Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică HG 1174/2014 cu modificările și completările ulterioare care conține dispoziții aplicabile pentru determinarea nivelul subvenției la motorină care se plătește aferent anului 2024, cât și stabilirea sumei alocate pentru plata în anul 2024 a ajutorului de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Noile completări aduse HG 1174/2014 privind Schema de Ajutor de Stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2024 se referă la:

• Stabilirea ratei accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, care este de 104,47 le/1000 litri.
• În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024 inclusiv, diferența dintre acciza standard și rata accizei reduse este în cuantum unitar de 1,746 lei/litru și se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.
• În perioada 1 iulie – 31 decembrie 2024 inclusiv, diferența dintre acciza standard și rata accizei reduse este în cuantum unitar de 2,079 lei/litru și se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.
• Alocarea sumei pentru plata ajutorului de stat în valoare de 270.000 mii lei, care se acordă prin bugetul MADR.

Costurile ridicate de producție în sectorul agricol din România, în contextul actual al provocărilor multiple și al situației politice și de conflict la granița de est, împreună cu creșterea prețului petrolului pe burse, plasează fermierii într-o situație vulnerabilă pe piață.

În aceste condiții, devine esențială menținerea aplicării schemei de ajutor de stat, care vizează reducerea costurilor de producție prin scăderea accizei la motorina folosită în lucrările agricole și rambursarea sumelor corespunzătoare către fermieri.

*În cazul în care aveți propuneri sau sugestii de modificare, vă încurajăm să le transmiteți până pe 27 ianuarie la adresa de e-mail bogdan.chiripuci@cfro.ro

Clubul Fermierilor Români a transmis o scrisoare către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în care menționeaza propriile direcții privind viziunea, analiza și propunerile de digitalizare din sectorul agricol.

Aceste direcții se fundamentează pe dorința de a contribui în mod semnificativ și pentru susținerea competitivității și performanței sectorului agricol românesc prin programe de dezvoltare a antreprenoriatului și valorificarea inovației și a digitalizării.

Principalele direcții pe care le propunem discuției în cadrul întalnirii de lucru cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării sunt următoarele:

• Program de digitalizare a IMM-urilor din agricultură – un program dedicat fermelor care să asigure nu doar creșterea eficienței operaționale în agricultură, ci și consolidarea capacității de adaptare a fermelor în fața schimbărilor rapide din domeniul agricol (achiziții tehnologii digitale, sisteme informatice, stații multi-funcționale senzori, statii meteo etc.), cu condiții similare apelului anterior în care sectorul agricol a fost exclus; Programul de digitalizare a IMM-urilor din agricultură are ca scop crearea unei infrastructuri tehnologice robuste, care să sprijine durabilitatea și competitivitatea sectorului agricol într-o eră digitală în continuă evoluție.
• Program de sprijinire a transformării digitale a agriculturii românești – dedicat formării și integrării de Specialiști Informatică Agricolă în ferme – punctul critic pentru inițierea și succesul digitalizării fermelor în procedură accelerată. Digitalizarea în agricultură poate contribui semnificativ la reducerea impactului negativ asupra mediului și la gestionarea durabilă a resurselor. Prin utilizarea tehnologiilor digitale, specialiștii în informatică agricolă pot dezvolta soluții care să optimizeze utilizarea apei, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să sprijine practicile agricole durabile.
• Program național de dezvoltare și operaționalizare a infrastructurii naționale integrate pentru agricultura digitală din România – rețea națională integrată de stații mulți-senzori pentru agricultură, stații meteo, sistem informatic dedicat etc.; Obiectivul principal al acestui program este să creeze o rețea națională integrată, susținută de stații mulți-senzori pentru agricultură, stații meteo avansate și un sistem informatic dedicat, cu scopul de a revoluționa și eficientiza întregul lanț de producție agricolă.

Infrastructura propusă va consta într-un sistem de stații mulți-senzori strategic distribuite în întreaga țară. Aceste stații vor colecta date esențiale referitoare la calitatea solului, umiditate, temperatură, precum și alte parametri agricoli relevanți. Integrarea acestor informații într-un sistem informatic dedicat va permite fermierilor și altor actori din domeniul agricol să beneficieze de date precise și în timp real pentru a lua decizii informate în gestionarea culturilor și a altor activități agricole.

Stațiile meteo incluse în această infrastructură vor furniza informații meteorologice exacte, contribuind astfel la anticiparea și gestionarea mai eficientă a riscurilor asociate schimbărilor climatice. Această capacitate de monitorizare avansată va ajuta fermierii să adapteze practicile agricole în funcție de condițiile meteorologice în schimbare, contribuind astfel la sporirea rezilienței sectorului agricol în fața provocărilor climatice.

