Răspunsurile MEP europeni la solicitarea Clubului privind votul din PE

La sfârșitul săptămânii trecute (17-18 octombrie), am transmis pe e-mail către cei  674 de membri ai Parlamentului European poziția comună semnată de cele 11 asociații europene care reprezintă fermierii.

Am solicitat sprijinul europarlamentarilor să nu voteze propunerea de plafonare obligatorie a plăților directe în timpul următorului vot plenar privind Planurile Strategice ale PAC.

O parte din deputații europeni au răspuns apelului Clubului și au transmis poziția pe care o au cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune. Vă transmitem mai jos o parte din răspunsurile primite:

„În propunerea Comisiei Europene, care datează din legislatura precedentă, lipsea deja foarte mult în materie de ambiție, atât din punct de vedere social, cât și din punct de vedere al mediului; acesta este motivul pentru care am votat deja împotriva acestei propuneri în cadrul Comitetului pentru Agricultură în aprilie 2019. Sosirea unei noi strategii ambițioase, cum ar fi Green Deal, Farm to Fork și Strategia pentru Biodiversitate, care propun în special până în 2030 o reducere a utilizării pesticidelor cu 50% și ca suprafața dedicată agriculturii organice pe teritoriul european să se ridice la 25 %, ar fi trebuit să împingă Comisia Europeană să își revizuiască gândirea și să permită PAC să fie un motor pentru tranziția ecologică. Din păcate, Comisia Europeană nu a profitat de inițiativă, iar Parlamentul European, pus sub presiune de președinția germană a Consiliului, a cârpit sfârșitul negocierilor pentru a obține un compromis final mult mai în concordanță cu ideile conservatoare de sub presiunea agro-business decât cu o ideologie progresistă și de mediu. Acesta este motivul pentru care am co-semnat un amendament de respingere cu colegii mei din grupurile politice ale Verzilor și GUE, deoarece nu ne mai pare posibil în acest stadiu să îmbunătățim compromisul propus.”
Marc Tarabella
Belgia, S&D
„Există peste 1600 de amendamente depuse de o varietate de grupuri politice și europarlamentari. Echipa mea și cu mine examinăm în prezent fiecare amendament și le evaluăm pe toate în vederea găsirii celui mai bun rezultat pentru fermierii irlandezi, comunitățile rurale din UE și mediul nostru. De regulă, susțin măsurile de creștere a biodiversității și, la începutul verii trecute, am vorbit cu mai mulți fermieri care participă în prezent la un program pilot ecologic finanțat de UE, care urmărește să sprijine cantitatea crescută de teren utilizat pentru îmbunătățirea biodiversității. În calitate de fermier, sunt pe deplin conștient de rolul pe care îl avem în protejarea naturii și a mediului.”
Billy Kelleher
Irlanda, Renew Europe

Carmen Avram – intervenție pentru fermierii români în PE

Parlamentul European votează săptămâna aceasta în plen Regulamentele strategice parte a Reformei PAC.

Dorim să salutăm intervenția euro-deputatei Carmen Avram, care a luat cuvântul ieri în cadrul sesiunii plenare. Cu toate că grupul din care face parte, S&D, a propus amendamente care sunt nefavorabile fermierilor români, dna. Carmen Avram s-a angajat să apere interesele naționale și a confirmat susținerea pentru acele poziții și amendamente la vot aliniate intereselor României (referitor la plafonare, arhitectură verde, sprijin pentru tineri fermieri etc.).

„Le cerem fermierilor să facă eforturi uriașe pentru Europa neutră climatic, și totuși se introduc amendamente care impun restricții financiare tot mai dure. Le-am promis europenilor hrană accesibilă, și totuși aceste restricții riscă să ducă la o scădere a producției actuale și la o invazie de importuri nesigure, care, pe o piață mai săracă, vor dicta prețurile, împărțindu-ne în europeni cu hrană de lux și europeni cu hrană de mâna a doua. Le-am promis fermierilor că-i vom ajuta să formeze o nouă generație, și totuși aceste amendamente vor alunga tinerii din sate, pentru că agricultura va deveni tot mai descurajantă. Le cerem să fie în fruntea luptei pentru biodiversitate, și totuși îi împingem la un abandon al pământului, pe care unii deja nu îl mai pot lucra, din cauza condițiilor de climă și a lipsei de bani. Se întâmplă chiar acum, în țara mea, România”
Carmen Avram
Europarlamentar, S&D

Intervenția eurodeputatei Carmen Avram în cadrul dezbaterii este disponibilă la acest link: https://youtu.be/tF_nf1Mpjjo

 

Revenim cu informații privind rezultatele voturilor în momentul în care acestea vor fi disponibile.

Țintele climatice pe agenda Consiliului European

În luna septembrie, Comisia Europeană a modificat țintele pentru emisiile poluante de atins până în 2030. Conform ultimelor comunicări ale Comisiei, emisiile vor trebui să fie reduse cu cel puțin 55% față de valorile din 1990. Această modificare vine în contextul în care Parlamentul European a votat în favoarea unui obiectiv mai ambițios pentru reducerea gazelor cu efect de seră cu 60% la nivel de UE până în 2030.

