CEREALE

Prețurile au crescut simțitor, chiar dacă plata se efectuează la 180 de zile. Cotațiile FOB Marea Neagră variază în jurul cifrei de 232 USD/tonă. Prețurile pentru Portul Constanța sunt defalcate pe luni, începând de la 228 USD pentru octombrie și adăugând un cost de depozitare pe lună, până la valoarea de 235 USD pentru livrare în ianuarie 2021. Transpunând în euro, la o medie de 232 USD/tonă, deducem un preț de 196 EUR/tonă, minus costurile de operare portuară și costurile financiare pentru plata la termen. Rezultă un preț de circa 182 EUR/tonă, cu marja de trading inclusă.

De notat este și licitația din Iordania, din 16 septembrie, unde dintre cele două loturi de 60.000 de tone, unul are origine românească. Livrarea va avea loc în noiembrie 2020. Curba pozitivă a grâului începe să arate și potențial românesc, după un sezon afectat de secetă și pandemie.

După raportul USDA, care poate fi definit drept neutru la capitolul grâu, Rusia s-a menținut din punct de vedere al producției la nivelul de 78 milioane tone, celelalte țări din bazinul Mării Negre nesuferind modificări semnificative. Conform analizelor noastre din rapoartele anterioare, Rusia a încercat într-o notă de optimism să supraevalueze producția locală, pentru a genera stabilitate, în sensul de cerere și ofertă. Recoltarea grâului s-a încheiat la nivel European, cifrele rămân constante, însă, în mod previzibil, cumpărătorii încep să facă oferte pentru a securiza loturi de marfă.

În Africa, Tunisia manifestă interes de achiziție în acest an, din cauza lipsei ploilor. Deficitul de producție se situează la 38%, circa 900.000 tone și se estimează un nivel de import crescut cu 34%, până la un nivel de 2,2 milioane tone.

Turcia a organizat, de asemenea, o licitație pentru achiziție de grâu, cu un total de 440.000 tone. Prețurile față de licitația precedentă, organizată pe 25 august 2020, sunt în creștere semnificativă. Semnalăm în ultima coloană diferența pozitivă pentru fiecare lot/destinație. Perioada de livrare este 23 septembrie-16 octombrie.

Cotațiile bursiere din această săptămână arată o revigoare a prețului grâului. Mai jos, în graficul Euronext, observăm linia albă mediană care indică un trend pozitiv față de decembrie 2019.

Influența vine și de peste ocean, mai exactdin Argentina, unde seceta a afectat puternic 12% din cele 6,6 milioane de hectare înființate cu grâu.

Încet dar sigur, grâul se corectează în funcție de cerere și ofertă. În mod normal, cotațiile enunțate se vor modifica pe măsură ce timpul trece și nevoia de aprovizionare crește, ținând cont de parametrii de recoltă ruso-ucraineană și europeană. Piața internă se corectează, însă este încă sub spectrul clauzelor contractuale existente, în care cantitățile asumate nu au fost livrate, iar acest lucru marchează în sens negativ activitățile comerciale.

ORZ

Cererea scăzută ridică nivelul de preț în origini. În Marea Neagră, nivelul a crescut cu 3 USD până la 190-192 USD /tonă.

Piața internă dă semne de dezmorțeală. Crescătorii de porci caută orzul în ferme, ofertând pentru el.

PORUMB – BAZINUL MĂRII NEGRE

Corecțiile generate de raportul USDA sunt vizibile în cotațiile CBOT și Euronext. Indicatorul Euronext pentru noiembrie se regăsește la valoarea de 171,25 EUR/tonă, însă decuplarea Mării Negre este evidentă din cauza volumelor scăzute din Ucraina și România. Cotațiile în FOB Constanța sunt la nivelul de 164 EUR/tonă pentru octombrie și noiembrie și 165 EUR/tonă pentru decembrie.

În graficul de mai jos se observăo diferență de circa 10 EUR/tonă între recolta 2019 și 2020.

În plan intern, se manifestă ravagiile secetei. Cumpărătorii plătesc niveluri care depășesc cotațiile bursiere. Fermele de creștere a puilor din centrul României au oferit 850 RON/tonă pentru loturi mici, de circa 1.000 tone, doar pentru a-și asigura secvența necesară de furajare. În timp ce producția de furaje se cotează la 800-820 RON/tonă, în sud-vest, costul mărfii ajunge și la 720 RON/tonă.

Cumpărătorii se grăbesc să își execute contractele, vânzătorii sunt în aceeași situație de neacoperire a cantităților contractuale, iar părțile trebuie să ajungă la starea de înțelegere și compromis după cum evidențiam și în raportul anterior.

Estimarea de timp a recoltei de porumb ne indică 12-15 octombrie 2020 ca dată de încheiere pe teritoriul României.

În plan extern, China își consolidează angajamentele de achiziție a porumbului până la nivelul de 7,2 milioane tone, din care 60% vor fi importate de și pentru firmele statului chinez.

Ucraina a început recoltarea porumbului și se află la un stadiu de 10% suprafață recoltată.

