Plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic (ANTZ) acordate pentru anul de cerere 2023 sunt în valoare de 134.768,48 mii euro. Acestea se asigură de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale aferent anului 2024 și sunt distribuite astfel:

A.18.432,69 mii euro, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte;

B.77.463,56 mii euro, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne;

C.38.872,22 mii euro, pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.

A.Cuantumul per unitatea de măsură al ANTZ pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, se calculează după cum urmează:

1. Dacă solicitantul a produs și valorificat o cantitate de lapte mai mică în perioada 1.03.2022-28.02.2023 față de cea din anul 2018, pentru diferența dintre cele două cantități se acordă un cuantum de 0,2 euro/tonă de lapte. Pentru cantitatea eligibilă produsă și valorificată în aceeași perioadă, cuantumul este egal cu cel stabilit la lit.f).
2. Dacă solicitantul nu a produs și valorificat nicio cantitate de lapte în perioada 1.03.2022-28.02.2023, se acordă un cuantum de 0,2 euro/tonă de lapte pentru cantitatea produsă și valorificată în anul 2018.
3. Dacă solicitantul a produs și valorificat o cantitate de lapte mai mare sau egală în perioada 1.03.2022-28.02.2023 față de cea din anul 2018, cuantumul este egal cu cel stabilit la lit.f) pentru o cantitate eligibilă egală cu cea produsă și valorificată în anul 2018.
4. Pentru solicitantul cu exploatații înființate în perioada 1.01.2019 – 28.02.2023, cuantumul este egal cu cel stabilit la lit.f) pentru cantitatea eligibilă produsă și valorificată în perioada 1.03.2022-28.02.2023.
5. Suma rezultată din literele a) și b) prin utilizarea cuantumului de 0,2 euro/tonă de lapte se scade din plafonul pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, respectiv 18.432,69 mii euro.
6. f) Suma rezultată din e) se raportează la cantitățile de lapte eligibile prevăzute la literele a), c) și d).

B.Cuantumul per unitatea de măsură al ANTZ pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne, se calculează după cum urmează:

• Dacă solicitantul deține la data de 28 februarie 2023 un efectiv de bovine mai mic față de cel din 31 ianuarie 2018, pentru diferența dintre cele două efective se acordă un cuantum de 0,2 euro/cap de bovine. Pentru efectivul eligibil deținut la data de 28 februarie 2023, cuantumul este egal cu cel stabilit la lit.e).
• Dacă solicitantul deține la data de 28 februarie 2023 un efectiv de bovine mai mare sau egal față de cel din 31 ianuarie 2018, cuantumul este egal cu cel stabilit la lit.e) pentru un efectiv eligibil de bovine egal cu cel din 31 ianuarie 2018.
• Pentru solicitantul cu exploatații înființate în perioada 1.02.2018–28.02.2023, cuantumul este egal cu cel stabilit la lit.e) pentru efectivul eligibil deținut la 28.02.2023.
• Suma rezultată din lit.a) prin utilizarea cuantumului de 0,2 euro/cap de bovine se scade din plafonul pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne, respectiv 77.463,56 mii euro.
• Suma rezultată din lit.d) se raportează la efectivele de bovine eligibile prevăzute la lit.a), b) și c).

C.Cuantumul per unitatea de măsură al ANTZ pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine, se calculează prin raportarea sumei prevăzute plafonul pentru această schemă de producție, respectiv 38.872,22 mii euro la efectivul de femele ovine și caprine eligibile.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9735 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2023.

*În cazul în care aveți propuneri sau sugestii de modificare, vă încurajăm să le transmiteți până pe 15 februarie la adresa de e-mail bogdan.chiripuci@cfro.ro.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbare publică Hotărârea privind aprobarea Ajutorului de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum, incluzând cartoful timpuriu, cartoful de vară și cartoful de toamnă.

Valoarea totală pentru aplicarea schemei de ajutor de minimis este de 2.309,01 mii euro și se va asigura din bugetul MADR aferent anului 2024.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care pot fi acordate per întreprindere este de maxim 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare.

Valoarea maximă acordată: 200 euro/ha/benficiar, la cursul de schimb de 4,9735 lei

Beneficiari eligibili:

1. Producătorii agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător;
2. Producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale;
3. Producătorii agricoli societăţi agricole;
4. Producătorii agricole persoane juridice.