Un alt beneficiu major al acestui program este asigurarea securității alimentare și a trasabilității agroalimentare. Prin utilizarea tehnologiilor digitale, infrastructura integrată va permite monitorizarea detaliată a întregului lanț alimentar, de la producție până la consum. Aceasta va facilita urmărirea precisă a originii produselor agricole, îmbunătățind transparența și încrederea consumatorilor în siguranța alimentară.

Programul național de dezvoltare și operaționalizare a infrastructurii naționale integrate pentru agricultura digitală din România nu numai că va eficientiza agricultura, dar va juca și un rol vital în asigurarea securității alimentare și implementarea unor practici agricole sustenabile în fața schimbărilor climatice. Este o inițiativă menită să transforme sectorul agricol într-unul modern, rezilient și orientat către viitor.

• Promovarea Ghidului digitalizării în agricultură și actualizarea permanentă a documentului– sistemul educațional, în rândul antreprenorilor (proiect Clubul Fermierilor Români)
• Parteneriat strategic  privind: Programul  de digitalizare a IMM-urilor din agricultură, Programul de sprijinire a transformării digitale a agriculturii românești, Programul național de dezvoltare și operaționalizare a infrastructurii naționale integrate pentru agricultura digitală din România, Antreprenoriatul și contribuția transformării digitale a fermelor la gestiunea impactului schimbărilor sclimatice în agricultură – între Club – Ministerul Inovației, Cercetării și Digitalizării – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării rurale – Banca Mondială.
• Campanie națională de informare-formare în licee agricole a agriculturii digitale (Agricultura 4.0)

București, 15 ianuarie 2024 – Clubul Fermierilor Români apreciază comunicarea și dialogul deschis propus în ultima perioadă de către Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale atât protestatarilor, fermieri din toate regiunile țării care se confruntă cu diferite situații vitale în continuarea activității economice, cât și asociațiilor profesionale, care și-au consolidat încă o dată puterea de reprezentare în sectorul agricol. Aceștia au propus decidenților politici mai multe propuneri de redresare a situației nefavorabile pe care o traversează astăzi afacerile agricole românești.

Planul de acțiuni propus de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale reprezintă o direcție strategică pe termen scurt de redobândire a competitivității fermelor românești într-un context regional foarte delicat, în care cumulul de factori externi agriculturii au condus la falimentul și insolvența multor agenți economici din domeniu.

Clubul a fost și rămâne solidar cu acțiunile realizate în ultima perioadă de către fermierii români, sub presiunea impactului acestei crize care a condus la realizarea unui protest de amploare la nivel național. Acum este momentul în care negocierile au ajuns la un consens, s-a oferit un plan asumat politic care urmează să se concretizeze și să se pună în aplicare conform calendarului agreat de părți. Așteptăm și urmărim implementarea acestui plan de acțiuni care vizează salvarea fermelor românești.

S-au desfășurat multiple discuții în ultima perioadă, în dialogul deschis cu reprezentanții sectorului public, în contextul acestor proteste și nu numai, în scopul identificării și stabilirii unor măsuri pe care ministerul le poate adopta, modul în care celelalte ministere de resort pot contribui la sprijinirea antreprenorilor din sectorul agricol, precum și cadrul prin care regulamentele europene pot accepta transpunerea propunerilor venite din partea fermierilor români.

Măsurile propuse și acceptate de către mediul asociativ urmează să fie implementate la termenele stabilite în cadrul întâlnirii de astăzi, 15 ianuarie 2024, pe baza unui calendar clar definit. De asemenea, Clubul a susținut astăzi o serie de propuneri privind redresarea afacerilor din sectorul agricol pe termen scurt și mediu, o parte dintre acestea regăsindu-se pe lista menționată anterior, altele urmând să fie analizate într-un parteneriat cu diferite ministere de resort.

Lista propunerilor de redresare a sectorului agricol transmise la începutul negocierilor de Clubul Fermierilor Români pe termen scurt și mediu sunt următoarele:

1. Oferirea diferitelor avantaje fiscale dedicate sectorului agricol: suspendarea ratelor aferente afacerilor agricole afectate de secetă, abrogarea OUG 115/2023, art 84, alineatul 7 (solicităm menținerea deducerii de 40% din venitul aferent arendei, modificarea la 20% implicând costuri suplimentare pentru fermieri într-o perioadă dificilă).
2. Acordarea subvențiilor APIA aferente anului 2023 până la finalul lunii februarie 2024, inclusiv pentru fermierii aflați în eșantionul de control clasic și prin teledetecție, precum și accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).
3. Compensarea pierderilor fermierilor afectați de perturbarea majoră a pieței cerealelor, determinată de importul cerealelor ieftine din Ucraina, care nu respectă standardele UE și pot pune în pericol siguranța alimentară, precum și de tranzitul cerealelor și oleaginoaselor ucrainene: minim 60 EURO/tonă comercializată, prin acordarea unui ajutor de stat, conform cadrului de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană, care permite ca statele membre să acorde până la 280.000 Euro/fermă și până la 2,5 milioane EURO/IMM din industria agroalimentară. Evidențiem diferența între prețurile bursiere și cele oferite fermierilor români de traderi în Portul Constanța.
4. Oferirea unor subvenții aferente pierderilor cauzate de volatilitatea prețurilor de comercializare a cerealelor și oleaginoaselor în anul agricol 2023 – 3 EURO/tonă depozitată/lună, pentru perioada septembrie 2023-februarie 2024.
5. Oferirea unor linii de creditare avantajoase antreprenorilor din agricultură, cu garanții guvernamentale care să permită fermierilor continuarea activității pentru anul curent până cel târziu la finalul lunii ianuarie – lansarea operațională a Creditului Agricol și Creditul Fermierului.
6. Continuarea programelor AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST prin creșterea plafoanelor de garantare și a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanție FGCR, precum și extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B și C, demers realizat în colaborare cu BNR și instituțiile bancare.
7. Plata cheltuielilor privind compensarea parțială a costurilor energiei utilizate pentru irigarea suprafețelor agricole în baza contractelor multianuale/sezoniere pentru întreg anul 2023. Bugetarea integrală a plăților parțiale pentru anul 2024 privind asigurarea consumului de energie electrică necesar irigării terenurilor agricole (în prezent: alocări realizate de ANIF în limita fondurilor disponibile).
8. Echivalarea categoriei B cu TR și a categoriei B1 cu TR1, indiferent de masa maximă autorizată a utilajului agricol.
9. Adoptarea unor decizii, la nivel național (caz de forță majoră) și european privind derogarea de la aplicarea Gaec 7 și 8 pentru anul curent, precum și oferirea unui răspuns cert fermierilor români până la finalul lunii ianuarie – doar astfel aceștia își mai pot realiza o prognoză în privința gestionării eficiente a culturilor agricole pentru anul 2024.
10. Sprijinirea fermierilor afectați de secetă pentru pierderile suferite aferente producției și valorificării cerealelor și oleaginoaselor pentru culturile de toamnă 2022, prin acordarea unui ajutor de stat, având la bază cadrul temporar Ucraina în valoare de 100 EURO/ hectar.
11. Asigurarea unei competiții corecte pe piața comună europeană (inclusiv statele aflate într-un proces de aderare la UE) în ceea ce privește importul produselor agroalimentare care prezintă standarde neconforme regulamentelor europene privind agricultura, mediul și sănătatea consumatorilor europeni.
12. Stabilirea unei scheme de microcreditare care să permită accesul facil și rapid a fermierilor români la surse financiare atât de necesare afacerilor agricole de dimensiuni mici și medii, în vederea evitării renunțării la activitatea desfășurată.
13. Protejarea pieței interne prin efectuarea de controale sistematice pentru verificarea regimului vamal și respectarea cerințelor UE. Multe produse ucrainene își schimbă originea în Rep. Moldova și Bulgaria, iar apoi sunt comercializate pe teritoriul României.
14. Revizuirea legislației fiscale în ceea ce privește taxarea companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 mil. EURO, precum și a instituțiilor bancare. Solicităm identificarea unei soluții optime prin care sectorul agroalimentar să fie exceptat, deoarece în mod firesc procentul de 1% dedus din cifra de afaceri a firmelor mari și procentul de 2% din cifra de afaceri a instituțiilor bancare, se extrag din prețul mărfurilor. Ulterior, în etapa procesării materiei prime și a comercializării produselor finite în zona de retail, acești 3% se regăsesc în prețul de raft, pe care consumatorul îl plătește. Practic, fermierul va plăti cei 3% , iar consumatorul final același procent, tot 3%.
15. Asumarea de către Guvernul României a proiectului strategic privind extinderea capacității și adaptarea proceselor logistice aferente Portului Constanța pentru asigurarea accesului cu prioritate a mărfurilor din România la export (având ca țintă reducerea timpului de așteptare în vamă la maxim 3 ore).
16. Bugetarea și implementarea ajutorului de stat aferent Legii nr. 170/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru producătorii agricoli de legume-fructe şi cartofi, precum și propunerea Clubului ref. la Planul Național Strategic al Cartofului (propus Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale încă din anul 2021) – vizează realizarea unor politici publice care să susțină creșterea suprafețelor cartofului pentru sămânță, construcția unor depozite individuale, compensarea lipsei sprijniului cuplat pentru cartoful de consum și industrializare, etc.
17. Bugetarea și implementarea schemei de reducere a accizei pentru motorină utilizată în agricultură, precum și subvenționarea achiziționării rovinietelor.
18. Modificarea legislației în vigoare în sensul extinderii programului de lucru pentru șoferii camioanelor de transport produse agricole pentru perioada campaniilor de recoltare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat în dezbatere publică Schema de ajutor de Stat Creditul Fermierului, un program de sprijinire a accesului la lichidități a întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare, în contextul crizei determinate de conflictul dintre Rusia și Ucraina.

