Noutăți legislative: măsuri fiscal-bugetare

Noutăți legislative: măsuri fiscal-bugetare

Stimați parteneri,

 

Dorim să va semnalăm un material realizat de echipa de consultanți fiscali și experți contabili de la SOTER&PARTNERS privind măsurile fiscal-bugetare aprobate în contextul instituirii stării de urgență.

 

 

1. Măsuri fiscal-bugetare aprobate

1.       Prorogare termen 31 martie pentru anumite impozite locale

În anul 2020, termenul de 31 martie prevăzut pentru plata impozitului pe clădiri, impozitului pe teren și impozitului pe mijloacele de transport se prorogă până la data de 30 iunie inclusiv.

Bonificația de 10% pentru plata cu anticipație a impozitului se acordă în continuare, dacă plata este efectuată până la termenul de 30 iunie.

De menționat ar fi că prorogarea nu funcționează pentru toate taxele locale, termenul de 31 martie urmând a fi valabil în continuare pentru taxe precum, de ex.: taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate, taxa de salubritate.

 

2.       Restructurare obligații bugetare

OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale se modifică în sensul în care debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare trebuie să notifice până la termenul extins de 31 iulie 2020.

În acest context, și termenul în care se va depune solicitarea de restructurare se prorogă până la 30 octombrie 2020.

 

3.       Perspectiva amânării plății pentru obligații fiscale

Pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență:

  • nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere până la împlinirea a 30 de zile de la încetarea stării de urgență (tot 30 de zile, calculate începând cu 16 martie, data Decretului prezidențial).
  • nu sunt considerate obligaţii fiscale restante

Ca atare, o consecință a acestui fapt este că aceste obligații nu vor putea fi executate.

Așadar, cel puțin pentru termenele 25 martie și 25 aprilie, întârzierea la plata obligațiilor nu atrage calculul de dobânzi și penalități de întârziere și nici nu va exista premisa executării, pe perioada celor 60 de zile.

În această formă, spre deosebire de măsura vehiculată în Comunicatul de acum câteva zile, declarațiile fiscale vor trebui însă depuse la termenele prevăzute de legislație, întrucât obligațiile se consideră în continuare scadente (chiar dacă nerestante). Nedepunerea poate fi sancționată contravențional.

 

4.       Suspendarea măsurilor de executare silită prin poprire a persoanelor fizice

De la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe, până la finele aceleași perioade se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire doar a creanţelor bugetare, însă față de toți contribuabilii, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală.

Proiectul informat anterior prevedea că suspendarea/neînceperea executării silite funcționa pentru toate creanțele datorate de persoane fizice.

Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau terții popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale.

 

5.       Modificarea modului de determinare a plăților anticipate pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de impozit pe profit

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plățile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020.

Întrucât au existat deja mai multe întrebări, precizăm că înțelegerea noastră este că:

  • se poate opta pentru sistemul trimestrial începând cu prima scadență, pentru cei care găsesc oportun să revină la acest sistem, însă
  • opțiunea va trebui păstrată pentru tot restul anului fiscal (contribuabilul nu se mai poate răzgândi ulterior);
  • nu este clar dacă se va notifica în vreun fel opțiunea;
  • cine dorește să efectueze în continuare plăți egale în baza impozitului de anul trecut poate în continuare să o facă.

În cazul contribuabililor care au exercițiul financiar diferit de anul calendaristic, prevederile de mai sus se aplică pentru plățile anticipate datorate pentru trimestrele rămase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum și pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anului fiscal modificat care începe în anul 2020 și sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

 

6.       Prorogarea termenului de depunere a declarației privind beneficiarul real

Pe durata stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României depunerea (în continuare Decretul nr. 195/2020) se suspendă depunerea Declarației privind beneficiarul real (în continuarea și Declarația).

Termenul pentru depunerea Declarației (anuale pentru societățile înmatriculate la ONRC după data de 21 iulie 2019/inițiale pentru societățile înmatriculate la ONRC până la data de 21 iulie 2019) se prelungește cu 3 luni după încetarea stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020.

 

Decretul nr. 195/2020 a instituit în data de 16 martie 2020 o stare de urgenţă pe întreg teritoriul României pe o durată de 30 de zile. Așa încât, actualmente starea de urgență instituită vizează perioada 16 martie 2020 – 16 aprilie 2020. Pe perioada stării de urgență, respectiv în perioada 16 martie 2020 – 16 aprilie 2020 nu se depune Declarația. Termenul de 3 luni de la încetarea stării de urgență (așa cum ea a fost instituită în data 16 martie 2020) se împlinește în data de 16 iulie 2020.