Criterii de eligibilitate:

• Sunt solicitanți ai ajutorului de minimis;
• Utilizează suprafața cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha;
• Transmit Direcțiilor Agricole Județene o notificare scrisă privind identificarea şi evaluarea producţiei;
• Obțin o producție de minimum 15 tone/ha de pe suprafața prevăzută pentru cultivarea cartofului, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 18 noiembrie a anului de cerere;
• Sunt înregistrați în evidențele Registrului agricol;
• Fac dovada producției minime realizate prin documente justificative.

Valoarea sprijinului financiar se acordă proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată, iar ajutorul de minimis se plătește beneficiarilor într-o singură tranșă în anul 2024.

Cererea de înscriere în program și documentele aferente se depun până la data de 20 mai la Direcțiile agricole Județene și a Municipiului București sau prin mijloace electronice şi/sau poştă/curierat.

*În cazul în care aveți propuneri sau sugestii de modificare, vă încurajăm să le transmiteți până pe 15 februarie la adresa de e-mail bogdan.chiripuci@cfro.ro

Programul AGRIP are ca obiectiv promovarea competitivității și recunoașterii produselor agricole și alimentare ale Uniunii Europene, atât pe piața internă, cât și pe piețele externe. Acest lucru se realizează prin creșterea gradului de conștientizare și familiarizare cu standardele ridicate de producție și calitate impuse în Uniune, astfel încât să se consolideze poziția acestor produse în peisajul global al comerțului alimentar.

Forma de sprijin: grant

Costurile vor fi rambursate la rata de finanțare stabilită în acordul de grant:

• pentru programe simple pe piața internă: 70 % (sau 75 % dacă beneficiarul este stabilit într-un stat membru care beneficiază de asistență financiară);
• pentru programe simple în țări terțe: 80 % (sau 85 % dacă beneficiarul este stabilit într-un stat membru care beneficiază de asistență financiară);
• pentru programe simple în caz de perturbări grave ale pieței, pierdere a încrederii consumatorilor sau alte probleme specifice: 85 % (sau 90 % dacă beneficiarul este stabilit într-un stat membru care beneficiază de asistență financiară).

Bugetul total alocat programului este de 87 mil. Euro, iar distribuția fondurilor pentru programele pieței interne sunt distribuite pe următoarele categorii de tematici:

1. AGRIP-SIMPLE-2024- PI-SC UE (7 mil. Euro) – promovarea sistemelor de calitate ale Uniunii Europene, inclusiv DOP, IGP, STG și mențiuni de calitate facultative, pentru a crește nivelul de recunoaștere și a spori competitivitatea și consumul produselor înregistrate în aceste sisteme.
2. AGRIP-SIMPLE-2024-PI-ECOLOGICĂ (14 mil. Euro) – promovarea sistemului de calitate al Uniunii Europene în ceea ce privește producția ecologică, pentru a crește nivelul de conștientizare și recunoaștere a acestuia și a încuraja consumul și competitivitatea produselor ecologice.
3. AGRIP-SIMPLE2024-PI-SUSTENABILĂ (6 mil. Euro) – promovarea agriculturii durabile și a bunăstării animalelor în Uniunea Europeană, pentru a crește gradul de conștientizare și a încuraja consumul și competitivitatea produselor obținute prin metode durabile.
4. AGRIP-SIMPLE2024-PI-FRUCTE ȘI LEGUME PROASPETE (9,1 mil. Euro) – proiecte de promovare pentru creșterea consumului de fructe și legume proaspete pe piața internă în contextul unor practici alimentare echilibrate și sănătoase.
5. AGRIP-SIMPLE-2024-PI-CARACTERISTICI (5 mil. Euro) – proiecte de promovare pentru evidențierea caracteristicilor specifice ale metodelor agricole și ale produselor agroalimentare din Uniunea Europeană, pentru a crește conștientizarea și competitivitatea acestor produse.

Bugetul alocat pentru proiectele din cadrul programelor simple destinate țărilor terțe (Asia, America și altele) este de 41,1 mil. Euro.

Beneficiari eligibili:

• persoane juridice (organisme publice sau private);
• cu sediul într-un stat membru al UE;
• organizații profesionale sau interprofesionale stabilite într-un stat membru și reprezentativ pentru sectorul în cauză;
• organizații de producători sau asociații de organizații de producători;
• organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole.

Un program de promovare poate include următoarele tipuri de produse:

• cele enumerate în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (cu excepția tutunului),
• produse prelucrate (cum ar fi berea, ciocolata, pâinea, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți, băuturi din extracte vegetale, paste făinoase etc.),
• băuturile alcoolice cu indicație geografică protejată,
• vinurile cu denumire de origine sau indicație geografică protejată,
• produsele pescărești asociate cu alte produse.