Furnizorul schemei de ajutor de stat este MADR și derularea schemei este asigurată de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), în calitate de administrator al schemei de ajutor de stat.

Valoarea totală a ajutorului de stat acordat este de aproximativ 164,1 milioane euro.

Valoarea totală acordată este de maxim 280.000 euro/beneficiar.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de grant, iar plata acestuia se realizează până cel târziu la data de 30 iunie 2024, inclusiv.

Rata dobânzii aferentă creditelor:

• rata dobânzii formată din ROBOR la 3 luni (suportată prin bugetul MADR);
• marja de maximum 1,95% pe an (suportată de către beneficiarul creditului).

Instituțiile de credit participante acordă beneficiarilor, credite non-revolving pentru capitalul de lucru, respectând normele lor de creditare, pe o perioadă de maximum 60 de luni, fără opțiune de prelungire. De asemenea, acestea sunt obligate să respecte condițiile referitoare la rata dobânzii pe întreaga durată de derulare a contractelor încheiate.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat sunt reprezentați de operatorii economici care își desfășoară activitatea în sectorul producției agricole primare având codurile CAEN:

• CAEN – 01 – Agricultură, vânătoare și servicii anexe;
• CAEN 011 – Cultivarea plantelor nepermanente;
• CAEN 012 – Cultivarea plantelor din culturi permanente;
• CAEN 013 – Cultivarea plantelor pentru înmulțire;
• CAEN 014 – Creșterea animalelor;
• CAEN 015 – Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor);
• CAEN 031 – Pescuitul;
• CAEN 032 – Acvacultura.

Ajutorul de stat sub formă de grant este acordat beneficiarilor care îndeplinesc următoarele condiții la data solicitării:

• Au contractat unul sau mai multe credite non-revolving pentru finanțarea capitalului de lucru de la o instituție de credit înscrisă în program;
• Nu au decizii de recuperare a unui ajutor de stat emise împotriva lor, sau dacă au fost emise, acestea au fost executate conform legii;
• Nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleași costuri eligibile;
• Nu se află în procedura insolvenței;
• Desfășoară activitate în domeniul producției agricole primare, iar activitatea este înregistrată conform certificatului constatator obținut de la RECOM;
• Nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanțările tip leasing, sau, în cazul în care există restanțe, acestea sunt încadrate în categoriile A, B, C în baza de date a Centralei Riscului de Credit;
• Nu figurează în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăți cu interdicție de a emite cecuri și cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni anterioare datei solicitării.

*În cazul în care aveți propuneri sau sugestii de modificare, vă încurajăm să le transmiteți până pe 19 ianuarie la adresa de e-mail bogdan.chiripuci@cfro.ro

Începând cu 01 ianuarie 2024, Vonica Maniu, fermier care realizează performanță în cultivarea cerealelor și oleaginoaselor într-o zonă puternic afectată de secetă, în jud. Constanța, precum și o afacere în sectorul ovin preluată de la înaintașii dânsului din Poiana Sibiului, a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de 6 luni, până la data de 30 iunie 2024. Schimbarea la nivel de conducere a avut loc în cadrul mecanismului de Președinție rotativă instituit de organizație în 2021, pentru a asigura democratizarea conducerii asociației, pentru a înțelege mai bine nevoile cu care se confruntă fiecare dintre cele 10 regiuni agricole ale țării (conform organizării teritoriale a Clubului) și pentru a putea realiza o mai bună reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a organizației.

Practic, Clubul la nivel de organizare națională gestionează 11 regiuni, 10 regiuni agricole și 1 regiune a tinerilor dedicată programelor de formare ale organizației, precum și a Think Thank-urilor Agrinovator. În acest sens, pentru a consolida activitatea de informare și reprezentare, în luna noiembrie, Clubul a creat o structură de coordonare la nivel național formată din membrii fondatori și câte alți doi reprezentanți locali la nivel de regiune, fermieri performanți din toate regiunile țării. Acest demers va determina începând din 2024 o mai bună operaționalizare a acțiunilor Clubului la nivel local, precum și stabilirea priorităților și gestionarea direcțiilor strategice la nivel naţional.

„În calitate de membru fondator al Clubului, mă declar, astăzi, după 5 ani de activitate, mândru să fac parte dintr-o familie de fermieri cu interese comune, cu experiențe diferite, antrepreprenori proveniți din toate regiunile țării, alături de care am creat nu o Asociație, ci un Club al oamenilor de afaceri care administrează societăți agricole competitive într-un moment în care acest domeniu de activitate nu oferă premisele unei reușite pe termen mediu și lung.” a declarat Vonica Maniu, Președinte Clubului Fermierilor Români.

