RAPOARTE DE PRODUCȚIE FAO LA NIVEL MONDIAL

GRÂU

Producția totală de grâu este estimată la 761,5 milioane tone, +3,3 milioane creștere peste media anului trecut pentru luna în curs.

PORUMB

FAO a crescut prognoza culturii de porumb braziliene pentru 2020 la nivelul maxim. Prognoza mondială a culturilor de porumb pentru 2020 a crescut perspectivele de cultură în Brazilia și UE (unde ploile recente de după câteva săptămâni de vreme uscată au adus beneficii culturilor, în special în sudul Franței și nordul Italiei).

SOIA

Conform raportului FAO din iulie, producția de soia 2020-2021 s-a redus marginal, cu o prognoză crescută pentru Brazilia, compensată de revizuirile descendente pentru Ucraina (-790 KMT) și India (-400 KMT). Este de așteptat ca producția globală să se recupereze puternic din sezonul precedent.

*FAO = FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS 

VREMEA – PROGNOZE MODEL AMERICAN ȘI EUROPEAN

În prima imagine se poate observa modelul satelitar american, care apare a fi mai generos cu România, comparativ cu cel european. Pentru o mai bună clarificare: cu cât este mai verde spre albastru zona pe hartă, cu atât este mai bine din punct de vedere al precipitațiilor.

Sursa: AG Weather.

STATUS NAVE

Pentru a avea o privire mai largă asupra mișcărilor din portul Constanța, prezentăm statusul navelor aflate la încărcare și a celor care așteaptă ancorate să fie încărcate cu cereale.

NAVE ÎN RADA PORTULUI ANCORATE ÎN AȘTEPTARE

Sursa: ARIES SHIPPING

 

GASC 07.07.2020

Licitație azi în Egipt grâu.

Participanți:

• Favorit grâul rusesc cu un preț în FOB de 182-183 euro / echivalent CPT Constanța 170 euro;
• Există și un participant din România, dar mai mult ca sigur că nu sunt șanse.

Sursa foto: Atria Brokers

Președinția germană este dornică să găsească o abordare generală a pachetului de reformă a PAC în octombrie, a confirmat ministrul federal, Julia Klöckner, la conferința video la nivel înalt din 29 iunie, deschizând calea negocierilor în triloguri cu Parlamentul European și Comisia în toamnă. Alături de colega sa, Marija Vučković din Zagreb, politicianul CDU a confirmat că arhitectura ecologică va fi pe ordinea de zi la următoarea ședință a Consiliului din 20 iulie (posibil la Bruxelles). În timpul discursului său, ea a mulțumit Președinției croate pentru raportul de progres, care „oferă o imagine de ansamblu bună asupra a ceea ce am obținut împreună” și „o bază excelentă pe care să construim în următoarele șase luni.”

„Este multă muncă înaintea noastră”, a recunoscut Julia Klöckner, adăugând că fermierii au nevoie de un „cadru stabil pentru a-și planifica viitorul”. Politica agricolă viitoare „trebuie să asigure o ambiție ridicată de mediu și climă”, a continuat ministrul, subliniind importanța obținerii acordului și susținerii fermierilor prin măsuri care răspund nevoilor lor particulare. Noul Președinte al Consiliului a declarat că un acord „timpuriu” cu privire la CFM este esențial pentru a progresa în discuții, invitând liderii UE să „elaboreze prevederi bugetare adecvate pentru PAC”.

Liderii UE se vor întâlni fizic la Bruxelles pentru a discuta Planul de redresare și noul buget comunitar pe termen lung în perioada 17-18 iulie. Președintele Charles Michel este implicat în prezent în negocieri politice cu șefii de stat și guvern și va prezenta propuneri concrete în cadrul reuniunii. Politicianul belgian a vorbit cu prim-miniștrii din Estonia, Polonia, Slovenia, Astria, precum și cu concetățeana sa, Sophie Wilmès, pe 1 iulie. O conferință video cu cancelarul german Angela Merkel a fost planificată pentru joi, 2 iulie, la prânz.

În timpul intervenției sale, Julia Klöckner a amintit legătura strânsă dintre strategiile “De la fermă la furculiță” și “Biodiversitate” și viitoarea PAC și a recunoscut că au rămas fără răspuns multe întrebări legate de țintele de reducere a pesticidelor și îngrășămintelor.