Obiectivul actualizat ar trebui să fie atins în mod colectiv de blocul comunitar, păstrând eficiența în vederea costurilor, conform șefilor de stat, care au discutat propunerea Comisiei Europene.

Concluziile summitului Consiliului European arată că acest efort trebuie să fie unul comun, la care să participe toate statele membre în mod echitabil, ținând cont de circumstanțele naționale.

Klaus Iohannis, președintele României, a explicat înainte de reuniune că România e dispusă să accepte ținte „destul de ambițioase”, dar se îpotrivește obiectivelor „foarte ambițioase necondiționat”. Bucureștiul dorește să-și stabilească singur modul în care va face tranziția și să foloseacă în continuare gazelle din Marea Neagră.

Coaliție pentru un PAC verde

O coaliție formată din 30 de organizații ale societății civile europene a scris săptămâna aceasta liderilor UE solicitând alinierea completă a reformei PAC la obiectivele mai largi ale Pactului Ecologic European (Green Deal). Scrisoarea deschisă de 2 pagini, datată 30 septembrie, este adresată președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, președintelui Parlamentului European, David Sassoli, și cancelarului german, Angela Merkel (deoarece Germania deține președinția rotativă a Consiliului). Semnatarii (Biroul European de Mediu (EEB), BirdLife Europe, Compassion in World Farming, Corporate Europe Observatory, EFFAT, EPHA, Friends of the Earth Europe, IFOAM Organics EU, OSEPI, PAN Europe, Slow Food, WWF & Zero Waste Europe), reprezintă cetățenii europeni din arii precum agricultura, dezvoltarea, clima, mediul și sănătatea publică. Aceștia afirmă că „un mandat democratic puternic stă la baza Pactului Ecologic European și a Strategiilor Farm to Fork și pentru Biodiversitate”, invitându-i pe cei trei politicieni să „le transpună în acțiune”. Ei insistă asupra faptului că reforma PAC trebuie să fie adecvată pentru a îndeplini obiectivele acestor strategii, deoarece „este momentul ca Europa să acționeze și să își asume responsabilitatea de a trece de la această fragilitate [COVID-19] la o nouă vitalitate”.

În timp ce Președinția germană pregătește o abordare generală a viitoarei PAC înaintea reuniunii Consiliului 19-20 octombrie, iar deputații își finalizează poziția înainte de sesiunea plenară din 19-22 octombrie, coaliția îndeamnă liderii UE să modifice propunerea PAC din 2018 și prezintă trei priorități generale:

  1. oferă PAC o direcție clară și o guvernanță robustă, prin integrarea obiectivelor relevante ale Pactului Ecologic în PAC și asigurarea cadrului coerent cu politici mai largi (sănătate, climă, dezvoltare internațională, tranziție justă, economie circulară și poluare zero). Subvențiile trebuie, prin urmare, legate de aceste obiective pentru a asigura progresul și atingerea lor.
  2. să se asigure că PAC nu sprijină sau stimulează practicile dăunătoare sau practicile care sunt incompatibile cu Grenn Deal, inclusiv garanții mai mari pentru a opri sau preveni subvenționarea practicilor agricole care au impact negativ asupra mediului, climatului, sănătății sau dezvoltării internaționale, cum ar fi producția intensivă de animale.
  3. împuternicirea fermierilor și a actorilor din mediul rural să devină factori de schimbare pozitivă, inclusive printr-o finanțare PAC suficientă și calitativă, care să stimuleze și să recompenseze fermierii care îndeplinesc obiectivele Green Deal, cum ar fi reducerea pesticidelor, utilizarea îngrășămintelor și a antimicrobienelor, creșterea agriculturii organice, agroecologie și agro-silvicultură, protejarea unor caracteristici ale peisajului cu biodiversitate ridicată, reducerea emisiilor de GES, prevenirea pierderii și acrisipei alimentare și schimbarea tiparelor dietetice.

În concluzie, organizațiile care au aceleași idei invită politicienii europeni de top „să acționeze pentru a oferi un viitor mai ecologic, mai echitabil și mai sănătos pentru sectorul nostru agricol”.

Célia Nyssens, responsabil cu politici pentru agricultură al EEB, a declarat că „demontarea sistematică a cerințelor de mediu de bază și reticența de a utiliza fondurile PAC pentru a aborda crizele climatice și ale biodiversității sunt în opoziție directă cu fiecare angajament de mediu și climatic al statelor membre UE”. Fostul ofițer de politici al ONG-ului scoțian Nourish a spus că „trebuie respectate dovezile științifice și milioanele de europeni care au cerut acțiuni. Factorii de decizie europeni trebuie să ofere o PAC mai ecologică și mai echitabilă înainte să fie prea târziu”.

Hotărârea CEJ privind decretul francez de etichetare a laptelui

Legislația UE destinată armonizării normelor privind etichetarea originii alimentelor și, în special, a laptelui nu împiedică statele membre „să impună anumite informații suplimentare cu privire la origine sau proveniență”, conform unei hotărâri emise de Curtea Europeană de Justiție (CEJ) din 1 octombrie. Dar adoptarea acestor informații este condiționată, printre altele, de existența unei legături dovedite în mod obiectiv între originea sau proveniența unui aliment și anumite calități ale acestuia.

