Piața grâului
România – recolta 2020-2021
Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța au gravitat în jurul valorilor de 225-228 EUR/tonă. Echivalentul pentru paritatea FOB Constanța este de 232-235 EUR/tonă (282-285 USD/tonă). Prețurile pot varia în mod pozitiv sau negativ cu 2-3 unități.
În piața internă, interesul procesatorilor rămâne constant, cu niveluri de 1.070-1.080 RON/tonă (echivalent 221,5 EUR/tonă sau 269 USD/tonă), în paritatea FCA ferme/siloz/bază. Pe lanțul de vânzare, intermediarii oferă pentru loturile mici identificate în diverse locații circa 1.000 RON/tonă (echivalent 205 EUR/tonă sau 250 USD/tonă). Pentru loturi mai mici, prețul poate coborî sub acest nivel.
Se înregistrează tranzacții în aceste zile. Micii deținători, dar și cei care dețin loturi mai mari au început să tranzacționeze mărfuri, alimentați de căderea abruptă a prețurilor înregistrate în urmă cu câteva zile. Momentele de neliniște sunt firești, mai ales dacă sunt alimentate de scadențele la credite, ceea ce face ca piața să se miște, un lucru care nu s-a întâmplat des în ultimii ani.
România – recolta 2021-2022
Prețurile oferite de comercianți și procesatori pentru recolta nouă sunt mai scăzute față de zilele trecute. Efectul căderii se manifestă și la acest nivel. Dacă săptămână trecută observam cotații de 187 EUR/tonă, minus 4-7 EUR/tonă în cazul în care grâul este declasat, în săptămână aceasta, notăm medii de 180-182 EUR/tonă, minus 5-7 EUR/tonă cotații pentru grâul 2021-2022. Toate prețurile reflectă nivelul de paritate CPT Constanța. Pentru o imagine completă, adaugați la prețul CPT 5-5,5 EUR/tonă și veți regăsi prețul în FOB Constanța.
Procesatorii interni manifestă, la rândul lor, un interes deosebit pentru recolta nouă. Cotațiile lor pentru marfă cu livrare în unitățile de procesare sunt în jurul a 164-166 EUR/tonă. Însă, în planul tranzacțiilor de grâu, activitatea a stagnat după căderea prețului pentru această marfă. Actorii din piață sunt încă ancorați în prețul precedent, iar piața este deosebit de calmă. Nu se înregistrează tranzacții notabile, fermierii așteptând revenirea la cotațiile anterioare.
Romania – suprafețe grâu 2021-2022
România este creditată cu o suprafață de grâu plantată în toamna lui 2020 de 2.150.000-2.170.000 hectare. Este o suprafață în creștere față de anul trecut cu 100.000-120.000 hectare. Creșterea s-a efectuat prin deplasarea asolamentului din cauza condițiilor secetoase din 2020.
Câmpiile României arată bine spre foarte bine la această oră. Încrederea în noua recoltă și în potențialul său este la cote înalte. Conform productivității cu care suntem creditați, și anume 4,73 tone/hectar, producția României ar depăși în anul de marketing 2021-2022 bariera celor 10.000.000 tone cu circa 300.000 tone. Acest aspect ne poziționează drept un jucător extrem de activ în bazinul Marii Negre. Ultimele licitații din Iordania pentru recolta nouă au dat acest semnal clar și puternic.
Poziția geografică a României, cu un avantaj logistic față de vecinele ei, Rusia și Ucraina, potențialul de producție al 2021-2022 (din care extragem necesarul intern), ne duc la un potențial de export de peste 6.000.000 tone.
Fig. 1: Analiză comparativă a suprafețelor însămânțate cu grâu în ROMÂNIA, recolta 2020-2021 vs. 2021-2022
Analiză contractuală
În urma studiului efectuat la nivelul contractelor emise de jucătorii din piața de agribusiness, am constatat aplicarea unui nivel superior de protecție din partea cumpărătorilor. Numărul mare de “default-uri” (neonorarea contractelor comerciale) din anul trecut a pus la lucru departamentele juridice ale cumpărătorilor și a generat o înăsprire a condițiilor legale din formele contractuale care nu sunt supuse negocierii decât într-o foarte mică parte. Discutăm aici de clauzele legale.
Un lucru extrem de notabil este apariția garanției Bilet la Ordin, avalizat în nume propriu, un element descurajant am putea spune, din punct de vedere al potențialului de încredere. Spunem asta pentru că este aplicat uniformizat tuturor fermierilor, fară a segmenta pe baza comportamentului contractual precedent.
Suntem, în calitate de analiști, de acord că piața nu s-a comportat normal în anul precedent, dar diferența între cei care au dorit și au executat chiar și procentual cantitatea contractuală și cei care nu au dorit să execute cantitatea contractuală și au urmărit doar prețul în creștere, ar trebui să existe ca un semn de încredere și normalitate. Așa s-ar crea o segmentare pe baza execuției contractuale și s-ar putea normaliza o parte din piață.