Este necesară clarificarea în ceea ce privește punctele de pornire ale acestor obiective de reducere, implicațiile asupra planurilor strategice, precum și costul (fezabilitatea economică) a noilor cerințe propuse pentru fermieri și consumatori, a adăugat ea, reiterând solicitarea evaluărilor de impact. Ea a adăugat că este un „interes comun” de a discuta ambele strategii în paralel cu propunerile PAC.

Klöckner speră, de asemenea, să avanseze asupra altor priorități importante, inclusiv un singur logo de bunăstare a animalelor, conform celor deja existente pentru alimente ecologice. Ea a adus în discuție anterior conceptul său la adunarea Consiliului din 27 ianuarie, spunându-le colegilor că „o etichetare legală a alimentelor de origine animală, bazată pe criterii de bunăstare animală, permite consumatorilor să își axeze deciziile de cumpărare” pe astfel de criterii.

Presupunând că miniștrii agriculturii organizează întâlniri față în față în săptămânile următoare, lucru pe care Klockner îl speră, Consiliile pentru agricultură sunt programate provizoriu pentru 20 iulie, 21-22 sept., 19-20 oct., 16-17 nov. & 15-16 decembrie. Adunarea informală a fost inițial programată pentru 30 august-1 septembrie la Koblenz, în Rheinland-Palatinat.

Delegații o îndeamnă pe Klöckner să finalizeze acordul PAC

Un cor de voci a îndemnat președinția germană să ajungă la un acord rapid cu privire la cadrul financiar multianual (CFM), ceea ce ar permite finalizarea pachetului de reformă a PAC (în special a planurilor strategice și a reglementării orizontale).

Ministrul francez, Didier Guillaume, a încurajat-o pe președintele Consiliului, Julia Klöckner, să înainteze dosarul PAC și să asigure o poziție a Consiliului la începutul toamnei.

Belgianul Denis Ducarme a susținut această cronologie. „Ne așteaptă provocări mari și de aceea avem nevoie de o nouă PAC, ca un cadru stabil”, a afirmat politicianul Mișcării Reformiste de la Watermael-Boitsfort. „Acest lucru este necesar pentru ca fermierii noștri să își pregătească strategiile de afaceri, dar și pentru administrații să elaboreze Planuri Strategice calitative”. De asemenea, el ar dori să vadă un acord rapid cu privire la perspectivele financiare pe termen lung din această vară și un acord asupra cadrului de politică agricolă, ca următorul pas, „la sfârșitul acestui an”.

Romain Schneider a declarat că Luxemburgul este pregătit să „încheie reforma PAC la nivelul Consiliului, imediat ce va fi luată o decizie cu privire la CFM.”

În timpul președinției germane, Nechita-Adrian Oros așteaptă „suficiente progrese tehnice și politice pentru a ajunge la un acord privind textele finale”, care împreună cu aprobarea noului CFM ar „asigura o finanțare adecvată fermierilor noștri, în concordanță cu cerințele impuse”.

Între timp, Mogens Jensen din Danemarca a încurajat Berlinul să continue să lucreze la „alocarea ecologică ambițioasă în ambii piloni”. Politicianul a declarat că acest lucru este „important pentru a susține și a răspunde ambițiilor ecologice în UE, de către toate statele membre”.

Callenberg din Suedia ar „saluta oportunitatea de a reexamina utilizarea plăților pentru bunăstarea animalelor pentru fermieri – în lumina strategiei Farm to Fork – chiar dacă măsurile luate fac parte din legislația națională”.

Cehii ar dori ca „finalizarea la timp” a CFM „să definească alocările și să cuantifice obiectivele pentru noua perioadă bugetară”.

Ministrul cipriot, Costas Kadis, speră să aibă discuții care să conducă la o politică agricolă care „respectă pe deplin fermierii, cetățenii și mediul nostru, asigurând în același timp un sector agricol rezistent și competitiv”.

Maria do Céu Albuquerque (Portugalia) ar dori ca ai săi colegi „să se concentreze pe minimizarea factorilor de incertitudine” astfel încât statele membre „să poată finaliza planurile strategice într-un cadru cât se poate de precis.”

Conexiunea cu strategiile Farm to Fork și Biodiversitate

Ministrul polonez, Jan Krzysztof Ardanowski, a declarat că ar dori să vadă că „discuțiile sunt luate în considerare” atunci când vine vorba de impactul strategiilor pentru fermă și biodiversitate asupra reformei PAC și a planurilor strategice. „Este necesar să se mențină un echilibru între ambițiile expuse și necesitatea agriculturii pentru a-și atinge toate obiectivele”, a declarat politicianul polonez. O politică fermă, structurată și finanțată corespunzător, precum și alte cadre europene, inclusiv politica comercială, „poate crea condiții pentru implementarea acestor strategii”, a adăugat politicianul.