Normele prevăzute de Regulamentul 1169/2011 prevăd, într-o manieră armonizată, indicarea obligatorie a țării de origine sau a locului de proveniență a alimentelor, cu excepția anumitor categorii de carne și lapte, în cazul în care lipsa indicării nu ar putea induce în eroare consumatorul.

Cazul își are originea într-o acțiune introdusă de Groupe Lactalis împotriva prim-ministrului francez și a miniștrilor justiției, agriculturii și economiei, care urmăresc să anuleze un decret care impune etichetarea originii laptelui și laptelui folosit ca ingredient în alimentele preambalate. Consiliul de stat francez a adresat întrebări cu privire la interpretarea regulamentului către CEJ.

Avocatul general, Gerard Hogan, a menționat anterior că statele membre pot impune cerințe suplimentare, din motive specificate în regulament, inclusiv sănătatea publică, protecția consumatorilor, prevenirea fraudei, protecția drepturilor de proprietate și evitarea concurenței neloiale. De asemenea, țările trebuie să demonstreze că majoritatea consumatorilor consideră că informațiile sunt valoroase și trebuie să existe o legătură dovedită între anumite calități ale alimentelor și proveniența sau originea acestora. Avocații subliniază în hotărâre că cele două elemente nu pot fi combinate pentru a justifica o cerință suplimentară de etichetare a originii doar pe baza opiniilor subiective ale consumatorilor cu privire la proveniența alimentelor (așa-numitul naționalism alimentar).

Într-o declarație emisă de Asociația Europeană a Produselor Lactate (EDA), secretarul general, Alexander Anton, observă că CEJ „a respins schema franceză obligatorie de etichetare a originii pentru lapte și lactate. Franța nu a arătat niciun criteriu obiectiv valid pentru o diferență de calitate care este o condiție prealabilă pentru orice sistem național obligatoriu de etichetare a originii”. EDA „apreciază acest rezultat și va continua să apere piața unică europeană a laptelui și a produselor lactate și nu numai”, a declarat lobbyistul cu sediul la Bruxelles.

În cadrul Strategiei Farm to Fork, Comisia Eurpeană este pregătită să prezinte o propunere privind etichetarea obligatorie a originii pentru alte produse alimentare (ultimul trimestru în 2022).

Deputații ENVI cer protecția albinelor

Deputații din Comisia de mediu a Parlamentului European au declarat, pe 1 octombrie, că sunt gata să obiecteze la orice propunere a Comisiei care reduce protecția albinelor și a altor polenizatori, spunând că Documentul de orientare pentru albine (BGD) revizuit este mai slab decât cel prezentat în 2013 (incluzând o mortalitate a albinelor legată de pesticide de 7%).

În timpul unui schimb de opinii, joi dimineață, între membrii comitetului, Klaus Berend al DG SANTE (șeful unității de pesticide și biocide) și Manuela Tiramani (șefa unității de evaluare inter pares a pesticidelor), Berend a declarat că executivul european intenționează să revină cu un BGD actualizat în 2021 (posibil în martie). El a spus că agenția din Parma lucrează din greu la revizuire cu experții lor, și este mulțumit de „consultarea cuprinzătoare” în revizuirea Documentului de orientare.

Statele membre au discutat cele patru abordări enumerate în „Revizuirea documentului de orientare pentru evaluarea riscurilor pentru albine” la un comitet permanent în iulie, în timp ce majoritatea delegațiilor și-au exprimat preferința pentru „abordarea 2” (pentru a obține pragul efectului acceptabil pe dimensiunea coloniei pe baza variabilității lor naturale), a remarcat el.

Următorul grup de lucru cu managerii de risc este programat pentru sfârșitul acestei luni.

La rândul său, Tiramani a declarat că EFSA desfășoară una dintre „cele mai cuprinzătoare consultări vreodată” cu statele membre, experți, evaluatori de risc, manageri de risc, COPA-COGECA, ECPA etc., cu o consultare publică care se așteaptă să fie lansată „în timp util”. Aceasta din urmă „va permite publicului să comenteze BGD înainte de a fi publicat”, a declarat expertul științific.

Președintele comisiei, Pascal Canfin, l-a avertizat pe Berend că Parlamentul European este gata să blocheze o abordare mai slabă, similară cu anul trecut, când 533 de deputați s-au opus unei propuneri privind evaluarea impactului pesticidelor asupra albinelor, după ce delegațiile naționale au încercat să reducă nivelul de protecţie.

În timpul dezbaterii, un număr de europarlamentari precum Martin Hojsík (RE, Slovacia) și Martin Häusling (Verzii, Germania) au solicitat Comisiei să revină la punerea în aplicare a documentului de orientare din 2013, acesta din urmă spunând că cele patru abordări erau „pro-industrie”. Dar Berend a fost clar că „acest lucru nu ne va duce înainte, deoarece știm din partea statelor membre că majoritatea nu sunt de acord cu acesta, așa că trebuie să fim deschiși pentru a găsi o altă soluție”. „Dar o altă soluție nu înseamnă că va exista o slăbire a nivelului de protecție”, a adăugat oficialul, care este doctor în chimie a polimerilor (Universitatea din Freiburg).