În acest context, societățile înmatriculate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (în continuare ONRC)

  • înainte de 21 iulie 2019*, nu beneficiază de o extindere a termenului pentru depunerea Declarației, în contextul în care termenul limită pentru depunerea Declarației, spunem noi, inițiale** privind beneficiarul reali se împlinea în data de 21 iulie 2020;
  • după 21 iulie 2019, beneficiază de o extindere a termenului pentru depunerea Declarației anuale privind beneficiarul real, întrucât termenul pentru depunerea Declarației pentru aceste societăți era de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale, caz în care termenul de 16 iulie 2020 este unul extins prin rapotare la termenul de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale.

Note:

*În data de 21 iulie 2019 a intrat în vigoarea Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 129/2019).

** Spunem noi inițiale, pentru că în anul 2020 acestea ar fi avut obligația depunerii atât a Declarației privind beneficiarul real anuale cât și a unei Declarației privind beneficiarul real până pe 21 iulie 2020, caz în care în anul 2020 aceste societăți aveau obligația depunerii Declarației de 2 ori, în lipsa oricăror modificări privind datele beneficiarilor reali. În acest context, în data de 20 februarie 2020, prin comunicatul emis de ONRC se preciza că: În anul 2020, persoanele juridice înmatriculate până la data întrării în vigoare a legii, supuse obligației de depunere a declarației privind beneficiarul real vor depune o singură declarație, după aprobarea situaţiilor financiare anuale, care va acoperi atât obligația reglementată de dispozițiile art. 62 alin.(1) din lege, cât și cea reglementată de dispozițiile art. 56 alin.(4).

 

7.       Credite garantate de stat cu dobânzi subvenționate

Sunt aduse modificări programului de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM INVEST ROMANIA (reglementat de OUG 110/2017) care are ca obiectiv acordarea de facilităţi de garantare de către stat pentru creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, de către instituţiile de credit.

Creditele pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru sunt garantate în procent de 90% din valoarea finanțată în cazul creditelor până în 1 milion de lei și 80% la creditele de peste 1 milion de lei.

Durata maximă a finanțărilor este de 120 de luni, în cazul creditelor pentru investiții și de 36 luni în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru. Creditele/liniile de credit pentru capitalul de lucru pot fi prelungite cu maximum 36 luni.

Dobânda este subvenționată 100% din bugetul Ministerului Finantelor Publice. Perioada de acordare a subvenției de dobândă este de la momentul acordării creditului și poate dura până la 31 martie 2021. În plus, se are în vedere prelungirea perioadei de acordare a subvenției de dobândă pentru perioada aprilie 2021 – 2022, în condițiile în care creșterea economică estimată pentru această perioadă se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020.

Printre criteriile de eligibilitate pentru accesarea creditelor prevăzute la art. 3 din OUG 110/2017 le amintim pe următoarele:

  • nu se află în dificultate în sensul pct. 20 și 24 din Comunicarea Comisiei 2014/C 249/01, printre altele, nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul social în ultimii doi ani şi mai mult de un sfert din acest capital în ultimele 12 luni;
  • nu se află în procedura insolvenței și nu îndeplinește criteriile din legislația natională pentru a fi supus unei proceduri de insolventă la cererea creditorilor;
  • nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice şi/sau instituţia de credit parteneră;
  • nu se află în interdicție de a emite  cecuri la data aprobării creditului şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni;
  • prezintă instituției de credit garanția colaterală (diferența față de partea garantată de stat 80% / 90%);
  • sunt eligibile conform reglementărilor interne ale instituţiei de credit;
  • în cazul în care înregistrează obligații fiscale restante (in sensul Codului de procedura fiscala), beneficiarul se obligă să le achite din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordată în cadrul programului.

 

1.8. Alte facilități și obligații pentru IMM-urile care și-au întrerupt activitatea și dețin certificat de urgență, membrii profesiilor juridice, cabinetele medicilor de familie și cabinetele stomatologice, Federațiile Sportive Naționale și Cluburile Sportive care dețin certificat de identitate sportivă

 

Întreprinderile mici și mijlocii (în continuare IMM) care, pe durata stării de urgență decretate [condiții]:

  • și-au întrerupt activitatea total/parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii,

și care

  • dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și a Mediului de Afaceri (în continuare CSU)

beneficiază, pe durata stării de urgență, de [facilități]:

  1. amânarea la plată a serviciilor de utilități: electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și servicii de internet și a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare;
  2. invocarea forței majore* împotriva acestora, din contractele în derulare, altele decât cele privind serviciile de utilități/chiria pentru sediul social și sediile secundare, doar după încercarea de renegociere a contractelor (încercare ce trebuie dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv electronic), pentru adaptarea clauzelor din aceste contracte luând în considerare condițiile excepționale generate de starea de urgență;
  3. nedatorarea penalităților pentru întârzieri în executarea obligațiilor ce decurg din contractele încheiate cu autoritățile publice;

*Actul normativ instituie și o prezumție a constituirii stării de urgență, prezumție care poate fi răsturnată prin orice mjloc de probă de partea interesată. Astfel, potrivit ordonanței se prezumă a constitui caz de forță majoră împrejurarea care întrunește toate caracterele de mai jos cumulativ:

  • imprevizibilă;

Caracterul imprevizibil se raportează la momentul nașterii raportului juridic afectat. Nu sunt imprevizibile măsurile luate de autorități în conformitate cu actul normativ care a instituit starea de urgență.

  • absolut invincibilă;
  • inevitabilă;
  • care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19;
  • care a afectat activitatea IMM-urilor, afectare atestată prin CSU.

 

De amânarea la plată a serviciilor de utilități (electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și servicii de internet) și a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediul social și de sedii secundare, pe durata stării de urgență, beneficiază și:

·        următoarele profesii care îndeplinesc servicii de interes public (în continuare profesiile juridice):

  • formele de exercitare a profesiei de notar public;
  • formele de exercitare a profesiei de avocat;
  •  formele de organizare a activității profesiei de executor judecătoresc.

·        cabinetele medicilor de familie și cabinetele stomatologice, în care-și desfășoară activitatea, în orice formă, cel mult 20 de persoane;

·        federațiile sportive și cluburile sportive naționale care dețin certificat de identitate sportivă.

 

Toate cele 3 categorii de profesioniști menționate mai sus, respectiv membrii profesiilor juridice, cabinele medicilor de familie/stomatologice, federațiile sportive și cluburile sportive beneficiază de amânarea la plată a serviciilor de utilități și a chiriei în condițiile în care activitatea acestora este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice pentru prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19.

Actul normativ prevede că, pentru fiecare din cele 3 categorii de profesioniști, criteriile pe baza cărora sunt stabiliți beneficiarii acestor măsuri se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

 

Suplimentar, ordonanța prevede că, pe perioada instituirii stării de urgențăurmătoarele obligații pentru membrii profesiilor juridice și pentru salariații formelor de exercitare a profesiilor juridice mai sus enumerate, precum și regimul sancționator. Astfel,

[obligații]

  • membrii profesiilor juridice sunt obligați să ia măsurile necesare în vederea asigurării continuității activității, cu observarea regulilor de disciplină sanitară și a celorlalte măsuri de protecție și prevenție stabilite de autoritățile compente urmare a instituirii stării de urgență;
  • salariații formelor de exercitare a profesiilor juridice au obligația îndeplinirii sarcinilor de serviciu asumate prin contractul individual de muncă;

[sancțiuni]

  • nerespectarea de către membrii profesiilor juridice a obligației privind continuarea activității constituie abatere disciplinară și se sancționează cu excluderea din profesie;
  • nerespectarea de către salariații formelor de exercitare a profesiilor juridice a îndeplinirii sarcinilor de serviciu asumate prin contractul de muncă soldat cu imposibilitatea asigurării în condiții optime a activității, respectiv continuarea activității în cadrul formelor de exercitare a profesiilor juridice se sancționează cu imposibilitatea accesării de către aceștia a beneficiilor de asistență socială sau a altor facilități ce vor fi acordate pe perioada stării de urgență.

 

2. Sprijin financiar acordat entităților ai căror salariați intră în șomaj tehnic

Sursa: Monitorul Oficial nr. 231 din 21 martie 2020 – OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

Pe perioada stării de urgență instituită prin Decret prezidențial, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii), ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţia de care beneficiază salariaţii (indemnizație pentru șomaj tehnic) care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj se stabilește la 75% din minimul dintre salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și  câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020 este 5.429 lei, și astfel indemnizația suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj este de maximum 4.072 lei.

 

Condițiile în care angajatorii pot beneficia de sprijinul financiar

De acest sprijin financiar beneficiază angajatorii care îndeplinesc una din următoarele condiții:

  1. întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii (momentan, Ordonanțele militare nr. 1/2020 și nr. 2/2020), pe perioada stării de urgență decretate și dețin Certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Certificatul de situații de urgență va fi emis conform metodologiei aprobată prin ordin.
  2. reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor.

Angajatorii pot beneficia de sprijinul bugetar pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentului act normativ. În această situație, decontarea indemnizatiei se va realiza în baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor (!!! și nu cifra de afaceri) din luna anterioară depunerii declaraţiei pe propria răspundere, cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020, şi că nu are capacitate financiară pentru a plăti toţi salariaţii.