Să nu uităm anul 2018 când, sub efectul de supra-recoltă la porumb, cumpărătorii și-au manifestat toleranța contractuală de 5%, astfel că fermierii nu au mai vândut 100% din cantitatea contractată, ci doar 95%, diferența având un preț semnificativ mai mic. De asemenea, tot în același an, din cauza volumului mare de recoltă, unii cumpărători nu au dorit să primească marfa înainte de începerea perioadei de livrare, decât cu condiția scăderii prețului contractual.
Suntem susținătorii echilibrului în afaceri și, din acest motiv, credem că o segmentare pe criterii de comportament contractual ar trebui să existe, astfel încât să nu trezească resentimente în cazul celor care au executat “in integrum” contractele. Este piața noastră românească de agribusiness și dorim maturizarea ei prin colaborare. Fermierul român trebuie să-și înțeleagă rolul și locul esențial pe lanțul de agribusiness, iar acest aspect poate genera colaborări sănătoase intre fermieri și cumpărători.
Tabel 1: Suprafețe plantate cu grâu. Tabel comparativ 2020-2021 vs. 2021-2022
• La nivel european (țările principale)
• Marea Britanie
• Rusia
• Ucraina
Fig 2: Romania – locul 4 în UE la suprafața de grâu
Pentru a înțelege ponderea României ca actor în agribusiness-ului european, vă inserez volumele de marfă ieșite în perioada 01.01.2020-31.12.2020, prin Portul Constanța, cu origine România, clasificate pe categorii de marfă. Într-un număr viitor, vom analiza și cadența pe luni în aceeași formulă.
Tabel 2: Volumele de marfă ieșite în 2020 prin Portul Constanța, cu origine România
Fig. 3: Pondere categorii marfă export, cu origine România
Piața regională / globală
În Rusia, lucrurile sunt departe de a se fi temperat. Fermierii sunt într-un moment în care vor să vândă către piața de export cât mai mult, astfel încât să scape de efectele taxei care va intra în vigoare din 15 februarie, cu o dublare a ei începând cu 1 martie.
Daca în numărul trecut subliniam amploarea vânzărilor rusești în luna ianuarie, astăzi avem date care ne confirmă acest lucru. În ianuarie 2021, volumul export al Rusiei a atins 3.300.000 tone, înregistrând o creștere de la an la an de 57% și un volum al vânzărilor de grâu în ianuarie care nu fost atins niciodată.
Încercăm să legăm lucrurile și constatăm că, după zvonul că taxa s-ar suspenda, coroborat cu data de 20-21 ianuarie, când fondurile speculative au început să-și lichideze pozițiile, grâul a coborât abrupt cu circa 17 EUR/tonă.
“Cui prodest scelus, is fecit” (Cine beneficiază de crimă, a făcut-o), este, de departe, principala întrebare.
- Piața internă a Rusiei va putea fi competitivă la un raport rublă/dolar de 76/1.
- Destinațiile tradiționale au fost acoperite la prețuri mari, pe timpul lunii ianuarie, în timpul prețului mare generat de iminența taxei, deci cererea nu va mai fi așa de mare. Practic, ce a fost de vândut la preț mare, s-a vândut.
- Cumpărătorii se îndreaptă către surse de originare mai ieftine. Grâul american și cel australian sunt opțiuni viabile. Argentina însă se află sub iminența restricției de export la grâu, deci ar ieși teoretic din calcule.
- Notăm și reluarea expediției de mărfuri australiene către China, circa 600.000 tone de grâu. Acest aspect se poate trece la categoria “friends for a reason” (prieteni cu motiv).
- Bazinul Mării Negre se învârte în jurul valorii de 228 EUR/tonă MATIF, livrare martie 2021.
- 14-20 de zile ar fi termenul pentru începutul unei noi cereri, care va trebui să fie competitive din Marea Neagră, căci notăm creșterea costului logistic, adică a prețului transportului pe mare și ocean.
- Sfârșitul lunii februarie va mixa datele despre noua recoltă și primele prognoze de producție, astfel încât cumpărătorii vor ști cu siguranță de ce anume mai au nevoie până la aprovizionarea cu marfa nouă.
- Rusia își va revizui estimările de prognoză. Nu este un subiect nou faptul că producția va fi diminuată de efectele secetei din toamna lui 2020, iar zăpadă căzută nu înseamnă automat rezervă de apă în sol. Rolul zăpezii este de protecție împotriva gerurilor de minus 20-30 de grade Celsius.
- Statele Unite ale Americii își vor revizui, cu siguranță, prognoza de producție viitoare, căci lipsa apei în Câmpiile Centrale și de Sud va penaliza productivitatea grâului.
Diferența dintre prețul recoltei vechi și prețul recoltei noi se situează în mod normal la un nivel de 20 EUR/tonă, însă, în ultima perioadă de timp, a depășit bariera de 35 EUR/tonă. Calmul zilei de vineri, 29 ianuarie, ne-a indicat o diferență de aproape 30 de EUR/tonă.