Audierea noului comisar pentru comerț

Sustenabilitatea a fost subiectul cheie pentru europarlamentarii din Comisia pentru comerț internațional a Parlamentului, când au avut șansa de a-l audia pe vicepreședintele executive, Valdis Dombrovskis, cu privire la gradul său de adecvare pentru portofoliul comerț pe 2 octombrie.

În cadrul ședinței, politicianul leton a insistat asupra faptului că SUA trebuie să ajungă la un acord negociat cu UE în disputa de lungă durată privind subvențiile pentru avioanele comerciale, cu amenințarea sancțiunilor în caz contrar. 

Președintele comisiei, Bernd Lange, a început ședința printr-un memento că „politica comercială se confruntă cu multe provocări”. Au existat „o mulțime de țări, mulți politicieni care încercau să deschidă Cutia Pandorei privind protecționismul”, s-a plâns europarlamentarul german. „Ar trebui să respectăm sistemul bazat pe reguli”, a spus politicianul S&D, subliniind necesitatea reformării OMC. Lange a insistat, de asemenea, având în vedere gama largă de portofolii deținute de Dombrovskis, că „a fi comisar comercial este o slujbă cu normă întreagă”.

În timpul audierii de 3 ore, Dombrovskis a fost de acord că UE „se confruntă cu multe provocări importante” în domeniul comerțului, reamintind membrilor comitetului că el însuși a fost europarlamentar în perioada 2004-2009. Fostul premier leton (2009-2014) a subliniat importanța dosarului pec acre urmează să-l preia.

Comisia desfășoară o revizuire amplă și va „prezenta o nouă foaie de parcurs pentru politica comercială”. Acesta „consolida setul nostru de instrumente”, permițând UE să se apere și să-și valorifice rolul de casă de putere comercială globală. „Doar o Europă deschisă lumii”, a spus el, ar putea modela politica comercială internațională.

Politicianul a subliniat, de asemenea, importanța durabilității și climatului, menționând că „domeniul comerțul poate oferi rezultate reale aici”. Promițând să colaboreze îndeaproape cu deputații europeni, viitorul comisar comercial s-a angajat să propună respectarea Acordului Climatic de la Paris „ca prioritate esențială” în acordurile comerciale. „Deschiderea merge mână în mână cu corectitudinea”, a spus el.

Vorbind tot timpul în engleză, comisarul leton a spus că „nu va depune niciun efort în revitalizarea” relațiilor comerciale ale Europei cu Statele Unite. Cu toate acestea, dacă Washingtonul ar continua să se „dezlipească” de sistemul multilateral, UE „nu va ezita” să-și apere interesele.

Noul șef al comerțului consideră Africa ca un „partener cheie pentru Europa”, cu care își dorește ca obiectiv pe termen lung un acord „de la continent la continent”. „Africa este continentul cu cel mai mare potențial de creștere din lume”, a spus Dombrovskis. El se „angajează să consolideze acordurile de parteneriat economic cu Africa, să construiască lanțuri de valoare rezistente și să stimuleze investițiile publice și private durabile în sectoare de interes reciproc”.

Trecând la relațiile viitoare cu Marea Britanie, nativul de la Riga a spus că este în „interesul puternic al ambelor părți” să aibă „relațiile comerciale cât mai apropiate posibile”, dar asta ar depinde de respectarea Acordului de Retragere. Octombrie va fi „o lună critică”, în domenii precum condiții de concurență echitabile și pescuit, a subliniat el.

În cazul Airbus / Boeing, Dombrovskis a spus că „abordarea noastră a fost foarte clară, în sensul că preferăm o soluționare negociată”. Politicianul fusese deja în discuții cu reprezentantul american al comerțului, Robert Lighthizer, despre cum se poate realiza acest aspect și a făcut o propunere formală despre începerea negocierilor. „În absența unei soluționări negociate, desigur, nu vom avea nicio altă variant decât să impunem tarifele în conformitate cu hotărârea OMC în cazul Boeing.” “Vom folosi aceste drepturi dacă nu va exista o soluționare negociată”, a adăugat el. „Este clar că trebuie să reechilibrăm această relație.”

Ca răspuns la o întrebare a lui Christophe Hansen (PPE) din Luxemburg privind relațiile UE-SUA, el a insistat că relația transatlantică este cea mai mare din punct de vedere al comerțului și investițiilor din lume. Vicepreședintele Comisiei a spus că „trebuie să readucem SUA la masa negocierilor”, subliniind necesitatea de a descalifica tensiunile actuale.

Ca reacție la întrebarea socialistului belgian Kathleen Van Brempt cu privire la o propunere privind o mai bună aplicare a capitolelor comerciale și de dezvoltare durabilă (TSD) în acordurile comerciale și sancțiunile care urmează să fie utilizate, Dombrovskis a fost de acord că „punerea în aplicare și aplicarea capitolelor TSD ar trebui să fie intensificate. Trebuie să lucrăm la punerea în aplicare și vom fi mai activi în acest domeniu”.

