ECO-SCHEMELE reprezintă un subiect de interes pentru fermieri, fapt pentru care am dat startul unor articole explicative privind condițiile generale de accesare a acestora.

Astăzi, vă propunem eco-schema Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodării tradiționale).

ALOCARE FINANCIARĂ

• Buget 2023: 91.250.000 euro
• Suprafață estimată: 1.200.657 ha
• Valoare eco-schemă: 76 euro/ha

CERINȚE GENERALE OBLIGATORII

I. Fermierul este crescător de (anumite) animale

Fermierul deține un efectiv de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, ecvide cuprins între 0,3-1 UVM, înscrise în Baza Națională de date a ANSVSA și ANZ pentru minimum 6 luni calendaristice.

II. Pondere minimă pentru culturi leguminoase fixatoare de azot

În cazul în care fermierul exploatează teren arabil, trebuie să cultive cel puțin 10% din suprafața ocupată cu plante leguminoase, fixatoare de azot, bogate în proteină vegetală, conform practicilor fitotehnice și de tehnologie agricolă, în vederea îmbunătățirii calității solului cu nutrienți naturali, precum specii proteaginoase/leguminoase: lucernă, soia, linte, mazăre, măzăriche, trifoi, sparcetă, ghizdei, fasole, năut, bob, lupin sp., fasoliță.

Pe restul suprafeței, fermierii vor cultiva cel puțin una din următoarele specii: plante oleaginoase, porumb, ovăz, orz, grâu, triticale, sfeclă, gulie furajeră, plante care intră în alcătuirea rațiilor furajere de calitate și sănătoase.

Alternativ, terenul poate fi folosit pentru pajiște temporară în terenul arabil.

III. CERINȚE SPECIFICE

La alegere, la cerințele generale obligatorii, se cumulează una din următoarele:

A. Plantare de arbori

Fermierii trebuie să planteze anual cel puțin 2 arbori pe ha la nivel de exploatație, precum populații locale de pomi fructiferi și arbori: măr, piersic, prun, corcoduș, zarzăr, cais, cireș, vișin, gutui, nuc, stejar, ulm, tei, salcâm, glădiță, paltin, arțar, jugastru, pin, sălcioară, castan și alte specii.

Pentru suprafețele de pajiști se aplică doar varianta A.

B. Teren arabil acoperit în perioada 15 iunie – 15 octombrie

Fermierul este obligat ca, în perioada 15 iunie – 15 octombrie să păstreze terenul acoperit în proporție de cel puțin:

• 85% (în cazul terenurilor arabile) cu miriștea rămasă după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou înființate. În intervalul stabilit, solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea culturii principale de cel mult 2 săptămâni;
• 75% (în cazul culturilor permanente) prin acoperirea minimă a solului cu fâșii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale.

ECO-SCHEMELE reprezintă un subiect de interes pentru fermieri, fapt pentru care dăm startul unor articole explicative privind condițiile generale de accesare a acestora.

Astăzi, vă propunem eco-schema Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil.

BUGET

Plafonul alocat eco-schemei pentru anul 2023 este de 317.827.328,97 euro pentru o suprafață de 5.644.241 ha. Suma unitară planificată în perioada 2023-2027 este de 56,28 euro/ha.

CERINȚE GENERALE OBLIGATORII

I. 5% din terenul arabil rezervat elementelor neproductive din 2024

Începând cu anul 2024, fermierii trebuie să rezerve 5% din terenul arabil pentru elemente neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă). În cazul fermelor cu peste 75% din terenul arabil utilizat pentru producția de iarbă sau de alte plante furajere erbacee, culturi de leguminoase, culturi aflate sub apă o mare parte a ciclului de cultură sau combinații ale acestora, ponderea elementelor neproductive (inclusiv teren lăsat pârloagă) trebuie să depășească 3%.

II. Pondere minimă pentru culturi leguminoase fixatoare de azot

Fermierii trebuie să cultive pe o pondere minimă din totalul terenului arabil declarat culturi leguminoase bogate în proteină vegetală, fixatoare de azot, care se pot recolta precum: soia, mazăre de consum/furajeră, măzăriche, sparcetă, trifoi, facelia, fasole, fasoliță, ghizdei, năut, lupin, linte, bob, lucernă, arahide, amestecuri de leguminoase și graminee perene. Ponderea minimă va fi de 10% în anul 2023 și 5% începând cu 2024. Se pot folosi în aceste culturi produse de protecție a plantelor.

