COMUNICAT DE PRESĂ

Clubul Fermierilor Români susține accesul liber și necondiționat al fermierilor europeni la Noile Tehnologii Genomice (NTG 1 și 2), alături de cele convenționale, pentru a cultiva plante mai rezistente la boli și dăunători, care necesită mai puțină apă și ȋngrășăminte, pentru a evita falimentul fermelor și pierderea competitivității câștigate în zeci de ani cu investiții imense, pentru a putea face față provocărilor determinate de schimbările climatice și a răspunde cerințelor nejustificate, impuse de strategiile subesecvente Pactului Ecologic European, de diminuare a cantității utilizate de pesticide și îngrășăminte.

București, 11 decembrie 2023 – Sistemele agroalimentare europene și implicit, cele din România se află sub o presiune foarte mare din cauza impactului schimbărilor climatice, a volatilității piețelor și prețurilor. Presiunea economică crește semnificativ prin restricțiile pe care le-a impus noua Politică Agricolă Comună și cerințele strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate. Acest lucru se traduce printr-un impact pe consumul de îngrășăminte (care ar trebui redus cu 20% până în 2030) și pesticide (care ar trebui reduse cu 50% la nivelul UE până în 2030), dar și pe resursele disponibile – apă și teren. În final, vor rezulta pierderi mari de productivitate și competitivitate ale fermelor europene.

În condițiile sus-menționate, fermierii europeni au nevoie de plante mai rezistente la boli, dăunători și cu un consum mai redus de apă și îngrășăminte. Opțiunile existente sunt foarte limitate, singura alternativă viabilă fiind reprezentată de noile tehnici și tehnologii, respectiv, accesul la genetica superioară pentru asigurarea competitivității.

După 15 ani, răstimp în care, pe plan global, s-au dezvoltat aceste noi tehnologii genomice, UE a supus negocierilor în Consiliul UE și în Parlament un Regulament referitor la Noile Tehnici Genomice (NTG).

Comisia Europeană a obținut, pentru această propunere de Regulament, aprobările de la instituțiile de interes. În primul rând, de la EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară), dar și de la oameni de știință, prin Centrul comun de cercetare (JRC) al CE.

Specialiștii afirmă că varietățile NTG1 sunt sigure pentru consumul uman și animal și că sunt asimilate varietăților convenționale deoarece, prin tehnologiile aplicate NTG1, se aduc ȋn 2-3 ani ameliorări plantelor ȋn mod similar cu cele realizate de cercetători ȋn 15-20 ani ȋn cȃmp.

Citând din documentele Comisiei Europene, precizăm că “plantele NTG1 care sunt similare cu cele care apar în mod natural sau cele care sunt obținute prin amelioarare convențională nu vor face obiectul cerințelor în materie de etichetare din cadrul legisaltiv privind OMG-urile. Ele urmează să fie etichetate în același mod ca și plantele convenționale”.

Ca atare, Clubul Fermierilor susține ca fermierii români și europeni să nu fie discriminați față de țările terțe în ce privește accesul la noile tehnologii genomice, pentru asigurarea rezilienței și competitivității. Altfel, Uniunea Europeană va importa produse NTG, mai ieftine decȃt cele europene, punȃnd ȋn inferioritate și la risc fermierii europeni.

În ceea ce privește aspectele comerciale, susținem continuarea negocierilor pentru asigurarea unui cadru care să nu fie restrictiv/prohibitiv pentru fermierii români în ceea ce privește accesul la genetica avansată, atât din punct de vedere al costurilor, cât și al aspectelor legate de drepturile de proprietate intelectuală.

Referitor la posibilele limitări invocate în ceea ce privește exportul de NTG ȋn viitor, de către Romȃnia, Comisia Europeană a dat asigurări că a abordat subiectul ȋn cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și că aceasta organizație a menționat că plantele NTG fac deja obiectul comerțului mondial și nu au fost probleme de respingere datorită faptului că plantele NTG sunt internațional recunoscute ca fiind similare plantelor convenționale.

Clubul Fermierilor susține că adoptarea noului regulament nu trebuie să aducă nicio barieră comercială fermierilor români, asigurându-ne că nu vor exista impedimente în continuarea exporturilor în țările terțe din Orientul Mijlociu, Nordul Africii și Golful Persic.