Vorbind pentru grupul Renew, Karin Karlsbro (Suedia) a remarcat faptul că mecanismul de ajustare a frontierelor cu carbonul a fost o „prioritate pentru Comisie, iar capitolele de sustenabilitate includ acum o referință obligatorie la Acordul de la Paris”, dar a dorit să știe ce alte măsuri ar introduce Dombrovskis pentru a se asigura că Europa a rămas o putere puternică pentru un comerț echitabil și durabil. De asemenea, ea a dorit să știe cum se va îmbunătăți „comunicarea despre beneficiile acordurilor comerciale, inclusiv în legătură cu obiectivele climatice”.

Europarlamentarul verde finlandez, Heidi Hautala, a dorit să afle mai multe despre ceea ce Dombrovskis intenționează să facă pentru a combate dumpingul și subvențiile de stat din întreaga lume. Ea a subliniat, de asemenea, importanța protejării Amazonului în cadrul acordului Mercosur, numind pădurea enormă „plămânii lumii”. „Trebuie să ne consolidăm setul de instrumente”, a răspuns el. „Am folosit în mod activ măsurile noastre de salvgardare”, cu „rezultate bune”, a continuat el. În ceea ce privește acordul comercial cu blocul sud-american, el a spus că este important ca „să purtăm discuții semnificative cu Mercosur”, despre defrișări și acordul climatic de la Paris ca parte a procesului de ratificare.

Licitație achiziție grâu pentru rezerva de stat

Am primit de la Banca Română de Mărfuri invitația de a participa la ședințele electronice de tranzacționare de pe Piața la Disponibil, Ringul de Cereale.

Vă transmitem atașat documentele cu informații suplimentare oferite de BRM. Licitațiile au drept scop achiziția de grâu de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale.

Mai jos, puteți regăsi o sinteză privind condițiile obligatorii și cumulative pentru participarea la licitația ANRS.

Agenția de brokeraj: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale

Client: Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS prin ANRSPS – Unitatea Teritorială 515)

  • Se licitează loturi de 10.000 de tone, neadmițându-se loturi mai mici.
  • Se prezintă certificate de calitate emise de o companie independentă de survey, se menționează TUV Renar ca profil.
  • Calitatea trebuie să respecte condițiile de marfa “Grâu Panificație” conform Manual de Gradare.
  • Se eșantionează întreg lotul de 10.000 tone, nu este permisă analiza care nu reprezintă întreg lotul.
  • Costurile cu survey-ul pentru prelevare și analizare sunt în contul ofertantului.
  • Păstrarea cantității de grâu achiziționate se realizează conform contractului de depozit custodie temporară, anexat caietului de sarcini, pe o perioadă limitată de maxim 1 an, fără obligații de plată în sarcina ANRSPS.
  • Depozitarea pe o perioadă de maxim 1 an cuprinde cel puțin următoarelor operațiuni: cântărirea intrare/ieșire, recepția intrare/ieșire în/din depozit, încărcarea/descărcarea produsului în/din mijloacele de transport, condiționare, tratamente, depozitare, alte operațiuni necesare pentru păstrarea integrității cantitative și calitative a stocului de grâu (prelevări probe, emitere de buletine de analiză, etc.).
  • Recepţia produsului se va efectua pe bază de proces verbal semnat de Contractant și ANRSPS-UT 515.
  • Recepţia cantitativă şi calitativă a produsului se realizează de către ANRSPS- UT 515, pe fiecare PARTIDĂ (LOT), la data convenită între părţile contractante.
  • Recepţia cantitativă se face cu respectarea reglementărilor în materie de gestiune de bunuri materiale. Cantitatea de grâu recepționată trebuie să fie din recolta anului 2020.
  • Recepția se efectuează în baza următoarelor documente:
    1. Certificat de analiză emis de un surveyor independent (se menționează Renar).
    2. Formularul de gradare emis de un gradator autorizat.
    3. Se emite o notă de recepție de către UM 515 cu parametrii cantitativi și calitativi, conform celor de mai sus și a inspecției vizuale.
  • Lunar, se va verifica de către UT 515 calitatea și cantitatea stocului.
  • Prețul ofertei va reflecta cantitatea  ofertată în silozul unde se va ține stocul.
  • Factura va fi emisă în RON denominate în kilograme și va avea maxim 2 zecimale
  • Procesul verbal de recepție este document atașat facturii și fară de care plata nu va fi efectuată.
  • Plata va fi efectuată la 30 de zile de la recepția facturii.
  • Garanția de bună execuție contractuală este de 5% și va fi depusă în contul ANRSPS – UT 515 sub formă de numerar sau SGB (scriosare de garanție bancară).

