00 mil. euro fonduri EURI

SM 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole”

  • 50,00 mil. euro fonduri EURI

SM 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”

  • 87,00 mil. euro fonduri EURI

SM 6.4 „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”

  • 100,00 mil. euro fonduri EURI

SM 9.1 „Înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol”

  • 5,00 mil. euro alocare publică (CFM)

M 10 „Agromediu și climă”

  • 142,00 mil. euro alocare publică (CFM) și 146,76 mil. euro fonduri EURI

M 11 „Agricultură ecologică”

  • 129,63 mil. euro alocare publică (CFM) și 102,65 mil. euro fonduri EURI

M 13 „Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”

  • 660,12 mil. euro alocare publică (CFM)

M 14 „Bunăstarea animalelor”

  • 273,60 mil. euro alocare publică (CFM)

SM 16.4 „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”

  • 40,00 mil. euro fonduri EURI

SM 16.4a „Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”-  pomicultură

  • 10,00 mil. euro fonduri EURI

SM 17.1Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor și a plantelor”

  • 20,00 mil. euro alocare publică (CFM)

SM 19.1 „Sprijin pregătitor pentru dezvoltarea Strategiilor de Dezvoltare Locală (viitoare)”

  • 5,00 mil. euro fonduri EURI

SM 19.2 „Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală”

  • 100 mil. euro alocare publică (CFM)

SM19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare GAL-uri”

  • 23,00 mil. euro fonduri EURI

Subprogramul de susținere a IMM-urilor

Va fi lansat curând Subprogramul AGRO IMM INVEST, prin care se acordă credite pentru capital de lucru și investiții cu componentă de grant pentru sectoarele agricultură, piscicultură și industrie alimentară.

Guvernul pregătește o ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie – IMM INVEST ROMÂNIA, precum și pentru modificarea și completarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, aprobată prin art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 42/2020.

În cadrul Programului IMM INVEST se va aproba Sub-programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii şi a întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar AGRO IMM INVEST, care are că obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat în mod transparent și nediscriminatoriu pentru creditele acordate întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, din domeniile agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar, de către instituțiile de credit. Administratorul Programului este Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM).

Practic se aplică în linii mari aceleași condiții ca și în PROGRAMUL IMM INVEST ROMÂNIA, dar apare această oportunitate de acordare a unui grant de maxim 10% din valoarea creditului solicitat.

Grantul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii, întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, precum și fermierilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar include și o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanțării garantate, cu condiția încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, 100.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, respectiv 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în sectorul alimentar.

Ministerul Finanţelor Publice subvenţionează valoarea comisionului de risc, a comisionului de administrare și dobânzile în procent de 100%, precum și componenta nerambursabilă în valoare de maximum 10% aplicată la valoarea finanțării garantate,

În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar, la începutul perioadei de creditare, instituţiile de credit pot acordă, la solicitarea beneficiarilor, o perioadă de grație de maximum 24 de luni pentru rambursarea principalului, iar rambursarea creditelor se efectuează în cel puțin două rate pe an.

Până la obţinerea deciziei de autorizare a Comisiei Europene, continuă să se aplice condiţiile autorizate de către Comisia Europeană prin C (2020) 5555 final din 07 august 2020.

Prin implementarea Schemei de Ajutor de Stat se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum 58.987 de beneficiari.

Ajutorul de stat sub forma componentei nerambursabile pentru Sub-programul AGRO IMM INVEST se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice

Procedura de acordare a garanţiilor de stat în proporţie de maximum 80% sau 90% aferente creditelor, a grantului şi plata ajutoarelor de stat sub formă de grant va fi prevăzută prin Hotărâre de Guvern.

Prevederile noii Ordonanțe de Urgență se vor aplica şi solicitărilor de acordare a creditelor garantate în cadrul Programului de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA aflate în curs de soluţionare.

Clubul Fermierilor Români dă startul celei de-a doua serii a Programului “Tineri Lideri pentru Agricultură”

  • Programul are înscriși un numărul dublu de tineri fermieri dornici să se specializeze pentru a avea o contribuție substanțială în dezvoltarea agriculturii românești;
  • Zece bursieri Agricover se alătură tinerilor recrutați de Club, cu toții urmând să beneficieze de o experiență educațională unică.