Nechita-Adrian Oros și Denis Ducarme (Belgia) au susținut această abordare, apelând la „dezbateri suplimentare despre diversificarea în activități agricole”, impactul obiectivelor extrem de ambițioase asupra PAC și „coerența cu reglementarea tranzitorie”.

La rândul ei, ministrul olandez, Carola Schouten, a salutat obiectivele ambițioase prevăzute în cele două strategii „cu privire la o agricultură durabilă, rezistentă și circulară”, afirmând că Haga „acordă o valoare deosebită unui proces clar și transparent de aprobare a Planurilor strategice ale PAC”. Aceasta a declarat că este necesară o dezbatere suplimentară cu privire la recomandările menționate, care “vor fi specificate separat pentru fiecare stat membru”.

Mogens Jensen din Danemarca ar dori să dezbată în profunzime despre eco-scheme, cerințele GAEC și politica de dezvoltare rurală „având în vedere ambițiile sporite reflectate” în strategiile recente.

Köstinger (Austria) face eforturi pentru o „abordare coerentă”, având în vedere legătura puternică dintre Planurile strategice Green Deal și PAC. Procesul de reformă a PAC nu trebuie „anulat de noile strategii”, a avertizat ea.

 

Excepție de condiționalitate pentru fermierii mici

Ardanowski (Polonia), susținut de Arvo Aller (Estonia), Desislava Taneva (Bulgaria), Romain Schneider (Luxemburg) și Zsolt Feldman (Ungaria) și-au reiterat dorința de a exonera exploatațiile mici de la cerința condiționalității, vehiculând „un număr maxim de hectare pe care un (mic) fermier poate să își desfășoare activitatea” din Regulamentul de bază.

Ministrul grec, Makis Voridis, a subliniat că „având în vedere caracterul non-intensiv și amprenta ecologică scăzută a acestor ferme, precum și faptul că acoperă doar o suprafață agricolă redusă”, Atena face eforturi pentru scutirea de la normele de condiționalitate, susținând sistemul simplificat propus de Președinție pentru controlul exploatațiilor mici „la fel de rezonabile” (susținute și de Slovenia).

Polonia nu este de acord, spunând referitor la compromis că „nu este o soluție suficientă”.

Maria do Céu Albuquerque din Portugalia dorește „să continue discuția privind punerea în aplicare și simplificarea condiționalității cu privire la beneficiarii plății pentru fermierii mici”.

Între timp, ministrul adjunct pentru agricultură, Jiří Šír, (Cehia) a cerut condiționalitate aplicată tuturor fermierilor, indiferent de mărimea exploatațiilor, invitând Comisia să furnizeze „reguli detaliate” privind noul model de implementare.

 

Impulsionarea convergenței externe

Comisia trebuie să intensifice eforturile pentru a introduce o distribuție mai echitabilă a plăților directe pentru a stabili condiții de concurență echitabile între fermierii europeni, care va fi decisă ca parte a negocierilor bugetare pe termen lung, au declarat în cadrul Consiliului Agri-Fish Polonia, România, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Estonia și Letonia.

Cu actuala propunere de CFM, Estonia ar atinge un nivel de 76% din media UE până în 2027, le-a spus colegilor ministrul afacerilor rurale, Aller, în timp ce „plățile vor atinge convergența doar undeva în a doua jumătate a secolului XXI”. “Acționând pe o piață unică care ar trebui să se bazeze pe o concurență echitabilă în cazul în care toți producătorii UE trebuie să îndeplinească cerințe obligatorii suplimentare similare, este inacceptabil faptul că plățile directe în UE diferă de trei ori”, a declarat politicianul Partidului Conservator.

Desislava Taneva din Bulgaria ar dori, de asemenea, să vadă „o convergență externă mai ambițioasă”.

Secretarul de stat din Slovacia, Samuel Vlčan, a declarat că „nu este posibil ca fermierii noștri să îndeplinească aceleași cerințe și obiective ca restul Europei și să primească doar 78% din finanțarea pentru asta!”

Voridis (Grecia) și-a exprimat „opoziția puternică” față de convergența externă „bazată exclusiv pe zonă”.

Vorbind în numele fermierilor letoni care primesc cel mai mic nivel de plăți directe, Kaspars Gerhards a insistat asupra faptului că finalizarea deplină a convergenței trebuie realizată. „Sprijinul direct trebuie să fie convergent la nivelul mediu al UE, numai atunci putem numi PAC un succes”, a concluzionat el.