OLEAGINOASE

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI

Cadrul general al uleiurilor, conform principiului vaselor comunicante, ne indică următorul tablou:

• Bursele de soia din SUA sunt statice, după ce au atins cele mai ridicate niveluri;
• Uleiul de palmier din Malaezia a mai urcat 2% Aici efectul este determinat de doi factori agregați, care au alimentat pe termen lung creșterea. Primul este lipsa personalului din plantații, cu un deficit de 25%, iar al doilea factor este vremea uscată din timpului stării de vegetație, care nu a permis administrarea de îngrășăminte, iar aceste aspecte conduc cătreo scădere a producției;
• Producția de ulei de palmier din Malaezia își revine, însă cu o rată mult mai lentă decât cea așteptată (2% din lună în lună, față de o previziune inițială de 8,5%);
• China s-a reîntors pe piața uleiului de palmier, cumpărând cinci nave, trei cu livrare în ianuarie 2021 și două în mai 2021;
• Bursa chineză Dalian a înregistrat niveluri de creștere cu 2% la uleiul de palmier și 2,7% pentru uleiul de soia;
• Argentina importă din Brazilia ulei de soia, în baza cererii crescute de biodiesel și a nivelului mai redus de acoperire a cererii locale.
• Vânzările pentru trimestrul 4/Q4 de ulei brut în Ucraina au rămas la nivelul de 1.000 USD/tonă, dar nu au existat cumpărători fermi;
• Chornomorsk rămâne deci pentru noiembrie – decembrie la nivelul de 1030 USD iar ianuarie – februarie – martie la nivel de 995 USD;
• com contribuie la acest trend, de creștere a prețurilor la uleiul brut, prin cererea de ulei de gătit pe care o are. Acest lucru generează, la rândul său, cerere de ulei de soia pentru biodiesel-ul aferent camioanelor care livrează și au fost multiple cazuri în care producătorii de motorină regenerabilă au optat pentru uleiul de gătit ca parte a rețetei diesel.

Nivelurile din piață au atins cifre în recoltare care ajung în unele cazuri, transformate în CPT Constanța, la 520-525 USD/tonă. S-a creat o spirală a prețului care generează așteptări și cereri cu mult peste ceea ce piața ar trebui să ofere.

Observăm, deci, o reticență a cumpărătorilor în a mai cota, pe fondul cererii de preț prea mare pentru marfa care este oferită. Totul este agregat cu efectele secetei de diminuare a recoltei, care ne introduc în același tablou ca cel al porumbului.

Cu timpul, toate aspectele se vor clarifica ținând cont de implicarea părților, vânzători și cumpărători. Ambele părți trebuie să privească în viitor și să găsească măsuri de înțelegere, măsuri care să țină cont de o bună derulare a parteneriatelor în viitorul apropiat.

Mai jos, vă rog să vizualizați programul de nave din portul Constanța, Brăila și Galați, aferent acestor zile, pentru exportul de semințe de floarea soarelui.

Tendințe în domeniul energiei

În ultimele zile, putem observa o revigorare a cotațiilor țițeiului pe WTI – Western Texas Intermediate și Brent, după cum puteți vizualiza mai jos: WTI – 41,25 / BRENT 43,6.

Acest lucru a fost generat și de scăderea stocurilor americane din cauza uraganului Sally, care a stopat operarea în rafinării și, implicit, a scăzut stocurile cu 4%, conform Reuters.

Referitor la burse, vă semnalăm că am ajuns în punctul în care APA va fi tranzacționată la bursă, conform unor produse create de CME Group. În anul 2020, un an extraordinar de greu, lovit de pandemie, secetă, producții mici, vedem cum apa va fi tranzacționată la bursă. Acest lucru este posibil pe fondul marilor probleme care au apărut în California, din cauza incendiilor.

Produsul astfel creat este destinat marilor producători de alune și municipalităților, mari consumatori de apă, în scopul de a securiza prețul apei pe burse pentru că ea a devenit o raritate. Acest aspect crează o nouă etapă în tranzacționare și vom vedea cum se va extinde la nivel global în anii următori.

NOUTĂȚI LEGISLATIVE. OUG PRIVIND DECLARAREA STĂRII DE CALAMITATE

Ultima secțiune a raportului o dedicăm proiectului de ordonanță de urgență în ceea ce privește declararea stării de calamitare pe teritoriul României, generată de seceta pedologică.

Din expunerea de motive am reține, în primul rând, factorii sociali și financiari. Acești factori sunt luați în considerare, fiecare având un grad de impact extrem de mare. Analizând fiecare dintre ei, am putea avea câteva clarificări:

I. Factorul financiar:

În cazul în care ferma nu poate susține cantitățile de materie primă asumate prin contract, în mod inevitabil, aceasta nu va avea venituri.

Ferma are acumulate datorii pe hectar, sub formă de costuri de înființare (semințe, îngrășăminte, produse pentru protecția culturilor, combustibil, salarii angajați, costuri utilaje în fermă, cost asigurări, diverse împrumuturi financiare).

De asemenea, intervin costurile ulterioare și anume nivelul de înlocuire cerut de cumpărător prin contract. Astăzi ele variază între 75 și 150 RON/tonă la porumb, iar din cauza raliului de preț al semințelor de floarea soarelui, se atinge și nivelul 400 RON/tonă. 

Pentru exemplificare, vom calcula acest impact la nivelul de nerealizare din cauza secetei a unei cantități de 1.000 tone de porumb și 1.000 de tone de floarea soarelui.

II. Factorul social

Reprezintă continuitatea comunităților locale de fermieri, până la nivel de familie și este aplicabil tuturor fermierilor care își întrețin familiile din această activitate agrară. În acest caz, Guvernul dorește să asigure stabilitatea socială a fermierilor, astfel încât ei să își poată întreține familiile și comunitățile locale prin oferirea de locuri de muncă.

Un alt aspect pe care îl semnalăm în acest proiect este cuantumul suprafeței calamitate de 50% din suprafață. Aici intervin două unități de măsură: una la nivel de județ, iar cealaltă la nivel de localitate, care nu se subsumează. Dacă localitatea are 50% nivel de calamitare, nu mai are relevanță dacă județul în total nu are 50% grad de calamitare.

Pe de altă parte, observăm și un efect de agregare a intereselor venit din partea cumpărătorilor, vocea lor devenind una comună în apărarea intereselor comerciale care au de suferit profund, cu ramificații la Comisia Europeană, unde se dorește, prin grupuri de lobby, stoparea acestei OUG.