București, 17 noiembrie 2020 – Clubul Fermierilor Români continuă pentru al doilea an consecutiv programul “Tineri Lideri pentru Agricultură” și se implică responsabil în pregătirea generațiilor viitoare de tineri fermieri, răspunzând unei nevoi majore existente nu doar în România, ci și la nivel european, aceea de pregătire specializată în domeniul agricol, pentru a asigura succesiunea afacerii, implicit a conducerii viitoarelor ferme.

Ca reprezentant al fermierilor performanți, Clubul Fermierilor Români se implică activ în elaborarea și implementarea unor programe specifice, dedicate situațiilor complexe cu care se confruntă toți producătorii agricoli: nevoia de oameni pregătiți, calificați, motivați, angajați stabili și pro-activi.

Luna trecută am dat startul celei de-a doua serii a programului Tineri Lideri pentru Agricultură, o inițiativă gândită fundamental pentru antrenarea viitorilor lideri din agricultură. Având în vedere rezultatele obținute cu prima grupă, am fost încurajați și motivați să continuăm programul de pregătire cu o nouă serie, cu mai mulți participanți, astfel încât am început cursurile cu 30 de tineri fermieri din toate zonele României.  Anul acesta implicăm mai mulți parteneri educaționali și traineri, introducem cursuri noi și folosim o programă mult mai aplicată pe nevoile de business și de dezvoltare profesională și personală a tinerilor lideri fermieri. În cadrul procesului de selecție, ne-au făcut plăcere discuțiile cu tinerii, apreciem mult energia și entuziasmul lor, ideile pe care le au, planurile de viitor și ambiția de a le pune în aplicare”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

Programul Tineri Lideri pentru Agricultură al Clubului Fermierilor Români este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

 

Lansat în 2019, Programul “Tineri Lideri pentru Agricultură” este un proiect care și-a propus să pregătească copiii fermierilor membri ai Clubului pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider în afacerile familiei și în comunitate, și pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesională a fermierilor în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, sau în dialogul cu acestea.

”Anul acesta suntem onorați să avem alături de noi parteneri care împărtășesc valori comune și care investesc în educație. Salutăm inițiativa Grupului Agricover care a lansat Programul de Burse de Studiu pentru tinerii din familii de fermieri din România și susține 10 burse pentru anul 2020-2021, în cadrul acțiunilor de responsabilitate socială”, a continuat Florian Ciolacu.

Succesul viitorului afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, atât în plan profesional, pentru a asigura continuarea afacerii, cât și în cel al reprezentării intereselor fermierilor în cadrul instituțiilor europene responsabile pentru dezvoltarea agriculturii. Contribuim la dezvoltarea și responsabilizarea acestor tineri pentru a deveni LIDERI, așa cum are nevoie și merită agricultura din România.

***

DETALII PROGRAM TINERI LIDERI PENTRU AGRICULTURĂ

 

Obiectiv Program

Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor.

 

Profil Participanți

Tineri cu vârsta de până la 35 ani, absolvenți de facultate, copii ai fermierilor membri în Clubul Fermierilor Români sau tineri proveniți din familii de fermieri.

 

Curricula Program

Programul de pregătire este structurat pe trei module astfel:

  • INIȚIERE: Cursuri de 1-3 zile, de pregătire în următoarele domenii: comunicare și vorbire în public; diplomație și protocol; vânzare și tehnici de negociere; leadership; managementul strategic; marketing; administrarea afacerilor; resurse umane; simulare de business.
  • APROFUNDARE: Cursuri de 3 zile, de pregătire în următoarele domenii: legislativ-juridic; fiscal-audit; marketing și comunicare pentru afaceri; tehnologie.
  • CONSOLIDARE: Stagii de internship la Bruxelles: Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană; ComAgri din Parlamentul European, asociații europene ale fermierilor – ELO, FARM EUROPE, COPA-COGECA; Stagii de internship în România la instituțiile responsabile din agricultură: MADR, APIA, AFIR, ComAgri din Parlamentul României; Stagii de practică la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole.