 

Opinii privind bugetul pe termen lung

Miniștrii de la Slovacia, Slovenia, Luxemburg, România, Cipru, Grecia, Austria, Portugalia, Franta și Irlanda au adus în discuție importanța unui buget puternic pentru PAC cu Taneva (Bulgaria), adăugând că fermierii „ar trebui să primească suficiente oportunități financiare”, având în vedere obiectivele ambițioase stabilite în Pactul Ecologic European.

Köstinger (Austria) a insistat în acest sens, spunând că „dacă solicităm în mod constant mai mult de la agricultură, avem nevoie și de instrumente PAC eficiente și trebuie să oferim sprijin financiar public adecvat pentru aceste servicii”.

Cowen al Irlandei a spus că „problema principală este finanțarea oferită pentru susținerea PAC”. Ministrul a declarat că politica agricolă și piața unică „au menținut alimente de calitate, chiar în UE și pe mesele cetățenilor noștri, în această perioadă foarte dificilă”. „Trebuie să valorificăm, să sprijinim și, mai ales, trebuie să finanțăm în mod corespunzător un sistem PAC care să permită acest lucru.”

Darja Majkovič (DG Agri) din Slovenia a salutat cheltuielile suplimentare propuse pentru dezvoltarea rurală prin „Instrumentul UE pentru următoarea generație”, care „va contribui la redresarea în zonele rurale și va ajuta la atingerea obiectivelor climatului și mediului”.

Leppä (Finlanda) a declarant că era clar că fermierii „nu pot fi ecologici dacă economia lor este pe roșu”, în timp ce obiectivele de mediu „trebuie să se potrivească cu sustenabilitatea economică și socială”.

Vlčanul din Slovacia a declarat că un buget ferm este o „condiție de bază pentru atingerea obiectivelor noastre ambițioase comune”.

În timpul crizei COVID-19, agricultura „și-a reafirmat rolul în asigurarea aprovizionării și securității alimentare adecvate, protejarea mediului și a zonelor rurale”, a declarat ministrul cipriot, Costas Kadis, care a făcut apel la un „buget adecvat pentru atingerea obiectivelor locale și europene” stabilit pentru fermieri.

Schouten (Olanda) a declarat că obiectivul țării sale de a „stabili o PAC mai durabilă și mai rezistentă” nu va fi afectat de mărimea bugetului agriculturii. „Ambiția noastră rămâne incontestabilă în toate circumstanțele”, le-a spus politicianul Uniunii Creștine colegilor săi.

 

Măsuri suplimentare de piață

Delegații au profitat de ocazie pentru a discuta despre creșterea impactului pandemiei în curs de desfășurare asupra sectorului agricol. Ministrul adjunct pentru agricultură din Lituania, Evaldas Gustas, a dorit o discuție mai amplă cu privire la măsurile de siguranță adaptate realităților actuale. Ținând cont de criza recentă, „instrumentele disponibile nu sunt suficiente și trebuie revizuite, întrucât acestea au fost de aplicare prea restrânsă”.

Ungaria și România au susținut această abordare, România afirmând că „măsurile de sprijin recent adoptate nu și-au demonstrat pe deplin eficacitatea”, citând situația dificilă pentru sectoarele de carne de porc și păsări de curte.

Între timp, Ducarme (Belgia) și Guillaume (Franța) au declarat că discuțiile privind reglementarea CMO și „Omnibus” „nu au fost încă terminate”. Criza recentă a arătat că instrumentul de măsuri existente pe piață nu este suficient echipat, a subliniat Guillaume, aducând în discuție provocările cu care se confruntă sectorul vinicol. „Producătorii de vin sunt victime ale crizei COVID-19 și a regimului tarifar din SUA”, a subliniat el, motivând astfel un „fond de compensare”. „Discuțiile privind actualizarea cutiei de instrumente ar trebui să ne permită să corespundem mai bine ofertei și cererii și să îmbunătățim poziția fermierului în lanțul de aprovizionare cu alimente”, a adăugat omologul său belgian, amintind de „impactul pozitiv al schemei de reducere voluntară a producției în sectorul laptelui” din 2016.

 

Opinii divergente privind suportul cuplat

Mai multe delegații au ridicat problema sprijinului cuplat voluntar, ministrul finlandez Jari Leppä afirmând că „ajută la menținerea producției în zone cu costuri ridicate”. De asemenea, „susține menținerea peisajelor agricole deschise și îmbunătățește biodiversitatea prin producția de animale.”