ROMÂNIA

GRÂU

Cotațiile grâul în bazinul Mării Negre au înregistrat un salt consistent. Plecând de la un nivel de 200-202 USD/tonă în FOB, astăzi ele se văd undeva la nivelul de 217-219 USD/tonă în FOB ceea ce indică o creștere echivalentă în portul Constanța la un nivel 177-177.5 EUR/tonă în CPT. Comparativ cu perioada de presiune exercitată de recolta rusească, avem un plus de 12 EUR/tonă.

În plan intern, nivelul de preț este de 870 RON/tonă pentru grâul de furaj și 900-930 RON/tonă pentru grâul de panificație la unitățile de procesare.

ORZ

Cotațiile în bazinul Mării Negre sunt la nivelul de 190 USD/tonă, ceea ce reflectă un nivel de 155-157 EUR/tonă CPT Constanța. Timpul orzului nu a sosit încă.

Taxele de import în Uniunea Europeană sunt 12 euro pentru grâul de furaj, 16 euro pentru orz, 0 euro pentru porumb.

În cifre, lucrurile ar trebui să fie exprimate cam așa:

• Procesatorii interni cca. 1,5-1,6 mil. tone necesar agregat;
• Exporturi: cca. 600.000-700.000 de tone, cu destinație Franța, Spania, Amsterdam, Rotterdam;
• Procesatori externi (Ungaria și Bulgaria) cca. 700.000 tone.

Cifrele însumate ne arată un deficit de circa 800.000 tone, fără a lua în calcul cumpărătorii mici din porturile dunărene, incluzând aici și navele de 3.000-4.000 tone ce iau calea Turciei sau în amontele Dunării spre fabrici din Germania sau Slovacia.

În ultimii ani, vecinii, în special cei din Bulgaria, au dezvoltat un apetit deosebit pentru semințele din apropierea Dunării, cu volume de circa 400.000-600.000 anual. Câmpiile de Vest sunt foarte apropiate de zonele de originare ale celor două fabrici maghiare aparținând unor giganți industriali, ce au un grad de atragere a semințelor românești apropiat de 400.000 tone anual.

Firește, piața este liberă, în special în interiorul Uniunii Europene, însă tocmai acest lucru, ne transformă într-o piață facilă de originare și ne expune la un deficit intern, în special în ani ca acesta, ce are deja o tendință repetitiva la orizont. Cu alte cuvinte, piața internă de procesare nu are niciun mecanism de auto-apărare în condițiile date. Nu discutăm aici despre masuri radicale, însă piață locală ar trebui să fie securizată prin mijloace normale.

Iterăm faptul că dacă piața locală a procesării nu este acoperită, consumul intern fiind expus. Ce înseamnă expunere în imaginea actuală? În primul rând, materia primă nu poate fi acoperită din alte părți ale regiunilor înconjurătoare din mai multe motive ce țin de proximitate și cost al vieții:

• Din Ucraina este exclus din cauza regimului vamal ce nu rambursează TVA.
• Rusia începe să-și dorească tot mai puțin să exporte materia primă, ceea ce o exclude, de asemenea, de pe radar.
• Bulgaria, Ungaria sunt excluse de pe listă din cauza suprafețelor mici de producție intensivă a florii soarelui și a faptului că ele originează în Romania.
• Serbia, în mod identic, cumpără semințe din România pentru procesare în piață lor locală.
• Celelalte state europene au un nivel mic de producție (în afara Poloniei și a Germaniei), ele fiind dependente de originarea din zonele est-europene.

Sumarizând cele de mai sus doar în cele două elemente, de proximitate și de cost al vieții, avem câteva concluzii:

• În est nu se poate origina din cauza protecționismului local. În politicile interne din est, acest lucru generează valoare adăugată asupra produsului final (uleiul brut), crește nivelul industriei în plan orizontal prin conexare, aducând o rată de angajare a populației crescută, o definire a rolului în piață ca producător (ulei și șroturi), nicidecum ca exportator de materie primă.
• În vest, din cauza costului vieții, un element de politici publice ce ține de venituri și cheltuieli pe cap de locuitori (PIB), floarea soarelui nu se poate origina. Aritmetica este foarte simplă. Piața vestică are alte prețuri de desfacere a produsului finit, iar cumpărătorul final poate susține acest lucru datorită nivelului de venituri mai ridicat față de cel românesc.

În termeni ce țin de agribusiness, vestul suportă costul de originare românesc, ce este compus din prețul mărfii, logistica, personalul angajat, costurile de operare portuară, costurile de transport maritim în Mediterana, costurile financiare ale capitalului de lucru și ale pierderilor din cele patru manipulări, siloz-transport-port-transport maritim.

În continuarea procesului, vestul Europei controlează eficient costurile de procesare, prin facilități moderne, aducând la raft, prin brand-urile proprii, o marfă ce își are originea primară în România, cu valoare adăugată mult mai mare, dar care este suportată de piață prin nivelul de venituri ridicat față de populația românească. Asta este, în esență, componenta “costul” vieții în această analiză.

• Ce se întâmplă dacă procesatorii din România nu au materia primă necesară pentru a acoperi cererea?
• Importă ulei brut din Est, adică plătesc costul de operare local și al transportului din originea Estică, pentru a-și menține cota de piață a brand-ului propriu.
• Hypermarket-urile vor inunda rafturile cu ulei din țări terțe.