Activități eligibile:

• Gestionarea proiectului
• Relații publice (activități de relații cu publicul, evenimente de presă)
• Site, mijloace de comunicare socială (creare, actualizare, întreținere site; mijloace de comunicare socială – creare conturi, postări periodice; crearea de aplicații mobile, platforme de e-learning, seminare online etc.)
• Publicitate (tipărituri, TV, radio, online, în aer liber, cinema)
• Instrumente de comunicare (publicații, mape pentru presă, produse promoționale, videoclipuri promoționale)
• Evenimente (standuri la târguri comerciale, seminare, ateliere, reuniuni B2B, cursuri de formare pentru comerț/bucătari, activități în școli, săptămâni în restaurante, ponsorizare de evenimente, vizite de studiu în Europa)
• Promovare la punctele de desfacere (zile de degustare, promovare în publicații ale comercianților cu amănuntul, publicitate la punctele de desfacere)

Principii de selecție:

1. Relevanța (25 puncte)
2. Calitatea (50 puncte)
3. Impactul (25 puncte)

Pragul global minim de calitate pentru acest program este de 60 puncte, iar proiectele trebuie să aibă o durată minimă de 12 luni și o durată maximă de 36 de luni.

Depunerea cererii de finanțare se realizează online, iar perioada de depuneri a propunerilor de proiecte: 18 .01.2024 – 14.05.2024 (ora 17:00 CET Bruxelles)

6 februarie 2024 –Clubul Fermierilor Români, în calitate de organizație care monitorizează cu atenție demersurile care au impact asupra agenților economici din sectorul agricol, am adus la cunoștință către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale o propunere de actualizare a legislației interne, pe baza celor semnalate de către fermierii membri. Astfel, am transmis rugămintea analizării posibilității de a modifica legislația aflată în vigoare la acest moment, respectiv Ordinul MADR nr. 966/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind atestarea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a persoanelor fizice şi juridice care îşi manifestă intenţia de a efectua studii privind calitatea solului.

Nevoia de modificare și actualizare a Ordinului MADR 966/2016 devine evidentă în lumina Politicii Agricole Comune (PAC) atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în contextul angajamentului asumat de România în cadrul Planului Național Strategic PAC 2023-2017 prin stabilirea obiectivelor specifice în concordanță cu analiza SWOT realizată din care reies următoarele aspecte:

• Nevoia de adaptare a serviciilor de consultanță, din punct de vedere cantitativ și calitativ, la nevoile fermierilor – care sunt obstrucționate în prezent de OG 966/2016;
• Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor naturale, având ca temei juridic Directiva 91/676 CEE a Consiliului privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole – dar, de asemenea, OG 966/2016 nu prevede în metodologia de analiză a solului măsurarea nitraților;
• Favorizarea schimbului de cunoștințe și diseminarea informațiilor cu efect direct asupra evoluției unităților de formare și consilierii în domeniul agrochimiei.

În cadrul art. 2 al acestui act normativ se menționează faptul că „Executarea studiilor prevăzute la art. 1 se realizează conform Metodologiei elaborării studiilor pedologice, vol. I, II, III, ediţia 1986, şi Instrucţiunilor privind executarea studiilor agrochimice, ediţia 1981, elaborate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti”.

Astfel, unul dintre principalele aspecte de analizat al acestui ordin este reprezentat de introducerea posibilității de elaborare a studiilor agrochimice conform metodologiei din anii 1986 și a instrucțiunilor din 1981 elaborate de către ICPA București. Semnalăm acest lucru deoarece metoda propusă în acest act normativ, respectiv „Indicele de azot”, dezvoltată de Hera și Borlan în anul 1965, care nu furnizează informații relevante, deoarece nu măsoară nivelul ionilor de nitrat (NO₃), nu evaluează concentrația ionilor de amoniu (NH₄) și nu contribuie la elaborarea corectă a tehnologiilor de fertilizare deoarece această metodologie de analiză a solului nu mai este de actualitate în raport cu cerințele și progresele tehnologice din prezent.

În prezent, state emergente similare României, realizează analiza solului prin tehnologii performante, capabile să măsoare nivelul nitraților din sol la o precizie de 0,01 ppm (părți pe milion). Cu toate acestea, forma actuală a Ordinului 966/2016 limitează măsurarea azotului și a altor substanțe din sol, care pot conduce la un consum inadecvat de îngrășăminte în cadrul fermelor mijlocii și mari, generând astfel costuri ridicate și ineficiențe în procesul de producție. Antreprenorii care administrează ferme de dimeniuni mici, din lipsa unor astfel de analize realizate în conformitate cu legislația actuală nu utilizează îngrășăminte, iar terenurile aflate în folosință devin neproductive, riscând pierderea obiectului de activitate. 