Polonia ar dori să discute în continuare cu privire la plățile cuplate legate de producție, în timp ce Bulgaria și România fac eforturi pentru continuarea sprijinului cuplat și a ajutorului național tranzitoriu „întrucât sprijină sectoarele agricole subfinanțate”.

Zsolt Feldman din Ungaria a declarat că ajutorul cuplat a fost „un instrument foarte important pentru sectoarele sensibile”, susținând continuarea acestor plăți „chiar cu un procent mai mare decât cel propus”.

Maria do Céu Albuquerque din Portugalia a subliniat rolul important al sprijinului cuplat și „specificul său legat de obiectivul de a asigura o activitate agricolă durabilă pe întreg teritoriul și sistemele alimentare locale”.

Secretarul de stat din Slovacia, Samuel Vlčan, a declarat că nivelul de 13% + 2% este „prea scăzut”, întrucât ajutorul cuplat a fost un „instrument adecvat și eficient pentru a sprijini sectoarele selectate”.

Schouten (Olanda) a subliniat că ajutorul cuplat „tinde să perturbe concurența echitabilă pe această piață”, afirmând că ar trebui să fie „cât mai limitat posibil”. Colega ei daneză Jensen și-a exprimat preferința pentru o „politică solidă orientată către piață”, spunând că nivelul suportului cuplat „ar trebui să fie limitat și că trebuie depusa mai multă muncă pentru a găsi echilibrul potrivit.” De asemenea, Köstinger din Austria a făcut îndemnuri împotriva denaturării concurenței – legată de valoarea plăților cuplate, rata maximă de susținere pentru investiții productive și achiziționarea de terenuri atunci când se folosesc instrumente financiare.

Pe parcursul dezbaterii informale pe probleme agrare din 30 iunie, ministrul francez, Didier Guillaume, a felicitat președinția croată pentru progresele înregistrate în simplificarea noului model de implementare, revizuirea performanței și indicatorii simplificați. Elisabeta Köstinger din Austria și-a exprimat convingerea că „un model de implementare mai simplu și mai practic este o condiție fundamentală pentru viitoarea PAC”. Politicianul de la Wolfsberg a insistat că statele membre cu programe ambițioase de mediu „nu trebuie să se confrunte cu dezavantaje”, în timp ce „acest lucru ar trebui să fie luat în considerare” în timpul procesului de aprobare a Planurilor Strategice.

În oglindă cu punctele ridicate de Nechita Adrian Oros din România cu privire la „complexitatea” sistemului de indicatori, Romain Schneider, Luxemburg, a declarat că există o marjă suplimentară pentru simplificare și eficientizare, cu atenție concentrată asupra celor „necesare monitorizării performanței de mediu și climă a PAC”.

Secretarul de stat al Suediei, Per Callenberg, a declarat, de asemenea, că este nevoie de lucrări suplimentare pentru noul model de implementare, în special în ceea ce privește indicatorii „pentru a evita povara administrativă inutilă în implementarea și gestionarea noului model”. Sistemul de indicatori trebuie să contribuie la o ambiție înaltă de mediu și climă, a declarat el.

La rândul său, secretarul de stat al Ungariei, Zsolt Feldman, a declarat că „încă este necesară o sumă imensă pentru părțile aferente non-CFM”, în timp ce ar trebui să se acorde mai multă atenție procesului de adoptare și modificare a planurilor strategice PAC. Nu este clar deocamdată cum va fi armonizată reforma PAC și obiectivele propuse (în strategiile Farm to Fork și Biodiversitate), ceea ce creează incertitudine juridică”, a subliniat el.

Darja Majkovič (DG Agri), din Slovenia, împărtășește ideea potrivit căreia era necesară o dezbatere suplimentară asupra noului model de punere în aplicare (sume anuale pe unități din zonă și intervenție pe latura zootehnică, indicatori, monitorizare și raportare) referitor la evaluarea președinției.

Proaspăt numit în funcție de președintele Michael D. Higgins, sâmbătă seara (27 iunie), nou-numitul ministru irlandez al agriculturii, Barry Cowen a declarat „în pofida circumstanțelor extraordinar de dificile”, președinția croată „a reușit să facă progrese în avansarea negocierilor PAC, într-o serie de domenii cheie”. El a salutat modificările încorporate în text, care urmăresc ca noul model de implementare să fie „operațional pentru statele membre”, care este „esențial pentru a implementa în mod eficient noua abordare bazată pe rezultate.” Politicianul a declarat că Dublinul „a favorizat întotdeauna o ambiție ecologică puternică în noua PAC” și este de acord că „lucrările ulterioare care urmează vor fi dominate de considerente de mediu”. Preluând apelurile repetate de la colegi, el a solicitat „evaluări complete ale impactului” asupra celor două strategii recente.

