Deputații încearcă să apere Pactul Ecologic European de întârzierile coronavirusului

Cincisprezece europarlamentari i-au scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, argumentând actuala criză declanșată de pandemia cu coronavirus nu ar trebui folosită ca motiv pentru amânarea Pactului Ecologic European.

Slovacul Michal Wiezik, un ecologist devenit europarlamentar al Partidului Popular European de centru-dreapta, a scris într-o scrisoare obținută de POLITICO: „Vă îndemnăm să continuați cu programul de lucru… astfel încât să rămânem pe calea cea bună către o economie ecologică, circulară și rezilientă.”

Scrisoarea lui Wiezik a fost cosemnată de alți 14 deputați din grupurile PPE, Verzi și Socialiști.

Programul de decarbonizare a Pactului Ecologic a fost o prioritate politică majoră pentru Bruxelles înaintea ultimei crize.

Însă parlamentarul ceh Alexandr Vondra, din grupul conservatorilor și reformiștilor europeni de dreapta, a început să adune sprijin pentru o scrisoare prin care cerea Comisiei să-și reducă radical ambiția față de Pactul Ecologic și să se concentreze pe pomparea de bani în combaterea pandemiei.

Un asistent parlamentar al lui Vondra a declarat pentru POLITICO că a strâns mai multe semnături decât scrisoarea lui Wiezik.

Președinții comisiilor pentru agricultură și mediu ale Parlamentului European, Norbert Lins și Pascal Canfin, au contrazis în propriile scrisori Comisia la începutul acestei luni cu privire la problema întârzierilor Pactului Ecologic legat de coronavirus.

Grupul PPE a solicitat astăzi o amânare mai mare a strategiei alimentare durabile a Pactului Ecologic din cauza impactului virusului asupra agriculturii.

Noi metode ale Comisiei de gestionare a frontierelor

Pe 16 martie, Comisia a adoptat noi măsuri de gestionare a frontierei pentru a aborda pandemia coronavirusului, iar pe 23 martie a anunțat instrucțiuni privind modalitățile de punere în aplicare a acestora. „Măsurile introduse pentru încetinirea răspândirii virusului au întârziat și, uneori, chiar au paralizat cu totul transportul”, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen. „Acest lucru întârzie livrarea de bunuri și poate provoca lipsuri.”

Comisia dorește să asigure disponibilitatea mărfurilor prin așa-numitele „benzi verzi”, care sunt căi rapide peste granițe. Noile lor orientări recomandă ca trecerea unei frontiere cu aceste căi verzi să nu dureze mai mult de 15 minute. Președintele von der Leyen a declarat că unele controale la frontieră au avut peste 40 de kilometri de trafic în weekend, rezultând într-un timp de așteptare de aproximativ 18 ore.

Pentru a preveni acest lucru, Comisia a declarat că statele membre trebuie să reducă documentele pentru lucrătorii din transporturi de toate naționalitățile. În plus, guvernele naționale ar trebui să suspende restricțiile de transport, cum ar fi interdicțiile de a conduce în weekend sau pe timp de noapte și să își deschidă benzile verzi pentru vehiculele care transportă orice mărfuri. Von der Leyen a declarat că aceste recomandări sunt esențiale pentru a preveni penuria de stocuri în Europa din cauza lanțurilor de aprovizionare strâns integrate ale blocului.

Produse agroalimentare esențiale

Scopul măsurilor Comisiei este de a asigura fluxul de „bunuri esențiale”, dar a existat o oarecare confuzie cu privire la ceea ce înseamnă exact acest lucru pentru sectorul agroalimentar. Executivul UE a declarat inițial că bunurile esențiale acoperă „aprovizionarea cu alimente, inclusiv animale”, dar unele asociații comerciale și factorii de decizie politică sunt îngrijorați că această formulare este prea vagă și ar putea provoca perturbări. Eurodeputatul german Herbert Dorfmann (PPE) a declarat că deputații în Agricultură au trimis o scrisoare comisarului pentru agricultură Janusz Wojciechowski și miniștrilor agriculturii din statele membre pentru a solicita includerea hranei pentru animale, a îngrășămintelor, a produselor de protecție a plantelor și a materialelor pentru sectorul agroindustrial.

Recomandări în industrie

FoodDrinkEurope, principalul lobby al UE pentru afaceri agricole, a publicat, de asemenea, recomandările lor pentru a reduce orice presiune la frontieră asupra lanțurilor de aprovizionare. Acestea au constituit în creșterea sprijinului pentru forța de muncă din sectorul alimentar, luarea în considerare a riscurilor în întregul lanț de aprovizionare, deblocarea blocajelor în domeniul transporturilor, reducerea la minimum a impactului financiar asupra întreprinderilor din sectorul alimentar și facilitarea comerțului mondial, deoarece multe întreprinderi europene din sectorul alimentar și al băuturilor se bazează pe importurile din țări terțe.

Directorul general al FoodDrinkEurope, Mella Frewen, a declarat: „Dacă acționăm în aceste cinci domenii acum, credem că putem evita perturbări grave ale aprovizionării cu alimente și băuturi pentru consumatori și ne putem proteja locurile de muncă și întreprinderile.”

Majoritatea recomandărilor sunt abordate într-o anumită măsură de cele mai recente orientări ale Comisiei privind frontierele, cu excepția importurilor din țări terțe și a ajutoarelor sectoriale. Cu toate acestea, se preconizează că miniștrii agriculturii vor solicita Comisiei asistență financiară pentru sectorul agroalimentar al UE, posibil chiar chiar în această săptămână.

FAO: Virusul ar putea cauza un șoc în ceea ce privește aprovizionarea alimentelor

Răspândirea noului coronavirus și a măsurilor de blocare de lungă durată testează și încordează sistemul alimentar global și este de așteptat să continue acest lucru pentru următoarele săptămâni, chiar luni. Un oficial la nivel înalt al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat că pandemia COVID-19 „ar putea duce la o criză globală a aprovizionării alimentare”. „Tot ce este nevoie pentru a crea o criză este să cumperi într-un mod de panică de la importatori mari”, a declarat Abdolreza Abbassian, un economist senior la FAO. „Nu este o problemă de aprovizionare, dar este o schimbare de comportament față de securitatea alimentară”, a adăugat el.

Vânzările din supermarket-uri au crescut brusc în ultimele săptămâni, deoarece consumatorii au căutat să se aprovizioneze cu o gamă largă de articole, în special produse alimentare și băuturi. Acest lucru face presiuni mari asupra logisticii. De exemplu, industria franceză a cerealelor se năpustește pentru a găsi camioane și personal suficient pentru a menține funcționarea fabricilor și porturilor pentru a face față cumpărarii în modul de panică a pastelor și a făinii. Prețurile produselor alimentare încep, de asemenea, să răspundă la această creștere a cererii. Grâul din Chicago – valoarea de referință globală a prețurilor pentru cereale – a crescut cu peste 6% în această săptămână, care a fost cel mai mare câștig săptămânal din nouă luni. Prețurile orezului din Thailanda, al doilea mare exportator de mărfuri, au urcat la cel mai înalt nivel întâlnit de până acum din august 2013.