Președinția asigurată de Vonica Maniu va urmări continuarea proiectelor de interes național pe care Clubul le-a lansat și urmărit în ultimii 5 ani, precum și concentrarea eforturilor pentru urmărirea unor obiective specifice:

1. Promovarea unei inițiative de politică publică: Politica Agricolă Integrată a României – un angajament transpartinic, de lungă durată, al Parlamentului și Guvernului României, stabilind prioritățile agriculturii, indiferent de componenta politică a Guvernului și de durata ciclurilor electorale
2. Organizarea și desfășurarea unor sesiuni de informare a fermierilor români privind înțelegerea și gestionarea eficientă atât a transpunerii noii Politici Agricole Comune la nivel național, cât și oferirea de informații relevante referitoare la oportunitățile oferite de politicile naționale din domeniu.
3. Realizarea unei strategii dedicate antreprenorilor din sectorul agricol privind posibilitatea diversificării activității curente, precum și oferirea unor perspective de business complementare (venituri provenite din acțiuni de protejare a mediului și solului care să contribuie la creșterea randamentului agricol al fermei, din dezvoltarea unor surse regenerabile de energie – nu doar utilizarea panourilor fotovoltaice, din realizarea unor perdele agroforestiere în condiții generatoare de venit pe termen mediu și lung, din valorificarea certificatelor de carbon, a biomasei vegetale etc.)
4. Continuarea demersurilor pentru Crearea unui Centru European de Excelență pentru Formarea și Promovarea Tinerilor Lideri pentru Agricultură – cu rol principal în formarea tinerilor fermieri prin programe specializate, menite să faciliteze schimbul generațional, leadership-ul la nivel de ferme și implicarea proactivă în dezvoltarea comunității și a spațiului rural.

„Implicarea și sprijinul acordat Clubului din partea domnului Vonica Maniu s-a dovedit a fi extrem de utilă de-a lungul timpului, dânsul oferind o perspectivă practică și o viziune antreprenorială care a răspuns nevoilor fermierilor membri, concomitent cu identificarea unor soluții sustenabile de politici publice pe care organizația noastră le-a propus instituțiilor abilitate. Mai mult, dânsul este un promotor al educației continue, la o vârstă respectabilă a participat activ la cursurile aferente programului de perfecționare managerială Antreprenor în Agricultura 4.0, fiind apreciat atât de către colegi, cât și de partenerii educaționali implicați în acest proiect.” a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

Vezi profilul Vonica Maniu : /articol/conducere-vonica-maniu/

COMUNICAT DE PRESĂ

Fermierii români au nevoie de un plan de salvare și stabilitate financiară, în parteneriat cu Guvernul României.

București, 13 ianuarie 2024 – Clubul Fermierilor Români reafirmă importanța consolidării comunicării și cooperării Guvernului României și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu parteneri sociali, reprezentanți ai intereselor fermierilor, în scopul identificării acțiunilor și resurselor aferente gestionării eficiente a crizelor multiple, externe sectorului agroalimentar, cu care se confruntă agricultura românească.

Parteneriatul Guvern – Sector Privat – Mediu Asociativ este dator să stabilească acum, de comun acord, un plan de acțiune pentru rezolvarea dificultăților economico-financiare actuale grave și urgente ale fermierilor, să fundamenteze și să operaționalizeze programe sistemice, care să urmărească interesele și prioritățile României în dezvoltarea agriculturii pe termen lung: gestiunea impactului schimbărilor climatice prin modernizarea și extinderea infrastructurii de irigații și desecare-drenaj; extinderea Agriculturii 4.0; diversificarea și creșterea valorii adăugate; susținerea agriculturii sustenabile; sprijinirea tinerilor și a inovației; stimularea investițiilor pentru a reduce importurile și a crește exporturile cu valoare adăugată ridicată.

Propunerile de acțiune imediată solicitate de către Clubul Fermierilor Români reprezintă o parte a unui Plan de acțiune integrat de gestiune a crizei economico-financiare cu care se confruntă fermierii români, prin impactul cumulat al efectelor războiului din Ucraina, secetei din ultimii ani, volatilității prețurilor la inputuri și diminuării ofertei comerciale aferente cerealelor și oleaginoaselor autohtone:

1. Acordarea subvențiilor APIA aferente anului 2023 până la finalul lunii februarie 2024, inclusiv pentru fermierii aflați în eșantionul de control clasic și prin teledetecție, precum și accelerarea proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plată directă (eco-scheme, măsuri de agro-mediu etc.).
2. Compensarea pierderilor fermierilor afectați de perturbarea majoră a pieței cerealelor, cauzată de importul cerealelor ieftine din Ucraina, care nu respectă standardele UE și pot pune în pericol siguranța alimentară, dar și de tranzitul cerealelor și oleaginoaselor ucrainene: minim 60 EURO/tonă comercializată, prin acordarea unui ajutor de stat, conform cadrului de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană care permite ca statele membre să acorde până la 280.000 Euro/fermă și până la 2,5 milioane EURO/IMM din industria agroalimentară. Evidențiem diferența între prețurile bursiere și cele oferite fermierilor români de traderi în Portul Constanța.
3. Oferirea unor subvenții aferente pierderilor cauzate de volatilitatea prețurilor de comercializare a cerealelor și oleaginoaselor în anul agricol 2023 – 3 EURO/tonă depozitată/lună, pentru perioada septembrie 2023-februarie 2024.
4. Oferirea unor linii de creditare avantajoase antreprenorilor din agricultură cu garanții guvernamentale, până cel târziu la finalul lunii ianuarie, care să permită fermierilor continuarea activității în anul curent – lansarea operațională a Creditului Agricol și Creditul Fermierului.
5. Continuarea programelor AGRO IMM INVEST și RURAL INVEST prin creșterea plafoanelor de garantare și a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanție FGCR, precum și extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B și C, demers realizat în colaborare cu BNR și instituțiile bancare.
6. Plata cheltuielilor privind compensarea parțială a costurilor energiei utilizate pentru irigarea suprafețelor agricole în baza contractelor multianuale/sezoniere pentru întreg anul 2023.Bugetarea integrală a plăților parțiale pentru anul 2024 privind asigurarea consumului de energie electrică necesar irigării terenurilor agricole (în prezent:  alocări realizate de ANIF  în limita fondurilor disponibile).
7. Echivalarea categoriei B cu TR și a categoriei B1 cu TR1, indiferent de masa maximă autorizată a utilajului agricol.
8. Adoptarea unor decizii, la nivel național (caz de forță majoră) și european privind derogarea de la aplicarea Gaec 7 și 8 pentru anul curent, și oferirea unui răspuns cert fermierilor români până la finalul lunii ianuarie – doar astfel aceștia își mai pot realiza o prognoză în privința gestionării eficiente a culturilor agricole pentru anul 2024.
9. Sprijinirea fermierilor afectați de secetă pentru pierderile suferite aferente producției și valorificării cerealeloși oleaginoaselor pentru culturile de toamnă 2022, prin acordarea unui ajutor de stat, având la bază cadrul temporar Ucraina în valoare de 100 EURO/ hectar.
10. Asigurarea unei competiții corecte pe piața comună europeană (inclusiv statele aflate într-un proces de aderare la UE) în ceea ce privește importul produselor agroalimentare care prezintă standarde neconforme regulamentelor europene privind agricultura, mediul și sănătatea consumatorilor europeni.
11. Stabilirea unei scheme de microcreditare care să permită accesul facil și rapid a fermierilor români la surse financiare atât de necesare afacerilor agricole de dimensiuni mici și medii, în vederea evitării renunțării la activitatea desfășurată.
12. Protejarea pieței interne prin efectuarea de controale sistematice pentru verificarea  regimului vamal și respectarea cerințelor UE. Multe produse ucrainene își schimbă originea în Rep. Moldova și Bulgaria, iar apoi sunt comercializate pe teritoriul României.
13. Revizuirea legislației fiscale în ceea ce privește taxarea companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 mil. EURO, precum și a instituțiilor bancare. Solicităm identificarea unei soluții optime prin care sectorul agroalimentar să fie exceptat, deoarece în mod firesc cei 1% deduși din cifra de afaceri a firmelor mari și cei 2% din cifra de afaceri a instituțiilor bancare, se extrag din prețul mărfurilor. Ulterior, în etapa procesării materiei prime și a comercializării produselor finite în zona de retail, acești 3% se regăsesc în prețul de raft, pe care consumatorul îl plătește. Practic, fermierul va plăti cei 3% , iar consumatorul final aceeași pondere, tot 3%.
14. Asumarea de către Guvernul României a proiectului strategic privind extinderea capacității și adaptarea proceselor logistice aferente Portului Constanța pentru asigurarea accesului cu prioritate a mărfurilor din România la export.

„ Clubul Fermierilor susține negocierea și adoptarea de către Guvern a unui Plan de măsuri imediate ca răspuns la criza financiară cu care se confruntă fermierii români. Anii de secetă, criza economică, efectele complexe ale războiului din Ucraina, perturbarea pieței comune europene prin derogările acordate mărfurilor agricole ucraineene au adus fermierii români într-un punct critic, de la care mulți vor dispărea dacă acest sector strategic nu este tratat strategic de către Guvernul României.