Miniștrii au salutat majoritar concluzia Președinției referitoare la inexistența unei baze solide pentru introducerea unui „procent unic pentru acțiuni de mediu și climă” – sprijinirea condiționalității sporite și închiderea de 30% în cadrul celui de-al doilea pilon pentru măsurile de schimbare climatică și protecția mediului – deși Jari Leppä din Finlanda (alăturându-se Ungariei) a spus că abordarea adaptată „va oferi flexibilitatea necesară statelor membre”.

Descriind raportul de progres ca „o descriere faptică și adecvată a principalelor probleme”, Maria do Céu Albuquerque din Portugalia a declarat că viitorul text „ar trebui să specifice care tipuri de intervenție ar trebui luate în considerare în vederea atingerii pragului de dezvoltare rurală de 30%”.

Ministrul italian Teresa Bellanova a subliniat că textul Consiliului privind planurile strategice ale PAC „încă nu satisface pe deplin așteptările regiunilor, care trebuie să poată juca un rol mai direct în gestionarea politicii de dezvoltare rurală”. Fostul sindicalist a spus că „fondurile mutuale” trebuie văzute ca un instrument care să permită fermierilor să se adapteze la schimbările climatice, să dedice o parte din pachetul de plăți directe „fondurilor mutuale”, pentru măsuri de adaptare, pentru a face sectorul mai rezistent la situații de urgență legate de climă și SPS. Politicianul a apreciat eforturile Croației de a simplifica unele elemente legate de guvernanța viitoarelor Planuri Strategice, cum ar fi rapoartele, indicatorii și calculul sumelor unitare. Dar Bellanova a fost clar în a afirma că „întregul sistem pare încă prea complex și dificil de gestionat”, în timp ce există „încă loc pentru îmbunătățiri pentru o mai mare simplificare și subsidiaritate”, cu referire specială la intervenții sectoriale, cum ar fi măsurile structurale în sectorul uleiului de măsline. Comentând mai pe larg asupra bugetului, ea a spus că „nivelul ambiției de mediu trebuie să țină cont în mod necesar de resursele disponibile.”

Miniștrii europeni ai agriculturii au salutat în mare măsură raportul de progres al Președinției croate privind reforma PAC în cadrul conferinței video la nivel înalt din 29 iunie. Delegațiile au declarat că documentul reflectă cu exactitate starea actuală a negocierilor privind pachetul de reformă a PAC, în timp ce simplificările introduse pentru noul model de livrare (clearance-ul de performanță și sumele medii de unități) mergeau în direcția corectă. Există încă un drum lung de parcurs în acest proces, recunosc ei. Va fi nevoie de lucrări tehnice suplimentare în următoarele luni pentru îmbunătățirea sistemului de indicatori de încredere, revizuirea performanței, implementarea eco-schemelor, sistemelor de control și penalități (condiționalitate pentru deținători), definiția hectarelor eligibile, intervențiile sectoriale și sprijinul cuplat voluntar (nivelul și sfera sectoarelor).

Coordonate de ministrul agriculturii al Croației, Marija Vučković, care s-a alăturat din Zagreb, delegațiile au organizat un schimb de opinii asupra raportului de progres al președinției, în timpul sesiunii de dimineață, și și-au concentrat atenția asupra problemelor legate de pescuit, după-amiază. Vorbind în cadrul conferinței de presă post-Consiliu, ministrul croat a declarat că discuția din cadrul Consiliului „a oferit o șansă de a trage concluziile privind președinția croată”, pe care a descris-o ca fiind „fără precedent și provocatoare”, în timp ce ea și colegii ei au participat la negocieri pe fondul pandemiei COVID-19. Vučković și-a lăudat echipa pentru că a menținut „procesul legislativ în viață în aceste condiții extraordinare”. În timp ce politicianul Uniunii Democrate a transmis ștafeta președintelui Consiliului Julia Klöckner, Vučković a declarat că ultimele șase luni s-au dovedit „provocatoare” fiind necesară apelarea „la soluții creative”. „Sperăm cu adevărat că am fost suficient de creativi”, a declarat ea. La rândul său, comisarul agricol, Janusz Wojciechowski, a felicitat ministrul și colegii săi pentru „adaptarea rapidă” la „contextul foarte dificil” și organizarea „primei întâlniri virtuale AGRIFISH din lunga și onorabila istorie a acestui organism.” El a amintit suita de măsuri adoptate ca răspuns la pandemie, inclusiv culoarele verzi, prevederile specifice pentru lucrătorii sezonieri, flexibilitate în implementarea PAC și relaxarea unor reguli de concurență. Raportul de progres al Președinției „prezintă munca depusă pe pachetul de reformă și va fi în centrul dezbaterilor de astăzi”. Cu o notă mai sobră, el a amintit că viitoarele propuneri ale PAC au fost depuse în urmă cu mai bine de doi ani (iunie 2018) și „încă nu suntem la sfârșitul drumului.”