Fermierii și procesatorii români nu trebuie să fie discriminați ȋn raport cu plantele NTG care vor fi importate ȋn UE (de notat că deși UE nu acceptă ȋn cultură plantele OMG, 92% din cele circa 30 milioane tone  de șroturi de soia importate anual ȋn UE sunt OMG).  

Clubul Fermierilor consideră clare argumentele rezultate din studiile EFSA și JRC în ceea ce privește asimilarea NTG 1 cu plantele convenționale și regulile după care acestea ar urma să fie tratate pentru utilizare de fermierii europeni.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că, în ceea ce privește riscurile pentru sănătatea umană și animală și pentru mediu, nu există pericole specifice legate de mutageneza dirijată sau de cisgeneză .

Interesul fermierilor din României este să aibă accesul la genetică de vârf, ca să rămână competitivi și să reziste multiplelor crize cu care se confruntă în prezent.

Reiterăm beneficiile noilor tehnologii inovatoare care creează perspectivele unor oportunități semnificative pentru fermieri și societate precum:

• Creșterea producției: Noile Tehnici Genomice permit fermierilor să dezvolte plante cu randamente mai mari și o mai bună rezistență la boli și dăunători. Acest lucru contribuie la creșterea producției agricole și la asigurarea unei aprovizionări constante cu alimente.
• Reducerea utilizării pesticidelor: Prin ameliorarea de precizie, plantele rezistente la boli și dăunători necesită mai puțină intervenție chimică. Astfel, se reduce utilizarea pesticidelor, protejând mediul și sănătatea consumatorilor.
• Adaptabilitatea la schimbările climatice: NGT permit dezvoltarea plantelor care pot rezista la temperaturi extreme și la condiții de secetă. Această adaptabilitate este esențială în contextul schimbărilor climatice pentru menținerea securității alimentare.
• Gestionarea sustenabilă a resurselor: Ameliorarea plantelor necesită mai puțină apă și nutrienți pentru a se dezvolta, contribuind la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale.
• Noile Tehnici Genomice constituie un progres semnificativ în domeniul științelor agricole, reprezentând un pas mare către un viitor în care ameliorarea plantelor va contribui la o agricultură mai eficientă și durabilă, adaptată la cerințele de mediu  și climă ale Pactului Verde European.

La nivel mondial există o cerere semnificativă de plante NTG, datorită potențialului lor de a contribui la abordarea provocărilor actuale din sistemul agroalimentar. Schimbările climatice și declinul biodiversității au adus în prim-plan reziliența pe termen lung a lanțului alimentar și nevoia unei tranziții către sisteme agricole și alimentare mai sustenabile.

Clubul Fermierilor susține accesul fermierilor la noile tehnologii genomice și libertatea fără condiții de care aceștia să dispună în utilizarea plantelor convenționale, NTG 1 – asimilate plantelor convenționale sau NTG 2.

București, 21 noiembrie – Clubul Fermierilor Români lansează seria a III-a a programului de perfecționare managerială “Antreprenor în Agricultura 4.0”, care vizează creșterea performanței și competitivității fermierilor din România prin transformarea propriei afaceri într-un model de business sustenabil.

Crearea unui plan de dezvoltare sustenabilă a propriei afaceri agricole, cu impact imediat în creșterea performanței și alinierea la tendințele actuale prin includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu, reprezintă obiectivele principale ale programului „Antreprenor în Agricultura 4.0”.

„Formarea și perfecționarea abilităților antreprenoriale reprezintă cel mai bun și durabil răspuns la criza multiplă cu care se confruntă astăzi agricultura românească, perioadă în care se suprapun efectele negative ale crizei economice și de securitate, impactul schimbărilor climatice și începerea aplicării noilor politici de mediu-climă ale Uniunii Europene. Astăzi, o nouă serie de antreprenori din toate zonele țării, cu vârste cuprinse între 28-56 ani, cu experiențe și pregătiri diferite, dar cu interese comune, încep cursurile de perfecționare managerială din cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0. Este un curs intensiv, pe care îl vedem ca parte dintr-un proces de consolidare a cunoștințelor dobândite de fermieri, prin schimburi de experință și analize ale modelelor de dezvoltare aplicate în cele mai performante ferme din România, prin punerea împreună a informațiilor rezultate din proiecte de success și eșecuri, prin disponbilitatea celor care fac parte din comunitatea fermierilor perfomanți de a lansa noi afaceri împreună și de a constitui noi forme de asociere”, declară Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români.

„Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” aflat la cea de a III-a ediție reprezintă un ghid al perfecționării antreprenorilor din sectorul agroalimentar care doresc să se dezvolte atât profesional, cât și personal, într-o manieră concentrată, eficientă și practică, diseminate de cei mai buni traineri în domeniu. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, direcțiile europene privind noua PAC, legislația și fiscalitatea sectorului, managementul riscului, accesare de fonduri europene, agricultură digitală, comerț cu cereale, noile tehnici genomice, simulări de business, precum și fizionomia, comportamente și tonalitatea vocii – putere de negociere în funcție de interlocutor sau influență și inteligență emoțională. Această abordare multidisciplinară urmărește să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu care să-i permită noi instrumente și concepte manageriale pentru a-și putea menține și dezvolta competitivitatea propriei afaceri agroalimentare.”, explică Bogdan Chiripuci, Manager Politici și Programe în Agricultură.

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, fără limită de vârstă, care au minim 5 ani de experiență managerială (la nivel de fermă/departament afacere agricolă), sau absolvenților programului ”Tineri Lideri pentru Agricultură” derulat de Clubul Fermierilor Români. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului pentru seria următoare: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0

„Sunt absolventul primei serii a programului Tineri Lideri pentru Agricultură organizat de Clubul Fermierilor Români. Prin urmare, alegerea să particip la programul Antreprenor în Agricultura 4.0 a venit în mod natural, cele două programe oferind o perspectivă de complementaritate. Mi-am făcut timp să particip la toate cursurile pentru că am înțeles cât este de important să investești într-un proces continuu de învățare. Cursurile sunt gândite să fie interactive și aplicabile imediat, cu traineri pregătiți să-ți ofere o viziune antreprenorială la care nu te gândești în mod frecvent că ți-ar fi utilă, beneficiind astfel de adaptabilitate și deschidere pentru implementarea noilor concepte atât tehnologice, cât și manageriale”, spune Claudiu Jurubiță, participant la cea de-a doua serie a programului.

În cadrul acestui program de perfecționare managerială sunt implicați parteneri educaționali, experți în domeniul lor de activitate, cele mai cunoscute companii de training din România cu expertiză în domeniul agricol, alături de specialiști recunoscuți la nivel internațional în zona de agribusiness.

Profil participanți

Fermieri activi, cu experiență managerială în fermă sau afacere agricolă de minim 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului.

Perioadă desfășurare

Programul este gândit să se desfășoare timp de 5 săptămâni neconsecutive, în cea mai optimă perioadă pentru fermieri, 21 noiembrie 2023 – 16 februarie 2024. Cursurile vor avea loc în format fizic, la București și la Predeal, și vor fi urmate de sesiuni aplicate în fermele participanților, unde aceștia vor realiza schimburi de bune practici agricole și idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri în condițiile socio-economice actuale.

Curricula Program

Cursurile oferă participanților informațiile teoretice necesare și studii de caz practice aferente managementului afacerii agricole și adaptarea activităților în contextul actual, pentru asigurarea rezilienței fermelor.

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Dezvoltare Managerială; Influență și Inteligență Emoțională; Fizionomie, comportamente si tonalitatea vocii – putere de negociere în funcție de interlocutor; Agricultura digitală; Legislația sectorului agroalimentar; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua PAC; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC; Comerț cu cereale; Managementul și administrarea afacerilor; Accesare fonduri europene; Fiscalitate și contabilitate în fermă; Public Speaking; Importanța schimbărilor climatice în agricultura românească; Implementarea și finanțarea sistemelor de irigații și desecare-drenaj; Bune practici agricole în ferma vegetală; Importanța utilajelor agricole, din perspectiva noii PAC; Managementul lanțurilor de valoare în fermă; Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Marketingul produselor agroalimentare; Simulări de business – plan de dezvoltare a fermei.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metodele și conceptele utilizate se realizează prin raportare permanentă la propria afacere.