CAIET DE SARCINI:

  • Planul incintei (la scară) cu amplasarea depozitelor, construcţiilor, clădirilor, căilor de acces, unde urmează a fi depozitat stocul de grâu rezervă de stat, document certificat conform cu originalul;
  • Diagrama silozului cu modul de numerotare al celulelor, document certificat conform cu originalul;
  • Schiţa spaţiului de depozitare (celule de siloz/magazie) cu dimensiunile interioare necesare calculării volumului spaţiului de depozitate asumată prin declaraţie pe proprie răspundere de către gestionarul de drept şi reprezentantul legal al depozitarului), document certificat conform cu originalul;
  • Date tehnice despre dotările spaţiilor de depozitare (instalaţii, echipamente, utilaje, etc.);
  • Autorizație de depozit (conform Ordinului MADR nr. 222/2006), document certificat conform cu originalul;
  • Autorizaţie sanitar-veterinară (conform Ordinului nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor);
  • Autorizaţii pentru operaţiuni DDD sau contract cu firmă specializată pentru operațiunile de dezinsecție, dezinfecție și fumigare;
  • Certificat metrologic valabil al cântarului pentru mijloace de transport auto şi/sau al cântarului c.f., document certificat conform cu originalul;
  • Buletin de analize emis de un laborator neutru acreditat RENAR sau un organism similar din Uniunea Europeană pentru fiecare lot;
  • Formularul de gradare care trebuie să cuprindă rezultatele factorilor de gradare pentru grâu gradul Ro nr.1 conform Ordinului MADR nr. 228/2017;
  • Declarația fermă a ofertantului privind acceptul de a semna contractul de depozit custodie temporară pe o perioadă limitată de maxim 1 an, fără obligații de plată în sarcina ANRSPS, document în original;
  • Declarația fermă a ofertantului privind acceptul de a prezenta, în cazul în care este declarat câștigător, în termen de 15 zile de la recepția produsului, poliţa de asigurare cu valabilitate un an:
    • pentru cantitatea de grâu care face obiectul contractului cesionată în favoarea DEPONENTULUI, poliță de asigurare ce face parte integrantă din contractul de depozit custodie temporară, document în original;
    • pentru depozit (siloz și/sau magazie).

Termen de prezentare, prin B.R.M., la A.N.R.S.P.S. a documentelor este de maxim 10 zile lucrătoare de la publicarea ordinului inițiator pe site-ul B.R.M.;

Documentele se prezintă, însoțite de opis  înregistrat la B.R.M., în ordinea sus menționată.  

Termenul de analiză: maxim 15 zile lucrătoare de la publicarea ordinului inițiator pe site-ul B.R.M., care include termenul de prezentare, prin B.R.M., a documentelor.

Pot participa la această procedură doar ofertanții care au prezentat, prin B.R.M., A.N.R.S.P.S. documentele prevăzute și au fost acceptați de A.N.R.S.P.S. în urma evaluării ofertelor tehnice. 

Termen de comunicare rezultat: maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de la Bursa Română de Mărfuri a raportului.

Termen de semnare: maxim 5 zile lucrătoare de la data transmiterii către BRM de către ANRSPS a rezultatului final al tranzacţionării.

Contractul de furnizare: maxim 10 zile lucrătoare de la data semnării contractului bursier.

Garanția Bursiera BRM: 25.000 RON

Comision BRM:  0.25 % din valoarea totală a contractului fără TVA

Pentru clarificări: alexandra.stanculescu@anrsps.gov.ro , constantin.cimpoeru@anrsps.gov.ro, irina.plachide@brm.ro și bogdan.butariu@brm.ro. irina.plachide@brm.ro și bogdan.butariu@brm.ro.   

Termen maxim pentru clarificări:  28.09.2020

Termen maxim de răspuns clarificări: 29.09.2020

Termen limită de depunere: 02.10.2020

Documentele se depun fizic la sediul BRM din strada Buzești 50-52, et 7, sector 1,  București.

Garanţiile bursiere constituite cu Scrisoare de Garanție Bancară se trimit/depun în original la sediul BRM din strada Buzești nr. 50 – 52, sector 1, etajul 7, cod poștal 011015.

Ordinele de sens contrar și garanțiile bursiere constituite prin virament sau scrisoare de realocare a garanțiilor existente se pot transmite și electronic, la adresele irina.plachide@brm.ro și bogdan.butariu@brm.ro.

Data și ora de desfășurare a ședinței electronice de tranzacționare va fi anunțată după evaluarea ofertelor și calificarea ofertanților, în funcție de momentul finalizării evaluării ofertelor de către comisia de evaluare. Se vor accepta în cadrul sedinței de tranzacționare doar ofertele care sunt declarate conforme și acceptabile conform prevederilor legale în vigoare. Ședința de tranzacționare se vă desfășura conform regulamentului bursier

Garanţia bursieră se vă achita astfel

  • OP în contul de garanţii al Bursei Române de Mărfuri: RO50 RNCB 0082 0009 9180 0641, deschis la BCR Bucureşti, sucursala Unirea sau Scrisoare de realocare a garanțiilor existente la BRM București.
  • Scrisoare de Garanție Bancară în favoarea Bursei Române de Mărfuri valabilă 60 zile.