* Pentru mai multe detalii accesați https://www.consilium.europa.eu/media/44646/hr-pres-progress-report-final-16-06-20.pdf 

Dimensiunea rurală „prioritate în agendă” – Wojciechowski

Executivul UE este pregătit să elaboreze o „viziune pe termen lung la nivelul UE pentru zonele rurale în prima jumătate a anului 2021”, a confirmat comisarul agricol, Janusz Wojciechowski, cu un chestionar public online planificat pentru a doua jumătate a acestui an. În cadrul discursului său, comisarul agricol a subliniat importanța „menținerii priorității asupra dimensiunii rurale pe agenda noastră”. „Trebuie să valorificăm creativitatea și experiența oamenilor care trăiesc în comunitățile rurale, în planurile noastre strategice PAC”, le-a spus delegaților politicianul polonez (PiS).

Fostul europarlamentar (2004-2016) a făcut referire la o scrisoare trimisă capitalelor naționale, co-semnată cu vicepreședintele Dubravka Šuica, responsabil pentru democrație și demografie și comisarul Elisa Ferreira (coeziune și reforme) solicitând ca „zonele rurale să fie luate în considerare în mod corespunzător în cadrul Planului Strategic PAC”. Procesul de consultare solicită contribuții din partea persoanelor care trăiesc în zonele rurale, precum și autorităților locale și regionale, societății civile și părților interesate, ceea ce va ajuta la identificarea priorităților pentru îmbunătățirea acțiunilor la nivelul UE și a politicii de protecție rurală.

Guvernul a publicat astăzi, 1 iulie, planul de relansare economică în urma pandemiei de Covid-19. Acesta conține granturi, garanții, împrumuturi, facilități fiscale și propune o schimbare de paradigmă: creștere prin investiții, nu doar prin consum.

Printre măsurile propuse de planul de relansare se numără oferirea de granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru și investiții (cca 1 mld Euro), programe de finanțare nerambursabilă pentru IMM-uri (cca. 1 mld euro), programe de sprijin pentru agricultură (cca 400 mil euro), pentru investiții noi (1,5 mld lei/an) sau relocarea companiilor.

 

Fonduri pentru infrastructura agricolă de irigații

• Reabilitarea infrastructurii de irigații
  • Investiții în reabilitarea a 138 amenajări de irigații, ce deservesc o suprafață de aprox. 2.4 milioane ha.
  • Valoarea lucrărilor de investiții în infrastructura de irigații: 3.4 miliarde euro
• Construirea Canalului Siret-Bărăgan prin reluarea procesului investițional pentru tronsoanele 1-3 din cadrul etapei I.
  • Etapa I – aprox. 50 km până la limita sudică a județului Vrancea – pentru această etapă studiile și proiectarea sunt finalizate, iar execuția poate fi reluată; Pentru etapa I de execuție, costurile totale sunt estimate la 83,67 milioane euro.
  • Etapa a II-a – aprox. 140 km pe teritoriul județelor Brăila, Buzău și Ialomița până la debușarea în acumularea Dridu – pentru această etapă sunt necesare studiile de fezabilitate și proiectarea.
• Reabilitarea infrastructurii de desecare-drenaj
  • Investiții în reabilitarea a 443 amenajări de desecare-drenaj, care deservesc o suprafață de 2.838.674ha
  • Valoarea lucrărilor de investiții in amenajari de desecare: 1,1 miliarde euro
• Amenajări de combatere a eroziunii solului
  • Investiții în reabilitarea a 220 amenajări de combaterea eroziunii solului , care deservesc o suprafața de 500 000 ha
  • Valoarea estimativa a lucrărilor de combatere a eroziunii solului: 500 milioane euro