Din fericire, furnizarea culturilor de bază pare a fi asigurată pentru viitorul apropiat. Se estimează că stocurile globale de grâu vor crește la 287,14 milioane de tone la sfârșitul anului de comercializare din iunie, față de 277,57 milioane de tone în urmă cu un an, conform estimărilor Departamentului Agriculturii din SUA. Între timp, se preconizează că stocurile mondiale de orez vor crește de la 175,3 milioane la 182,3 milioane tone.

Ca atare, analiștii consideră că problema principală va fi în jurul logisticii sau neputința de a asigura că mâncarea este „la locul potrivit în momentul potrivit”. „Nu vedem un șoc al ofertei în sensul disponibilității”, a explicat Abbassian. „Dar ar putea exista un șoc de aprovizionare în ceea ce privește logistica, neputându-l muta din punctul A în punctul B. Acesta este ceva nou și foarte dificil de prevăzut. Această incertitudine din momentul de față reprezintă un pericol”

La începutul acestei luni, un grup de cercetători nu a prevăzut semne majore că virusul COVID-19 ar putea provoca lipsa de produse alimentare sau creșteri puternice ale prețurilor pentru culturile de bază pe termen scurt, întrucât rezervele globale de cereale sunt considerate suficiente pentru a satisface o creștere a cererii. Însă, în ultimele săptămâni, fermierii și producătorii de produse alimentare au început să ridice o problem în ceea ce privește creșterea restricțiilor frontierelor instituite de țările UE, avertizând că acestea împiedică furnizarea constantă de hrană.

Măsuri UE împotriva COVID-19 în sectorul agricol

Președinția croată a organizat o videoconferință a miniștrilor UE responsabili pentru agricultură și pescuit, cu participarea comisarilor UE Janusz Wojciechowski și Virginijus Sinkevičius, pentru a discuta măsurile deja luate, precum și cele planificate la nivel național și european pentru a contracara impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra sectorului agricol și al pescuitului.

Ministrul croat al agriculturii, Marija Vučković, a convocat o videoconferință cu scopul de a face schimb de informații între statele membre și instituțiile UE. În astfel de momente, asigurarea securității alimentare este una dintre cele mai importante probleme pentru 500 de milioane de cetățeni europeni. Prin urmare, securitatea alimentară, disponibilitatea și producția de alimente s-au numărat printre cele mai importante subiecte discutate.

„Pentru a asigura funcționarea normală a lanțului de aprovizionare cu alimente, este esențial să se identifice obstacolele critice cauzate de pandemia Covid-19. Am reușit să identificăm astăzi anumite obstacole. Principalele probleme semnalate de majoritatea statelor membre au fost restricțiile privind circulația mărfurilor, modificările modelelor de consum și funcționarea sistemelor de producție agroalimentară, precum și forța de muncă insuficientă din cauza închiderii frontierelor, a cerințelor privind distanța socială, a izolării obligatorii sau a carantinei. După schimbul de păreri de astăzi, avem o idee mai clară despre situație” a declarat Marija Vučković.

Ca răspuns la dificultățile cu care ne confruntăm, Comisia a făcut referire la inițiativa de investiție a răspunsului privind Corona pentru a direcționa rapid 37 de miliarde EUR de investiții publice europene pentru a face față crizei COVID-19. În ceea ce privește ajutorul de stat, au fost majorate sumele maxime, până la 120 000 EUR per întreprindere activă în sectorul pescuitului și acvaculturii sau 100 000 EUR per întreprindere care își desfășoară activitatea în producția primară de produse agricole. Pentru societățile active în prelucrarea și comercializarea produselor agricole, pragul este stabilit la 800 000 EUR. În plus, Comisia a anunțat o prelungire cu o lună a termenului limită pentru depunerea cererii unice de plăți directe și alte măsuri legate de suprafață și animale în 2020.

Cu toate acestea, este clar că sunt necesare măsuri specifice suplimentare pentru a sprijini sectorul agricol și al pescuitului din UE, răspunzând nevoilor representative ale fiecărei țări. În plus, miniștrii și Comisia și-au confirmat disponibilitatea de a explora măsuri suplimentare pentru sprijinirea producătorilor noștri. Președinția va folosi schimbul de idei ca bază pentru lucrările viitoare în săptămânile ce urmează.

Miniștrii au subliniat că au fost și vor fi în continuare disponibile suficiente alimente pentru consumatorii europeni. Măsurile deja propuse de Comisia Europeană în toate sectoarele, inclusiv transporturile și introducerea unor „benzi verzi” pentru aprovizionarea cu alimente, sănătate și securitate socială, împreună cu flexibilitatea în ceea ce privește ajutorul de stat, contribuie la depășirea acestei situații.

Statele membre au propus măsuri suplimentare ca un posibil răspuns la criza coronavirusului din agricultură și pescuit, inclusiv simplificarea sau derogarea de la anumite proceduri, de exemplu în ceea ce privește controalele la fața locului, modificarea programelor de dezvoltare rurală, raportarea sau îndeplinirea obligațiilor asumate de beneficiari. A fost propusă o flexibilitate sporită în punerea în aplicare a măsurilor PAC și în transferul de fonduri aprobate între măsuri și programe, precum și facilitarea plăților în avans, dar și activarea măsurilor de intervenție și de criză prevăzute în regulamentul Organizației de piață comună.

În ceea ce privește pescuitul, statele membre au propus o mai mare flexibilitate în cadrul FEPAM, simplificând procedurile de reprogramare și relaxând plafoanele actuale. De asemenea, s-a ridicat posibilitatea de a compensa încetarea temporară a activităților de pescuit fără restricțiile actuale și de a permite ajutor pentru depozitare.

„Miniștrii au solicitat astăzi Comisiei să monitorizeze și să apere îndeaproape integritatea pieței unice și să propună măsuri adecvate în cazul în care sunt identificate probleme în lanțul de aprovizionare. Avem nevoie de câteva zile pentru a rezuma rezultatul acestei reuniuni și, împreună cu Comisia Europeană, vom evalua și vom decide cu privire la măsurile suplimentare care trebuiesc luate. Sarcina noastră este să menținem modul de viață european, să ne ținem cetățenii protejați, hrăniți și angajați” a spus ministrul agriculturii din Croația.

Studiu PwC: impactul COVID-19 asupra mediului de afaceri

Managementul și răspunsul la criză

Stabiliți o structură de răspuns la criză cu fluxuri de muncă stabilite și responsibilități clar trasate

Dezvoltați scenariul pentru „cazul cel mai rău” în mod rezonabil și probabil

Forța de muncă:

  • Evaluați potențialul impact și dezvoltați opțiuni pentru a susține, muta sau evacua, folosind profilul sau locația angajaților și noile tehnologii;
  • Ajustați politicile de resurse umane pentru a se alinia cu regulile la nivel local (de exemplu, dreptul de a fi pătit în timpul carantinei).

Strategia de comunicare:

  • Dezvoltați un plan rapid de comunicare pentru a construi și menține încrederea și reputația pe perioada crizei în fața părților interesate (stakeholderi);
  • Realizați modele de bune practici și materiale de comunicare personalizate, cum ar fi email-uri, „Întrebări frecvente” sau intranet.