Subliniem astfel, necesitatea actualizării metodologiei de analiză a calității solului și alinierea la performanțele tehnologice la nivel european care va aduce beneficii imediate pentru fermierii români prin determinarea cu exactitate a dozei corecte de azot necesară în sol, atât toamna, cât și în perioada primăverii, prin măsurarea nivelului de azot din sol.

Având în vedere cele enunțate anterior, am rugat analiza propunerii de modificare a Ordonanței de Urgență 966/2016 conform următoarelor sugestii:

• Modificarea și completarea art. 2 astfel încât, procedura de elaborare a studiilor agrochimice și pedologice să poată include și utilizarea actualelor metodologii performante, cu condiția respectării manualelor tehnice elaborate de firma producătoare care a dezvoltat respectiva metodologie, verificarea fiind efectuată de către direcțiile județene agricole în laboratorul care solicită acreditarea.
• Eliminarea mențiunii privind participarea membrilor oficiali ai direcțiilor județene de analiză a solului din comisia de verificare de la art. 15 (4) pentru a reflecta faptul că verificarea laboratoarelor private poate fi efectuată de către direcțiile agricole județene, fără ca reprezentanții OSPA să fie implicați în această comisie, având în vedere aspectele de confidențialitate și protejarea informațiilor comerciale sensibile.

De asemenea, susținem sprijinirea fermierilor români prin măsuri care să contribuie la diseminarea informațiilor și încurajarea acestora în efectuarea analizelor de sol anual și promovarea concurenței între agenții economici din acest domeniu, în vederea protejării mediului prin creșterea producției agricole și eficientizarea economică. Totodată, subliniem importanța stimulării organizațiilor care realizează performanță în domeniul cercetării agrochimice, astfel încât fermierii români să poată beneficia de aplicarea celor mai noi tehnologii în contextul diminuării consumului de substanțe chimice la nivelul suprafețelor agricole deținute.

În final, reiterăm importanța implementării acestor noi metodologii provenite din diverse surse internaționale, în contextul ajustării Ordinului 966/2016 pentru a ne asigura că rămânem aliniați cu practicile europene de gestionare sustenabilă a resurselor naturale, menținând astfel standardele internaționale prin respectarea preocupărilor de mediu din agricultură.

Competențe în tehnologii avansate pentru IMM-uri este un proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta C7 Transformarea digitală, aferent investiției I19 – Scheme dedicate perfecționării/recalificării angajaților din firme, în valoare de 36 de milioane de euro. 

Beneficiar: Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR)

Grup țintă: Angajați cu contract individual de muncă (cu normă întreagă sau cu timp parțial) ce provin din orice IMM (entitate definită potrivit Legii nr. 346/2004) care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul juridic, de modul de finanțare sau de existența unui scop lucrativ al acesteia.

Valoarea maximă a finanțării: maxim 17.000 euro/ IMM.

Solicitanții eligibili sunt IMM- urile înregistrate potrivit Legii societăților nr. 31/1990:

• Nu înregistrează obligații bugetare nete;
• Nu se află în una din situaţiile incompatibile cu acordarea finanţării din fonduri publice;
• Nu a mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii 5 ani, sau nu derulează proiecte finanţate în prezent;
• Nu intră în categoria de „întreprindere aflată în dificultate”;
• Nu se află în stare de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare etc;
• Reprezentantul legal nu este subiectul unui conflict de interese;
• Reprezentantul legal nu este vinovat de inducerea gravă în eroare prin furnizarea de informații incorecte în cursul participării la apelul de proiecte derulat de subadministrator;
• La momentul acordării ajutorului se încadrează în una dintre următoarele categorii de întreprinderi: microîntreprindere, întreprindere mică, întreprindere mijlocie.

Proiectul va sprijini transformarea digitală a minim 2.000 de întreprinderi mici și mijlocii prin consolidarea competențelor digitale ale angajaților și specializarea forței de muncă în domenii tehnologice avansate, inclusiv a competențelor necesare în utilizarea tehnologiilor specifice agriculturii de precizie.

Ghidul Solicitantului prevede că angajații IMM-urilor vor putea beneficia gratuit de module de formare/perfecționare pentru îmbunătățirea competențelor, cu aplicabilitate în tehnologiile avansate precum cele specifice agriculturii de precizie:

1. Internet of Things;
2. Big Data;
3. Cloud technologies;
4. Învățarea automată – Machine Learning;
5. Inteligența artificială;
6. Automatizarea proceselor robotice – RPA;
7. Blockchain;
8. Cyber-Physical Systems;
9. Additive manufacturing.

