Începând cu 1 iulie 2022, Nicolaie Apopi preia funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație. Din anul 2021, Clubul Fermierilor Români și-a adaptat mecanismele de funcționare și conducere la nivel național, pentru a asigura democratizarea conducerii asociației și pentru mai buna reprezentare a intereselor regiunilor în agenda de lucru a Clubului.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. Clubul Fermierilor Români are reprezentare la nivel național, fiind prezent în teritoriu cu 10 birouri regionale – Banat, Centru, Moldova Centru, Moldova Nord, Moldova Sud, Muntenia Nord, Muntenia Sud, Nord-Vest, Oltenia, Dobrogea.

Președinția rotativă este asigurată de fiecare regiune timp de șase luni. Noul președinte al Clubului, Nicolaie Apopi, reprezintă regiunea Banat, unde conduce două dintre cele mai cunoscute firme cu profil agricol din România.

Pentru următoarele șase luni, obiectivele prioritare ale noului președinte sunt:

• Contribuție activă în cadrul consultărilor în grupurile de lucru ale MADR, în vederea elaborării PNS 2023-2027 (eco-scheme și măsuri de dezvoltare rurală echilibrate) și a ghidurilor aferente acestor linii de finanțare;
• Contribuții privind argumentarea tehnică și economică a redeschiderii PNRR pentru includerea investițiilor aferente modernizării și dezvoltării infrastructurii de îmbunătățiri funciare;
• Identificarea unor linii de finanțare noi privind activitatea curentă a fermierilor membri;
• Implementarea proiectului CONCORDE – promovarea și asigurarea respectării bunelor practici în comerțul cu cereale;
• Desfășurarea Conferințelor Zonale și Regionale ale asociației pentru asigurarea informării, consultării și identificării problemelor reale ale fermierilor din toate regiunile țării;
• Dezvoltarea rolului Comitetelor Regionale și a Grupurilor de lucru tematice;
• Consultări la Bruxelles și participare la negocierile privind normele de aplicare ale Pactului Ecologic European și ale strategiilor subsecvente pentru agricultură: promovarea intereselor fermierilor români în cadrul întâlnirilor cu COMAGRI Parlamentul European, DG AGRI Comisia Europeană, ELO, Copa-Cogeca, Farm Europe;
• Consolidarea Programului privind armonizarea relațiilor între fermieri și comercianții de tehnică agricolă și service piese schimb (inclusiv alinierea prețurilor la nivelul UE);
• Dezvoltarea programelor de formare ale Clubului;
• Promovarea Pactului între Generații lansat de Club, sub forma proiectului de mentorat al Clubului;
• Lansarea unor servicii noi: Consiliere financiară, Promovarea afacerilor agroalimentare.

Alături de prioritățile Clubului la nivel național, președintele va urmări următoarele obiective specifice:

• Realizarea de ghiduri privind implementarea Planului Național Strategic 2023-2027;
• Crearea unui cadru metodologic privind dezvoltarea la nivel național a obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite prin „Agenda 2030”;
• Finalizare studiu “Modele de ferme performante în România”;
• Asigurarea contribuției Clubului Fermierilor la elaborarea și implementare undei strategii naționale multi-parteneriale de promovare a produselor românești agroalimentare;
• Promovarea ca model de bună practică la nivel european a programului de formare „Tineri lideri pentru agricultură” derulat de Club;
• Menținerea și dezvoltarea colaborării cu liceele agricole la nivel național: realizarea unor parteneriate publice-private care să deservească formarea de operatori de utilaje agricole și creșterea atractivității acestor instituții de învățământ.

Pentru continuitate și pentru desfășurarea în bune condiții a coordonării Clubului, în cadrul asociației funcționează un grup decizional de tip Troică, format din Președintele în exercițiu, fostul Președinte regional și viitorul Președinte regional.