III. Teren arabil acoperit în perioada 15 iunie – 15 octombrie

În perioada sensibilă pentru sol, 15 iunie – 15 octombrie, terenul arabil să fie acoperit de culturi sau să aibă o acoperire minimă a solului cu miriștea rămasă după recoltare. Sunt acceptate culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau de toamnă nou înființate, după recoltarea culturii principale, pe cel puțin 85% din suprafața arabilă a exploatației.

IV. CERINȚE SPECIFICE

La alegere, la cerințele generale obligatorii, se cumulează una din următoarele:

A. Diversificarea culturilor pe terenul arabil

La suprafețe între 10,01 ha și 30 ha, fermierul trebuie să cultive cel puțin 2 culturi diferite, iar cultura principală să acopere max. 75% din teren arabil.

La suprafețe peste 30 ha, trebuie să cultive min. 3 culturi diferite și cultura preponderentă să acopere max. 70% din terenul arabil, respectiv 2 culturi preponderente să acopere împreună max. 85% din terenul arabil.

Dacă terenul este acoperit peste 80% cu iarbă/plante erbacee/leguminoase sau culturi sub apă (orezul, de exemplu) condiția de diversificare este îndeplinită. Pentru calculul proporțiilor de diversificare perioada de referință este mai-septembrie.

Pentru diversificare se pot utiliza culturi principale precum:

• o cultură din diferitele genuri definite în clasificarea botanică;
• oricare dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae și Cucurbitaceae;
• terenuri lăsate pârloagă (elemente neproductive);
• ierburi sau alte furaje erbacee.

Se pot folosi și culturi aflate sub apă în proporție mare.

B. Tehnologii de tip conservativ pentru sol

Practicarea unor tehnologie de tip conservativ pentru sol (no/minimum/strip till) pe minim 50% din suprafața cultivată a exploatației.

C. Plantare de arbori

Plantarea anual a cel puțin 2 arbori/ha la nivel de exploatație, precum populații locale de pomi fructiferi și arbori: măr, piersic, prun, corcoduși, zarzăr, cais, cireș, vișin, gutui, nuc, stejar, ulm, tei, alun, salcâm, glădiță, paltin, arțar, jugastru, pin, sălcioară, castan sau alte specii.

Tinerii din cadrul think tank-ului Agrinnovator, absolvenți ai programului Tineri Lideri pentru Agricultură organizat de Clubul Fermierilor Români, s-au întâlnit pe 2 februarie 2023 cu Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, pentru a discuta despre nevoile de digitalizare ale agriculturii.

Întâlnirea a fost organizată de Agrinnovator cu sprijinul Clubului Fermierilor Români și a oferit tinerilor antreprenori din domeniul agriculturii ocazia de a prezenta o propunere inedită privind formarea capitalul uman specializat în sectorul agricol. Tinerii au argumentat necesitatea introducerii unei noi profesii în nomenclatorul meseriilor, cea de Specialist în Informatica Agricolă (SIA), prin care să accelereze adoptarea tehnologiilor moderne care vor defini agricultura de mâine, sustenabilă dar și performantă.

Tinerii i-au prezentat ministrului principalele măsuri luate pentru digitalizarea propriilor afaceri agricole, de la soluții digitale de urmărire a flotei de utilaje până la optimizarea resurselor prin utilizarea tehnologiilor moderne. Prin aceste tehnologii, au reușit să reducă consumul de resurse, precum îngrășăminte, produse de protecție a plantelor sau combustibil, apă și timp.

Prin programul „Specialist în Informatica Agricolă (SIA)”, tinerii propun un nou concept de meserie, care să răspundă necesității de gestionare a soluțiilor digitale la nivel de fermă. Specialiștii în Informatica Agricolă ar avea nevoie de studii medii, alături de o pregătire suplimentară de 6 luni, în care să fie inițiați să utilizeze o gama largă de aplicații informatice și echipamente agricole de actualitate.

Răzvan Prelipcean, coordonatorul grupului Transformarea digitală a agriculturii din Agrinnovator, a subliniat importanța progresului pentru a aduce schimbarea în domeniul agriculturii. „Propunerea noastră de politică publică urmărește să răspundă unei nevoi devenite tot mai proeminente la nivelul fermelor românești, și anume, deficitul de forță de muncă calificată capabilă să configureze și să utilizeze echipamentele digitale, care sunt tot mai prezente în ferme. Am înaintat Ministrului Agriculturii un concept unic, care se diferențiază de alte inițiative de formare profesională prin abordarea integrată și unitară a tuturor etapelor: selecția fermelor, recrutarea și pregătirea aplicată a tinerilor, alături de monitorizarea performanțelor obținute”, a explicat Răzvan.