Ambele variante generează costuri și, în special, a doua generează probleme de calitate. Din cauza identității produsului ieftin, trasabilitatea calitativă este cel puțin precară. Lanțul de igienă sau siguranță a hranei nu are standarde ridicate ca în unitățile de procesare de top din România. Obscuritatea produsului ieftin din țările limitrofe tine sub semnul întrebării nivelul de siguranță alimentară. Și aici discutăm despre anumite elemente costisitoare în procesul de siguranță alimentară:

• Analizele produsului primar în ceea ce privește rezidurile pesticide, metale grele, radioactivitatea. Numai pentru reziduurile pesticide, setul de componente cu limitele superioare de evitat, constă într-un tabel de 800 de elemente, izvorâte din legea 178/2002 a Uniunii Europene.
• Testul de eliberare. După procesare, uleiul trebuie ținut în tancuri imense, de 4.000-6.000 de tone pentru efectuarea testelor finale de contaminanți.

Cele de mai sus generează costuri ce sunt înglobate într-un produs finit. Doar citind cele de mai sus putem înțelege de ce un brand local costă iar unul obscur poate fi și cu 40% mai ieftin. Este vorba despre standarde de producție și respectarea normelor de siguranță alimentară. Pentru a genera și exemple simple și practice avem două elemente de descris:

• Uscarea directă a semințelor de floarea soarelui generează contaminarea cu Benzopyren, un element ce generează cancer în rândul populației umane.
• Simpla descărcare a semințelor de floarea soarelui pe o platformă bituminată generează același efect.

Piața noastră locală trebuie deci stimulata să producă. Standardele procesatorilor sunt la cote înalte și generează industrie orizontală și locuri de muncă implicit. Siguranța și securitatea alimentară a României trebuie să fie reper principal în țoată activitatea lanțului agri, cu susținerea firească a reprezentanților statului român.

Nu generăm soluții, căci nu avem capacitatea să o facem, însă ar trebui motivată vânzarea către procesatorii locali prin diverse mecanisme de esență financiară, tangențe cu clasica subvenție, cum ar putea fi subvenționarea costurilor financiare aplicate înființării culturii de floarea soarelui în raport de vânzarea către piața locală.

Transferând subiectul discuției la nivel de activitate prezentă, putem spune că asistăm la un raliu în piață. Exact din motivele de cerere constantă și ofertă scăzută, prețurile sunt imposibil de prezis. Dacă acum 3-4 zile, 1600 RON în sudul țării era un preț, în ultimele două zile, escalada a ridicat succesiv la 1730 și apoi depasind 1800 RON/tonă. Asistăm la un final în care întrebarea cumpărătorului va fi „cât vrei pe marfă?”, ceea ce denotă în modul extrem cererea mare versus oferta mică.

În susținerea celor de mai sus avem date din Ucraina, Rusia și Argentina în mod tangențial ca proiecție viitoare, după cum urmează:

• Ucraina va avea, la rândul ei, un nivel al recoltei de semințe de floarea soarelui scăzut. Plecând de la un potențial inițial de 17 milioane de tone, estimările de astăzi conduc la 13-13,5, recoltarea fiind în curs. Prețurile oferite de pleiada de procesatori de pe teritoriul ucrainean ating niveluri de 490-495 USD/tonă, adică 2.000 ron.
• Prețurile cerute pentru uleiul brut în condiția FOB Chornomorsk cu livrare în octombrie 2020 au fost la nivelul de 1020 USD/tonă, în timp ce ofertele de cumpărare s-au situat la nivelul de 980 USD/tonă. Ca o medie a tranzacțiilor, 990 USD este realist. Ofertele de cumpărare din India s-au aliniat la valoarea de 1035-1055 USD/tonă CIF, adică livrate în destinație.
• Rusia scade în potențial de la o prognoză de 14 mil. tone, la un estimat de 11,5 mil. tone, ceea ce diminuează cu 2,5 mil. tone recolta de semințe rusești. Prețurile rusești sunt și ele în creștere. Alinierea cu Ucraina este evidentă in bazinul Marii Negre.
• Argentina scade nivelul suprafeței ce se însămânțează cu semințe de floarea soarelui, de la 1,7 milioane hectare la 1,5 milioane. Există un deficit de 200.000 hectare, ce se va traduce printr-un gol de producție de aproximativ 600.000 de tone. Judecând traseul semințelor argentiniene din ultimii ani favorizate de costul logistic, estimăm un minus de acoperit în destinațiile din Europa, fie că se numesc Spania, Amsterdam sau porturi franceze, lucru ce va pune și mai multă greutate în prețul de originare est-european.

În România, există un subiect disputat din 2005 încoace, fără a avea un grad de rezolvare. Discutăm despre segregarea culturii de porumb în doua destinații:

• Comercială. Acest segment este întreținut de cultura intensivă practicată de fermele mari. Producția generată are destinație comercială, pentru acoperirea pieței interne și de export. În fiecare an, agregarea celor două destinații comerciale ne așază în jurul valorii de 7,5 mil. tone, cu amendamentul unor origini sârbești pentru export, ce coboară fluvial până în Constanța. Identic se întâmplă și în vestul României, unde se generează comerț intra-comunitar cu Ungaria (bio-ethanol), Italia, Elveția.
• Domestică – Autoconsum. Această parte importantă din portofoliul producției de porumb este generată de fermierii foarte mici, ce conduc producția spre auto counsum, adică spre gospodăriile proprii, în uzul hrănirii animalelor.

Gradul de împărțire procentual cutumiar este de circa 60-40 în favoarea destinației comerciale, ținând în minte cum că 56% din suprafața arabilă pentru cultura mare a României este în exploatarea a circa 13.000 fermieri iar diferență de 44% se află în exploatarea Fermierilor foarte mici, începând de la un maxim de 5 hectare și coborând cu fragmentarea până la ¼ hectare.

Calculele însă ne indică că în acest an extrem de secetos raportul de împărțire s-ar putea să nu ne dea rezultatele de producție ca în anii trecuți. Zonele secetoase sunt exploatate de ferme mari și impactul secetei în rândul destinației comerciale este posibil să fie mult mai mare.