Taxă Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali, precum și costurile administrative (închiriere sală, prânz și două coffee break-uri/zi).

Săptămâna aceasta a fost adoptat un proiect de lege ce susține promovarea horticulturii urbane, având ca obiectiv practica cultivării plantelor horticole legumicole, inclusiv ciuperci, pomi fructiferi și plante florale comestibile, în spațiile urbane ale localităților, cu scopul utilizării acestora ca hrană în formă proaspătă sau procesată, sau în scopuri medicinale.

Noul act legislativ prevede următoarele:

• Etichetarea plantelor cultivate în medii controlate prin utilizarea unor sintagme precum „produs în mediu controlat” sau „produs necontaminat chimic și biologic”.
• Produsele obținute în astfel de medii nu pot fi comercializate sub denumirile de „naturale”, „tradiționale” sau „ecologice”.
• Pentru produsele obținute în medii controlate, etichetarea trebuie să includă informații despre natura substanțelor nutritive folosite în procesul de creștere a plantelor.
• Acest proces de etichetare necesită aprobarea prealabilă a unității de producție horticole, eliberată de Ministerul plantelor Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cu scopul de a asigura o concurență echitabilă între diversele metode de cultivare, proiectul de lege stipulează că toate subvențiile acordate pentru o anumită cultură se aplică în mod identic, indiferent dacă aceasta este realizată în medii controlate sau în cadrul horticulturii urbane.

În cazul în care subvențiile au specificații privind eligibilitatea pentru o anumită metodă de cultivare excluzând cele utilizate în horticultura în medii controlate sau horticultura urbană, echivalentul acestora va fi asigurat de la bugetul de stat.

În cadrul politicii agricole a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, vor fi incluse anual măsuri de stimulare a dezvoltării horticulturii în medii controlate:

• fonduri nerambursabile pentru achiziționarea de echipamente și instalații destinate unităților de producție horticole în medii controlate;
• finanțare pentru asigurarea independenței energetice a acestor unități;
• sprijin financiar pentru cursuri de inițiere și pregătire a personalului implicat în gestionarea și întreținerea acestor unități.

Beneficiarii fondurilor provenite din bugetul de stat au responsabilitatea de a menține specificul investiției pe o perioadă de 10 ani de la accesarea fondurilor și sunt obligați să prezinte anual un raport privind situația economico-financiară a unității de producție horticole realizate cu ajutorul acestor fonduri.

Directiva privind micul dejun constă într-un ansamblu de șapte directive cu scopul de a reglementa aspecte precum compoziția, denumirea vânzării, etichetarea și ambalarea produselor alimentare, având ca obiectiv protejarea intereselor consumatorilor.

Un raport emis în martie 2023 de către Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) relevă că aproximativ 46% din mierea importată din țări non-UE și comercializată pe piața europeană a fost suspectată de neconformitate cu legislația Uniunii Europene.

Astfel, în ceea ce privește mierea, absența informațiilor referitoare la metodele de producție și prelucrare poate afecta negativ producătorii europeni și poate genera confuzii în rândul consumatorilor cu privire la valoarea nutrițională și calitatea produsului. Așadar, ambalajul și etichetarea reprezintă aspecte esențiale pentru asigurarea unei competiții echitabile și conformității cu normele legislației Uniunii Europene.

Săptămâna trecută, Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (COM AGRI) din cadrul Parlamentului European (PE) a propus o serie de amendamente cu privire la această directivă:

• Introducerea sistemului blockchain pentru trasabilitatea mierii, specificând țara de origine pe etichetă și pe ambalaj, inclusiv numele țărilor dacă mierea provine din mai multe locuri.
• Redefinirea termenului „miere crudă sau neîncălzită”, stabilind că aceasta este mierea extrasă, decantată și eventual cernută, fără încălzire care să degradeze enzimele.
• Respingerea mierii filtrate și a celei cu conținut de apă redus prin evaporare, deoarece acest proces degradează produsul final prin modificarea aromei și diminuarea enzimelor.
• Introducerea unui nivel permis de filtrare, menținând caracteristicile naturale ale mierii și evitarea afectării densității și spectrului de polen. Filtrarea industrială nu permite identificarea precisă a originii geografice sau botanice a mierii.
• Obligativitatea indicării pe etichetă a mierii neîncălzite, deoarece tratamentul termic peste 45°C determină degradarea anumitor constituenți ai mierii.
• Creșterea cantității minime de fructe permise în fabricarea gemurilor și jeleurilor.
• Reducerea cantității de zaharuri în nectarurile de fructe, limitând adosul de zahăr.
• Introducerea unei noi categorii de sucuri de fructe cu un conținut redus de zahăr (cu cel puțin 30% mai mic comparativ cu sucul tradițional).

Această inițiativă este supusă votului și aducerii de amendamente în cadrul Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European pe data de 29 noiembrie 2023.

Clubul Fermierilor Români s-a întrunit pe 20 noiembrie, într-un nou format extins, denumit Consiliul Național de Coordonare, format din membrii Consiliului Director al Clubului și fermieri performanți din toate regiunile țării. Scopul este de a înființa o nouă structură de sprijin a conducerii operaționale a Clubului în activitățile sale la nivel regional, precum și stabilirea priorităților și a direcțiilor strategice la nivel naţional. În cadrul întâlnirii au participat 33 de fermieri care și-au asumat deja roluri în comunitățile lor.

Demersul de a înființa Consiliul Național de Coordonare al Clubului Fermierilor Români vine în urma unei ample analize desfășurate în rândul fermierilor din România cu privire la problemele specifice cu care se confruntă diferitele regiuni ale țării noastre. Nevoile agriculturii nu pot fi satisfăcute doar prin politici agricole generale, rezultate exclusiv prin aplicarea politicilor europene în domeniul agriculturii și mediului. Este necesară punerea în valoare a elementelor specifice agriculturii românești, în contextul finanțărilor europene și din bugetul național, prin preluarea expertizei locale și regionale în dezvoltarea de politici și proiecte specifice unor domenii de specialitate, respectiv a unor zone și sectoare agricole din România. Noul organism este chemat să contribuie la identificarea unor astfel de abordări specifice, rezultate din expertiza acumulată la nivel regional, dar și pentru susținerea unor abordări integratoare economice – sociale – mediu pentru programele de dezvoltare ale agriculturii.

Deși Clubul este deja reprezentat prin peste 1200 de ferme din toate județele țării, multiplicarea acțiunilor sale în teritoriu a făcut necesară stabilirea unei forme suplimentare de cooperare între fermierii membri ai Clubului, Unitatea Executivă, Consiliul Director, pe de o parte, și structurile de lucru la nivel regional și local, pe de altă parte.

Pe baza evaluării nevoilor reale ale fermierilor si a confirmării acestora de către Consiliul Național de Coordonare, Clubul Fermierilor Români oferă soluții concrete, care să contribuie la creșterea eficienței și randamentului activității în fermele din România și să promoveze modele de afaceri românești, în conformitate cu politicile Uniunii Europene.

Membrii noului Consiliu Național de Coordonare au analizat situația agriculturii românești din perspectivă economică, a dinamicii cadrului politic de reglementare pentru agricultură și mediu la nivel european, precum și din perspectiva impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii. Au fost dezbătute și agreate propuneri concrete privind prioritățile de acțiune ale Clubului Fermierilor în 2024, pentru a răspunde provocărilor sistemice și la nivel de fermă, fiind agreate acțiuni care să susțină adoptarea unui cadru predictibil de dezvoltare al agriculturii românești, transpartinic și pe termen lung, precum și poziționarea agriculturii ca sector strategic în dezvoltarea României.    

„Atât problemele agriculturii românești, cât și modernizarea sa, nu pot fi rezolvate doar printr-un model unic, ci prin stimularea și planificarea unor abordări regionale, zonale și chiar locale. Pentru rezultate cuantificabile este nevoie de o viziune integrată care să asigure coerența și eficiența pe termen mediu și lung. Din acest motiv, s-a născut inițiativa de a extinde structura de coordonare a Clubului, prin proiecte și resurse generate la nivel teritorial, în echilibru cu legislația și măsurile adoptate la nivel național. Ne dorim să identificăm teme specifice din diferite regiuni ale României și, alături de fermierii din acea zonă, să putem crește puterea de reprezentare și să găsim soluții pentru aceste provocări în vederea creșterii competitivității membrilor noștri.”, declară Florian CIOLACU, Director Executiv Clubul Fermierilor Români.