Clienți și venituri:

  • Revizuiți strategia de vânzări pentru a face față comportamentelor de consum și a mediului competitiv aflate în schimbare (riscuri și oportunități);
  • Prioritizați acțiunile pentru a proteja relația cu consumatorul și interesele comerciale.

Operațiuni și lanț de aprovizionare:

  • Efectuați o evaluare a riscurilor operaționale, luați în considerare și planificați pentru o eventuală perturbare a funcțiilor critice ale afacerii;
  • Înțelegeți riscurile și impactul lanțului dumneavoastră de aprovizionare în contextul COVID-19, inclusiv furnizori terți.

Concentrați-vă pe date:

  • Identificați nevoile de date ți dezvoltați protocoale pentru a extrage, pregăti și analiza date;
  • Realizați scenarii de imact asupra performanței comerciale a sectorului industrial sau la nivel de afaceri.

Funcțiile sediului central:

  • Legal, IT, Comercial și asigurare: revizuiți acoperirea asigurărilor existente, infractructura IT, clauzele de contract;
  • Finanțe, trezorerie și impozite: finanțare, restructurare și cash-flow;
  • Relațiile cu investitorii: divulgarea pieței.

 

Ce înseamnă COVID-19 pentru afaceri?

SectorExmple de efecte potențiale
Turism· Interdicții sau restricții de călătorie

· Anulări de rezervări și cereri de rambursare

· Scăderea cererii

Transport· Închiderea frontierelor statale

· Anulări de rezervări și cereri de rambursare

· Scăderea vânzărilor

· Companiile aeriene sunt forțate să opereze fără pasageri pentru a păstra sloturile alocate

Comerț cu amănuntul· Lipsa cererii pentru produsele de lux / mașini / bunuri de divertisment
Industrie / Fabricație· Lipsa materiei prime din cauza restricțiilor în zona de transport

· Întârzieri în livrarea bunurilor

· Cerere scăzută pentru anumite produse

Energie / Resurse / Utilități· Lipsa personalului necesar pentru exploatație

· Consum de energie scăzut din partea marilor clienți (fabrici)

Sectorul financiar· Scăderea valorii bursei

· Moneda națională se depreciază

· Întârzieri la plata ratelor

Evenimente sociale· Anularea show-urilor, a evenimentelor sportive, a conferințelor

· Cereri de rambursare

 

Managementul forței de muncă

Înainte de a fi raportat vreun caz, luați în considerare următoarele aspecte:

  • Urmăriți recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Ministerului Sănătății;
  • Stabiliți măsuri de prevenție și protecție împreună cu medicul de medicina muncii;
  • Munca de acasă este obligatorie pentru angajații care pot să-și îndeplinească sarcinile în acest mod. Pentru cei care nu pot munci de acasă, programele de muncă trebuie ajustate;
  • Telemunca sau ajustarea programului de muncă pot necesita documentație suplimentară;
  • Ar putea fi o bună portunitate să stabiliți o Politică de Telemuncă – aranjamente de muncă flexibile pot avea un impact pozitiv asupra forței de muncă pe termen lung;
  • Verificați zilnic actualizaările, ordinele și recomandările autorităților, inclusiv cele ale Ministerului Muncii – măsuri legislative noi și informații importante ar putea fi publicate;
  • Dacă nu ați făcut deja acest lucru, organizați unui grup de lucru al oamenilor din domenii cheie gata să acționeze;
  • Tehnologia poate ajuta în organizarea forței de muncă în condiții excepționale – asigurați-vă că organizația dumneavoastră este gata să adopte opțiuni mai flexibile.

!!! Autoritățile au avertizat că inspecții de muncă vor fi efectuate în perioada următoare pentru a verifica modul în care reglementările referitoare la starea de urgență sunt puse în aplicare de angajatori. Controalele inspectorilor de muncă din alte zone sunt suspendate.

Daca suspectați un caz de infecție la locul de muncă

Nu subestimați posibilul impact – măsurile luate pot influența răspunderea legală

  1. Orice suspiciune de infecție la locul de muncă va fi raportată către serviciul de urgență 112 și Departamentul de Sănătate Publică (DSP);
  2. Contractarea COVID-19 de la un alt participant la procesul de muncă reprezintă accident de muncă și boală profesională;
  3. În cazul unei infecții la locul de muncă, este recomandată schimbarea locației cel puțin temporar a angajaților ce pot lucra din altă parte;
  4. Angajatorul va declara, investiga și raporta posibila suspiciune de infecție transmisă la locul de muncă atât ca accident de muncă, cât și ca boală profesională, în acord cu prevederile legale.

Ce înseamnă carantina?

Caratină – contractele de muncă sunt suspendate prin lege

  • Este o decizie a Departamentului de Sănătate Publică, nu a angajatului, și se referă la asigurații cărora li se interzice să își continue activitatea, pe durata stabilită prin certificat;
  • Persoanele afectate de această măsură beneficiază de concediu și de indemnizație pentru carantină. Certificatul de concediu este emis de doctor și nu este limitat la 10 zile;
  • Suma brută lunară a indemnizației de carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii;
  • Indemnizația este suportată integral din bugetul Fondului Național de Asigurări de Sănătate. Cu toate acestea, angajatorul va trebui să plătească angajații și să recupereze indemnizația de la buget.

!!!! Auto-izolarea este diferită de carantină

  • Auto-izolarea nu este prevăzută printre cauzele de suspendare a contractului de muncă, dar Ministerul Sănătății informează că angajații beneficiază de concediu medical.
  • Concediul medical va fi garantat de medicul de familie pe baza unui certificat DSP care atrage suspendarea contractului de muncă.

Dificultăți în continuitatea activității

Întreruperi în ofertă sau cerere sau restricții severe impuse de autorități:

  • Contractele de muncă pot fi suspendate (șomaj tehnic) pe baza unui raport tehnico-economic, care justifică reducerea temporară / întreruperea activității, cu asigurarea de către angajator a cel puțin 75% din salariul de bază corespunzător poziției ocupate.
  • Dacă reducerea temporară a activității depășește 30 de zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea să reducă zilele de muncă de la 5 la 4 zile pe săptămână, împreună cu reducerea aferentă de salariu, până când situația ce a cauzat reducerea programului va fi remediată, însă doar după o consultare anterioară cu reprezentanții sindicatelor.
  • În perioada de reducere a activității, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile plătite pentru ore extra care vor fi compensate în următoarele 12 luni. Concediul de odihnă întârziat poate fi, de asemenea, programat în această perioadă.
  • În cazuri mai severe, concedieri idividuale sau colective sunt posibile, în funcție de impactul pandemiei asupra afacerii și a numărului de angajați afectați. Procedura legală trebuie urmărită cu atenție, iar o perioadă de preaviz va trebui acordată angajaților.

!!! Verificați legislația de urgență emisă în timpul stării de urgență. Derogările de la Codul Muncii ar putea fi adoptate în curând.

 

Contracte

O bună organizare poate ajuta la managerierea contractelor în derulare pe timp de criză.