Fig 4: Dinamica prețului grâului, MATIF (linia de deasupra este graficul martie 2021, iar linia de jos este aferentă graficului septembrie 2021)
Piața porumbului
România – recolta 2020-2021
Prețul porumbului românesc crește după reculul încasat în 20-21 ianuarie 2021. Dacă la acea dată cumpărătorii ofereau un maxim de 200-202 EUR/tonă în paritatea CPT Constanța, vineri oferta se ridicase în jur de 212-214 EUR/tonă. Cu o paritate de euro-dolar de 1,2137, prețul în USD/tonă este de 260.
În piața internă, fermierii cu stocuri au interes de vânzare la un nivel de 960-980 RON/tonă, după ce, inițial, ridicaseră așteptările la 1.000 RON/tonă.
Porumbul are încă potențial de dezvoltare la nivelul prețului. Cererea există și, combinată timpul până la noua recoltă, vor juca în favoarea prețului acestuia, cu siguranță.
Nivel regional – global
Prețul vecinilor ucraineni este aliniat cu cel al porumbului românesc: 260 USD/tonă CPT. Identic cu situația din România, și în rândul fermierilor ucraineni, așteptările sunt puțin mai mari, cu toate că un acord al guvernului cu exportatorii limitează potențialul de export la 24.000.000 tone.
SUA uimesc printr-o tranzacție care aduce aminte de anii ’70, când au vândut volume foarte mari către URSS într-o singură zi. Acum însă discutăm despre un nviel de vanzare în 4 zile de 5.850.000 tone de porumb, cu destinația China. Acest aspect ne aduce exact langă previziunea noastră din octombrie 2021, când am estimat un nivel de importuri de porumb al Chinei de peste 23.000.000 tone. Întrebarea care se ridică în spatele acestei tranzacții este însă alta, și anume, unde se duc cele 7.000.000 de tone de porumb vândute de SUA cu destinație necunoscută, cifră compusă din tranzacții anterioare, segmentată pe cantități și zile. O ipoteză care se conturează destul de precis este cum că destinația finală va fi tot China, marfa trecând prin alt cumpărător privat.
Romania – recolta nouă 2021-2022
Prețurile pentru recolta nouă indicate fermierilor rămân la nivelul de 160 EUR/tonă în paritatea CPT Constanța, deși nivelul ar trebui să se situeze la 164 EUR/tonă. Însă, ca de obicei, recomandăm fermierilor un apetit foarte mic de risc pentru porumb, din două motive:
- Porumbul nu este plantat și, astfel, nu se poate estima suprafața totală în România și nici nu putem vorbi de o prognoza inițială;
- Se pot întâmplă multe lucruri în perioada de timp dintre martie și mai 2021, din punct de vedere al vremii la nivel local, regional și global.
Fig. 5: Recolta veche vs. recolta nouă. Comparativ porumb CBOT martie 2021 (linia albastră) – septembrie 2021 (linia portocalie).
Piața semințelor de rapiță
Cotațiile semințelor de rapiță gravitează, precum am spus și în numerele precedente, în jurul valorii de 400 EUR/tonă. Cumparatorii oferă prețul echivalent MATIF august 2021, minus 2-4 EUR/tonă, în paritatea CPT fabrica de procesare.
În vestul României, indicațiile pentru rapiță în paritatea FOR (Free on Rail), adică încărcată în tren liber de sarcini, se cotează la valori echivalente MATIF august 2021, minus 15 EUR/tonă. Tranzacții se înregistrează în toată România. Remarcăm și notăm existența unei prudențe în contractare – nu mai mult de 1 tonă la hectar.
Suprafața de rapiță a României plantată în toamnă este estimată la 380.000 hectare – un nivel încă mic, față de potențial, dar care va asigura necesarul pieței interne de producere a biodieselului. Principalul factor generator de preț în cazul rapiței rămâne în continuare prețul energiei și consumul generat de industria de transport. Prețul barilului de petrol în Brent este unul destul de pozitiv, circa 56 USD, deci motivele de stabilitate sunt la locul lor. Odată cu demararea campaniei de vaccinare la nivel european, transporturile de marfă și persoane vor cunoaște valori mai ridicate decât cele din prezent și, astfel, al doilea factor de piață al rapiței vă influența pozitiv prețul acesteia.
Tabelul 3: Suprafețele însămânțate cu rapiță. Comparație între 2020-2021 și 2021-2022
• Țările reprezentative la nivel european
• Marea Britanie
• Rusia
• Ucraina
Fig. 6: Grafic comparativ suprafețe rapiță 2021– țările UE
Notă: România se situează pe locul 4, la egalitate cu Cehia. Țările Baltice sunt 3 la număr (Estonia, Letonia, Lituania) într-o singură cifră.
Prognoza meteo
Prognoza meteo (30 ianuarie – 13 februarie)
România – ploi (MM)
România – zăpadă (CM)
Rusia – zăpadă (CM)
Ucraina – zăpadă (CM)
Europa – ploi (MM)
Europa – zăpadă (CM)
SUA – ploi (MM)
SUA – zăpadă (CM)
Brazilia – ploi (MM)
Argentina – ploi (MM)