În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022, Președinția rotativă a Clubului a fost deținută de Laszlo Becsek, membru fondator al Clubului Fermierilor Români și administrator Grupul BIOFARM, Covasna (regiunea Centru).

Principalele realizări ale lui Laszlo Becsek pe perioada mandatului său includ obținerea pentru fermierii cultivatori de cartof a unui ajutor de minimis care vizează susținerea producției de cartof pentru consum și a unui ajutor de stat care să urmărească creșterea suprafețelor pentru sămânță certificată la nivel național, alocarea unui buget diferențiat pentru fermierii cultivatori de cartof în cadrul PNS 2023-2027 (investiții în producția primară – aprox. 50 mil. EURO), precum și susținerea culturii de cartof în cadrul negocierilor purtate cu MADR și mediul asociativ privind forma PNS 2023-2027.

Dan Hurduc a fost primul Președinte desemnat la conducerea rotativă a Clubului (regiunea Moldova Centru), mandatul acestuia desfășurându-se în perioada 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2021.

Vezi profil Nicolaie Apopi: /articol/conducere-nicolaie-apopi/

Clubul Fermierilor Români a prezentat în fața delegației Parlamentului European o analiză privind impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor de transport și valorificare a cerealelor din România, prin folosirea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța și transportului dunărean. Totodată, Clubul a propus un plan de acțiune pentru eliminarea presiunii comerciale și logistice pe tot lanțul de distribuție al agribusiness-ului românesc.

Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerțul cu cereale, Clubul Fermierilor Români, a prezentat sâmbătă, 9 iulie 2022, în fața membrilor delegației Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, aflați în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele 4 luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar și al presiunii asupra prețurilor și infrastructurii logistice de transport și valorificare a cerealelor de care dispune România.

Membrii delegației Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European prezenți la reuniunea care a avut loc la Galați sunt Dl Norbert LINS, deputat în Parlamentul European, președintele Comisieipentru agricultură și dezvoltare rurală  a Parlamentului European, Dl DanielBUDA, deputat în Parlamentul European, vicepreședinte al Comisieipentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, respectiv Dl Herbert DORFMANN, deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare ruralăa Parlamentului European.

Clubul a atras atenția asupra faptului că agribusiness-ul românesc este serios perturbat de amploarea tenisunilor de la graniță. Astfel, se estimează că în doi ani se vor produce dauneireparabile asupra agriculturii românești, vom avea în principal mărfuriucrainene, mărfurile româneștivor  treceîn plan secund și vor fi coborâtela nivelul de preț al celor ucrainene.

“În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă cu toate acestea, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia și Ungaria, plus 8-12 milioanede tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic.”, a declarat Cezar Gheorghe.

Toată logistica este orientată spre extracția de mărfuri ucrainene, a explicat Cezar Gheorghe. Operatorii feroviari privați și-au mutat toată atenția către mărfurile ucrainene datorită disponibilității ucrainenilor de a plăti prețuri foarte mari, iar același lucru se întâmplă și cu transportul pe barjă.

Pe de altă parte, retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a maicontrola calitatea mărfurilor ucrainene și destinația acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul U.E. a mărfurilor periculoase în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, conform legislației europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguranța alimentelor și a furajelor – Standardele HACCP). Neexistând trasabilitate, mărfurile își vor pierde urma după ce trec frontiera și nimeni nu va putea verifica destinația reală și starea de calitate a acestora. Din cauza prețului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziționate de procesatorii din România, generând produse potențial dăunătoare pentru populația țării și pentru industria zootehnică.

Propuneri privind diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc

Principalele elemente cuprinse în planul de acțiune propus de Clubul Fermierilor Români vizează coridoarele de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces pentru mărfurile din Ucraina și evaluarea posibilității de a muta transbordarea în România, acolo unde este posibil.