  • Identificați contractele care pot fi afectate de pandemia COVID-19 și obligațiile care nu pot fi îndeplinite în mod normal sau a căror performanță ar deveni ilegală în acest context.
  • Analizați clauzele care fac referire la forță majoră, caz fortuit sau impreviziune și clauzele care se refera la asumarea riscurilor în astfel de situații.
  • Obțineți certificat de forță majoră sau de stare de urgență de la autorități (Camera de Comerț și Industrie / Ministerul Economiei)
  • Notificați partenerul contractual despre eveniment. Rețineți că s-ar putea să existe termene limită specifice în contracte pentru a face acest lucru. Țineți o evidență a acestor termene limită.
  • Renegociați clauzele contractuale pentru a evita litigii.
  • Țineți evidența situațiilor create pentru a vă pregăti de orice potențiale dispute.

 

Competiție și ajutor de stat

Preocupări cheie

Deși companiile pot suferi perturbări ale afacerilor, prevederile Legii concurenței nr. 21/1996 sunt încă în vigoare și punerea în aplicare a acestora este atent monitorizată de Consiliul Concurenței.

Următoarele preocupări antitrust nu ar putea fi considerate justificate de dificultățile economice potențiale sau de orice alte circumstanțe, iar diverse industrii sunt în prezent sub controlul Consiliului Concurenței:

  • schimburi de informații sensibile între concurenți cu privire la: prețuri, reduceri, înregistrări, promoții, volume, costuri, cerere, alți termeni și condiții comerciale etc.;
  • fixarea prețurilor în rândul concurenților;
  • distribuirea pieței și / sau a clienților între concurenți;
  • practici de excludere;
  • abuz de poziție dominantă.

În ceea ce privește tranzacțiile care fac obiectul procedurilor de control al fuziunii și au ajuns la etapa de închidere, este esențial să se respecte obligația de blocare, chiar dacă pot apărea anumite dificultăți în procedurile de depunere a notificărilor.

Primele proceduri antitrust în legătură cu COVID 19

Consiliul Concurenței din România a anunțat la 25 februarie 2020 o anchetă lansată cu privire la produsele și echipamentele sanitare, în contextul creșterilor excesive de preț. Alte autorități de concurență (Marea Britanie, Spania, Luxemburg, Italia, Polonia etc.) au anunțat că monitorizează îndeaproape piețele.

Măsuri guvernamentale potențiale

Artă. 4 (3) din Legea concurenței nr. 21/1996 permite Guvernului să adopte anumite măsuri temporare atunci când există:

  • situație de criză;
  • un dezechilibru major între ofertă și cerere;
  • perturbare evidentă a pieței.

Guvernul poate aplica măsuri temporare pentru controlul creșterilor excesive de prețuri sau chiar înghețarea prețurilor. Aceste măsuri pot fi adoptate pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru perioade de până la 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat adoptarea deciziei respective.

Norme privind ajutoarele de stat ale UE în caz de dificultăți în continuitatea activității

Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să întreprindă acțiuni rapide și eficiente pentru a sprijini cetățenii și companiile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăți economice din cauza focarului COVID-19.

Normele privind ajutoarele de stat ale UE nu se aplică pentru:

  • sprijin financiar din fonduri UE sau naționale acordate serviciilor de sănătate sau altor servicii publice pentru a aborda COVID-19;
  • orice sprijin financiar public acordat direct consumatorilor (de exemplu, pentru serviciile anulate sau biletele care nu sunt rambursate de operatorii în cauză);
  • orice măsuri de sprijin public care sunt disponibile tuturor companiilor (de exemplu, subvenții salariale și suspendarea plăților impozitelor corporative, TVA sau contribuții sociale);
  • acest lucru poate fi completat cu o varietate de măsuri suplimentare, cum ar fi Regulamentul de minimis și Regulamentul general de scutire pe categorii

Aceste măsuri nu necesită aprobarea Comisiei în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, iar statele membre pot acționa imediat.

 

Măsuri fiscale comunicate de ANAF la 16 martie 2020

Amânarea anumitor proceduri fiscale

  • Suspendarea colectării cererilor bugetare executate sau a deciziei de a nu iniția această executare; pentru a realiza acest lucru, nu se vor emite comenzi de plată, popriri asupra fondurilor disponibile și a veniturilor și confiscării bunurilor. Aceasta nu va include nicio sumă ordonată în baza hotărârilor judecătorești în cauzele penale;
  • Suspendarea procedurilor de audit fiscal (inspecții fiscale, controale antifraudă), cu excepția controalelor care pot fi efectuate de la distanță și cu excepția cazurilor de evaziune fiscală, unde sunt disponibile indicații relevante;
  • Suspendarea activităților antifrauda legate de Filtrul 2 și a activităților specifice la punctele de control ale frontierei cu Ungaria și Bulgaria;
  • Termenul limită pentru depunerea declarațiilor fiscale din 25 martie 2020 este amânat la 25 aprilie 2020.

Măsuri legate de numerar

  • În martie 2020, rambursările de TVA vor fi efectuate pentru toate declarațiile / creanțele procesate pentru care au fost deja emise decizii de rambursare;
  • Implementarea unui nou mecanism de rambursare a TVA destinat să accelereze procesarea cererilor de rambursare, începând cu 1 aprilie 2020.Aceste măsuri se vor aplica pe toată durata stării de urgență în România și timp de 30 de zile de la încetarea acesteia.

 

Măsuri fiscale propuse

Amânarea plății pentru contribuții sociale sau depunerea formularelor de impozitare

  • CAS, CASS, CAM pe o perioadă de 3 luni, cu o bonificare de 5% pentru contribuabilii care beneficiază de lichidități și decid să achite obligațiile;
  • Amânare cu 90 de zile pentru toate termenele prevăzute de Codul procedural fiscal (inclusiv formularele lunare D224, D112, D222, situațiile financiare etc.);
  • Reluarea plății obligațiilor fiscale pentru toate impozitele datorate statului pentru o perioadă de minim. 90 de zile;
  • Scutirea sau scăderea dobânzilor de întârziere și a penalităților, precum și a penalităților pentru nedeclararea obligațiilor fiscale care au fost reprogramate;
  • Utilizarea comunicării electronice de către autoritățile fiscale și de către contribuabilii care depun declarații pentru impozitele locale;
  • Îmbunătățirea funcționalităților SVP (Spatiul Virtual Privat).

Deductibilitatea deplină a donațiilor făcute pentru prevenirea, eradicarea și combaterea COVID 19

  • Permite deductibilitatea donațiilor de numerar sau a materialelor specifice utilizate în lupta împotriva COVID 19;
  • Permite compensații bilaterale sau multilaterale între contribuabili în afara cadrului prevăzut de HG 773/2019 pentru a reduce pierderile financiare;
  • Scutirea taxelor vamale pentru importurile de medicamente și produse pentru îngrijirea sănătății necesare pentru prevenirea, eradicarea și combaterea COVID 19;
  • Deductibilitate totală pentru provizioanele constituite pentru creanțe îndoielnice (neîncasate în această perioadă);

Mărirea domeniului de aplicare a scutirii de impozite furnizate pentru profiturile reinvestite

  • Scutire de impozit care se acordă pentru profiturile reinvestite pentru producătorii de produse alimentare și servicii medicale pentru profiturile excedentare obținute în această perioadă;
  • Categorii suplimentare de cheltuieli care trebuie permise pentru deductibilitate, cum ar fi cheltuielile cu deplasarea de la și la locul de muncă;
  • Deductibilitate suplimentară pentru cheltuieli cu bunuri specifice de îngrijire a sănătății utilizate pentru a preveni răspândirea COVID 19;
  • Posibilitatea de a reveni la mecanismul de plată a impozitului pe profit trimestrial din plățile privind impozitul pe profit anticipat;
  • Prelungirea duratei pentru documentele de imigrare care urmează să expire (de exemplu, cu o perioadă limitată de 60 de zile);

Rambursarea TVA cu auditul fiscal ulterior și plata cu 100% cât mai curând posibil.