“Găsesc această inițiativă foarte utilă, mai ales în contextul actual în care trebuie să colaborăm mai mult ca niciodată și îmi asum, ca membru fondator al acestei organizații, să mă implic direct, alături de ceilalți fermieri prezenți la această întâlnire, în reprezentarea sectorului agricol prin identificarea temelor prioritare și stabilirea unor acțiuni concrete atât la nivel național, cât și la nivel regional în zona mea, Moldova Sud.” declară Pavel VLAD, Președinte Clubul Fermierilor Români.

Printre principalele responsabilități ale Consiliului Național de Coordonare se numară:

• Contribuirea la diversificarea și întărirea dialogului și a capacității de negociere cu autoritățile decidente din România și de la Bruxelles;
• Asigurarea, prin capacitatea și implicarea personală a membrilor, funcția de reprezentare la nivel național și regional a intereselor prioritare ale fermierilor;
• Participarea la punerea în practică a programelor si proiectelor Clubului la nivel național și regional, prin asumarea voluntară de către membri a unor responsabilități de coordonare în programe specifice
• Contribuirea la coordonarea tuturor activităților Clubului în vederea asigurării coerenței în raport cu legislația românească și directivele europene.
• Identificarea noilor teme de interes pentru viitorul agriculturii la nivelul regiunilor.
• Participarea la elaborarea luărilor de poziție ale Clubului în raporturile cu autoritățile române și europene.

Statele membre ale UE reunite în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale nu au întrunit majoritatea calificată în primul vot organizat la 13 octombrie de Comisie pentru reînnoirea aprobării glifosatului pentru următorii 10 ani.

Principalele elemente cuprinse în propunerea de extindere a utilizării glifosatului sunt următoarele:

• Pentru utilizarea în agricultură, se propune o limită de 1,44 kg glifosat la hectar/an.
• Pentru combaterea speciilor invazive în zone agricole și neagricole, se propune o limită de 1,8 kg glifosat la hectar/ an.
• Statele membre au dreptul de a limita utilizarea glifosatului în funcție de particularitățile micro-ecosistemelor, cu condiția ca să existe alternative disponibile pentru controlul buruienilor, integrate în planurile lor de gestionare a dăunătorilor.

Propunerea Comisiei Europene a fost elaborată în urma unui proces riguros, conform sistemului de reglementare a substanțelor active din pesticide al UE, care este printre cele mai stricte din lume.

Concluziile solide obținute din date științifice în urma analizelor efectuate de autoritățile competente, inclusiv ale  Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) nu au identificat nicio problemă critică de îngrijorare legată de utilizarea glifosatului.

Prelungirea utilizării glifosatului în următorii 10 ani ar permite fermierilor să continue utilizarea produselor pe bază de glifosat ca parte a practicilor lor de gestionare integrată a buruienilor. Aceasta ar facilita controlul eficient al buruienilor și ar contribui la asigurarea unei aprovizionări cu alimente mai sigure în Europa.

Comisia UE își propune să finalizeze aprobarea glifosatului până la 15 decembrie. În caz contrar, aceasta va prelungi temporar propunerea actuală privind glifosatul.

Schema de ajutor de stat lansată de AFIR vizează susținerea investițiillor în producția de energie electrică din surse regenerabile, cum ar fi energia solară sau eoliană, în sectorul agricol și industria alimentară, în vederea creșterii capacității de producție a energiei verzi în cadrul acestor sectoare cheie ale economiei naționale.

Bugetul total estimat al schemei de ajutor de stat din Fondul de Modernizare, pentru perioada 2023-2028 este în valoare de 500 mil. euro.

Bugetul mediu anual în cadrul fiecărei proceduri de ofertă concurențială este de maxim 150 mil. euro.

