Noutăți legislative – modificări indemnizaţie şomaj tehnic

Sursa: Monitorul Oficial nr. 260 din 30 martie 2020 – Ordonanța de urgență nr. 32/2020 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 şi pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecţie socială.

Comparativ cu actul normativ iniţial (OUG nr. 30/2020), principalele modificări şi completări aduse indemnizaţiei pentru şomajul tehnic suportată de la buget, sunt:

Au fost eliminate condiţiile referitoare la:
- deţinerea certificatului de situaţii de urgenţă/diminuarea cu 25% a încasărilor,
- lipsa capacităţii financiare pentru plata tuturor salariaţilor şi
- existenţa contractelor individuale de muncă active la data intrării în vigoare a OUG nr. 30/2020.
Diminuarea termenului de decontare de la buget de la 30 de zile la 15 zile;
În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă din care cel puţin un contract cu normă întreagă este activ pe perioada instituirii stării de urgenţă, acesta nu beneficiază de indemnizaţia de şomaj tehnic decontată din bugetul de stat;
În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă şi toate sunt suspendate ca urmare a instituirii stării de urgenţă, acesta beneficiază de indemnizaţia de şomaj tehnic decontată din bugetul de stat aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase;
În situaţia în care bugetul angajatorului destinat plăţii cheltuielilor de personal permite, indemnizaţia de şomaj tehnic decontată din buget se stat poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferenţa de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Puteţi găsi mai jos o sinteză privind condiţiile de acordare, impozitare şi decontare a indemnizaţiei de şomaj tehnic suportată din bugetul de stat (în continuare, sprijinul financiar) în urma modificărilor aduse.

Perioada pentru care se acordă sprijinul financiar

Măsura este aplicabilă pe perioada stării de urgenţă instituită prin Decret prezidențial.

Reamintim faptul că, prin Decretul Prezidenţial nr. 195/16.03.2020, starea de urgenţă a fost decretată pe o perioadă de 30 de zile începând cu 16 Martie 2020.

Conform art. 15 din OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, în funcţie de evoluţia situaţiilor de pericol, Preşedintele României, cu încuviinţarea Parlamentului, poate prelungi durata stării instituite şi poate extinde sau restrânge aria de aplicare a acesteia.

Cine poate beneficia de sprijinul financiar?

Beneficiază de decontarea indemnizaţiei din buget angajatorii:

care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parţial ca urmare a efectelor epidemiei coronavirusului SARS-CoV-2,
pentru perioada ulterioară datei de 16 martie 2020,
pentru toate contractele de muncă suspendate potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii

Notă! Decontarea nu este condiţionată de deţinerea certificatului de situaţii de urgenţă sau de diminuarea cu 25% a încasărilor.

Alte precizări:

Suspendarea contractului individual de muncă se declară în registrul de evidenţă a salariatilor (REVISAL) anterior primei zile de suspendare;
Pe perioada suspendării contractului individual de muncă, salariaţii rămân la dispoziţia societătii, dar nu mai pot desfăşura activitate pentru societate. În cazul reluării activităţii salariatului, va înceta suspendarea contractului datorată şomajului tehnic.

Limitări în acordarea sprijinului financiar

În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă din care cel puţin un contract cu normă întreagă este activ pe perioada instituirii stării de urgenţă, acesta nu beneficiază de indemnizaţia de şomaj tehnic decontată din bugetul de stat;
În situaţia în care un angajat are încheiate mai multe contracte individuale de muncă şi toate sunt suspendate ca urmare a instituirii stării de urgenţă, acesta beneficiază de indemnizaţia de şomaj tehnic decontată din bugetul de stat aferentă contractului individual de muncă cu drepturile salariale cele mai avantajoase;

Notă! Recomandăm angajatorilor să solicite de la angajaţi o declaraţie pe propria răspundere privind încadrarea sau nu în situaţiile de mai sus.

În ce constă sprijinul financiar?