Persoane de contact:

  • Irina Plachide, tel.mobil   0728 859 032, E-mail irina.plachide@brm.ro
  • Bogdan Butariu, tel.mobil 0749 278 275, E-mail bogdan.butariu@brm.ro

Ipoteze privind o criză alimentară

Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, se ocupă de elaborarea unui plan pentru asigurarea securității alimentare în timpul crizelor viitoare, a declarat acesta miniștrilor în cadrul discuției de marți despre lecțiile reieșite din pandemia COVID 19. “În timp ce pandemia a dat lanțului de aprovizionare al UE șansa de a-și demonstra rezistența, a expus probleme în unele domenii”, a spus el în timpul discuțiilor din Koblenz (30 august-1 septembrie). Aprovizionarea cu alimente „nu a fost niciodată expusă riscului”, ci „măsurile necoordonate ale statelor membre de a restricționa libera circulație a mărfurilor și a persoanelor”, în special a alimentelor perisabile și a lucrătorilor sezonieri, „au pus presiuni inutile asupra lanțurilor noastre de aprovizionare”, a spus el. Reziliența, a subliniat șeful fermei UE, „nu poate fi separată de durabilitatea pe termen lung, cu un impact neutru sau pozitiv asupra mediului, a sistemului alimentar al UE”.

Pentru fostul membru al Curții de Conturi Europene (2016-2019), lecțiile importante ale crizei, încă în curs, au fost că măsurile de soluționare a problemelor trebuie coordonate și „luate rapid” pentru a fi eficiente. Cooperarea dintre lanțul de aprovizionare cu alimente a fost importantă pentru a o face mai rezistentă, în timp ce informațiile de piață trebuiau să fie disponibile în timp util, a adăugat el. Politicianul polonez de drept și justiție a insistat că „protecționismul nu este răspunsul”. “Funcționarea pieței interne este esențială pentru menținerea intactă a lanțului de aprovizionare”, a spus el, subliniind, de asemenea, că “comerțul internațional face parte din soluție și nu face parte din problemă atunci când se abordează problema securității alimentare”.

Fostul europarlamentar a subliniat, de asemenea, că unele sectoare erau mai vulnerabile decât altele, iar măsurile generale pot fi contraproductive. „Trebuie să păstrăm accesibilitatea alimentelor, generând în același timp randamente economice mai echitabile pentru cei care asigură aprovizionarea zilnică cu alimente”, a spus el. „Voi prelua conducerea Comisiei în vederea elaborării unui plan de urgență pentru asigurarea aprovizionării cu alimente și securității alimentare în UE în timpul crizelor”, a spus el miniștrilor. „Comisia va propune, de asemenea, un cadru legislativ pentru sisteme alimentare europene durabile și rezistente.”

Concluziile Consiliului Informal de Miniștri

COVID 19 a demonstrat importanța vitală a unui sistem alimentar și agricol rezistent și durabil, cu rolul fermierilor recunoscut și venitul asigurat, potrivit unui număr de miniștri la reuniunea de la Koblenz. A fost, de asemenea, un memento pentru UE că trebuie să devină mai autosuficientă în materie de alimente, deficitul masiv de proteine ​​vegetale al Uniunii fiind o problemă care a preocupat multe persoane în această perioadă.

Pozițiile statelor membre

Julien Denormandie, din Franța, a subliniat importanța realizării suveranității alimentare la nivel european, pe baza unei piețe unice funcționale. El a recunoscut, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii nivelului de autosuficiență în producțiile strategice, citând în special hrana cu proteine.

Secretarul permanent al Maltei al Ministerului Agriculturii, Sharlo Camilleri, a subliniat că multe situații posibile, inclusiv dezastre naturale, pot perturba aprovizionarea cu alimente. El a propus studii suplimentare pentru identificarea potențialelor probleme, solicitând ca UE să țină cont de problema specifică a unui stat insular precum Malta, care nu este autosuficientă în materie de alimente. Delegatul a ridicat, de asemenea, problema dependenței excesive de transportul transfrontalier pentru aprovizionarea cu alimente, sugerând centrele regionale pentru depozitarea alimentelor de bază, precum și scheme pentru a încuraja producția de fructe și legume în apropierea piețelor finale.

La rândul ei, austriaca Elisabeth Köstinger a spus că prioritatea trebuie să fie „să susținem și să întărim durabil comunitatea noastră agricolă”. “Doar atunci putem asigura aprovizionarea viitoare cu alimente”, a spus ea.

Reprezentantul belgian, secretarul general al Departamentului flamand pentru agricultură și pescuit, Patricia De Clercq, a subliniat importanța cooperării europene pentru gestionarea crizelor viitoare. „Este crucial să păstrăm frontierele europene deschise în orice moment, inclusiv în contextul muncii sezoniere, astfel încât securitatea alimentară să nu poată fi compromisă în niciun caz”, a spus ea, adăugând că agricultura trebuie recunoscută ca un sector strategic. Belgia a dorit să vadă o monitorizare mai puternică a piețelor agricole și consolidarea „acelor procese care sunt insuficient dezvoltate în UE”.

Ministrul ungar István Nagy a subliniat importanța plăților PAC pentru asigurarea veniturilor fermierilor și a dorit să se sprijine investițiile în dezvoltare rurală pentru dezvoltarea companiilor agricole și alimentare. Ministrul a subliniat că întreruperea temporară a aprovizionării a arătat necesitatea „protejării lanțurilor de aprovizionare locale”. El a dorit să „scadă dependența UE de importurile de proteine ​​din țări terțe și să stimuleze producția de furaje fără OMG”.