Totodată, ADR a dezvoltat o platformă pentru realizarea acestor cursuri, care are următoarele funcționalități: 

1. e-learning, inclusiv modulul de testare;
2. modul de depunere solicitări de sprijin din partea IMM-urilor;
3. programe de formare în concordanță cu domeniile menționate etc.

Partenerii proiectului care furnizează programe de formare pentru grupul țintă vizat au obținut un punctaj de peste 70 puncte în urma etapei de selecție:

1. EQUATORIAL GAMING S.A.
2. UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA
3. CONSILIUL NAȚIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ȘI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
4. ASCENDIA     
5. ASCENDIS CONSULTING SRL
6. MERLIN BUSINESS CONSULTING SRL
7. BOCASOFT SRL
8. CIT-IRECSON –CENTRUL DE INFORMARE TEHNOLOGICA SRL

Solicitările de sprijin pentru acest proiect se vor de pune de către IMM-urileinteresate de dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților în platforma disponibilă la următorul link: https://proiecte.pnrr.gov.ro, în urma creării unui cont.

26 ianuarie 2024 – Clubul Fermierilor Români și Patronatul Comercianților și Transportatorilor de Animale înaintează către autorități o adresă privind identificarea soluțiilor concrete la problemele întâmpinate de fermierii români în contextul crizelor multiple și al schimbărilor din legislația europeană.

Informăm în legătură cu o problemă importantă cu care se confruntă fermierii care își desfășoară activitatea în domeniul creșterii și exportului de animale vii din România, în particular legat de aplicarea unor reglementări europene intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024, care afectează fluxurile de lucru și transportul rutier al animalelor vii până la punctul de încărcare din portul Midia.

Subliniem că Regulamentul european privind bunăstarea animalelor în timpul transportului animalelor vii este în discuție la Consiliul și Parlamentul European în vederea adoptării, fapt care ar urma să rezolve problema pe care o semnalăm în continuare.

Semnalăm o serie de neconcordanțe  în  punerea în practică a prevederilor Reg. CE 372/2023 privind cerințele minime aplicabile punctelor de ieșire în cazul controalelor efectuate asupra navelor și prevederile menționate de protocolul care stipulează condițiile sanitar-veterinare solicitate în Certificatul Veterinar de Sănătate care însoțește animalele vii din România către statul Israel.

Conform art. 11, autoritățile competente au obligația să se asigure că, în cazul transportului rutier al animalelor de la locul de plecare la porturile maritime este de lungă durată (mai mare de opt ore) sunt disponibile puncte de control autorizate la punctele de ieșire din porturile maritime, respectiv la o distanță ce poate fi parcursă pe șosea în două ore de la punctul de ieșire în cauză.

Reg. 372/2023 care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024, prevede obligativitatea pentru Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) de a asigura existența punctelor de control autorizate din teritoriu, respectiv în punctul de ieșire sau la o distanță ce poate fi parcursă pe șosea în două ore de la punctul de ieșire.Astfel, fermierii din zonele la care distanța rutieră până la port este mai mare de opt ore, nu au la dispoziție puncte de control care să le permită desfășurarea activității comerciale în condiții optime.

În același timp, ANSVSA condiționează îmbarcarea animalelor vii în portul Midia de existența documentelor care atestă staționarea animalelor la punctele de control menționate în Reg. 372/2023. Acest fapt are o influență negativă asupra capacității fermierilor de a respecta înțelegerile comerciale asumate cu partenerii de afaceri externi, respectiv încărcarea în portul de îmbarcare a animalelor vii, punct de ieșire din spațiul Uniunii Europene. Mai mult, aspectul identificat în acest caz are impact asupra oricărui fermier din spațiul european, care desfășoară astfel de activități de comerț.

În ceea ce privește, protocoalele semnate de ANSVSA și Autoritatea Veterinară din statul Israel privind emiterea Certificatului Veterinar de Sănătate care însoțește vițeii de sex masculin și feminin pentru îngrășare din România către Israel, prevede la Cap. D (art. 4 (4.2.4)) pentru protecția din timpul transportului la locul expedierii că: „vehiculele nu au efectuat opriri pe traseu până la portul de îmbarcare”. Astfel, animalele transportate pentru export riscă să fie refuzate la îmbarcare.