 

Perioadă desfășurare Program

Octombrie 2020 – Iunie 2021

 

Clubul Fermierilor Români apără interesele fermierilor păgubiți prin contracte de achiziție echipamente agricole

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a inițiat o campanie națională de informare și reprezentare a intereselor fermierilor păgubiți ca urmare a neonorării unor contracte de achiziții de utilaje agricole.

Clubul Fermierilor Români a fost sesizat de unul dintre membrii Asociației cu privire la neexecutarea unor contracte de furnizare echipamente agricole de către firma Z&A AGRICULTURE KFT, cu sediul în Ungaria, prin intermediul firmei corespondente din România – Z&A LOGISTIC S.R.L., cu sediul în județul Arad. Până în momentul de față, 5 fermieri din zona de vest a țării au apelat la ajutorul Clubului în a-i reprezenta pentru soluționarea acestei dispute, însă din informațiile  disponibile în presă, situația se pare că are ramificații și în alte regiuni, precum Botoșani sau Dolj.

Reprezentanții acestor societăți, ZAMARO FEDERICO, cetățean italian, și AIOANEI MARCEL-SORIN, cetățean român, contactează fermierii  de pe teritoriul României, cu precădere din vestul țării, cărora le propun vânzarea de echipamente agricole, le percep un avans din valoarea totală a contractului, apoi nu livrează echipamentele contractate.

Conform informațiilor obținute de la fermieri, firmele nominalizate mai sus au acționat similar în perioada 2019-2020, în mai multe județe ale României, provocând fermierilor importante prejudicii financiare, nerecuperate până în prezent. Pagubele se situează între 3.000 și 60.000 de euro per fermier, în funcție de valoarea contractelor inițiale.

Au existat multiple încercări de recuperare a prejudiciului, de la apeluri și mesaje telefonice, la plângeri penale pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Există o serie de dosare deschise, în special în Bihor și Dolj.

Clubul Fermierilor Români, în virtutea rolului său activ de reprezentare și promovare a intereselor membrilor Clubului precum și a fermierilor din România, informează pe această cale agricultorii din România cu privire la riscurile unor astfel de colaborări și invită fermierii care se află în situația descrisă și au fost păgubiți ca urmare a neonorării contractelor de către firmele menționate mai sus să semnaleze aceste situații pe e-mail la office@cfro.ro.

Pozițiile Parlamentului și ale Consiliului UE privind reforma PAC

După aproape 2 ani și jumătate de negocieri, Consiliul UE și Parlamentul European au reușit sǎ ȋși adopte pozițiile asupra reformei Politicii Agricole Comune. Reforma presupune obilgații semnificative de mediu și climă pentru fermierii europeni, ceea ce va duce cu certitudine la reducerea producției agricole europene și la creșterea prețului produselor agroalimentare în anii următori.

În urma negocierilor intense, atât în Parlament, cât și la nivelul consiliului de miniștri, s-au obținut pozițiile celor doua instituții asupra PAC.

Începând cu luna noiembrie, Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia Europeană se vor întruni în cadrul trialogurilor pentru a negocia reforma PAC. Forma finală a reformei PAC post 2020 va fi adoptată în momentul în care cele trei instituții vor ajunge la un acord comun, cel mai probabil în primul semestru al anului 2021. Dupǎ adoptarea și publicarea celor 3 regulamente ale reformei PAC, ȋn circa 4 luni se vor adopta actele delegate și de implementare a reformei PAC, care va intra în vigoare și va fi aplicată de la 1 ianuarie 2023, după 2 ani de tranziție. De notat că anul viitor statele membre, inclusiv Romȃnia vor trebui să stabileascǎ modul de aplicare a refromei ȋn cadrul Planului Strategic Național pentru PAC, termenul limitǎ pentru transmiterea Planului strategic la Comisia Europeanǎ pentru aprobare fiind 1 ianuarie 2022.

Vă prezentăm mai jos pozițiile Consiliului și cele ale Parlamentului asupra celor mai sensibile aspecte pentru România:

Eco-scheme

Consiliul UE

20% din fonduri alocate 

Parlamentul European

30% din fonduri alocate 

Explicație:

Schemele pentru mediu și climă (eco-scheme) sunt obligatorii pentru Statele Membre, dar voluntare pentru fermieri. Pentru România aceste sume reprezintă cca 400 mil euro/an conform propunerii Consiliului și aproape 600 mil euro/an conform propunerii Parlamentului. Prin urmare, neaplicarea lor ar presupune pierderea de fonduri importante pentru fermierii români.