Portugheza Maria do Céu Antunes, care și-a revenit la numele de dinainte de căsătorie din cauza divorțului, a subliniat că un lanț de aprovizionare rezistent „trebuie să se bazeze pe garanția unui venit adecvat și a unui mod de viață pentru fermieri”. Piețele trebuie să fie „regulate, transparente și fără bariere artificiale”. Instrumentele PAC au fost vitale pentru a asigura niveluri minime de aprovizionare și producție, a adăugat ea.

Romain Schneider din Luxembourg a considerat că este nevoie ca miniștrii să „sublinieze rolul crucial al sectorului agricol european”, precum și „să ne exprimăm recunoștința față de fermieri și față de toți actorii din lanțul agroalimentar”. Pandemia a arătat că „trebuie să asigurăm buna funcționare a sectoarelor la nivel european, trebuie să ne sprijinim reciproc în mod coordonat”. El a adăugat la corul vocilor pentru a promova producția de plante proteice, precum și pentru a sprijini cercetarea și a spori diversificarea. Schneider a remarcat interesul crescut al consumatorilor pentru produsele regionale și locale, dar a avertizat împotriva „renaționalizării piețelor”.

Din Slovenia, Aleksandra Pivec a subliniat necesitatea de a „oferi fermierilor și familiilor acestora o poziție de venit adecvată și, astfel, o viață decentă”. Sectorul agricol „va trebui să profite de oportunitatea propriei creșteri și a dezvoltării durabile în continuare prin utilizarea responsabilă a resurselor naturale și un răspuns adecvat și decisiv la aceste provocări”, a adăugat ea, referindu-se la Strategia Green Deal & Farm to Fork.

Desislava Taneva din Bulgaria a declarat că această criză a arătat necesitatea flexibilității pentru statele membre, ea s-a plâns că măsurile de ajutorare a producătorilor de vin ar trebui, de asemenea, să fie aplicate cultivatorilor de viță de vie.

Pandemia a arătat că blocul trebuie să facă mai mult pentru a sprijini producția regională cu lanțuri scurte de aprovizionare și pentru a sprijini organizațiile regionale de producători. Ministrul slovac Ján Mičovský a fost un altul care a considerat că cel mai bun mod de a consolida lanțul de aprovizionare cu alimente ar fi „concentrarea pe creșterea autosuficienței alimentare locale”. El a solicitat sprijin pentru „producția internă și lanțurile scurte de aprovizionare”, subliniind, de asemenea, necesitatea asigurării liberei circulații a mărfurilor și a forței de muncă. Ministrul ceh, Miroslav Toman, a declarat că pandemia a arătat că statele membre trebuie să coordoneze măsurile, „doar astfel se pot minimiza cel mai bine pierderile economice și pierderile de vieți pe piața unică”. El a sugerat că este de asemenea „necesar să ne pregătim la timp pentru un posibil al doilea val sau apariția pe termen lung a COVID 19.” Fostul președinte al Camerei Agrare a Republicii Cehe (2014-2017) a sugerat, de asemenea, că libera circulație a persoanelor, cu monitorizare, ar trebui menținută, în strânsă cooperare cu fermierii și întreprinderile. El ar trebui să evite subminarea securității sale alimentare prin impunerea de restricții fermierilor.

Pandemia a arătat importanța produselor locale, care erau aproape de consumator și mai ecologice, deoarece nu trebuiau transportate pe distanțe lungi. „Am saluta posibilitatea unei etichetări suplimentare cuprinzătoare, inteligibilă și nediscriminatorie a țării sau regiunilor de origine”, a spus el. Eticheta de bunăstare trebuie să fie științifică: miniștrii au susținut în general ideea etichetării bunăstării animalelor, dar au subliniat necesitatea unui sistem bazat pe știință, cu informații clare care ar fi de înțeles pentru consumatori. Delegația belgiană a afirmat că orice etichetă de bunăstare a animalelor trebuie să se bazeze pe „criterii bazate pe cunoștințe științifice și care creează în mod eficient valoare adăugată”, precum și să fie „transparentă și clară pentru consumator”. De asemenea, ar trebui să se bazeze pe un cadru european armonizat, care să ofere garanții reale. Reprezentantul belgian a subliniat, de asemenea, că producătorii europeni de bunăstare nu ar trebui să fie dezavantajați în cadrul unor acorduri comerciale internaționale.

Dar a existat o oarecare opoziție. Ungurul István Nagy a insistat că „nu putem sprijini introducerea acestuia la nivelul UE decât în ​​mod voluntar”, în timp ce el s-a opus oricărui nou sistem care ar „duce la sarcini administrative suplimentare”, pentru producători sau autorități. „În opinia mea, introducerea unor tipuri suplimentare de etichetare nu ajută la îmbunătățirea conștientizării consumatorilor, ci mai degrabă o înrăutățește”, a adăugat el, propunând că „resursele disponibile ar trebui să fie cheltuite pentru conturarea atitudinilor și informarea consumatorului european, mai degrabă decât cu privire la introducerile costisitoare ale schemelor. ” Portugalia a fost de acord cu ideea legislației UE armonizate cu privire la o etichetă de bunăstare care ar trebui „să includă informații transparente și clare, să evidențieze condițiile de bunăstare în care sunt produse animalele și să se refere la sistemul agricol utilizat”.