Articole

Propunerile președinției germane privind PAC

Vă prezentăm propunerile Președinției germane pentru preluarea concluziilor reuniunii șefilor de stat și de guvern din 21 iulie privind reforma PAC.

 

Definiția „fermierului autentic”

În ceea ce privește definiția fermierului autentic și sprijinul suplimentar pentru veniturile pentru tinerii fermieri, președinția germană sugerează să se mențină textul de compromis al președinției croate, deoarece pare să existe o largă majoritate în favoarea acestei versiunii a articolelor:

  1. Statele membre pot stabili în planurile lor strategice ale PAC ce fermieri vor fi considerați „fermieri autentici” în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii. În cazul în care statele membre consideră agricultori autentici acei fermieri care nu primesc plăți care depășesc o anumită sumă pentru anul precedent, o astfel de sumă nu trebuie să fie mai mare de 5.000 EURO.
  2. Sprijinul pentru venituri complementare pentru tinerii fermieri va lua forma unei plăți anuale decuplate pe hectar eligibil sau a unei sume forfetare. Statele membre pot decide să acorde sprijinul în temeiul prezentului articol numai unui număr maxim de hectare per tânăr fermier.

 

Plafonarea plăților directe

Conform punctului 90 din 21 iulie 2020, Concluziile Consiliului UE (șefi de state și guverne), „plafonarea plăților directe pentru beneficiarii mari va fi introdusă în mod voluntar la nivelul de 100.000 EURO” și că „se va aplica numai pentru plata directă de bază (BISS)”.

Președinția germană propune completarea orientărilor Consiliului European privind plafonarea cu reducerea plăților după cum urmează:

”Statele membre pot reduce suma plăților directe care urmează să fie acordate unui fermier în conformitate cu subsecțiunea 2 a secțiunii 2 a prezentului capitol pentru un anumit an calendaristic care depășește [60.000 EURO] după cum urmează:

  1. până la 25% pentru tranșa cuprinsă între [60.000 EURO și 75.000 EURO];
  2. până la 50% pentru tranșa cuprinsă între [75.000 EURO și 90.000 EURO];
  3. până la 75% pentru tranșa cuprinsă între [90.000 EURO și 100.000 EURO];
  4. până la 100% pentru suma care depășește 100.000 EURO.

(2) Înainte de a aplica alineatul (1), statele membre pot scădea din suma plăților directe care urmează să fie acordate unui fermier în temeiul prezentului capitol într-un anumit an calendaristic:

  1. salariile legate de o activitate agricolă declarată de fermier, inclusiv impozite și contribuții sociale legate de ocuparea forței de muncă;
  2. costul echivalent al muncii regulate și neremunerate legate de o activitate agricolă practicată de persoanele care lucrează la ferma în cauză care nu primesc un salariu sau care primesc o remunerație mai mică decât suma plătită în mod normal pentru serviciile prestate, dar sunt recompensate prin rezultatul economic al afacerii agricole.

Produsul estimat al reducerii plăților va fi utilizat în primul rând pentru a contribui la finanțarea sprijinului redistributiv complementar al veniturilor pentru sustenabilitate, dacă este aplicat de statul membru respectiv și, ulterior, al altor intervenții aparținând plăților directe decuplate.”

 

Flexibilitate între piloni

Conform punctului 93 din concluziile Consiliului UE, procentele implicite pentru flexibilitatea dintre piloni vor fi majorate de la 15% la 25%.

Pragul pentru transferurile de sume din plăți directe către dezvoltare rurală “poate fi mărit cu 15 puncte procentuale, cu condiția ca statele membre să utilizeze creșterea corespunzătoare pentru intervențiile finanțate de FEADR care se adresează obiectivelor specifice legate de mediu și climă și cu 2 puncte procentuale, cu condiția ca statele membre să utilizeze creșterea corespunzătoare pentru intervențiile finanțate de FEADR pentru sprijinirea tinerilor fermieri”.

În ceea ce privește transferurile din dezvoltarea rurală către alocările de plăți directe, statele membre cu plăți directe pe hectar sub 90% din media UE (cazul României) pot crește procentul la 30%.

 

Alocările financiare pe stat membru

Alocările financiare pe stat membru luând în considerare decizia Consiliului UE privind convergența externă:

La punctul 89 din concluziile sale, Consiliul European (summit-ul) a convenit asupra continuării convergenței externe a plăților directe între statele membre: „Toate statele membre cu plăți directe pe hectar sub 90% din media UE vor închide 50% din decalajul dintre actualele lor nivelul mediu al plăților directe și 90% din media UE în șase etape egale începând cu 2022. Această convergență va fi finanțată proporțional de toate statele membre. În plus, toate statele membre vor avea un nivel de cel puțin 200 EURO pe hectar în 2022 și toate Statele membre vor atinge cel puțin 215 EURO pe hectar până în 2027. ”

Ca urmare, fermierii români vor putea beneficia de o creștere de circa 4 Euro/hectar încă din 2022.

 

Arhitectura verde

Prima problemă se referă la faptul dacă eco-schemele ar trebui să fie obligatorii sau voluntare pentru stat, dar voluntare pentru fermieri și dacă o sumă minimă din Pilonul I ar trebui să fie alocată acestora.

Din punctul de vedere al președinției germane, este posibilă introducerea unor eco-scheme obligatorii cu un buget minim, oferind în același timp suficientă flexibilitate financiară statelor membre pentru a evita pierderile de fonduri neutilizate.

Prin urmare, Președinția propune ca, în primii doi ani (2023 și 2024), fonduri pentru eco-scheme, care nu ar putea fi cheltuite, pot fi utilizate pentru alte intervenții de plată directă.

Din perspectiva președinției germane, alte două probleme sunt importante pentru a permite o flexibilitate suficientă.

  1. În primul rând, trebuie să existe suficient spațiu de manevră în variația sumelor unitare în conformitate cu articolul 89 din Regulamentul planului strategic.
  2. În al doilea rând, flexibilitatea financiară oferită prin ajustarea sumelor unitare depinde, de asemenea, de faptul dacă plățile în cadrul schemelor ecologice sunt acordate ca sprijin suplimentar pentru venit sau ca o compensație pentru costuri și venituri pierdute.

Vom continua să vă informăm cu privire la procesul legislativ de la Bruxelles, referitor la adoptarea PAC post-2020.