Sprijinul financiar constă în suportarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în limita unui cuantum plafonat, a indemnizaţiei brute pentru şomaj tehnic de care beneficiază salariaţii pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului conform art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Practic, angajatorii solicită plata indemnizaţiei brute pentru şomajul tehnic din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi după încasarea sumelor de la buget vor plăti salariaţiilor indemnizaţia netă.

În realitate, este posibil ca angajatorii să decidă plata indemnizaţiilor nete către salariaţi anterior decontării sumelor din buget. Considerăm că această modalitate de lucru nu este de natură să influenţeze obţinerea sprijinului financiar şi nici termenele de plată a taxelor salariale datorate pentru acest sprijin financiar.

Care este cuantumul plafonat al sprijinului financiar?

Indemnizaţia brută pentru şomaj tehnic care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj se stabileşte la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut (5.429 lei => 75% = 4.072 lei) prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Sprijin financiar/salariat în şomaj tehnic = min (75% din salariul de bază; 4.072 lei) proporţional cu zilele de şomaj tehnic din lună.

În situaţia în care bugetul angajatorului destinat plăţii cheltuielilor de personal permite, indemnizaţia de şomaj tehnic decontată din buget se stat poate fi suplimentată de angajator cu sume reprezentând diferenţa de până la minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Notă

Vă aducem la cunoștință că există interpretarea potrivit căreia, prezenta ordonanţă de urgenţă ar introduce o derogare de la obligaţia instituită prin art. 53 alin. (1) din Codul muncii potrivit căruia pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

Astfel, angajatorii care accesează indemnizația acoperită din buget, în cazul salariilor de bază mai mari decât câștigul salarial mediu brut pe economie, nu ar fi obligați să suplimenteze indemnizația până la minimul prevăzut de art. 53 alin. (1) din Codul muncii, ci ar avea libertatea de a suplimenta dacă bugetul destinat plăţii cheltuielilor salariale le permite.

Pentru a preîntâmpina eventuale dispute, recomandăm să confirmați această interpretare cu un avocat.

Care sunt taxele salariale care se calculează și se plătesc pentru indemnizația pentru șomaj tehnic?

Pentru indemnizația pentru șomaj tehnic acordată salariaţilor în limita sprijinului financiar suportat de stat:

se datorează:
- impozitul pe venit: 10% * (Indemnizaţia pentru şomaj tehnic – CAS – CASS)
- contribuţia angajatului de asigurări sociale de stat: (25%)
- contribuţia de asigurări sociale de sănătate (10%)
nu se datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă.
termenul de plată şi declarare a impozitelor și contribuţiilor de mai sus este data de 25 inclusiv ale lunii următoare celei în care angajatorul încasează indemnizaţiile de la buget.

Pentru indemnizația pentru șomaj tehnic acordată salariaţilor peste cuantumul sprijinului financiar suportat de stat:

se datorează toate taxele salariale (inclusiv contribuţia asiguratorie pentru muncă);
termenul de plată şi declarare a impozitelor și contribuţiilor este data de 25 inclusiv ale lunii următoare celei pentru care se acordă indemnizaţia.

Decontarea indemnizaţiei pentru șomaj tehnic (sprijinului financiar) de la bugetul asigurărilor pentru șomaj

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei pentru şomaj tehnic suportată din buget, angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul socia, următoarele documente:

cerere semnată şi datată de reprezentantul legal
declaraţia pe propria răspundere a angajatorului

şi

lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.

Modelul acestor documente a fost aprobat astă seară prin Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale nr. 741/2020 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 269/31.03.2020;

Documentele se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară.

De exemplu, pentru indemnizaţiile de şomaj tehnic aferente lunii martie, documentele se pot depune în luna aprilie;

Angajatorii îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea şi pentru veridicitatea datelor înscrise în documentele de mai sus;
Plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor se face în cel mult 15 zile de la depunerea documentelor, către conturile deschise de angajatori la băncile comerciale;
Plata către salariaţi a indemnizaţiei nete suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj se efectuează de către angajator în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea de către angajator a sumelor de la buget.

