Club: 0749 999 921, [email protected]
Broker: 0749 999 924, [email protected]
Articole
După aproape 2 ani și jumătate de negocieri, Consiliul UE și Parlamentul European au reușit sǎ ȋși adopte pozițiile asupra reformei Politicii Agricole Comune. Reforma presupune obilgații semnificative de mediu și climă pentru fermierii europeni, ceea ce va duce cu certitudine la reducerea producției agricole europene și la creșterea prețului produselor agroalimentare în anii următori.
În urma negocierilor intense, atât în Parlament, cât și la nivelul consiliului de miniștri, s-au obținut pozițiile celor doua instituții asupra PAC.
Începând cu luna noiembrie, Consiliul UE, Parlamentul European și Comisia Europeană se vor întruni în cadrul trialogurilor pentru a negocia reforma PAC. Forma finală a reformei PAC post 2020 va fi adoptată în momentul în care cele trei instituții vor ajunge la un acord comun, cel mai probabil în primul semestru al anului 2021. Dupǎ adoptarea și publicarea celor 3 regulamente ale reformei PAC, ȋn circa 4 luni se vor adopta actele delegate și de implementare a reformei PAC, care va intra în vigoare și va fi aplicată de la 1 ianuarie 2023, după 2 ani de tranziție. De notat că anul viitor statele membre, inclusiv Romȃnia vor trebui să stabileascǎ modul de aplicare a refromei ȋn cadrul Planului Strategic Național pentru PAC, termenul limitǎ pentru transmiterea Planului strategic la Comisia Europeanǎ pentru aprobare fiind 1 ianuarie 2022.
Vă prezentăm mai jos pozițiile Consiliului și cele ale Parlamentului asupra celor mai sensibile aspecte pentru România:
20% din fonduri alocate
30% din fonduri alocate
Schemele pentru mediu și climă (eco-scheme) sunt obligatorii pentru Statele Membre, dar voluntare pentru fermieri. Pentru România aceste sume reprezintă cca 400 mil euro/an conform propunerii Consiliului și aproape 600 mil euro/an conform propunerii Parlamentului. Prin urmare, neaplicarea lor ar presupune pierderea de fonduri importante pentru fermierii români.
De notat cǎ, practic, contribuția PAC la mediu și climǎ nu vizeazǎ doar eco-schemele prin cele 20% (Consiliu) sau 30% (Parlament) din plǎțile directe, dar și 30% (Consiliu) și 35% (Parlament) din dezvoltarea ruralǎ. Mai mult, condiționalitatea actualǎ – bunele practici de mediu (GAEC) și SMR – aplicate ȋn prezent ȋn cadrul ȋnverzirii vor continua să se aplice, ceea ce face ca efectiv pilonul I al PAC sǎ contribuie cu mult mai mult la obiectivele de mediu și climǎ!
Plafonare voluntară la latitudinea Statelor Membre:
a) plafonare la 100.000 euro – minus 100% salarii
sau
b) fără plafonare, cu aplicarea plății redistributive
Pentru scenariul a), înainte de aplicarea plafonării sunt scăzute sumele provenite din eco-scheme și sprijinul cuplat pentru tinerii fermieri, precum și salariile 100%.
Dublă plafonare obligatorie, cu două posibiliăți de scenarii – la latitudinea Statelor Membre:
a) scăderea plăților per ha începând cu 60.000 euro și plafon maxim 100.000 euro;
b) și plafon maxim 500.000 euro pentru pilonul I (plăți directe) și plafon maxim 1 mil Euro pentru pilonul II (investiții dezvoltare rurală)
Înainte de aplicarea plafonării sunt scăzute sumele provenite din eco-scheme și sprijinul cuplat pentru tinerii fermieri, precum și cuantumul a 50% din salarii.
Plafonarea suplimentară la 500.000 Euro nu permite practic niciunui fermier să depășească suma de 500.000 euro/an, cu excepția cazului când aplicǎ eco-scheme si/sau este tȃnar fermier. Totuși, Parlamentul European a adoptat și posibilitatea ca un stat membru care decide sǎ aplice minimum 12% plată redistributivǎ, să nu mai aplice plafonarea.
Propunerea adoptată de Consiliu avantajează România deoarece Guvernul poate decide asupra variantei optime de alocare a subvențiilor, fără a afecta grav competitivitatea fermelor mari.
În schimb, poziția Parlamentului European presupune o dublă plafonare (fie la 100.000 euro, fie la 500.000 euro). În cazul în care această ultimă variantă ar fi adoptată, competitivitatea fermelor mari ar fi grav afectată.
Menținerea la 50% cu o degresivitate de doar 5% pe an.
Menținerea la 50% cu schimbarea anului de referință la 2018.
Aplicarea ANT (Ajutor Național de Tranziție) permite statelor membre care aplică plata unică pe suprafață să susțină sectorul animalelor și completarea sprijinului pentru sectorul vegetal.
Deși acest sprijin trebuia să înceteze începând cu 2021, România, atât în Consiliu, cât și în Parlament, a obținut menținerea acestui ajutor pe toată perioada de programare financiară viitoare. Propunerea Parlamentului European este mult mai bună pentru ca permite efectuarea plăților către ferme pe baza datelor mai recente, deci mai aproape de realitate.
Obligatorie cu flexibiltate sporită la controlul condiționalității și aplicarea sancțiunilor pentru micii fermieri.
Opțională cu controale simplificate pentru micii fermieri.
Deși o serie de state membre au cerut exceptarea de la verificarea conditionalitatii pentru mediu în cazul fermelor mici, Consiliul a decis că aceștia nu trebuie exceptați, oferind însă flexibilitate SM în aplicarea sancțiunilor.
Menținerea plafonului de 2000 euro pentru disciplina financiară
Exceptarea fermierilor care primesc sub 2000 €/an de la aplicarea disciplinei financiare
Pentru constituirea rezervei agricole se reduc plățile directe ale fermierilor cu cca 12 euro/ha/an.
S-a decis menținerea plafonului de 2000 euro pentru aplicarea disciplinei financiare, aspect care facilitează implementarea în România, având în vedere că 95% dintre beneficiari primesc mai puțin de 2000 euro/an. Practic, acest plafon permite exceptarea micilor fermieri și reducerea birocrației.
Pentru a îmbunătăți experiența ta de navigare, folosim cookie-uri și colectăm câteva date. Utilizăm atât cookie-uri necesare (obligatorii), cât și cookie-uri pentru care avem nevoie de acordul tău. În conformitate cu normele GDPR, poți alege dacă ne permiți sau nu să folosim anumite cookie-uri și să colectăm unele date. Unele cookieuri sunt plasate de către alte servicii pe pagina noastră. Află mai multe despre cum procesăm datele personale în pagina Politica de Confidențialitate.