Alin Luculeasa, membru in cadrul grupului Agrinnovator , a povestit despre implementarea soluțiilor digitale în activitatea de zi cu zi, precum urmărirea flotei prin GPS sau cartografiere cu ajutorul dronelor, dând drept exemplu ferma în care activează. Petruța Deac, absolvent de studii IT, a dezvoltat o aplicație de suport decizional pentru ferma de bovine a familiei, care să răspundă nevoilor particulare ale acesteia. George Chiriță a explicat conceptul de performanță triplă și importanța atragerii capitalul uman specializat în ferme.

„Clubul Fermierilor Români susține entuziasmul și inițiativa acestui grup de tineri, Agrinnovator, care sunt promotorii conceptului de agricultură a viitorului, de agricultură 4.0. Mulți dintre ei au implementat deja sisteme digitale care să îi ajute în mai buna luare a deciziilor la nivel de fermă, însă au identificat o necesitate tot mai mare – cea a personalului calificat, capabil să gestioneze aparatura software și hardware din ferme. Este un proiect pentru România, este un proiect național, iar noi, Clubul, îl susținem ca obiectiv vital pentru viitorul sectorului”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

Întâlnirea a fost un pas important pentru susținerea digitalizării și a unei agriculturi reziliente și sustenabile, prin intermediul tinerilor fermieri. Ministrul Agriculturii si Dezvoltării Rurale s-a declarat impresionat de propunerea, dar și progresul tinerilor în digitalizarea propriilor afaceri. „Vreau să vă felicit, în primul rând pentru că v-ați gândit la binele țării în crearea acestui grup de lucru, dar și pentru tot ce ați realizat în fermele voastre. Agricultura este influențată de foarte mulți factori, iar utilizarea instrumentelor digitale vă oferă, de cele mai multe ori, soluția, prin prelucrarea informațiilor obținute din câmp. Plec de aici cu o sarcină suplimentară, înțelegând atât demersul vostru, cât și misiunea mea”, le-a declarat domnul Petre Daea tinerilor fermieri.

Clubul Fermierilor Români salută inițiativa ministrului agriculturii, dl. Petre DAEA, de a ridica problema importurilor de produse agricole ucrainene care afectează piața UE și, în special pe cea din România, în cadrul Consiliului Miniștrilor Agriculturii (AGRI-FISH) din 30 ianuarie, de la Bruxelles.

Șase țări est-europene au susținut demersul (România, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia) și au solicitat Comisiei Europene soluții pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite și a putea astfel demara campania agricolă de primăvară. Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat în conferința de presă că își asumă să revină în fața Comisiei Europene și a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea mecanismului de compensare din Fondul de Criză pentru Agricultură al UE.

Importurile masive de produse agricole ucrainene au un impact negativ dovedit asupra fermierilor români, care se confruntă cu prețuri scăzute și o concurență neloială pe piață. Astfel, cu importuri de porumb, grâu, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina care au totalizat în 2022 circa 3 milioane tone și la prețuri mai mici cu 40-100 euro/tonă, fermierii români nu au mai putut să-și comercializeze produsele, care sunt stocate și determină costuri suplimentare, iar în lipsa vânzării produselor, înregistrează dificultăți mari în finanțarea continuării activității agricole. Prin urmare, este esențial să se ia măsuri urgente pentru a proteja agricultorii români și pentru a asigura o piață corectă și echitabilă pentru produsele lor.

România, ca principal exportator de cereale din bazinul Mării Negre al UE, a fost afectată puternic de conflictul din Ucraina, care a dus la schimbări semnificative în comerțul cu cereale și a permis ca volume importante de mărfuri să intre în țară fără controale fitosanitare. În anul 2022 față de anul 2021 s-au înregistrat următoarele importuri de cereale și plante tehnice din Ucraina: 1.020 mii tone porumb, 640 mii tone grâu, 650 mii tone floarea soarelui și370 mii tone rapiță. România s-a transformat astfel din exportator în importator de produse agroalimentare. Exporturile românești au fost extrem de reduse, grâul fiind la nivelul de 2,1 mil. tone, porumbul la nivelul de 0,38 mil. tone, rapița și semințele de floarea-soarelui la 0,1 mil. tone fiecare dintre ele.