Indemnizaţia pentru somaj tehnic este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, cu excepția contribuției asiguratorie pentru muncă (nedatorată în acest caz). Pentru calculul impozitului pe venit se aplică prevederile  art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – regula de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcției de bază.

În cazul indemnizaţiei pentru șomaj tehnic, calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale, este data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Declararea impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin depunerea declaraţiei D112.

 

Decontarea indemnizaţiei pentru șomaj tehnic de la bugetul asigurărilor pentru șomaj

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei pentru somaj tehnic angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social:

  • o cerere (anexa nr. 1 și 2 la prezentul act normativ) semnată şi datată de reprezentantul legal, însoţită de:
    • lista persoanelor (anexa nr. 3 la prezentul act normativ) care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.
    • certificatul de situaţie de urgenţă eliberat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri sau declaraţia pe propria răspundere, după caz.

Plata sumei se face în baza cererii semnate şi datate de reprezentantul legal.

Cererea si documentele necesare se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară.

Decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor pentru somaj tehnic se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor.

 

3. Decontare indemnizaţie zile libere plătite

Sursa: Monitorul Oficial nr. 230 din 21 martie 2020 – HG nr. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Monitorul Oficial nr. 230 din 21 martie 2020 – OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

Hotărârea de Guvern reglementează condiţiile de acordare şi de decontare de la buget a indemnizatiei plătită pentru zilele libere acordate unuia dintre părinţi conform Legii nr. 19/2020.

OUG nr. 30/2020 aduce modificări şi completări Legii nr. 19/2020.

 

Acordare zile libere

Se stabilesc ca zile libere plătite pentru unul dintre părinți, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ, zilele lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția zilelor lucrătoare din perioada vacanțelor școlare.  

Prin părinte se înțelege:

  • părintele biologic;
  • adoptatorul;
  • persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției;
  • persoana care are în plasament copilul sau în tutelă;
  • persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Zilele libere se pot acorda părinţilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau au copii cu dizabilităţi cu vârstă de până la 18 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ;
  • locul de muncă ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

Nu se acordă zile libere în cazul în care unul dintre părinți se află în una sau mai multe din următoarele situații (de incompatibilitate):

  • este în concediul prevăzut la art. 2 alin. (1) sau art. 11 alin.(2) ori art. 31 alin. (1) din OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor
  • este asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere;
  • se află în concediu de odihnă/concediu fără plată;
  • celălalt părinte nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal;
  • se află în şomaj tehnic în condițiile art. 52 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Pentru unele sectoare de activitate (unităţile sistemului energetic național, unitățile operative de la sectoarele nucleare, unitățile cu foc continuu, unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, comerţ alimentar, producţie şi distribuţie medicamente şi echipamente sanitare, distribuţie carburanţi, personalul din cadrul unităţilor farmaceutice ), acordarea zilelor libere implică acordul angajatorului.
Angajatorii din aceste sectoare acordă zilele libere în condiţiile Legii 19/2020, doar după epuizarea opţiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfăşurarea activităţii şi cu obligaţia asigurării continuităţii activităţii, respectiv prin programe individualizate de lucru, munca în schimburi, munca la domiciliu şi telemunca.

Nu se acordă zile libere angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei și al ministrului transporturilor, după caz, în situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu.

Personalul din aceste domenii are dreptul la o majorare a salariului cu minim (75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare; corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut), în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

Angajatorul acordă zilele libere părintelui care va supraveghea copilul în baza:

  • cererii părintelui care va supraveghea copilul
  • a declarației pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni conform Legii nr. 19/2020 şi respectiv că nu se află în una din situaţiile de incompatibilitate;
  • copia certificatului/certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor.

 

Plata indemnizaţiei

Indemnizația pentru fiecare zi liberă se plăteşte de către angajator din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia și reprezintă minim (75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare; corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut).

Indemnizaţia este asimilată veniturilor din salarii şi este supusă impozitării și plății contribuțiilor.

 

Decontarea indemnizaţiei de la buget

Pentru decontarea indemnizaţiei de la buget, angajatorul va depune cerere la Agențiile pentru ocuparea forței de muncă  (ANOFM) județene, respectiv a municipiului București în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea angajatorul sau sucursala/punctul de lucru al acestuia;

Angajatorii pot cere numai  decontarea sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte.