Acest plan trebuie să fie rezultatul unor negocieri care să consemneze angajamentele Guvernului pe termen imediat si mediu, pentru ca această criză cu care se confruntă fermierii s-a acumulat în timp, și poate să fie rezolvată doar cu un plan asumat politic, diplomatic, financiar si economic. Fermierii români au nevoie acum de un Plan de salvare și stabilitate financiară, cu intervenția Guvernului” a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul consideră implementarea măsurilor de sprijin enunțate anterior imperios necesare pentru redresarea sectorului agricol românesc, astăzi, într-un moment în care politicile publice încă mai pot menține prin acțiunile întreprinse securitatea și siguranța alimentară a țării.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică Ordonanța referitoare la instituirea Schemei de Ajutor de Stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și avicol în scopul compensării parțiale a pierderilor de venit generate de creșterea prețurilor la furaje, energie electrică și gaze naturale, ca urmare a conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Valoarea totală a ajutorului de stat  acordat crescătorilor de suine este de 25,6 milioane euro.

Valoarea totală a ajutorului de stat acordat crescătorilor de păsări este de 30,7 milioane euro.

Valoarea totală acordată este de maxim 280.000 euro/beneficiar.

1. Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.
2. Cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,007 UVM pentru pui de carne și pui eclozionați, 0,03 pentru pui de curcă și pui eclozionați de curcă, respectiv 0,014 UVM pentru tineret de înlocuire și găini ouătoare, tineret de reproducție şi găini rase grele.

Beneficiarii eligibili:

• crescătorii de suine persoane juridice (II/IF, PFA, societăți agricole și alte forme de asociere în agricultură) , care au desfășurat activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023;
• crescătorii de păsări persoane juridice, care au desfășurat activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă, în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023.

Condiții generale de eligibilitate pentru acordarea ajutorului sunt următoarele:

• Beneficiarii trebuie să dețină exploatație/exploatații autorizată/e sanitar – veterinar la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat;
• Beneficiarii să fie înregistrați în registrul unic de identificare (RUI) și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA);
• Beneficiarii să nu se afle în lichidare sau faliment, la data de 24 februarie 2022, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului;
• În cazul crescătorilor de suine, beneficiarii trebuie să fi desfășurat activitate de creștere și/sau reproducție a suinelor în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023 în exploatații autorizate sanitar – veterinar cu un număr minim de animale echivalent unui ciclu de producție per capacitatea exploatației, pentru porc gras și/sau cu un efectiv mediu de minim 30% din capacitatea exploatației, pentru fermele de reproducție;
• În cazul crescătorilor de păsări, beneficiarii trebuie să fi desfăşurat activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor în perioada 1 august 2022 – 31 august 2023 în exploatații autorizate sanitar – veterinar, pentru cel puțin o serie de pui de carne/pui de curcă/pui eclozionați de găină/pui eclozionați de curcă și /sau cu un efectiv mediu de minim 30% din capacitatea exploatației, pentru fermele de găini ouătoare (tineret și adulte) / pentru fermele de reproducție (tineret și adulte);
• Crescătorii de suine și păsări care și-au modificat tipul de activitate și/sau categoria de suine/păsari după 31 august 2023 sunt eligibili, cu condiția să dețină exploatații autorizate sanitar-veterinar.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se depun la centrele județene/locale APIA alături de celelate documente justificative enumerate în cadrul Ordonanței (art.6 (1)) în termen de 30 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, urmând ca plățile să se efectueze până la 30 iunie 2024.

*În cazul în care aveți propuneri sau sugestii de modificare, vă încurajăm să le transmiteți până pe 19 ianuarie la adresa de e-mail bogdan.chiripuci@cfro.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică Ordonanța referitoare la instituirea Schemei de Ajutor de Stat pentru crescătorii de bovine pentru

carne și bubaline în scopul compensării pierderilor de venit generate de creșterea prețurilor la principalele inputuri necesare sectorului, ca urmare a conflictului dintre Rusia și Ucraina.

Valoarea totală a ajutorului de stat este de 16.100.000 euro.

Valoarea totală acordată este de maxim 280.000 euro/beneficiar, iar cuantumul acordat beneficiarilor este de 100 euro/cap bovină de carne, respectiv bubalină.

Beneficiarii prezentei Scheme sunt reprezentați de către crescătorii de animale, care dețin bovine de carne și/sau bubaline înscrise în Baza Națională de Date (BND), în calitate de proprietar de animale și/sau proprietar de exploatație.