  • Rambursare rapidă TVA;
  • Implementarea taxei inversă TVA pentru tranzacțiile B2B pentru următoarele trei luni pentru industriile care sunt cele mai afectate de COVID 19;
  • Implementarea unei cote reduse de TVA redusă cu 5% pentru echipamentele medicale și bunurile auxiliare;
  • Rambursarea altor pasive datorate de către stat față de companii;
  • Posibilitatea ajustărilor de TVA pentru creanțele care nu sunt încasate pe toată durata stării de urgență în România și timp de 60 de zile de la încetarea acestora.

Puteți consulta raportul aici: 2020 03 Raport PWC_COVID

Proiect CE pentru ajutoare de stat în contextul COVID-19

Declarația vicepreședintei executive Margrethe Vestager referitor la un proiect de propunere privind un cadru temporar pentru ajutoarele de stat în vederea sprijinirii economiei în contextul epidemiei de COVID-19   Aseară, Comisia Europeană a trimis statelor membre spre consultare un proiect de propunere privind un cadru temporar pentru ajutoarele de stat în vederea sprijinirii economiei în contextul epidemiei de COVID-19, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, pentru a remedia perturbările grave ale economiei UE. Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager a declarat: „Gestionarea impactului economic al epidemiei de COVID-19 necesită luarea de măsuri ferme. Trebuie să acționăm cu rapiditate și într-un mod coordonat. Normele UE privind ajutoarele de stat oferă un set de instrumente pentru ca statele membre să ia măsuri prompte și eficace. Avem două obiective comune: În primul rând, întreprinderile să aibă lichiditățile necesare pentru a funcționa în continuare sau pentru a-și îngheța temporar activitățile, dacă este cazul, și sprijinul să ajungă la întreprinderile care au nevoie de el. În al doilea rând, sprijinul acordat întreprinderilor într-un stat membru să nu submineze unitatea de care Europa are nevoie, în special în timpul unei crize. Trebuie să ne putem baza pe piața unică europeană pentru a ne ajuta economia să facă față epidemiei și să revină în forță după încetarea acesteia. Ținând cont de aceste aspecte, Comisia va permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a face față acestei situații fără precedent.  Vineri, Comisia a adoptat o comunicare ce prezintă numeroasele posibilități deja existente. De asemenea, am anunțat că lucrăm la un nou cadru temporar, care să completeze posibilitățile existente. Acesta se întemeiază pe articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE pentru a remedia perturbări grave ale economiei. Începând de vineri, măsurile pe care statele membre au trebuit să le ia, pentru a încetini răspândirea epidemiei de COVID-19, au făcut ca acest demers să fie cu atât mai stringent și mai necesar. Prin urmare, ne-am intensificat ritmul de lucru și ieri seară am trimis o propunere de proiect statelor membre, pentru a afla care este opinia acestora și a ne asigura că este adecvată scopului urmărit. Dispozițiile sale se vor aplica în întreaga Uniune. Obiectivul nostru este ca noul cadru temporar să intre în vigoare în zilele imediat următoare. Pentru comparație, în timpul crizei financiare, au trecut trei săptămâni între lansarea consultării interne asupra cadrului și adoptarea acestuia. În prezent suntem în măsură să acționăm chiar mai rapid decât am făcut-o acum zece ani pentru a răspunde crizei financiare, deoarece ne bazăm pe experiența dobândită datorită cadrului din 2009. Noul cadru temporar va permite statelor membre (i) să instituie scheme de granturi directe (sau avantaje fiscale) de până la 500 000 EUR în beneficiul unei întreprinderi, (ii) să ofere garanții de stat subvenționate pentru împrumuturile bancare, (iii) să permită împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. În fine, (iv) noul cadru temporar va recunoaște rolul important al sectorului bancar pentru a face față efectelor economice ale epidemiei de COVID-19, și anume acela de a direcționa ajutorul către clienții finali, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul temporar precizează că un astfel de ajutor este un ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine, și oferă orientări privind modul de reducere la minimum a oricărui ajutor rezidual necuvenit acordat băncilor în conformitate cu normele UE. Noul cadru nu înlocuiește, ci completează setul de instrumente cu multe alte posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat – fie că este vorba de măsuri generale de acordare de subvenții salariale și de suspendare a plății impozitelor pentru toate întreprinderile sau de furnizarea de compensații întreprinderilor pentru prejudiciile suferite din cauza epidemiei de COVID-19. Compensațiile pot fi utile în special pentru sprijinirea sectoarelor care au fost afectate în mod deosebit. Pentru a da un exemplu important: dacă vrem să reducem la minimum concedierile permanente și prejudiciile aduse sectorului european al aviației, sunt necesare măsuri urgente. Comisia este pregătită să colaboreze de îndată cu statele membre pentru a găsi soluții viabile care să mențină această parte importantă a economiei noastre, utilizând flexibilitatea deplină în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. De exemplu, se poate acorda o compensație companiilor aeriene în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru prejudiciile suferite din cauza epidemiei de COVID-19, chiar dacă acestea au beneficiat de un ajutor de salvare în ultimii zece ani. Cu alte cuvinte, nu se aplică principiul «prima și ultima dată». Nu in ultimul rand, Comisia lucrează și la elaborarea unor formulare care să faciliteze activitatea de concepere a măsurilor de combatere a impactului epidemiei de COVID-19. Primul formular, care se referă la modul de compensare a întreprinderilor pentru prejudiciile suferite, va fi publicat online astăzi. Am înființat o căsuță poștală electronică și o linie telefonică specială pentru statele membre, care funcționează șapte zile din șapte. Și, cel mai important, ne-am asigurat că deciziile noastre pot fi luate foarte rapid. Cu alte cuvinte, Comisia Europeană va continua să acorde sprijinul necesar guvernelor și cetățenilor.”   Context Noul cadru temporar propus va permite acordarea a patru tipuri de ajutoare: i) granturi directe și avantaje fiscale selective, ii) garanții de stat pentru împrumuturi contractate de întreprinderi de la bănci, iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi și iv) garanții pentru bănci care direcționează sprijinul către economia reală. Statelor membre le-a fost trimisă spre consultare următoarea propunere:
  • Ajutor sub formă de grant direct sau avantaj fiscal: Statele membre ar putea să instituie scheme de acordare a unei finanțări de până la 500 000 EUR unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unui grant direct sau al unui avantaj fiscal.
  • Ajutor sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturile bancare: Statele membre pot acorda garanții de stat sau pot institui scheme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de întreprinderi. Acestea ar beneficia de prime subvenționate, cu reduceri ale ratei de piață estimate pentru primele anuale aferente noilor garanții destinate IMM-urilor și altor tipuri de întreprinderi. Sunt prevăzute anumite limite privind cuantumul maxim al împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcționare ale întreprinderilor (stabilite pe baza masei salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile pot viza atât împrumuturile pentru investiții, cât și împrumuturile pentru capitalul circulant.
  • Ajutor sub formă de rate ale dobânzii subvenționate: Statele membre pot permite ca întreprinderilor să li se acorde împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii care să fie cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020, plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și pentru alte tipuri de întreprinderi. Rata de bază este fixă pentru a oferi mai multă securitate cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. În ceea ce privește posibilitatea de a furniza garanții subvenționate, sunt prevăzute anumite limite pentru cuantumul maxim al împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcționare ale întreprinderilor (stabilite pe baza masei salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile pot fi atât pentru investiții, cât și pentru nevoile capitalului circulant.
  • Cea de a patra și ultima măsură recunoaște rolul important al sectorului bancar și al altor intermediari financiari pentru a face față efectelor economice ale epidemiei de COVID-19. Cadrul temporar precizează că, în cazul în care statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, acesta este un ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine. Cadrul oferă, de asemenea, orientări privind modul de reducere la minimum a oricăror ajutoare reziduale necuvenite acordate băncilor și de asigurare a faptului că ajutorul ajunge, în cea mai mare măsură posibilă, la beneficiarii finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai puțin stricte în materie de garanții, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate mai scăzute ale dobânzii.
  • În cazul în care este necesar să se acorde băncilor ajutoare directe în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru a compensa prejudiciile cauzate în mod direct de epidemia de COVID-19, aceste ajutoare nu ar fi considerate un sprijin public extraordinar în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. În mod similar, această dispoziție s-ar aplica și oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în temeiul cadrului temporar.
  • Printre caracteristicile generale ale tuturor măsurilor menționate mai sus se numără faptul că întreprinderile care au început să se confrunte cu dificultăți după 31 decembrie 2019 sunt eligibile pentru a beneficia de ajutor în temeiul acestui cadru temporar. Dispoziția în cauză este menită să asigure faptul că acest cadru temporar nu este utilizat pentru un sprijin acordat contribuabililor care să nu aibă legătură cu epidemia de COVID-19. În plus, cadrul temporar prevede și obligații generale în materie de transparență.
 