Plecând de la cifre de producție de 11-13 tone la hectar în anii normali pentru acest segment, în 2020, căderea este foarte abruptă, până la 2,5-4 tone în regiunile afectate sever de secetă. Vedem în zonele afectate scăderi de producție exprimate în procente de 60-70%, în unele zone chiar și de 100%. După ploile sosite în mai, speranța încă era vie și certă, culturile de primăvară, porumbul în special, aratând promițător. Însă căldurile excesive combinate cu lipsa apei, au diminuat până la dispariție în multe zone acest potențial. Situația de astăzi este de a dreptul dramatică, fermierii sunt într-o situație foarte dificilă.

Cu premiele din luna mai, ei au antamat spre vânzare cantități de porumb, însă astăzi nu au ce oferi. În respectul față de contractele comerciale, dorim să evidențiem starea de fapt obiectiv, așa cum se prezintă. Cumpărătorii își așteaptă marfa ce nu mai vine, Vânzătorul nu are ce livra, iar presiunea dintre părți devine tot mai pregnantă.

Pe de o parte, cumpărătorii doresc un cost de înlocuire a mărfii ce nu poate fi livrată, lucru ce generează o apăsare financiară extremă în fermă. Pe de altă parte, fermierii nu au niciun instrument în afară de dovada proceselor-verbale de calamitare, însă în multe cazuri acestea nu își produc efectele.

Singurătatea fermierilor, în mod obiectiv, este evidentă. Au scadențe, au costuri ce nu le pot onora din cauza lipsei veniturilor, au în față nevoia de finanțare pentru înființarea culturilor din toamnă 2020, plus costul de înlocuire a mărfurilor, generat de imposibilitatea de onorare a contractelor. Putem adaugă aici și faptul că până spre sfârșitul lunii septembrie, prognoza nu indică precipitațiile atât de necesare pentru continuarea ciclului agricol. Fermierul este deci într-o situație extremă.

Avem câteva aspecte de clarificat spre a atrage atenția tuturor actorilor din perimetrul agribusiness românesc:

• Dacă Fermierul dispare, toți actorii dispar și ei. Nimeni nu mai are sens și obiect de activitate în acest scenariu.
• În cazul în care unii din Actori dau dovadă de o lipsă acută de înțelegere și nu se așază corect în acest scenariu, anii ce vin vor însemna o re-evaluare a relațiilor cu fermierul, în sensul de scădere până la dispariție a relațiilor de afaceri.
• Suportabilitatea are o limită, o linie ce odată trecută, efectele adverse vin în cascadă. Iar fermierul român nu face excepție de la această regulă. 2020 an pandemic, 2020 an secetos, sunt lucruri ce nu pot fi trecute cu vederea.
• Sintagma “Divide at Impera” nu își are locul în acest peisaj. Părțile trebuie să se așeze cu înțelegere a situației de fapt și să arate disponibilitate în discuții, în mod rațional, nicidecum unidirecțional.

Prin aceste lucruri dorim să invităm părțile componente ale agribusiness-ului românesc să recunoască starea de fapt și să se așeze în deplină înțelegere și responsabilitate în găsirea unor soluții pozitive astfel încât procesul ciclic să poată continua fară efecte adverse.

Consumatorii din piața internă au dificultăți imense în a găsi materia primă pentru furaj în fermele de pui, vaci și porci. Prețurile arătate de 750-800 RON/tonă, în unele cazuri și mai mari, sunt penalizate de lipsa recoltelor în zonele afectate. Zona de Vest a României indică însă o stare a producției de porumb plină de potențial. Logistica este cea care penalizează prețul final, 650 ron/tonă fiind un indicator prezent. Costurile de transfer până în sudul României sau în portul Constanța depășesc cu ușurință 100 RON/tonă, ceea ce face ca prețul din portul Constanța să se situeze în jurul a 750-760 RON/tonă.

Influența ucraineană este și ea prezentă în ecuație. Producția lor este diminuată, așa cum vom vedea în capitolul destinat raportului USDA. Rusia, de asemenea, se află în scădere de producție, aceste două regiuni fiind chei de control în prețurile din bazinul Mării Negre. Totul este coroborat cu producția estimată în SUA ce vă fi în scădere, agregat cu Brazilia și Argentina.

USDA GRÂU

Producția rusească este estimată la același nivel că în raportul trecut, 78 milioane tone, în ciuda entuziasmului colectiv local ce indică între 80 și 83,3 milioane tone. Sursele de informare americane nu colectează entuziasmul local (Sov Econ, IKAR) generat de un subiectivism dictat de nevoia de optimism în cazul Rusiei. O rublă foarte slabă, cca. 76 RUB vs 1 USD, lipsa vânzărilor de gaz rusesc, prețul petrolului în Brent în jurul a 40 USD/baril (cu mențiunea că Rusia are nivel de profitabilitate la 42,5 USD/baril) sunt factori ce au determinat “umflarea” locală a producției.

Ucraina este, de asemenea, menținută la un nivel de 27 mil. tone, versus sursele locale ce o poziționează la un nivel de 26 ca medie a estimărilor.

Față de luna trecută avem o creștere a producției de 4,46 mil. tone la nivel global, un consum mai mare cu 0,76 mil. tone și un nivel al stocurilor mai ridicat cu 2,58 mil. tone.

În Marea Neagră, prețul grâului a crescut față de luna trecută de la un nivel de 200 USD FOB la un nivel de 217-219 USD FOB. Recoltarea fiind finalizată, originarea nu mai este atât de facilă și oferta se subțiază, fermierii depozitând cantitățile recoltate.

Pe scurt:

• Australia crește în producție cu circa 2,5 mil. tone până la un nivel de 28,5 mil. tone.
• Canada crește cu 2 mil. tone până la 36 mil. tone.
• Argentina scade cu 1 mil. până la nivelul de 19.5 mil. tone.
• China crește importurile de grâu cu 1 mil. tone până la nivelul de 7 mil. tone.
• În Uniunea Europeană, lucrurile rămân statice, cum de altfel era de așteptat.