În perioada imediat următoare, respectiv 2 și 4 februarie 2024 urmează să fie realizate două transporturi navale cu destinația Israel. Ambele transporturi sunt realizate cu bovine care provin de la o distanță rutieră mai mare de opt ore și intră sub incidența celor menționate mai sus (inexistența punctelor de control, dar și încălcarea condițiilor prevăzute la art.4 ( 4.2.4) din protocolul autorităților sanitar-veterinare menționate anterior.

Patronatul Comercianților și Tranportatorilor de Animale a realizat nenumărate demersuri pentru  identificarea unor soluții la nivelul ANSVSA, din subordinea Secretariatului General al Guvernului, însă fără succes. Având în vedere cele menționate anterior, vă rugăm respectuos să aveți în vedere problemele întâmpinate de către fermierii români care își desfășoară activitatea în sectorul zootehnic privind identificarea și implementarea unor soluții pe termen lung a problemelor semnalate.

Situația identificată și pe care am supus-o spre rezolvare are impact major asupra angajamentelor comerciale asumate de catre fermierii români, dar nu numai, ci și pentru toți fermierii din spațiul european care ar utiliza ca punct de ieșire portul Midia. De asemenea, menționăm că există țari vecine, cu ieșire la mare (de exemplu Slovenia), care deja au infrastructura pusă la punct pentru respectarea prevederilor Regulamentului.

Clubul Fermierilor Români reprezentant constant al antreprenorilor din sectorul agricol a transmis rugămintea identificării unor soluții imediate care să nu impacteze negativ activitatea comercială a fermierilor, care oricum se află în această perioadă într-o situație mai mult decât delicată , în privința dificultăților financiare pe care le traversează.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că perioada de depuneri a cererilor de acordare a ajutorului de stat pentru producătorii agricoli din sectorul vegetal este în intervalul 29 ianuarie – 8 martie 2024 inclusiv.

Cererile se vor depune la Centrele locale/județene ale APIA, respectiv Centrul APIA din Municipiul București, pe a căror/cărui rază teritorială a fost depusă cererea de plată aferentă anului 2023.

Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafaţă și reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro.

Beneficiarii pot solicita grantul care se acordă dacă îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate, în mod cumulativ:

1. au depus o cerere de plată în anul 2023, pentru o suprafaţa determinată de minimum 1 ha, pentru una sau mai multe dintre culturile grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovâz de toamnă, rapiță de toamnă, până la termenul limită de depunere din anul 2023;
2. nu sunt în dificultate, respectiv în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidenţelor Oficiului Naţional al RegistruluiComerţului.

Grantul se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023, pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă.

Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăşi echivalentul în lei a 280.000 euro.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2024, iar solicitanții trebuie să se asigure că este activ contul bancar comunicat la APIA până la această dată.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a lansat în dezbatere publică OUG privind Schema de Ajutor de Stat pentru sprijinirea întreprinderilor din sectorul vegetal, ca urmare a conflictului de la granița țării și vizează compensarea parțială a creșterii costurilor de producție, de recoltare, de transport și depozitare a producției agricole primare obținută la culturile înființate în toamna anului 2022 și recoltate în anul2023.

Valoarea maximă a sprijinului acordat este de maxim 280.000 euro/întreprindere beneficiară.

Forma de sprijin: grant direct – plată compensatorie pe suprafață în valoare echivalentă în lei a 100 euro/ha.

Bugetul total alocat prezentei scheme de ajutor de stat este în valoare totală de 243.239,956 mii euro.

Beneficiarii ajutorului de stat sunt întreprinderile care au activitate de producție primară de produse agricole vegetale, respectiv producătorii agricoli înregistrați în Registrul agricol și în Registrul unic de identificare care utilizează suprafețe de teren arabil, individual sau în forme de asociere:

• Producători agricoli PF, PFA, II și IF
• Producători agricoli persoane juridice;
• Organismele/organizațiile de testare a soiurilor;
• Universitățile, institutele și stațiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare.

Condiții de eligibilitate:

• Beneficiarii au depus o cerere de plată în anul 2023  până la termenul limită pentru o suprafață de minim 1 ha pentru una sau mai multe culturi;
• Beneficiarii nu sunt în dificultate, respectiv în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului;
• Producătorii agricoli care figurează în sistemul IACS „caz închis” urmare a imposibilității APIA de a efectua plata ca urmare a erorilor de cont bancar pentru cererea 2023.

Cererea de acordare a grantului și documentele aferente se depun în termen de maximum 30 zile lucrătoare, începând cu a 5-a zi lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

Plata sumelor reprezentând ajutorul de stat se va efectua până la data de 30 iunie 2024 inclusiv.