De notat cǎ, practic, contribuția PAC la mediu și climǎ nu vizeazǎ doar eco-schemele prin cele 20% (Consiliu) sau 30% (Parlament) din plǎțile directe, dar și 30% (Consiliu) și 35% (Parlament) din dezvoltarea ruralǎ. Mai mult, condiționalitatea actualǎ – bunele practici de mediu (GAEC) și SMR  – aplicate ȋn prezent ȋn cadrul ȋnverzirii vor continua să se aplice, ceea ce face ca efectiv pilonul I al PAC sǎ contribuie cu mult mai mult la obiectivele de mediu și climǎ!  

Plafonare

Consiliul UE

Plafonare voluntară la latitudinea Statelor Membre:

a) plafonare la 100.000 euro – minus 100% salarii

sau

b) fără plafonare, cu aplicarea plății redistributive

Pentru scenariul a), înainte de aplicarea plafonării sunt scăzute sumele provenite din eco-scheme și sprijinul cuplat pentru tinerii fermieri, precum și salariile 100%.

Parlamentul European

Dublă plafonare obligatorie, cu două posibiliăți de scenarii – la latitudinea Statelor Membre:

a) scăderea plăților per ha începând cu 60.000 euro și plafon maxim 100.000 euro;

b) și plafon maxim 500.000 euro pentru pilonul I (plăți directe) și plafon maxim 1 mil Euro pentru pilonul II (investiții dezvoltare rurală)

Înainte de aplicarea plafonării sunt scăzute sumele provenite din eco-scheme și sprijinul cuplat pentru tinerii fermieri, precum și cuantumul a 50% din salarii.

Plafonarea suplimentară la 500.000 Euro nu permite practic niciunui fermier să depășească suma de 500.000 euro/an, cu excepția cazului când aplicǎ eco-scheme si/sau este tȃnar fermier. Totuși, Parlamentul European a adoptat și posibilitatea ca un stat membru care decide sǎ aplice minimum 12% plată redistributivǎ, să nu mai aplice plafonarea.

Explicație:

Propunerea adoptată de Consiliu avantajează România deoarece Guvernul poate decide asupra variantei optime de alocare a subvențiilor, fără a afecta grav competitivitatea fermelor mari.

În schimb, poziția Parlamentului European presupune o dublă plafonare (fie la 100.000 euro, fie la 500.000 euro). În cazul în care această ultimă variantă ar fi adoptată, competitivitatea fermelor mari ar fi grav afectată.

Aplicarea ANT

Consiliul UE

Menținerea la 50% cu o degresivitate de doar 5% pe an.

Parlamentul European

Menținerea la 50% cu schimbarea anului de referință la 2018.

Explicație:

Aplicarea ANT (Ajutor Național de Tranziție) permite statelor membre care aplică plata unică pe suprafață să susțină sectorul animalelor și completarea sprijinului pentru sectorul vegetal.

Deși acest sprijin trebuia să înceteze începând cu 2021, România, atât în Consiliu, cât și în Parlament, a obținut menținerea acestui ajutor pe toată perioada de programare financiară viitoare. Propunerea Parlamentului European este mult mai bună pentru ca permite efectuarea plăților către ferme pe baza datelor mai recente, deci mai aproape de realitate.

Condiționalitatea pentru fermele mici

Consiliul UE

Obligatorie cu flexibiltate sporită la controlul condiționalității și aplicarea sancțiunilor pentru micii fermieri.

Parlamentul European

Opțională cu controale simplificate pentru micii fermieri.

Explicație:

Deși o serie de state membre au cerut exceptarea de la verificarea conditionalitatii pentru mediu în cazul  fermelor mici, Consiliul a decis că aceștia nu trebuie exceptați, oferind însă flexibilitate SM în aplicarea sancțiunilor.

Disciplina financiară

Consiliul UE

Menținerea plafonului de 2000 euro pentru disciplina financiară

Parlamentul European

Exceptarea fermierilor care primesc sub 2000 €/an de la aplicarea disciplinei financiare

Explicație:

Pentru constituirea rezervei agricole se reduc plățile directe ale fermierilor cu cca 12 euro/ha/an.