Sursa articol: SOTER&PARTNERS

Noutăți legislative – bonusuri, amânare plăți, măsuri de sprijin

I. Bonificații pentru plata impozitului pe profit și a impozitului pe venitul microîntreprinderilor

Sursa: Monitorul Oficial nr. 260 din 30 martie 2020 – Ordonanța de urgență nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative.

Beneficiari:

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit

Contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată, care plătesc impozitul datorat pentru trimestrul I al anului 2020, respectiv pentru plata anticipată aferentă aceluiași trimestru, până la termenul scadent de 25 aprilie 2020 inclusiv, beneficiază de o bonificație de 5% sau 10%, calculată asupra impozitului pe profit datorat.

Notă:

Marii contribuabili vor avea o bonificație de 5%, în timp ce contribuabilii mici și mijlocii vor beneficia de o reducere a impozitului datorat cu 10%.

Cazuri particulare:

Contribuabilii care au optat pentru un an fiscal diferit de anul calendaristic beneficiază de bonificații, dacă plătesc impozitul datorat pentru trimestrul/plata anticipată trimestrială până la termenul scadent cuprins în perioada 25 aprilie – 25 iunie 2020.
Bonificațiile se vor aplica și pentru companiile de turism și de alimentație publică, plătitoare de impozitul specific potrivit Legii nr. 170/2016, pentru impozitul pe profit datorat în legătură cu alte activități decât cele eligibile pentru impozitul specific, aferent trimestrului I al anului 2020.

Contribuabilii plătitori de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Pentru plata impozitului aferent trimestrului I al anului 2020, până la data de 25 aprilie 2020 inclusiv, contribuabilii plătitori de impozitul pe veniturile microîntreprinderilor beneficiază de o bonificație de 10% calculată asupra impozitului datorat pentru trimestrul respectiv.

Modalitatea de aplicare a bonificației:

Contribuabilii determină impozitul pe profit/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, de plată, prin scăderea din impozitul datorat, a bonificației de 5% sau 10%, după caz.
Pentru plătitorii de impozit pe profit, bonificația se înscrie în mod distinct în declarația anuală de impozit pe profit.

Notă:

Rămâne neclar modul în care pot accesa bonificaţia acei contribuabili care nu au efectuat plățile de impozit pe profit, impozit pe salarii și contribuții sociale cu termen de plată la 25 martie 2020, în baza facilităților aduse de OUG nr. 29/2020, astfel încât, la momentul 25 aprilie 2020 acestea vor figura ca nestinse în evidența pe plătitor a autorităților fiscale și se vor stinge prioritar cu plata efectuată la data de 25 aprilie, destinată de fapt impozitului pe profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

Intenționăm să supunem atenţiei Ministerului de Finanţe acest aspect. Vom reveni cu clarificări imediat ce Ministrul de Finanţe oferă o soluţie/un răspuns cu privire la posibilitatea de accesare a bonificaţiei pentru astfel de situaţii.

II. Amânarea la plată a ratelor împrumuturilor

Sursa: Monitorul Oficial nr. 261 din 30 martie 2020 – Ordonanța de urgență nr. 37/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative.

Beneficiari

Persoanele fizice,
PFA, ÎI, Întreprinderi familiale, profesii libere și cele care se exercită în bază unor legi speciale
Persoanele juridice

în calitate de debitori în cadrul contractelor de credite, respectiv (doar pentru debitori persoane juridice) contractelor de leasing

Facilitate

Obligația de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor, reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane, acordate debitorilor de către creditori până la data intrării în vigoare a OUG 37/2020 (30 martie), se suspendă la cererea debitorului cu până la 9 luni, dar nu mai mult de 31.12.2020.