*În cazul în care aveți propuneri sau sugestii de modificare, vă încurajăm să le transmiteți până pe 27 ianuarie la adresa de e-mail bogdan.chiripuci@cfro.ro

Clubul Fermierilor Români, reprezentant al intereselor antreprenorilor agricoli și susținător constant al dialogului constructiv cu instituția pe care o coordonați, urmărește să contribuie constant la asigurarea unei gestionări eficiente a măsurilor de sprijin. Astfel, apreciem în mod deosebit, implicarea și urgentarea adoptării măsurii de sprijin prin Schema de ajutor de stat privind Creditul Fermierului pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a publicat-o în dezbatere publică la începutul acestui an.

În acest sens, urmare a analizei textului actului normativ și a discuțiilor avute cu membrii fermieri ai organizației noastre, vă rugăm să analizați următoarele propuneri de amendamente  aplicabile acestei măsuri de sprijin, pe care le considerăm a fi de mare importanță în contextul crizelor pe care sectorul agricol le traveresează în aceste momente:

1. Includerea în cadrul beneficiarilor eligibili a codurilor CAEN reprezentative pentru obiectul de activitate al grupurilor de producători și cooperativelor agricole, deoarece codurile CAEN enumerate la Art. 3 (a) nu cuprind și obiectul de activitate al acestor categorii de persoane juridice, riscând să nu fie eligibile pentru accesarea acestei schemei de ajutor de stat.
2. Eliminarea sau creșterea valorii limitei de 280.000 EURO/beneficiar deoarece majoritatea solicitanților care activează în sectorul zootehnic au atins o mare parte din această limită prin intermediul Schemei de ajutor de stat acordate pentru lapte, în scopul compensării pierderilor de venit al fermierilor cauzate de confilictul de la graniță. Sau oferirea unor condiții diferite pentru fermierii din sectorul zootehnic/mixt.
3. La art. 5 (1) propunem extinderea condițiilor de eligibilitate și pentru solicitanții care înregistrează pierderi pentru ca această măsură de sprijin să reprezinte un ajutor de stat pentru toate categoriile de beneficiari care contribuie la asigurarea securității alimentare prin sprijinul tuturor fermierilor afectați de acest conflict.
4. Referitor la art. 5 (f), vă rugăm să analizați propunerea de acordare a acestui sprijin și categoriilor de solicitanți încadrați în baza de creditare a fermierilor cu risc bancar A, B și C (în baza de date a Centralei Riscului de Credit), deoarece în situația în care aceștia au întârziat achitarea ratelor ca urmare a vulnerabilității asupra veniturilor fermierilor creată de diverși factori externi ai agriculturii, să poată accesa acest instrument financiar atât de așteptat. De asemenea, solicităm aceeași propunere și în cazul lit. g) al aceluiași articol pentru a încadra și solicitanții care au incidente majore cu bilete la ordin și înterdicție de a emite cecuri, cu extinderea termenului pentru ultimele 12 luni.
5. Solicităm clarificarea aspectelor referitoare la situația în care instituțiile bancare sunt    obligate să adauge la ROBOR o marjă de 1,95%, conform prevederilor OUG sau au opțiunea de a stabili propria dobândă. De asemenea, vă rugăm să explicați dacă prin accesarea Creditului Fermierului se va putea obține o valoare a sprijinului financiar aferentă diferenței dintre veniturile acordate la nivel de suprafață și/sau capete de animale în cazul în care această valoare atinge pragul de 280.000 EURO. Menționăm că această schemă de Ajutor de Stat nu trebuie să limiteze accesul beneficiarilor la obținerea unor noi credite, scopul acesteia fiind chiar susținerea categoriilor de beneficiari aflați într-o situație dificilă dpdv. financiar în contextul războiului de la graniță.

Propunerile de amendamente formulate în scopul modificării Schemei de ajutor de stat Creditul Fermierului, considerăm că vor contribui la diminuarea efectelor crizei financiare asupra fermierilor români prin oferirea unui acces mai facil la lichidități, astfel încât aceștia să-și poată redobândi competitivitea afacerilor administrate la nivel național.

Clubul Fermierilor Români și Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare apreciază deschiderea pe care o aveți pentru susținerea unor instrumente de sprijin menite să ofere gestionarea optimă a unor riscuri în agricultură, prin oferirea atât a unei consultanțe adecvate fermierilor, cât și prin asistența în alegerea pachetului personalizat de asigurări agricole. Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare reprezintă principala organizație care a susținut implementarea cu succes a sM 17.1, oferind constant propuneri de îmbunătățire a procesului operațional administrat de AFIR.