Clubul Fermierilor Români a fost în strânsă colaborare cu autoritățile pe acest subiect și a susținut poziția Ministerului Agriculturii în luarea de măsuri pentru a proteja fermierii români. Este important să se ia în considerare interesele agricultorilor și să se garanteze o piață echitabilă pentru produsele lor.

„Noi credem că este necesară o mai bună protecție a producătorilor interni, prin reintroducerea controlului fitosanitar aleator la frontieră, care să evite introducerea de boli și dăunători noi în România  și menținerea unui mediu de afaceri stabil și previzibil pentru fermierii români. Am lucrat împreună cu Ministerul Agriculturii la elaborarea unor propuneri de măsuri de urgență pe care Comisia Europeană să le pună în aplicare. Fermierii au nevoie de sprijin pentru a-și putea continua activitatea”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Romani va continua să militeze activ ca autoritățile să ia în continuare în considerare acest subiect important și să adopte măsuri adecvate pentru a proteja fermierii români și industria agroalimentară locală.

Principalele modificări

Prin promovarea acestui proiect de act normativ se asigură:

• corelări legislative,
• creșterea valorilor amenzilor,
• actualizarea condițiilor de autorizare,
• clarificarea condițiilor de fabricare a produselor de protecție a plantelor,
• reglementarea activității de reambalare,
• actualizarea activității privind importul produselor de protecție a plantelor, inclusiv facilitarea punerii în aplicare a prevederilor legislative de către operatorii economici care desfășoară activități cu produse de protecție a plantelor. 

Mai mult, actul normativ interzice comercializarea pe teritoriul României a semințelor tratate cu produse de protecție a plantelor omologate într-o țară terță, dar neomologate în România sau în alt sat membru.

Totodată, intervențiile legislative vor asigura modalități practice pentru efectuarea controalelor oficiale în vederea eliminării riscurilor privind fabricarea, reambalarea, importul, comercializarea, utilizarea și prestarea de servicii cu produse de protecție a plantelor, cu accent pe eliminarea riscurilor de comercializare și utilizare a produselor neautorizate, respectiv a comerțului ilicit cu produse de protecție a plantelor.

Începem o serie informativă privind reforma Politicii Agricole Comune 2023-2027 (PAC) și implementarea Planului Național Strategic (PNS) la nivel național. Dorim să facem nu doar cunoscute, dar și înțelese prevederile care impactează agricultura începând cu acest an, astfel încât fermierii să poată avea acces la  ultimele noutăți și să poată accesa cu ușurință finanțările de care au nevoie pentru creșterea competitivității afacerilor lor.

Ce aduce reforma PAC?

• Simplificare (mai mult pentru Comisia Europeană): se propune ca legislația la nivelul UE să nu mai detalieze foarte mult, lăsând la nivelul statelor membre adaptarea la condițiile specifice ale fiecărui stat. Totuși, deși Comisia a dorit o simplificare radicală a acestei politici, în realitate, simplificarea va fi cu adevărat importantă doar pentru Comisia Europeană și mai puțin pentru fermieri. În schimb, pentru administrațiile statelor europene, noua PAC este mult mai complexă și mai solicitantă.
• Modernizarea PAC: digitalizarea agriculturii, agricultura de precizie, bioeconomia, economia circulară și economia digitală impun un proces de modernizare și a PAC.
• Mai buna orientare a sprijinului european către producători: plafonarea (la doar 60.000-100.000 euro) și/sau plata redistributivă pentru susținerea fermelor mici, dar și sprijinul pentru tinerii fermieri. Redistribuirea fondurilor ar putea susține ambiții mai mari de mediu și climă (de exemplu, eco-schemele), precum și sinergii din cadrul PAC.
• O schimbare esențială vizează conceptul de subsidiaritate. Se lasă la nivelul statelor membre o serie de decizii și activități, inclusiv controlul, mult diferit față de procedurile anterioare.
• Introducerea de noi obiective: sunt 3 obiective generale (Promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat; Consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității sectorului agroalimentar; Dezvoltarea socioeconomică a spațiului rural) și 9 obiective specifice.
• Stabilirea unor ambiții mai mari de mediu și climă, ghidate de țintele propuse de cele 2 strategii subsecvente Pactului Verde European – De la fermă la consumator (F2F) și Biodiversitate.

BUGET PNS 2023-2027

Pilonul 1:

• Plăți directe, 9,78 miliarde euro
• Intervenții sectoriale, 151 milioane euro

Pilonul 2:

• Investiții 5,87miliarde euro