Criteriile de eligibilitate pentru acordarea ajutorului sunt următoarele:

• Deținerea bovinelor de carne și/sau a bubalinelor în exploatație cu cod ANSVSA și/sau în exploatațiile asociațiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar și care sunt înscrise în baza de date electronică în care sunt înregistrate animalele terestre deținute (BND);
• Sunt înregistrați în registrul unic de identificare (RUI) și dețin cod unic de înregistrare atribuit de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA);
• Nu se află în stare de lichidare sau faliment la data de 24 februarie 2022, conform evidențelor ONRC sau a deciziilor definitive a instanțelor judecătorești;
• În ziua anterioară începerii depunerii cererilor, dețin minim 50% din numărul de bovine și/sau bubaline înregistrate în BND.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se depun la centrele județene/locale APIA alături de celelate documente justificative enumerate în cadrul Ordonanței (art.5 (1)) în termen de 30 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe, urmând ca plățile să se efectueze până la 30 iunie 2024.

*În cazul în care aveți propuneri sau sugestii de modificare, vă încurajăm să le transmiteți până pe 19 ianuarie la adresa de e-mail bogdan.chiripuci@cfro.ro

La finalul anului 2023, a intrat în vigoare Legea nr. 296/2023, cunoscută sub denumirea de „Legea Reformei Fiscale”, instituie un sistem contravențional mai riguros, cu acțiuni severe, gestionate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală din România, sau de către reprezentanții împuterniciți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Prevederile Legii Reformei Fiscale vor intra în vigoare începând cu anul 2024 și se referă la:

• Începând cu 1 ianuarie 2024, noile cote de impozitare pentru veniturile microîntreprinderilor sunt: 1% pentru cele cu venituri sub 60.000 de euro și 3% pentru cele care depășesc acest prag.
• În perioada 1 ianuarie 2024 – 30 iunie 2024, operatorii economici –
• persoane impozabile stabilite în România, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în
• scopuri de TVA au obligaţia să raporteze în sistemul naţional RO e-Factura toate facturile emise în relaţia B2B și cu instituţiile publice,
• De la 1 iulie 2024, doar facturile transmise prin RO e-Factura sunt acceptate pentru tranzacțiile comerciale între companii, atât pentru cele locale, cât și pentru cele străine înregistrate în scopuri de TVA. Aceste facturi trebuie transmise în sistem în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere sau de la data-limită prevăzută în Codul fiscal.
• Se instituie RO e-Sigiliu, un nou sistem național care utilizează dispozitive electronice și o aplicație informatică pentru a permite autorităților identificarea potențialelor abateri în transportul rutier de bunuri, indiferent dacă acestea sunt aflate în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.
• O altă măsură care vizează combaterea evaziunii fiscale se referă la interzicerea plățillor fragmentate în numerar pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 RON (excepție contractele de vânzare cumpărare cu plata în rate).

Noua Reformă Fiscală definește activitatea ilicită ca fiind activitatea desfășurată de către persoanele care nu sunt organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum și activitatea economică desfășurată cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență. Aceasta poate include, printre altele, nereguli precum:

• neautorizarea codurilor CAEN la Oficiul Registrului Comerțului,
• neînregistrarea sau ne-extinderea punctelor de lucru,
• neactualizarea obiectului de activitate principal etc.

Astfel, Legea 296/2023 impune obligația de a deține documentație de proveniență pentru toate activitățile economice cu bunuri, inclusiv facturi, avize de însoțire a mărfii, documente vamale și orice alte documente justificative prevăzute de lege.

Lipsa documentelor necesare poate atrage amenzi de până la 60.000 lei pentru persoanele juridice, precum și confiscarea bunurilor, în cazul comiterii unei noi contravenții în decursul a 12 luni de la prima sancțiune, iar activitatea societății poate fi suspendată pentru maxim 15 zile.

În ultima perioadă, importurile masive de făină de grâu și zahăr din Ucraina au creat tensionări pe piața românească, iar fermierii se confruntă cu prețuri reduse în comparație cu media din Uniunea Europeană, afectându-le capacitatea de a-și valorifica producția agricolă.

Pentru a gestiona consecințele economice și sociale ale acestor importuri semnificative de făină și zahăr, propunerile de modificare a OUG 84/2023 privind sistemul de importuri pe bază de autorizare aplicat în relația cu Ucraina pentru cereale includ următoarele:

1. Extinderea aplicării acestui sistem de autorizare și pentru produsele agricole de tip făină de grâu sau de meslin și zahăr din trestie sau din sfeclă;

2. Includerea celor două categorii de operatori economici care pot importa prin autorizare produse agricole de origine ucraineană, care desfășoară activități aferente codurilor CAEN:

• 107 – Fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase;
• 1081 – Fabricarea zahărului.

3. Prelungirea aplicării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2023 până la data de 31 decembrie 2024.

Aceste modificări au ca scop abordarea și reglementarea aspectelor legate de importurile agricole din Ucraina, asigurând în același timp protecția producției interne și gestionarea echilibrată a situației economice și sociale.

În cazul în care aveți propuneri sau sugestii de modificare, vă încurajăm să le transmiteți până pe 20 decembrie la adresa de e-mail bogdan.chiripuci@cfro.ro