Poziția Consiliului UE privind măsurile economice ca răspuns la pandemia de coronavirus

În urma videoconferinței din 10 martie 2020 între membrii Consiliului European, precum și președintele Băncii Centrale Europene, președintele Eurogrupului și Înaltul Reprezentant, Eurogrupul a purtat astăzi o discuție aprofundată, împreună cu membrii din afara zonei euro, despre cum să răspundă crizei umane și economice extraordinare cauzate de coronavirus. Eurogrupul și-a exprimat simpatia și solidaritatea cu cetățenii și statele membre afectate în special de această criză, precum și recunoștința sa față de cei care-și riscă propria sănătate pentru a salva vieți. Eurogrupul urmărește situația foarte îndeaproape și este în contact permanent și coordonat pentru a da un răspuns de politică economică puternic la situația excepțională. Angajamentele noastre de astăzi reflectă hotărârea noastră puternică de a face tot ce este necesar pentru a aborda eficient provocările actuale, pentru a restabili încrederea și pentru a sprijini o recuperare rapidă. Astăzi am salutat toate măsurile luate de statele membre și de Comisia Europeană, în special de cele luate pentru a se asigura că sistemele de sănătate și sistemele de protecție civilă sunt prevăzute în mod adecvat pentru a conține și trata boala, pentru a păstra bunăstarea cetățenilor noștri și pentru a ajuta firmele. și lucrătorii care sunt deosebit de afectați. În fața de aceste circumstanțe excepționale, am fost de acord că este necesar un răspuns de politică publică imediat, ambițios și coordonat. Am decis să acționăm și vom răspunde rapid și flexibil la evoluții pe măsură ce ele se desfășoară. Vom folosi toate instrumentele necesare pentru a limita consecințele socio-economice ale focarului COVID-19. Prin urmare, am creat un prim set de măsuri naționale și europene, în timp ce stabilim un cadru pentru acțiuni suplimentare pentru a răspunde evoluțiilor și pentru a sprijini redresarea economică. Estimările preliminare ale Comisiei Europene arată că sprijinul fiscal total pentru economie va fi foarte important. Am decis măsuri fiscale de aproximativ 1% din PIB, în medie, pentru 2020, pentru a sprijini economia, pe lângă impactul stabilizatorilor automatici, care ar trebui să funcționeze pe deplin. Până în prezent, ne-am angajat să oferim facilități de lichiditate de cel puțin 10% din PIB, constând în scheme de garantare publică și plăți cu impozite amânate. Următoarele măsuri fac parte din răspunsurile noastre coordonate pentru protejarea economiilor noastre.  
  1. Măsuri temporare pentru rezolvarea consecințelor COVID-19
Toate autoritățile naționale vor permite funcționarea stabilizatoarelor automate și, în plus, punerea în aplicare a tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura că se vor rezolva consecințele economice ale COVID-19 și nu vor pune în pericol realizările noastre economice și sociale. În măsura cerută de situația în evoluție din fiecare țară, acestea vor pune în aplicare măsuri temporare, cum ar fi:
  • Cheltuieli fiscale imediate care vizează stoparea și tratamentul bolii. Resurse adecvate vor fi furnizate sectoarelor noastre de sănătate și sistemelor de protecție civilă;
  • Sprijin pentru lichidități pentru firmele care se confruntă cu perturbări grave și cu deficiențe de lichiditate, în special IMM-urile și firmele din sectoare și regiuni afectate grav, inclusiv în transporturi și turism – aceasta poate include măsuri fiscale, garanții publice care să ajute companiile să împrumute, să garanteze exporturi și să renunțe la penalități de întârziere în contracte de achiziții publice;
  • Sprijin pentru lucrătorii afectați pentru a evita pierderea de locuri de muncă și venituri, inclusiv ajutor de muncă pe termen scurt, extinderea remunerațiilor medicale și prestațiile de șomaj și amânarea plăților pentru impozit pe venit
  1. Eforturile coordonate la nivel european vor completa măsurile naționale
  • Salutăm propunerea Comisiei de a aloca 37 de miliarde de euro pentru „Inițiativa de Investiții ca Răspuns la Corona”, destinată sistemelor de îngrijire a sănătății, IMM-urilor, piețelor muncii și altor părți vulnerabile ale economiilor noastre, și de a face ca alte 28 de miliarde de euro din fonduri structurale să fie pe deplin eligibile pentru a acoperi aceste cheltuieli. Am convenit asupra necesității punerii în aplicare a modificărilor legislative necesare cât mai repede posibil;
  • Salutăm inițiativa Comisiei și a grupului BEI de a mobiliza până la 8 miliarde de euro din împrumuturi de capital de lucru pentru 100.000 de firme europene, susținute de bugetul UE, prin îmbunătățirea programelor de garantare a creditelor bancare pentru IMM-uri. Susținem, de asemenea, eforturile continue ale Comisiei și ale grupului BEI de a crește această sumă până la 20 de miliarde de euro, ceea ce va ajunge la alte 150.000 de firme. De asemenea, salutăm lucrările în curs pentru punerea la dispoziție a unor fonduri suplimentare cât mai rapid și de a spori flexibilitatea instrumentelor financiare puse în valoare;
  • Salutăm inițiativa Grupului BEI de a cataliza 10 miliarde de euro în investiții suplimentare în IMM-uri și cartele intermediare pentru contul propriu și de a accelera implementarea altor 10 miliarde de euro susținute de bugetul UE;
  • Invităm BEI să îmbunătățească și să accelereze în continuare impactul resurselor disponibile, inclusiv prin colaborarea consolidată cu băncile naționale de dezvoltare;
  • Am salutat, de asemenea, pachetul de măsuri de politică monetară luate de BCE săptămâna trecută, menite să sprijine condițiile de lichiditate și finanțare pentru gospodării, întreprinderi și bănci, să contribuim la furnizarea fără probleme a creditului către economia reală și să evităm fragmentarea piețelor financiare din zona euro pentru a păstra buna transmitere a politicii monetare.
 