„Anticipat și neutru” este descrierea simplă a raportului USDA. Întrebarea rămâne vizavi de octombrie. Vor ridica producția rusească și o vor coborî mai mult pe cea ucraineană?

USDA PORUMB

Prima surpriză a USDA vine din estimarea recoltei ucrainene, ce nu a suferit mutații importante în plan negativ, cum era de așteptat. USDA evaluează la un nivel de 38,5 mil. tone nivelul de recoltă de porumb, cu 1 milion în minus. Alți observatori europeni văd recolta ucraineană la nivel de 33 mil., ministerul de resort la 33,5, iar Agritel și Ukrainean Grain Association la 35,3 mil. tone.

UE-27 este redusă cu 1,5 milioane tone, ajungând la un nivel de 66,3 mil. tone. Reducerea cea mai mare este contabilizată în dreptul României, cu 1,3 mil. tone, de la un nivel de 12,8 mil. tone la un nivel de 11,5 mil. tone.

Producția estimată a SUA scade cu 9,6 mil. tone din cauza efectelor furtunilor în Corn Belt (centura porumbului). Exporturile americane sunt cotate în creștere cu 2,54 mil. tone.

Brazilia este cotată în urcare cu 3 mil. tone, până la nivelul de 110 mil. tone.

Exporturile de porumb sunt în creștere și pentru Brazilia, laolaltă cu SUA, însă apetitul Chinei este departe de a fi satisfăcut. Întrebarea rămâne unde se vor opri? Și cum? Acum 2 ani, estimarea de import a Chinei se vedea într-un orizont de 5-10 ani la un nivel de peste 30 milioane de tone. Generat de cererea de ethanol și masa furajeră în rețete. Previziunile încep să se adeverească, dar 30 mil. tone rămân o cifră respectabilă, totuși. La nivel comprativ, ar fi egală cu 8% din producția SUA sau 80 % din cea a Ucrainei.

USDA SOIA

Producția SUA este foarte puțin diminuată. În productivitate se resimte acest lucru, dar fără impact major.

Brazilia este ridicată cu 2 mil. tone, până la un nivel de 133 mil. tone.

Canada are un plus 0,2 mil. tone, până la un nivel de 6 mil. tone.

Ucraina coboară pe fondul lipsei de precipitații.

În prezent, se desfășoară un festival chinezesc în achiziții, insațiabilitatea Chinei fiind greu de satisfăcut. Nivelul de importuri de soia rămâne la 99 mil. tone, ceea ce este respectabil prin prisma dimensiunilor sale. Acest lucru înverzește cotațiile CBOT.

Stocurile globale coboară cu 1,8 mil. tone față de luna trecută, la un nivel de 93,6, parțial din cauza scăderii de producție din SUA și a creșterii consumului la nivel mondial.

VREMEA

Modelele predictive americane si europene indică încă o lipsă de precipitații extinsă până pe data de 28 septembrie 2020. După cum se poate observa din cele doua modele predictive, zona țării noastre este în continuare privată de ploi. Așteptarea se prelungește fără a avea un orizont definit în sosirea precipitațiilor. Acest lucru influențează în mod negativ potențialul de producție pentru sezonul 2020-2021 al culturilor de toamnă.

PIAȚA DIN ROMÂNIA

În continuare, fermierii români mențin în depozite recolta de grâu a anului 2020. Nivelurile scăzute de export (circa 1,1 mil. tone iulie + august 2020 versus 2,2 mil. tone iulie + august 2019) reflectă inapetența de vânzare datorată nivelului mic al recoltelor și prețului extrem de coborât în bazinul Mării Negre din cauza presiunii de recoltă ruso-ucraineană.

Trendul descendent va dispărea treptat. Cotațiile bursiere Euronext reflectă în sens pozitiv încetinirea și depășirea acestui moment negativ. În imaginea de mai jos, trendul pozitiv este vizibil. Trecând la cotația Euronext DEC 2020, remarcăm traseul grâului față de coborârea abruptă de la începutul lunii august.

Procesatorii locali sunt prinși în această spirală a prețului, fiind nevoiți să fie jucători într-o piață gri, dacă putem să-i spunem așa, unde regulile comerciale sunt ocolite și apoi, întru consolidarea profitului, se utilizează instrumente care nu sunt normate prin legislație. Ne referim, firește, la intermedierea locală și la jucătorii mici în această piață.

Un alt factor generator de competiție îl reprezintă vecinii de peste Dunăre care activează în câmpurile din Sud-Vestul României în dorința de a acumula cât mai multă marfă spre procesatorii din țară vecină.

În vestul țării, prețurile sunt în creștere concomitent cu cererea celor două unități de procesare de peste frontieră, în Ungaria. Prețul variază între 1530 și 1550 RON/tonă.

Acest trend este cauzat de activitatea paralelă din Ucraina, țara cu cel mai mare potențial de recoltare a semințelor de floarea soarelui, care este și markerul regional în privința prețurilor materiei prime. Vom reveni în analiza regională asupra acestui lucru.

Cu titlu de recomandare din partea Clubului Fermierilor Români, aducem în discuție necesitatea securizării tranzacției, siguranța contractuală și siguranța încasărilor, lucruri importante care sunt trecute de multe ori cu vederea. Am fost notificați în multe cazuri de dispute contractuale generate de lipsa lichidității mărfurilor în raport cu contractele semnate. Am primit semnale despre contracte încheiate în care precipitarea și lipsa de experiență a fermierilor sunt exploatate de cumpărători, iar problemele care generează pondere financiară negativă nu se opresc aici. Ne aflăm într-un subiect execuțional al contractelor, unde spirala prețurilor și lipsa lichidității din cauza diminuării producțiilor de la circa 3 mil. tone la 2,55 mil. tone, generează dispute și neînțelegeri între fermieri și cumpărători.