În cazul persoanelor juridice poate fi suspendată și obligația de plată a ratelor pentru contractele de leasing (încheiate cu instituții financiare nebancare).

Dobândă aferentă sumelor scadente a căror plată este suspendată (capital, dobândă) se capitalizează la soldul creditului existent (cu excepția contractelor ipotecare pentru care persoanele fizice nu vor plăti o astfel de dobândă).

Condiții

Creditul nu a ajuns la maturitate și/sau creditorul nu a declarat scadența anticipată anterior datei de 30 martie 2020.
Nu sunt înregistrate restanțe (pentru creditele în discuție) la data instituirii stării de urgență, 16 martie (sau plata restanțelor este realizată până la data solicitării suspendării obligației de plată)
În cazul persoanelor fizice, veniturile debitorilor au fost afectate direct sau indirect de situația generată de pandemia Covid (conform normelor de aplicare a ordonanței de urgentă, nepublicate la acest moment).
În cazul debitorilor, alții decât persoanele fizice, dețin certificatul de situații de urgentă emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (tip 1 sau tip 2, după caz).

Accesare facilitate

Prin solicitare din partea debitorului în termen de maxim 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă (30 martie 2020).
Solicitarea se transmite în format letric sau prin poşta electronică, la datele de contact precizate în contractul de credit sau printr-un alt canal de comunicare la distanţă oferit de creditor;
În cazul în care debitorul nu poate transmite cererea prin unul dintre mijloacele enumerate de mai sus, acesta o poate formula pe cale orală, prin telefon, la un număr de telefon dedicat care va fi anunţat de către fiecare creditor pe pagina sa de internet, situaţie în care creditorul are obligaţia înregistrării convorbirii.

III. Amânarea la plată TVA în vamă

Sursa: Monitorul Oficial nr. 260 din 30 martie 2020 – Ordonanța de urgență nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale şi modificarea unor acte normative.

Beneficiari

persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal care importă medicamente, echipamente de protecţie, alte dispozitive sau echipamente medicale şi materiale sanitare care pot fi utilizate în prevenirea, limitarea, tratarea şi combaterea COVID-19, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă (ataşată);

Facilitate

nu vor efectua plata efectivă a TVA în vamă;
vor evidenția taxa aferentă importurilor respective, în decontul de TVA aferent perioadei fiscale în care se realizează importurile, atât ca taxă colectată cât și ca taxă deductibilă (similar persoanelor înregistrate în scopuri de TVA care au obținut certificat de amânare la plata TVA în vamă).

Perioadă aplicare facilitate

perioada pentru care s-a instituit starea de urgenţă conform Decretului nr. 195/2020 şi în următoarele 30 de zile calendaristice de la data încetării stării de urgenţă.

IV. Măsuri de protecţie socială pentru alte categorii

Sursa: Monitorul Oficial nr. 231 din 21 martie 2020 – OUG nr. 32/2020 privind modificarea şi completarea OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 şi pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecţie social.

Prin OUG nr. 32/2020 se aduc modificări și completări măsurilor de protecţie socială pentru alte categorii decât salariaţii:

Alți profesioniști

Alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, precum şi persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, care întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2 beneficiază din bugetul de stat:

pe perioada stării de urgenţă
de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut;

Persoanele îndreptățite depun, prin poşta electronică, la agenţia teritorială, o cerere însoţită de copia actului de identitate şi o declaraţie pe propria răspundere, până pe data de 10 a lunii curente pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară.

Plata indemnizaţiei se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor.

Persoanele prevăzute la art. 671 alin. (1) lit. a)-c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000

Persoanele prevăzute la art. 671 alin. (1) lit. a)-c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare beneficiază din bugetul de stat:

pe perioada stării de urgenţă, pentru perioada suspendării temporare a contractului de activitate sportivă, din iniţiativa structurii sportive, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2
de o indemnizaţie reprezentând minimul dintre (75% din drepturile în bani aferente contraprestaţiei activităţii sportive, 75% din câştigul salarial mediu brut).