Beneficiari eligibili:

• Întreprinderile din sectorul agricol (CAEN 01 – Agricultură, vânătoare și servicii anexe);
• Întreprinderile din sectorul industriei alimentare (CAEN 10 – Industria alimentară; CAEN 11 – Fabricarea băuturilor);
• Organizații/federații de organizații din domeniul îmbunătățirilor funciare (OUAI/FOUAI).

! La depunerea proiectelor, solicitantii trebuie să aibă în statut activitatea de producere a energiei electrice, conform divizunii CAEN 35 privind producția și furnizarea de energie electrică, termică sau gaze.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil: 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Valoarea maximă a sprijinului acordat: 20.000.000 euro/beneficiar.

Pentru energie eoliană:

• 1.400.000 Euro/MW – pentru capacități instalate mai mici de 1 MW, inclusiv;
• 700.000 Euro/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Pentru energie solară:

• 1.000.000 Euro/MW – pentru capacități instalate mai mici de 1 MW, inclusiv;
• 500.000 Euro/MW – pentru capacități instalate mai mari de 1 MW.

Cheltuieli eligibile:

• Cheltuieli pentru amenajarea terenului
• Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului
• Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
• Cheltuieli pentru investiția de bază
• Cheltuieli cu organizarea de șantier
• Cheltuieli diverse și neprevăzute
• Cheltuieli pentru probe tehnologice și teste

Condiții de eligibilitate a beneficiarilor:

• se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili;
• sunt legal constituiţi și înregistrați la ONRC din România;
• nu sunt în incapacitate de plată/în stare de insolvenţă, faliment, lichidare etc;
• au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale;
• demonstrează capacitate tehnică și financiară pentru susținerea activităților proiectului;

Perioada de depunere a propunerilor de proiecte: 9.11 – 23.11.2023.

Echipa noastră vă oferă consiliere gratuită în accesarea fondurilor europene. Pentru informații detaliate, vă invităm să ne contactați la adresa de email: bogdan.chiripuci@cfro.ro.

Agenția pentru Finațarea Investițiilor Rurale (AFIR) a dezvoltat sistemul electronic de raportare a stocurilor de produse agroalimentare din România, ca urmare a adoptării Legii 105/2023 privind reglementarea modalității de raportare a stocurilor la produsele agricole și alimentare.

Regulamentul se aplică operatorilor economici din domeniile de producție agricolă, depozitare, procesare și comercializare a produselor din industria agroalimentară, cu excepția următoarelor grupuri:

• Comercianților care dețin magazine cu o suprafață de vânzare de până la 400 de metri pătrați, fără spații destinate depozitării, păstrării și producției mărfurilor, birourilor și anexelor;
• Comercianților ambulanți;
• Comercianților care oferă servicii de alimentație publică;
• Comercianților care vând produse în zone publice.

Produsele pentru care se oferă informații privind stocurile sunt următoarele:

• legume și fructe;
• cereale și produse pe bază de cereale;
• semințe de oleaginoase și produse pe bază de oleaginoase;
• leguminoase furajere;
• semințe certificate (cereale, orez, oleaginoase și proteaginoase);
• carne și produse din carne, conserve din carne și mixte;
• lapte și produse din lapte;
• produse de morărit și panificație;
• produse prelucrate, procesate, conservate din legume și fructe;
• grăsimi și uleiuri;
• apă, inclusiv apă minerală naturală, apă de izvor și toate celelalte ape îmbuteliate sau ambalate;
• orez;
• plante aromatice, sare și condimente;
• ceaiuri;
• zahăr;
• miere;
• drojdie.

Operatorii economici, începând cu data de 1 noiembrie 2023, au obligația de a furniza până la data de 15 a lunii pentru luna precedentă în platforma SERSPAR, informații referitoare la stocurile de materie primă, produse finite, produse agricole și alimentare supuse comercializării și stocurile aflate în depozite.

SERSPAR are ca scop centralizarea datelor statistice privind stocurile de produse agroalimentare din România și contribuie la crearea viitoarelor politici publice de subvenționare în sectorul agroalimentar.

Sistemul electornic de raportare a stocurilor poate fi accesat la următorul link: https://stocuri.madr.ro/ și cuprinde o secțiune de instrucțiuni cu tutoriale în vederea utilizării acestei platforme.