S-a decis menținerea plafonului de 2000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, aspect care facilitează implementarea în România, având în vedere că 95% dintre beneficiari primesc mai puțin de 2000 euro/an. Practic, acest plafon permite exceptarea micilor fermieri și reducerea birocrației.

Primele rezultate ale votului din sesiunea plenară a Parlamentului European

Votul în plenul Parlamentului European privind dosarul de reformă al PAC este în plină desfășurare, începând de ieri, 20 octombrie, și va dura până mâine, 22 octombrie.

În sesiunea sa plenară din 20 octombrie, Parlamentul European tocmai a definit arhitectura și principalele linii ale reformei PAC pe care intenționează să le vadă implementate începând cu 2023 și pe care le va apăra în timpul negocierilor care vor începe în noiembrie cu Consiliul, în prezența Comisiei (triloguri).

Vă prezentăm mai jos o sinteză a principalelor decizii luate până în momentul de față, pe baza unui document explicativ primit de la partenerii noștri, Farm Europe.

Confruntat cu o propunere care ar împărți PAC în 27 de politici naționale și ar reduce relația dintre Europa și beneficiarul final al acestei politici, Parlamentul European a votat cu o foarte mare majoritate (mai mult de 2/3) în favoarea:

  • unei politici cu ambiții agricole, de mediu și sociale comune pentru toate teritoriile Uniunii Europene,
  • unei politici de reconciliere a economiei și a mediului, pentru agricultura europeană și pentru zonele noastre rurale;
  • unei politici transparente în gestionarea fondurilor europene și capabile să-și demonstreze eficacitatea și să măsoare rezultatele pe care le generează,
  • unei politici care nu confundă flexibilitatea necesară cu renaționalizarea;
  • în sfârșit, în favoarea unei politici care susține acquis-ul social european.

Poziția Parlamentului European cu privire la PAC adoptată pe 20 octombrie 2020

PILONUL I
  • 5% din terenurile arabile vor trebui să fie alocate EFA (Ecological Focus Areas) și rotația culturilor va trebui efectuată
  • 60% din fondurile primului pilon al PAC vor trebui alocate, în fiecare stat membru, finanțării sprijinului pentru venitul de bază, ajutorului redistributiv (cu minimum 6%), ajutorului cuplat și programelor operaționale
  • 30% din primul pilon va trebui să fie alocat pe parcurs noilor măsuri ecologice ale pilonului 1 (eco-schemele)
  • Statele membre vor putea mobiliza 10% din primul pilon pentru ajutorul cuplat (+2% pentru programele în favoarea producției de proteine ​​vegetale) și 3% pentru măsurile din programele operaționale din afara sectoarelor tradiționale (vin, fructe și legume, măsline, etc.)
  • Plafonul pentru sprijinul direct este stabilit la 100 000 EUR pe fermă (excluzând ajutorul pentru eco-scheme, ajutorul pentru tinerii fermieri și costurile salariale). Dacă 12% din primul pilon este alocat ajutorului redistributiv, un stat membru poate decide să nu aplice acest plafon,
PILONUL II
  • 35% din fondurile celui de-al doilea pilon ar trebui să fie alocate măsurilor de mediu
  • îmbunătățirea instrumentelor de gestionare a riscurilor care pot fi declanșate de la 20% din pierderi și de a beneficia de cofinanțare PAC de 70%

Cu această poziție, care este diametral opusă ideii de renaționalizare a PAC propusă de Comisie în 2018, Parlamentul European (condus de grupurile S&D și PPE) reafirmă cu tărie cu o largă majoritate că se opune raportorului responsabil cu dosarul – că dimensiunea europeană comună a PAC nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Se respinge cu fermitate orice tentativă de renaționalizare și, în cele din urmă, de  demontare a PAC și, prin urmare, trimite un semnal puternic Consiliului și Comisiei.

Documentul integral, tradus în limba română, poate fi descărcat la butonul de mai jos.

Vă mulțumim pentru interes! Vom reveni cu noi informații de îndată ce ele vor fi disponibile.