Suplimentar, structura sportivă şi persoanele prevăzute la art. 671 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, au posibilitatea de a negocia şi stabili de comun acord plata de alte indemnizaţii compensatorii acordate de structura sportivă care să compenseze diminuarea contraprestaţiei financiare.

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei, structurile sportive cu care persoanele au încheiate contracte de activitate sportivă depun, prin poşta electronică, la agenţiile teritoriale în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal, însoţită de o declaraţie pe propria răspundere, la care se ataşează lista cu participanţii la activitatea sportivă cărora le-a fost suspendată activitatea, până pe data de 10 a lunii curente pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară.

Plata indemnizaţiei din buget se face în cel mult 10 zile de la depunerea documentelor şi se realizează către structurile sportive care vor face plata către beneficiarii contractelor de activitate sportivă.

Persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturile de autor şi drepturile conexe

Persoanele fizice care obţin venituri exclusiv din drepturile de autor şi drepturile conexe, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, care întrerup activitatea ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2 beneficiază din bugetul de stat:

pe perioada stării de urgenţă
de o indemnizaţie lunară de 75% din câştigul salarial mediu brut.

Persoanele îndreptăţite depun, prin poşta electronică, la agenţia teritorială, o cerere însoţită de copia actului de identitate şi o declaraţie pe propria răspundere.

Prevederi comune pentru categoriile de mai sus:

Indemnizaţiile sunt supuse impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale şi de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de Codul fiscal.
Prin derogare de la Codul fiscal, obligaţiile fiscale prevăzute pentru aceste indemnizatii, privind calculul, declararea şi plata acestora se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului finanţelor publice.
Pentru aceste categorii, plata indemnizaţiei se realizează de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi structurile sale subordonate.

Stimulentul de inserție

Amintim că potrivit pevederilor OUG nr. 30/2020, acordarea stimulentului de inserţie prevăzut la art. 7, precum și a indemnizației prevăzută la art. 32 alin. (5) din OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor se efectuează fără întrerupere, pe o perioadă de 90 zile în cazul persoanelor care, începând cu data intrării în vigoare a OUG nr. 30/2020 (21 martie 2020), se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

beneficiază de concediile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
beneficiază de concediul prevăzut de Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ;
se află în perioada prevăzută la art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
li s-a suspendat ori le-a încetat raportul de muncă ori de serviciu, ca urmare a instituirii situaţiei de urgenţă în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

În cazul în care, după perioada de 90 de zile persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 atunci stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani sau 4 ani în cazul copilului cu dizabilitate.

Prevederile se aplică corespunzător şi în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia prevăzută la art. 32 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Prevederile se aplică şi persoanelor care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se află în plata stimulentului de inserţie, cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin OUG nr. 32/2020 este stabilită procedura de acordare.

Persoanele îndreptăţite să primească stimulentul de inserție, transmit agenţiei pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, prin poşta electronică, documentele doveditoare, după cum urmează:

persoanele aflate în plata drepturilor – copia documentului care atestă că se află în una dintre situaţiile a)-d)*, prevăzute mai sus;
persoanele care urmează să solicite drepturile – documentele doveditoare prevăzute de art. 13 din OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi copia documentului care atestă că se află în una dintre situaţiile a)-d), prevăzute mai sus*.

Note:

* Documentul care atestă că se află în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute mai sus (situațiile a)-d)) poate fi, după caz, certificatul medical sau adeverinţa de la angajator.

* Pentru situaţiile prevăzute de lit. c) şi d), documentul doveditor poate fi adeverinţa eliberată de angajator sau declaraţia pe propria răspundere a persoanei că se află în una dintre aceste situaţii. În cazul în care persoana depune declaraţia pe propria răspundere, agenţia pentru plăţi şi inspecţie socială judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti verifică în registrul general de evidenţă a salariaţilor veridicitatea celor declarate.