Regăsiți mai jos o simulare de calcul a indemnizației aferentă unei luni întregi, din care reiese că dintr-un cost total de 4.072 lei (75% din câștigul salarial mediu brut), doar 2.382 lei vor fi recuperați din bugetul de șomaj. Astfel, 58,5% din cost va fi suportat din bugetul de șomaj și 41,5% de către angajatori.

Câștigul salarial mediu brutIndemnizație zile libere plătite / luna întreagăCASCASSIMPOZITNET
5.4294.0721.0184072652.382

 

Cererea va fi însoțită de următoarele documente:

  • lista angajaților care au beneficiat de zilele libere, precum și indemnizația acordată pe această perioadă ;
  • copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizației;
  • declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista angajaţilot conține persoanele care îndeplinesc condițiile reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr.19/2020;
  • dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

·         Cererea va fi datată și semnată de reprezentantul legal și va conține obligatoriu următoarele elemente:

  • datele de identificare ale angajatorului, inclusiv adresa de e-mail;
  • contul bancar;
  • numele reprezentantului legal al angajatorului;
  • suma totală solicitată;
  • numărul angajaților pentru care s-a solicitat suma.

Cererea şi documentele însoţitoare se transmit prin poșta electronică la adresa electronică comunicată de ANOFM, în cel mult 30 zile de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

În situația în care transmiterea nu se poate face prin poșta electronică, se va utiliza orice alt mijloc de comunicare stabilit de comun acord cu Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București.

Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București au obligația ca în termen de 24 ore de la primirea cererii şi documentelor să comunice angajatorului numărul de înregistrare al solicitării.

Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație se face în termen de 60  zile calendaristice de la data înregistrării.

 

4.       Alte tipuri de indemnizaţii

Sursa: Monitorul Oficial nr. 230 din data de 21 martie 2020 – OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

 

Stimulentul de insertie

Acordarea stimulentului de inserţie prevăzut la art. 7 din OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor se efectuează fără întrerupere, pe o perioadă de 90 zile în cazul persoanelor care, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

  • beneficiază de concediile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  • beneficiază de concediul prevăzut de Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ;
  • se află în perioada prevăzută la art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • li s-a suspendat ori le-a încetat raportul de muncă ori de serviciu, ca urmare a instituirii situaţiei de urgenţă în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

 

În cazul în care, după perioada de 90 de zile persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 atunci stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani sau 4 ani în cazul copilului cu dizabilitate.

  • Prevederile se aplică corespunzător şi în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia prevăzută la art. 32 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Prevederile se aplică şi persoanelor care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se află în plata stimulentului de inserţie, cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Concedii medicale

În cazul concediilor medicale reglementate de OUG 158/2005, apar urmatoarele modificari:

  • Persoanele asigurate au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiţiei de stagiu de asigurare, în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA.
  • În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru carantină, fără îndeplinirea condiţiei privind stagiul de asigurare.
  • Certificatele de concediu medical, care cuprind a 91-a zi sau depăşesc 183 de zile, acordate în perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, se eliberează şi se decontează fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

 

Asistenţa socială

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi în baza Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, cererile, declaraţiile şi documentele doveditoare pentru solicitarea beneficiilor de asistenţă socială acordate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (drepturile acordate conform OUG 111/2010 pentru concediul si indemnizatia copiilor,alocatii de stat pentru copii, ajutor social etc), pot fi depuse în format letric sau prin poşta electronică in conditiile in care agentiile teritoariale sau autoritatile administratiei publice au dezvoltate sisteme de primire electronică, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

Pe perioada situaţiei de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, transmiterea prin poşta electronică a cererilor şi documentelor doveditoare pentru solicitarea drepturilor de asigurări devine principalul mijloc de comunicare.

 

Alte cazuri

Alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, care nu au calitatea de angajatori şi întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, beneficiază din bugetul general consolidat de o indemnizaţie egală cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit pentru anul 2020.

Pe perioada stării de urgenţă, pentru perioada suspendării temporare a contractului de activitate sportivă, din iniţiativa structurii sportive, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, persoanele prevăzute la art. 671 alin. (1) lit. a)-c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de o indemnizaţie de 75% din drepturile în bani aferente contraprestaţiei activităţii sportive, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020. Indemnizaţia se suportă din bugetul general consolidat.

Indemnizaţia pentru alţi profesionişti este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor în condiţiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

 

5.       Tichete de masă

Sursa: Monitorul Oficial nr. 229 din 20 martie 2020- Lege nr. 24 din 20 martie 2020 pentru modificarea art.14 din Legea 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare

Începând cu 1 aprilie 2020, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 20 de lei (anterior 15.18 lei).

 

 

sursa: SOTER & PARTNERS

Share this post

Share on facebook
Share on google
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pinterest
Share on print
Share on email