“Mărfurile, din momentul încărcării în locația ucraineană, vor purta contractul în destinație și, implicit, prețul. De exemplu, mărfurile în tranzit vor fi documentate prin contract cu destinația finală, țări din Asia, Orient, UE. În niciun caz nu vor intra și nu vor putea fi vândute la frontieră sau oferite în condițiile DAP Constanța, ci vor fi direcționate către destinația finală clar exprimată și documentată.”, a arătat Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește depozitarea mărfurilor, aceasta se va face în spații bine definite pe teritoriul României. Ele nu vor fi comercializate în această perioadă, iar faptul că se află pe teritoriul unui stat membru al UE și al NATO reprezintă o garanție că destinațiile se pot baza pe aceste stocuri într-un interval de timp definit.

Disciplina procedurală trebuie aplicată în deplin acord cu guvernul Ucrainei, care, la rândul său, trebuie să aplice normele statutare și să efectueze controale și verificări ale conformității, a mai precizat Cezar Gheorghe.

De asemenea, Clubul propune înființarea unui tampon de marfă în România pentru Ucraina, un efort la care trebuie să participe ambele țări, astfel încat România să fie protejată și, în același timp, să fie generate soluții pentru a crea fluxuri și rețele de stocare care să rezolve ambele situații.

O analiză detaliată privind impactul războiului din Ucraina și propunerea privind planul de acțiune pentru diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc a fost transmisă conducerii Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European și autorităților române.

Documentul de poziție al Clubului Fermierilor Români privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc și planul de acțiune propus poate fi consultat AICI.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat Proiectul de OUG privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență.

Una dintre măsurile proiectului, care vizează finanțarea activităților actorilor economici dintr-un sector conex agriculturii, este Măsura 4.1.1 Investiții în activități productive.

Valoarea grantului disponibil în cadrul acestei măsuri este situată între 50.000 euro și 500.000 euro, în limita a 5 x cifra de afaceri realizată în anul 2019.

Pentru a accesa sumele alocate în cadrul Măsurii 4.1.1-2, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiții, printre care amintim următoarele:

• au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, respectiv din activitatea de exploatare în anul 2019;
• sunt înființați până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv;
• se angajează să asigure sustenabilitatea proiectului, respectiv să asigure desfășurarea activității operaționale/curente pentru o perioadă de minimum 3 ani după expirarea duratei de implementare a proiectului;
• grantul pentru investiții în retehnologizare solicitat are o valoare de minim 50.000 euro și valoare maximă de 500.000 euro și reprezintă 5 x cifra de afaceri din anul 2019;
• dispun de cofinanțare proprie a proiectului stabilită în conformitate cu Harta ajutoarelor regionale care se aplică de la 01 ianuarie 2022 până la 31 decembrie 2027;
• nu sunt considerate întreprinderi în dificultate în anul 2019, în conformitate cu prevederile art. 2, punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat;
• nu au mai beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri europene, în ultimii 5 ani pentru aceleași activități (costuri eligibile) sau nu derulează proiecte finanțate în prezent, parțial sau în totalitate, din alte surse publice, pentru aceleași activități.

De asemenea, prin intermediul măsurii 4.1.1, fondurile sunt dedicate refacerii capacității de reziliență a IMM-urilor și se adresează beneficiarilor care implementează investiții pentru următoarele categorii:

a) modernizarea/echiparea/racordul la utilități publice/eficiență energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităților de producție/servicii existente, precum și pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producție/servicii pentru care nu este necesară obținerea de autorizații de construire în conformitate cu legislația specifică în vigoare;

b) dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT și pentru tranziție verde, inclusiv pentru eficiență energetică necesare activității de producție și servicii, precum și alte achiziții de bunuri de această natură care sunt necesare capacităților de producție/servicii existente.

Membrii Clubului care doresc să acceseze finanțare prin Proiectul de OUG privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență, sunt invitați să ne contacteze pentru mai multe detalii privind procedura de aplicare în cadrul Măsurii 4.1.1-2 Ajutoare de stat regionale pentru retehnologizare.