Submăsura 17.1 încurajează accesarea de către fermieri a schemelor de asigurare privată, în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor care le pot afecta producția agricolă. Astfel, în anul 2023, sesiunea de depunere a cererilor de finanțare aferente sM 17.1 privind polițele de asigurare – culturi agricole din anul agricol 2022-2023 a fost lansată cu o întârziere de aprox. 2-3 luni, față de anii anteriori (deschidere sesiune 02.10.2023 – la această dată, majoritatea culturilor au fost deja recoltate, demers care a coincis cu închiderea valabilității contractelor de asigurare).            

În urma analizării de către personalul AFIR a cererilor de finanțare depuse privind încasarea a 70% din prima eligibilă aferentă asigurării suprafețelor cultivate, un număr foarte mare de fermieri au fost notificați din cauza faptului ca suprafețele asigurate printr-un contract de asigurare nu corespund cu suprafețele cultivate și înregistrate în sistemul IACS al APIA, constatându-se faptul că suprafața asigurată este mai mică decât suprafața din IACS (suprafața asigurată în minus vs. suprafața din IACS este de max. 0,15%), chiar dacă suprafețele asigurate au fost regularizate prin acte adiționale emise ulterior polițelor de asigurare (în perioada de valabilitate a acestora) pentru a fi conforme cu suprafețele cultivate și înregistrate efectiv în sistemul IPA al APIA (Cererea Unică de Plată APIA 2023/ Proiect APIA 2024). Solicitarea noastră face referire la beneficiarii care au asigurat întreaga suprafață cultivată cu aceeași tip de cultură/specie, conform condițiilor de eligibilitate pentru obținerea sprijinului financiar nerambursabil aferent primei de asigurare din cadrul unui contract.

Astfel, pe baza celor enunțate, vă trasnmitem rugămintea analizării oportunității de a emite o derogare de la condițiile stipulate în Ghidul Solicitantului sM 17.1, având în vedere următoarele aspecte:

1. În anul 2023, APIA, pe langa controalele clasice de verificare a supafețelor cultivate, a recurs și la controale prin monitorizare, operațiune care s-a finalizat până în luna decembrie. Eventualele diferențe de suprafață cultivată/cultură constatate prin aceste controale față de declarația fermierului se operează ințial în IACS (Sistem Integrat de Administrare si Control), aplicație la care fermierul nu are access, astfel rezultând diferențe de suprafață cultivată și înregistrată în IACS vs. IPA, întrucât operarea diferențelor constatate și actualizarea declarației de suprafață în IPA s-a realizat cu o întârziere destul de însemnată.
2. Ferrmierii încheie o poliță de asigurare culturi agricole și eventual, dacă se impune, solicită regularizarea suprafațelor asigurate inițial, doar în baza informațiilor din IPA (declarație de suprafață, formulare M, S etc.) – aplicație la care aceștia au acces. În urma controalelor efectuate de către APIA, în cele mai multe cazuri, fermierii află cu întârziere de eventualele modificări de suprafață cultivată sau controalele sunt efectuate de APIA când culturile nu mai există în teren, moment în care nici contractele de asigurare nu mai sunt valabile (fie nu mai există obiectul asigurat, fie contractul de asigurare și-a încheiat valabilitatea). Din acest moment, nu se mai pot aduce niciun fel de modificări de suprafață prin intermediul unui act adițional pentru că suprafața asigurată/cultura să fie aceeași cu suprafața rezultată/constatată în urma controalelor efectuate. Niciun asigurator din România nu mai emite vreun act adițional ulterior încheierii valabilității unei polițe de asigurare culturi agricole/nu mai există obiectul asigurat inițial.
3. Eventualele modificări de suprafață cultivată/cultură constatate în urma controalelor efectuate de către APIA nu prezintă modificări a suprafeței totale exploatată de către fermier, ci punctual, în interiorul suprafeței totale exploatate, unde apar diferențe de suprafață în minus/plus la cultura asigurată și invers. De regulă, fermierii își încheie o poliță de asigurare culturi agricole la nivelul întregii exploatații (excepție făcând acele culturi care, fie nu pot fi preluate în asigurare de către o firmă de asigurari, fie nu se justifică încheierea unei polițe de asigurare (de ex. pășuni, fânețe). Prin urmare, rezultă faptul că fermierul este de buna credință, nu a încercat în niciun mod de a induce în eroare firma de asigurări/AFIR, multiplele modificări de suprafață, unele procesate cu întârziere de către reprezentanții APIA, nefiindu-i în acest caz imputabile fermierului.