Este un exercițiu financiar de balansare a costurilor dintr-o sursă de aprovizionare cu potență foarte slabă într-o altă sursă de aprovizionare nu neapărat potentă, cât nouă. Arbitrajul îl efectuează beneficiarul final, scopul fiind unul comercial, conform activității sale principale.

În termeni de prețuri, cotațiile portului Constanța reflectă un nivel de înlocuire ce poate ajunge la 150-152 euro/tonă, însă, realist vorbind, atașând bursa Euronext, acest nivel ar trebui să fie cuprins între 146-147 euro/tonă. În țară, prețurile gravitează între 645-650 EXW, dar în locurile unde se întâmplă înlocuirea, acestea sunt alimentate cu diferență, adică cu circa 30 RON/tonă.

Bazinul de export al României suferă enorm în aceste zile de început de recoltare. Peste munți, situația se schimbă radical și potențialul de recoltare generează optimism în perspectiva a 10-14 tone la hectar. Originarea este deja prezentă în Transilvania, Banat, Bihor, Satu-Mare, perspectiva recoltelor creionând deja poziții luate de originatori în zonă. Este o imagine în care, după ce sudul suferind din cauza lipsei de producție își va termina recoltarea, forțele de originare se vor muta către vest, în căutarea lichidității.

Ca și în cazul semințelor de floarea soarelui, asistăm la dispute generate de neputința onorării cantităților antamate contractual. Buna intenție și lipsa producției se împletesc cu lipsa dorinței, iar aceste două nuanțe se întrepătrund cu dorința de discuție și amiabilitate a cumpărătorilor Premium pe de o parte, iar pe de altă parte, cu inflexiunea cumpărătorilor intermediari, care nu-și pot onora la rândul lor contractele către cumpărătorii finali.

Piață internă este ofertantă, având în vedere centrul țării care valorizează tona de porumb la un nivel de 730-740 RON, cu o finanțare inclusă a termenului de plată de 60-90 zile.

Rămânem în continuare cu o prognoză de recoltă de 12 mil. tone, sub rezerva unor ajustări de ordin negativ. Ministerul de resort avansează o cifră de doar 10,2 mil. tone. Problema este însă una de ordin comercial. În România, în mod tradițional, o mare parte din porumbul însămânțat în primăvară aparține gospodăriilor proprii, așa zisele pogoane în spatele casei, cu destinație domestică. Estimăm că din cele aproximativ 2,67 mil. hectare însămânțate cu porumb în primăvară, circa 1,1 mil. aparțin gospodăriilor proprii, deci fără destinație comercială. Din această segmentare, putem extrapola cifre și rezultate, însă aceste lucruri într-un număr viitor, căci se impune o analiză corectă, segmentată a porumbului comercial și a porumbului de auto-consum.

Așteptăm arbitrul zonal, Ucraina, să intre în perioada de recoltare, spre a putea estima trendul porumbului în plan apropiat, însă nivelurile de vânzare CPT porturi Ucrainene se cifrează la nivelul de 173-175 USD /tonă pentru octombrie.

ROMÂNIA OUG 148/2020

1. Analizele privind deficitul de precipitații cuprind două zone distincte și anume:

• Perioada septembrie 2019- aprilie 2020
• Zonele agricole: Banat, Crișana, Maramureș, Dobrogea, Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania

1. Consecințele care se doresc a fi compensate:

• Imposibilitatea compensării producătorilor agricoli pentru pagubele provocate ca urmare a manifestării fenomenului meteorologic de secetă pedologică;
• Distorsionarea piețelor agricole prin posibila declanșare a unor crize privind raportul cerere-ofertă și o evoluție necontrolată a prețurilor la produsele agricole primare din sectorul vegetal;
• Lipsa resurselor financiare necesare producătorilor agricoli pentru achiziția inputurilor și efectuarea lucrărilor din campania agricolă de toamnă, cu impact negativ asupra realizării suprafețelor programate;
• Riscul major ca o parte importantă a fermierilor să nu poată achita datoriile la termenele scadente către furnizori, leasing-uri, salarii, credite, să se supraîndatoreze și să nu mai poată continua activitatea;
• Riscul cedării creditorilor unei părți din terenurile lucrate, deținute în proprietate, în contul datoriilor scadente și intensificarea amplorii fenomenului de acaparare a terenurilor agricole;
• Impact social negativ major asupra fermierilor și a membrilor familiilor acestora, atunci când sunt afectate veniturile din activitățile agricole, cu posibil impact în abandonarea cultivării terenurilor agricole sau chiar faliment.

Capitolul 1. Extras

• Scopul OUG 148/2020: Scopul prezentei ordonanțe de urgență îl reprezintă recunoașterea și declararea stării de calamitate din cauza manifestării secetei pedologice în agricultură, precum și instituirea unei scheme de ajutor de stat, denumită în continuare schemă, având ca obiectiv acordarea de compensații producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică.
• Schema de ajutor se aplică pe întreg teritoriul României.
• Schema se aplică până la data de 31.12.2020.

Definiție

Seceta pedologică – fenomen meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unei calamități naturale sau cazului de forță majoră, manifestat prin temperaturi ridicate peste limita de confort și precipitații reduse, care provoacă scăderea conținutului de umiditate în sol, determinând compromiterea culturilor agricole, fenomen care afectează suprafața unei culturi agricole înființate în toamna anului 2019 în procent de peste 30% din suprafața culturii în cauză, declarată de către un producător agricol.