Contact:

Mădălina Deaconu, Specialist proiecte și programe pentru agricultură Clubului Fermierilor Români, 0743 122 640, madalina.deaconu@cfro.ro

Clubul Fermierilor Români spijină în permanență demersurile fermierilor membri privind retehnologizarea și încurajează accesarea acestei măsuri pentru susținerea spiritului antreprenorial în dezvoltarea și creșterea sustenabilă a sectorului agroalimentar național.

Lista codurilor CAEN eligibile din sectorul agroalimentar pentru finanțare din Măsura 4.1.1- Investiții în activități productive:

1011 Producția și conservarea cărnii

1012 Prelucrarea și conservarea cărnii de pasare

1013 Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

1020 Prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor

1031 Prelucrarea și conservarea cartofilor

1032 Fabricarea sucurilor de fructe și legume

1039 Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor

1041 Fabricarea uleiurilor și grăsimilor

1042 Fabricarea margarinei și a altor produse comestibile similare

1051 Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor

1052 Fabricarea înghețatei

1061 Fabricarea produselor de morărit

1062 Fabricarea amidonului și a produselor din amidon

1071 Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie

1072 Fabricarea biscuiților și pișcoturilor; fabricarea prăjiturilor și a produselor conservate de patiserie

1073 Fabricarea macaroanelor, tăițeilor, cus-cus-ului și a altor produse făinoase similare

1081 Fabricarea zaharului

1082 Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei și a produselor zaharoase

1083 Prelucrarea ceaiului și cafelei

1084 Fabricarea condimentelor și ingredientelor

1085 Fabricarea de mâncăruri preparate

1086 Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate și alimentelor dietetice

1089 Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

1091 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

1092 Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie

Clubul Fermierilor Români solicită urgentarea demersurilor Guvernului României pe lângă Comisia Europeană pentru modificarea PNRR și alocarea de fonduri pentru agricultură, cu prioritate pentru dezvoltarea sistemului de irigații și de desecare-drenaj. Clubul a lansat o petiție online privind includerea finanțărilor pentru sistemele de irigații și desecare-drenaj în PNRR care poate fi completată și semnată până pe data de 31 iulie. Petiția este disponibilă pe site-ul Clubului, pe următorul link: https://cfro.ro/articol/petitie-club-modificare-pnrr-alocare-fonduri-irigatii.

În contextul în care garantarea securității alimentare a Uniunii Europene, și nu numai, reprezintă o nouă provocare pentru statele membre și având în vedere situația geopolitică actuală, organizația consideră absolut necesară coordonarea acțiunii tuturor ministerelor relevante – MADR, MAE, MIPE – pentru solicitarea urgentă către Comisia Europeană a amendării PNRR, prin includerea finanțării programelor pentru o agricultură românească rezilientă și competitivă.

De altfel, pe fondul schimbărilor climatice care se fac tot mai puternic resimțite, în ultimii ani, Clubul a transmis și susținut în mod repetat mai multe propuneri de alocări financiare pentru modernizarea infrastructurii de irigații și desecare-drenaj, tot mai necesare în agricultura României.

Reziliența fermelor este pusă la grea încercare: pe lângă schimbările climatice care afectează viabilitatea afacerilor agricole, efectele economice ale pandemiei Covid 19, creșterile alarmante ale prețurilor la inputuri și energie, precum și războiul din Ucraina amenință securitatea alimentară a cetățenilor din multe țări din afara UE, dar și a categoriilor defavorizate ale unor cetățeni europeni.

Clubul Fermierilor Români invită toți fermierii din România să susțină refacerea sistemelor naționale de irigații și desecare-drenaj și să semneze petiția privind includerea în PNRR a fondurilor aferente modernizării și extinderii infrastructurii de irigații și drenaj la nivel național.

Mai multe informații despre petiție sunt disponibile AICI.