 

Măsuri pentru dezvoltarea agriculturii

• Finanțarea depozitelor de comercializare a produselor agricole
  • Obiectiv: construcția a 8 depozite regionale cu temperatură controlată pentru depozitarea, sortarea, ambalarea, etichetarea și comercializarea produselor agricole locale. Valoarea investiției: 120 mil. euro.
• Granturi pentru achiziția de echipamente pentru irigații
  • Achiziția de kit-uri pentru irigații – 6000 euro/beneficiar. Buget: 48 mil. euro.
• Granturi de finanțare pentru antreprenoriat rural
  • Obiectiv: sprijinirea directă a activităților de procesare și de distribuție a produselor agricole obținute de micii producători; Valoare grant:40.000 euro/2 locuri de muncă create până la 100.000 euro/5 locuri de muncă create; Buget: 200 mil. euro.
• Instalarea tinerilor fermieri cu teren agricol concesionat de la stat:
  • Bugetul estimativ este de 42 milioane euro (20 milioane euro alocare distinctă pentru tinerii din afara granițelor în scopul reîntoarcerii în țară a celor cu experiență și formare în domeniul agricol). Pentru prima dată, beneficiarii pot accesa facilitatea concesionării de terenuri cu destinație agricolă, libere de contract cu suprafață de maxim 50 de ha, aparținând domeniului public sau privat al statului.

 

Planul de redresare economică anunțat de Guvern poate fi consultat integral aici.

Sursa: Mediafax.

Parlamentul European a votat la 19 iunie înființarea unei comisii de anchetă care să examineze presupusele încălcări ale aplicării normelor privind bunăstarea animalelor în timpul transportului, cu 605 voturi pentru, 53 împotrivă, cu 31 de prelungiri.

Comitetul va fi format din 30 de deputați ai Parlamentului European, care vor lua în considerare posibile încălcări, în și din afara UE, în timpul transportului aerian, rutier, feroviar și maritim. În cadrul planului propus de Conferința președinților în urma unei cereri din partea a 183 de deputați din Parlamentul European, aceștia vor analiza modul în care normele sunt puse în aplicare de statele membre și dacă acestea sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

Conform textului de 6 pagini, “Comisia a fost informată în mod regulat cu privire la încălcările sistematice și grave care au loc în timpul transportului de animale vii”. Membrii Comisiei de anchetă, care vor fi numiți mai târziu de către grupurile politice, vor lua în considerare lipsa suspectată de punere în aplicare a normelor privind alocarea de spațiu pentru animale, privind udarea, hrănirea, așternutul, temperatura și ventilația în timpul transportului. Comitetul trebuie să prezinte un raport în termen de 12 luni de la data înființării acestuia.

Olandeza Anja Hazekamp (GUE / NGL), forța motrice a campaniei de anchetă, a descris votul drept „o descoperire istorică”. Pe site-ul partidului ei pentru animale (Partij voor de Dieren, PvdD), vicepreședintele ENVI a atras atenția, după ce a vizitat nave în port, că animalele sunt „transportate în căldură extremă, abuzate și încărcate pe navele de groază care sunt total improprii pentru transport”. Comitetul de anchetă ar „cerceta în profunzime modul în care este posibil ca autorizațiile să fie acordate în mod repetat pentru transporturile de animale care au loc în circumstanțe ilegale.”

Thomas Waitz, copreședinte al Verzilor Europeni, a declarat că votul a fost „un prim mare pas” pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor. Guvernele și eurodeputații conservatori nu ar mai putea să treacă cu vederea groaza și cruzimea pe care le înfruntă animalele pe drumurile europene. Europarlamentarul austriac a numit legislația actuală a UE „depășită”. El a cerut controale mai stricte, „dar și timp de transport mai scurt și o mai bună îngrijire a animalelor în timpul călătoriei”. Comitetul ar trebui să examineze „sistemul industrializat de agricultură și costurile sale ulterioare pentru animale și oameni”.

Martin Häusling, purtătorul de cuvânt al grupului Verts / ALE pentru agricultură, a solicitat investigarea atentă a „cruzimii față de animale, a încălcărilor flagrante ale bunăstării animalelor și a responsabilității statelor membre”. Politicianul german solicită o revizuire fundamentală a reglementării privind transportul animalelor. „Avem nevoie de timp de transport mai scurt, de controale mai stricte și de sancțiuni mai dure.”

Mai multe detalii: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/B-9-2020-0191_RO.html