  1. Măsuri pentru redresarea economiei
Dincolo de răspunsul imediat și țintit, lucrăm la toate măsurile necesare, pentru a ajuta economia să își revină odată ce coronavirusul se va fi retras. Recunoaștem necesitatea de a reflecta asupra rezistenței lanțurilor noastre de valoare strategice europene pentru a proteja mai bine Europa pe viitor de întreruperile pieței de produse și de capital. Am consolidat deja cadrul nostru de gestionare a crizelor, inclusiv prin instituirea MES. Astăzi recomandăm să continuăm munca noastră pentru a consolida și mai mult arhitectura și rezistența la șocuri a Uniunii Economice și Monetare. Regulile noastre comune vor susține acest răspuns. În special, am discutat despre aplicarea SGP, a normelor privind ajutoarele de stat și regulile prudențiale:
  • Șocul economic al coronavirusului, cu o contracție economică preconizată în acest an, împreună cu costurile măsurilor convenite, vor avea un impact bugetar substanțial. SGP are flexibilitatea necesară pentru a rezolva această situație și vom folosi pe deplin această flexibilitate în toate statele membre.
  • Stabilizatorii automați își vor juca pe deplin rolul. Aceasta înseamnă că deficiențele automate de venituri și creșterile prestațiilor de șomaj rezultate din scăderea activității economice nu vor afecta respectarea regulilor, țintelor și cerințelor fiscale aplicabile. În plus, am convenit că efectele bugetare ale măsurilor fiscale temporare luate ca răspuns la COVID-19 vor fi excluse atunci când se evaluează conformitatea cu normele, obiectivele și cerințele fiscale ale UE. Aceasta include impactul bugetar al măsurilor temporare și țintite, cum ar fi cele necesare în mod urgent pentru oprirea și tratamentul pandemiei, pentru a asigura sprijinul de lichiditate pentru firme și sectoare și pentru a proteja locurile de muncă și veniturile lucrătorilor afectați. Flexibilitatea de a face față evenimentelor neobișnuite în afara controlului guvernamental este aplicabilă situației actuale. Salutăm disponibilitatea Comisiei de a activa clauza generală de evadare, care să permită stimularea discreționară suplimentară, păstrând în același timp durabilitatea pe termen mediu.
  • Am salutat îndrumările Comisiei cu privire la scopul de a sprijini firmele disponibile în normele privind ajutoarele de stat în circumstanțele actuale, împreună cu anunțul Comisiei că și-a accelerat procesele de aprobare a ajutorului de stat. Comisia a anunțat că va aproba măsurile suplimentare necesare pentru remedierea acestei perturbări grave în economie, ceea ce este deja cazul pentru Italia și din ce în ce mai mult în UE. Acționarea urgentă și utilizarea deplină a flexibilității prevăzute în normele privind ajutoarele de stat este necesară pentru a reduce efectul crizei pentru companiile și sectoarele afectate, asigurând în același timp un cadru consistent și condiții de concurență echitabile pe piața unică. Comisia este pregătită să emită în curând un cadru specific.
  • Sistemul bancar are un rol cheie în prevenirea transformării acestei situații de urgență în domeniul sănătății într-o criză socială și economică pentru întreprinderi și gospodării. Prin urmare, am salutat declarația Autorității bancare europene potrivit căreia autoritățile competente ar trebui să utilizeze pe deplin, dacă este cazul, flexibilitatea încorporată în reglementările existente pentru a sprijini sectorul bancar, având în vedere circumstanțele excepționale actuale.
  • În special, am salutat, de asemenea, deciziile luate de Supravegherea Băncii Centrale Europene, care oferă capital temporar și ajutor operațional băncilor din zona euro, în scopul de a ne asigura că băncile supravegheate pot continua să își îndeplinească rolul în finanțarea economiei reale, în contextul în care efectele economice ale coronavirusului devin evidente. O astfel de flexibilitate este necesară pentru a evita, pe cât posibil, consecințele pro-ciclice, neintenționate asupra sectorului financiar.
Vom lua orice alte acțiuni politice coordonate și decisive necesare, inclusiv măsuri fiscale, pentru a sprijini creșterea și ocuparea forței de muncă.

Carmen Avram cere Comisiei Europene sprijin financiar urgent pentru țările lovite de epidemia de coronavirus

Eurodeputata Carmen Avram a cerut săptămâna trecută Comisiei Europene deblocarea de urgență a fondurilor de criză pentru a sprijini țările afectate de Covid-19, precum și implementarea unor măsuri concrete pentru a limita efectele extinderii epidemiei cu coronavirus. Astfel, într-un mesaj oficial transmis pe 10 martie președintei Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, președintelui Consiliului European, Charles Michel și președintelui Parlamentului European, David Maria Sassoli, eurodeputata Carmen Avram a cerut de urgență:
  1. Deblocarea fondului de urgență pentru Italia, Franța, Germania, Belgia, Spania, România (țară care are o diaspora numeroasă și care se îndreaptă spre casă), precum și celelalte state afectate.
  2. Suspendarea imediată a regulilor care interzic ajutoarele de stat, astfel încât, statelor membre să le fie permis, în mod excepțional, sprijinul financiar pentru companii.
  3. Intensificarea eforturilor, mărirea fondurilor și extinderea mijloacelor de sprijin în lupta cu epidemia pe teritoriul Europei.
Conform eurodeputatei Carmen Avram: „Este nevoie urgentă de o derogare de la regulile europene cu privire la ajutoarele de stat pentru companiile private. România, la fel ca celelalte state, are nevoie de ajutoare care nu pot fi acordate decât cu acceptul Comisiei Europene. Vedem deja cum sectorul transporturilor, al turismului, HoReCa, cel al producției de medicamente și nu numai, sunt afectate de epidemie și au nevoie urgentă de sprijin. Toate aceste măsuri, pe care le-am solicitat, vor putea ușura eforturile tuturor celor care luptă cu efectele epidemiei și vor demonstra că instituțiile Uniunii Europene își ajută concret cetățenii. Odată cu sănătatea oamenilor, trebuie să avem grijă acum și de locurile lor de muncă, și de economia țării.”