Prelungire concediu pentru creștere copil

OUG nr. 32/2020 precizează că persoanele care beneficiază de indemnizație pentru creşterea copiilor și implicit și de concediu pentru creşterea copiilor (la data instituirii stării de urgenţă (16 martie 2020)), beneficiază de plata acestei indemnizaţii și, respectiv, de concediu pentru creștere copil pe toată durata instituirii stării de urgenţă şi în situaţia în care copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap sau urmează să împlinească vârsta prevăzută de lege, în această perioadă.

Persoanele care urmează să solicite stimulentul de inserție pot opta între acordarea stimulentului de inserţie sau reîntoarcerea în concediul pentru creşterea copiilor şi acordarea indemnizaţiei aferente acestuia. În aceasta situație, persoana îndreptățită transmite, prin posta electronica, la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană, respectiv a municipiului București numai cererea prevăzută în Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 111/2010.

Pentru persoanele care se află în plata indemnizației pentru creșterea copilului, precum și pentru cele care urmează să solicite drepturile, acordarea stimulentului de inserție se face de la data depunerii cererii, dacă acestea realizează venituri supuse impozitului pe venit, până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani, în cazul copilului cu handicap.

V. Modificări concedii medicale

Sursa: Monitorul Oficial nr. 253 din 27 martie 2020 – Ordinul nr. 502/2020 pentru modificarea şi completarea Normelor de aplicare a prevederilor OUG nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/2018/1.311/2017.

Principalele modificări

Medicii care au încheiate convenții cu casa de asigurări privind eliberarea certificatelor medicale pot elibera certificate de concediu medical şi persoanelor care nu sunt asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate din România, dar care intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale sau a acordurilor, înţelegerilor, convenţiilor sau protocoalelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, care atestă incapacitatea de muncă şi durata probabilă a acesteia – prevedere nouă.

Se adaugă o nouă situatie în care certificatele de concediu medical se pot elibera şi la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului: în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, pentru care gradul de severitate al bolii nu impune internarea în spital şi pentru care nu au fost eliberate certificatele de concediu medical de către medicii care au asistat urgenţa.

Reamintim că, certificatele medicale se pot elibera la o dată ulterioară numai pentru luna în curs sau luna anterioară, și pentru următoarele situaţii: în caz de sarcină şi lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate); pentru perioada de internare în spital; pentru imobilizare în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor, numai de către medicul ortoped/chirurg; situaţii pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile; în caz de carantină; pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice; persoanele afectate de incendiul “Colectiv”.

În aceste situaţii, certificatele de concediu medical se eliberează de către medicul de familie în baza recomandării emise de către medicul care a asistat urgenţa, cu respectarea prevederilor art. 26, durata acestora nefiind cuprinsă în numărul de zile pentru incapacitate temporară de muncă acordate de medicul de familie pentru un asigurat (maxim 30 de zile calendaristice în ultimul an, socotite de la prima zi de îmbolnăvire).

Pentru persoanele asigurate aflate în incapacitate temporară de muncă, care au urmat un tratament în străinătate pentru afecţiuni care nu pot fi tratate în ţară, precum şi pentru cele care îşi pierd capacitatea de muncă în timp ce se află în altă ţară în interes de serviciu sau în interes personal, certificatele de concediu medical se eliberează de către casa de asigurări de sănătate la care angajatorul persoanei asigurate depune declaraţia 112 sau de către cea cu care aceasta are încheiat contractul de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, după caz.

Pentru persoanele care ulterior revenirii în ţară beneficiază de certificate de concediu medical eliberate de către medicii curanţi, acordate în cazul menţinerii incapacităţii temporare de muncă sau pentru alte afecţiuni care conduc la incapacitate temporară de muncă, care cuprind a 91-a zi sau depăşesc 183 de zile, se eliberează şi se plătesc cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, cu avizul medicului de medicina muncii, respectiv cu avizul medicului de familie.