Beneficiarii

Beneficiarii prevăzuți la art. 4 alin. (1) sunt eligibili la solicitarea ajutorului de stat dacă îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

1. dețin proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, în care procentul de calamitare prevăzut la art. 1  (4) este de peste 30% aferent culturii calamitate;
2. suprafața calamitată reprezintă un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate;
3. sunt înregistrați în evidențele APIA cu cerere unică de plată 2020;
4. nu sunt în dificultate, respectiv în reorganizare, în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Pentru culturile prevăzute la art. 5, suprafața pentru care se acordă ajutorul de stat nu poate depăși suprafața culturii declarate în cererea unică de plată 2020.

CULTURILE ȘI CUANTUMUL MAXIM PE HECTAR ESTIMAT LA 40% DIN CHELTUIELILE EFECTUATE CU ÎNSĂMÂNȚAREA:

• GRÂU – 925 RON
• SECARĂ – 925 RON
• TRITICALE – 805 RON
• ORZ – 912 RON
• ORZOAICĂ – 951 RON
• OVĂZ – 772 RON
• RAPIȚĂ – 1002 RON

PIAȚA REGIONALĂ

GRÂU

Ultima licitație pentru vânzare grâu în Egipt a adus cu sine o creștere a nivelului de preț, cu circa 12 USD în echivalent FOB, comparativ cu o licitație ulterioară.

Grâul de primăvară rusesc întâmpină probleme cauzate de secetă în regiunea Celiabynsk, situată pe râul Mias, în estul munților Urali. Aici, randamentul atinge 1 tonă la hectar.

Livrarea se efectuează în perioada 5-15 noiembrie 2020, iar lotul licitat de 55.000 tone a fost câștigat de Cargill, cu livrare din Novorossyisk la un preț de 225 USD FOB, cu un cost asociat de transport de 15.5 USD/tonă. Plata se efectueză la 180 de zile. Echivalența sa este de 174-175 euro în CPT Constanța.

Terminalele de export rusești vor mări de la 01 octombrie 2020 costurile de operare. Dacă până acum costurile de transport din CPT în FOB erau de 13-15 USD/tonă, începând cu data menționată, ele vor crește cu 2-4 USD/tonă.

În ciuda creșterii achizițiilor de grâu din întreaga lume, China rămâne una dintre puținele piețe principale pe care Rusia se luptă să le cucerească. Importurile Chinei se așteaptă să crească la un nivel maxim de șapte ani în acest sezon – aproape dublându-se în doar doi ani -, pe măsură ce țara încearcă să asigure aprovizionarea cu alimente pe fondul unei redresări în economia internă după blocarea cauzată de coronavirus. Deși este o veste bună pentru vânzători precum Franța și Australia, Rusia poate furniza doar cantități mici, în principal deoarece China interzice majoritatea grâului rusesc din cauza problemelor fungice.

Ucraina a instituit cota de export la grâu începând cu 01 septembrie 2020, în valoare absolută de 17,5 milioane tone pentru sezonul 2020-2021. Este primul semnal de autoprotecție regional.

Rubla rusească este devalorizată din nou în raport cu dolarul American, 75.5 RUB / 1 USD.

PORUMB

Prețurile în CPT porturi ucrainene au crescut la un nivel de 173 USD/tonă, pe fondul secetei și a căldurii prezente în țară. Acesta are un echivalent de 146 Euro în paritatea CPT Constanța.

Ucraina a fost evaluată de analiști la un nivel de recoltă între un minim de 33 mil. și 35,4 mil. tone.

SEMINȚE DE FLOAREA SOARELUI

Prețurile materiei prime din Ucraina au continuat să crească. Cererea cumpărătorilor alimentată de nivelul mai mic de recoltă menține disponibilitatea uleiului strânsă.

Volumele de ulei brut tranzacționate la Chornomorsk au început de la suma de 850 USD/tonă, urmată de o a doua tranzacție la 855 USD/tonă în același port, în creștere cu 15 USD/tonă în ziua respectivă.

Odată cu deschiderea piețelor americane, livrarea pentru octombrie a fost tranzacționată 895 USD/tonă FOB Mykoliav, în creștere cu 20 USD/tonă în ziua respectivă, în timp ce noiembrie a fost tranzacționat la 875 USD/tonă FOB Chornomorsk, iar decembrie s-a tranzacționat la 862 USD/tonă și 870 USD/tonă, tot în Chornomorsk.

Până la închidere, încărcarea din octombrie a fost licitată până la 880 USD/tonă FOB Chornomorsk, cu vânzătorii la 900 USD/tonă FOB, 895 USD/tonă fiind nivelul de închidere al tranzacției.

Asistăm deci, ca și în ediția precedentă a raportului, la o corecție pozitivă a prețului semințelor de floarea soarelui în Ucraina, nivelurile exprimate în Hryvna locală ajungând la 11.000 – 11.200 UAH/tonă, echivalent 401-405 USD EXW.

Nu trebuie să dăm crezare zvonisticii. Avem un exemplu în care ne este indusă ideea cum că un exportator își mută nava la încărcare în Ucraina. Acest lucru nu are cum să fie adevărat deoarece Ucraina nu rambursează TVA-ul la export și, prin urmare, acest exportator ipotetic ar avea o pierdere de minim 20% valoarea TVA-ului + costuri de transport Constanța Odessa și retur. Acest zvon este lansat pe piață cu scopul de a disipa din presiunea preț vs. nivel recoltă.

“Parlamentul ucrainean a votat pe 7 decembrie pentru o modificare a codului fiscal care elimină TVA la exportul semințelor de floarea soarelui, a rapiței și soia începând din martie 2018, a raportat site-ul de știri epravda.com. pe 8 decembrie. În mod efectiv, măsurile înseamnă semințe oleaginoase. Exportatorii nu vor fi eligibili să primească rambursarea TVA pe care o plătesc la achiziționarea de semințe cu ridicare de la producătorii interni.”

Sursa: https://concorde.ua/rs/daily/item_72428/