PROBLEME ÎN LANȚUL ALIMENTAR

Întrucât țările UE introduc măsuri mai stricte și restricții la frontieră pentru a încerca să combată răspândirea coronavirusului, cumpărăturile de panică și controalele îndelungate ale vehiculelor care traversează frontierele au afectat livrările de produse din supermarketurile din întregul bloc european. Comercianții cu amănuntul susțin că există suficiente alimente pentru a hrăni continentul, dar trebuie, de asemenea, să se adapteze la cererea și întârzierile sporite. Iată o privire rapidă asupra impactului crizei în lanțurile de aprovizionare:

Italienii acuză retailerii polonezi: guvernul italian a pledat în mod repetat pentru ca livrarea de mâncare italiană către restul continentului să nu fie afectată.

Roma subliniază că alimentele nu pot transmite virusul, dar se pare că nu toată lumea ascultă. Potrivit unei declarații a ministrului agriculturii din Italia, Giuseppe, Abbate, retailerii polonezi Carrefour Polska și Żabka au anulat comenzile de fructe și legume din Italia, ca urmare a coronavirusului.

Italienii sunt nemulțumiți: „Comportamentul discriminatoriu, precum și solicitarea unei certificări „fără virus” reprezintă practici comerciale neloiale, interzise de reglementările UE și naționale. Chiar și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a reiterat faptul că nu există dovezi că produsele agroalimentare sunt surse sau căi de transmitere a virusului: prin urmare, orice discriminare împotriva produselor alimentare și a produselor viticole italiene este neștiințifică și inacceptabilă”, se arată în declarație. Livrările vor fi suspendate începând cu 18 martie.

Retailerii răspund: Żabka a declarat că „nu au avut intenția de a discrimina” împotriva produselor italiene și că retailerul a suspendat livrările din toate țările în care guvernul a spus că nu este sigur să se călătorească. „În această perioadă dificilă pentru toată lumea, prioritatea este să se întreprindă toate activitățile necesare care ar putea reduce riscul de răspândire a amenințărilor, de asemenea acele activități care au consecințe negative. Protecția angajaților și clienților noștri este esențială”, a declarat un purtător de cuvânt. Carrefour Polonia a declarat că acuzația italiană este „fake news”. „Nu am luat niciodată decizia de a nu cumpăra din Italia”, a declarat un purtător de cuvânt al Carrefour.

Verificări la frontieră

Șoferii de camioane se confruntă cu probleme de livrare a mărfurilor la timp în țări care introduc restricții la frontierele lor, precum Germania, Austria, Slovacia sau Cehia. În teorie, livrarea de bunuri nu este acoperită de interdicții, dar în practică, în general, șoferii trebuie să treacă un test sanitar, care poate crea cozi lungi la frontiere.

La pasul Brenner dintre Italia și Austria, de exemplu, furnizorii au raportat camioane care așteaptă la cozi de 80 de kilometri pentru a intra în Austria. Probleme similare au fost semnalate și la frontiera cu Slovacia. În mod normal, comercianții pot introduce sancțiuni împotriva producătorilor de alimente ale căror livrări sunt întârziate, dar se pare că, în aceste condiții, sunt mult mai înțelegători. Spre exemplu, retailerul german Edeka ar fi căzut fost de acord intern să nu fie prea strict în privința contractelor în cazul în care livrările întârzie.

Stresul guvernelor – avem suficientă hrană

Guvernele din Europa încearcă, de asemenea, să-și liniștească cetățenii cu un mesaj clar: Va fi suficientă mâncare. Miniștrii agriculturii din Polonia și Republica Cehă au emis declarații în care îi asigură pe cetățeni că nu vor rămâne fără alimente.

„Producătorii noștri sunt de asemenea pregătiți pentru o producție sporită în cazul importurilor limitate. Marea majoritate a companiilor au pregătit nu numai un plan de criză, ci și standarde de siguranță a alimentelor, care includ o procedură pentru tratarea unei boli contagioase în funcțiune”, a declarat președintele Camerei pentru alimentație din Republica Cehă, Dana Večeřová. Ministrul agriculturii din Polonia, Jan Ardanowski, a declarat că „datorită fermierilor” țara nu va rămâne fără făină, lapte, carne, ouă și legume.

STRATEGIA FARM TO FORK – ÎNTÂRZIATĂ?

Eurodeputații au pus în discuție întârzierea planului  pentru un sistem alimentar durabil din cauza perturbării create de Coronavirus.

Într-o scrisoare adresată joi (12 martie) Comisiei Europene, Comitetul pentru Agricultură (AGRI) a cerut amânarea strategiei Farm to Fork (F2F) din cauza impactului virusului. Însă, într-o scrisoare de vineri (13 martie), șeful comitetului de mediu (ENVI) a cerut Comisiei să respecte la data adoptării din 25 martie.

Strategia de la Fermă a Furculiță își propune să îndrepte consumatorii spre diete mai sănătoase, să reducă risipa de alimente, să stabilească ținte la nivelul UE pentru reducerea substanțelor chimice agricole și creșterea bunăstării animalelor.

Președintele Comitetului pentru Agricultură, Norbert Lins (Germania, PPE), a avertizat în scrisoarea sa că „dacă se păstrează data planificată, contribuția Parlamentului poate fi subminată”.

O reuniune de joi (12 martie) între Comisia Agricultură și comisarul UE pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, al cărei departament este responsabil de elaborarea strategiei, a fost anulată ca o precauție împotriva Coronavirusului în Parlamentul European. ENVI a organizat propriul schimb de opinii cu Kyriakides în februarie.

Însă Bas Eickhout, un europarlamentar olandez, care este vicepreședinte al comitetului pentru mediu, a respins scrisoarea lui Lins. „Această lucrare este prea importantă pentru a întârzia din cauza ego-ului unei comisii din Parlament”, a declarat Eickhout. El a acuzat celălalt comitet că a „greșit” prin folosirea perturbării create de Coronavirus și a spus că ar trebui să „funcționeze corect”, mai degrabă decât „să trimită scrisori stupide”.

Disputa pe baza Farm to Fork între cele două comisii parlamentare face parte din tensiuni mai mari asupra negocierilor privind reforma Politicii Agricole Comune a UE.

Lins a răspuns la comentariile lui Eickhout într-o declarație: „În loc să ne învinovățim în public, ar trebui să ne concentrăm mai degrabă pe colaborarea pentru realizarea unui cadru de reglementare care să includă toți actorii din strategia Farm to Fork – mai ales în perioade de provocări ca acestea“. „Există un motiv pentru care există o termenul „fermă” în „Farm to Fork”, a adăugat el.

Un oficial al UE a spus că, deși nu există „cu siguranță niciun plan de întârziere”, imaginea „s-ar putea schimba absolut”.