Pentru situaţiile de mai sus. certificatul de concediu medical se va depune la plătitor până cel mai târziu la sfârşitul lunii în care s-a eliberat certificatul medical.

Se consideră persoană asigurată şi în cazul în care, în ultimele 12 luni anterioare lunii în care se acordă certificatul de concediu medical iniţial pentru sarcină şi lăuzie, asigurata a mai beneficiat de aceleaşi drepturi în această perioadă.

Adeverințe:

Adeverinţa se eliberează numai persoanelor asigurate care îndeplinesc condiţia de stagiu de asigurare precum şi celor aflate în concediu medical pentru unele dintre situaţiile prevăzute la art. 9 şi 31 (în cazul concediilor medicale pentru care nu este necesară îndeplinirea condiției de stagiu de cotizare) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006.

Anterior se eliberau adeverințe medicale tuturor salariatilor independent de îndeplinirea/neîndeplinirea condiției de stagiu de cotizare.

Pentru cazurile în care nu este îndeplinită condiţia privind stagiul de asigurare, persoanele beneficiază de o adeverinţă medicală eliberată de către medicul curant, în vederea justificării absenţei de la locul de muncă. Modelul adeverinţei este stabilit de către medicii curanţi, dar acesta trebuie să conţină şi informaţiile minimale privind perioada necesară recomandată de repaus, codul de diagnostic, precum şi parafa.

Anterior se elibera certificat medical tuturor angajaților, iar cei care nu îndeplineau stagiul de cotizare nu primeau indemnizație de incapacitate temporară de muncă.

Modelul adeverinței eliberate de către plătitorul de venituri (Anexa nr.7) se modifică conform modelului atașat.

Dispoziţii specifice privind certificatele de concediu medical acordate în perioada stării de urgenţă

Certificatele de concediu medical eliberate în perioada stării de urgenţă se pot transmite de către medicii curanţi către persoanele asigurate şi prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, iar adeverința eliberată de către plătitorul de venituri (angajator/casa de sănătate) necesară eliberării certificatului medical poate fi, de asemenea, eliberată prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Certificatele de concediu medical acordate de medici, alţii decât medicii de familie, se depun la angajatori/casa de sănătate, fără viza medicului de familie atât în format fizic cât și prin mijloace electronice de transmitere la distanţă.

Prin excepţie de la prevederile art. 9 alin. (4), certificatele de concediu medical se pot acorda şi la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data încetării perioadei stării de urgenţă instituită prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, pentru următoarele situaţii:

a) în caz de sarcină şi lăuzie (numai concediu medical pentru maternitate);
b) pentru perioada de internare în spital;
c) pentru imobilizare în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor, numai de către medicul ortoped/chirurg;
d) situaţii pentru care este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale peste 90 de zile;
e) în caz de carantină;
f) pentru risc maternal;
g) pentru îngrijirea copilului bolnav;
h) pentru asiguraţii aflaţi în situaţiile prevăzute la art. 27;
i) pentru asiguraţii cu afecţiunile prevăzute la art. 18 alin. (3);
j) alte situaţii decât cele menţionate la lit. a)-i), ce necesită prelungirea concediului medical de către medicii de specialitate, alţii decât medicii de familie;
k) pentru consultaţiile medicale la distanţă acordate în perioada stării de urgenţă, potrivit prevederilor legale, în cazurile care necesită concediu medical.

Certificatele de concediu medical, care cuprind a 91-a zi sau depăşesc 183 de zile, cele acordate pentru risc maternal, precum şi cele acordate de medici, alţii decât medicii de familie, în perioada stării de urgenţă instituită prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, se eliberează şi se plătesc fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale, fără avizul medicului de medicina muncii, respectiv fără avizul medicului de familie.

Certificatele de concediu medical, care au fost transmise prin mijloace de transmitere la distanţă, constituie document justificativ de plată şi se depun la casele de asigurări de sănătate, în condiţiile în care se solicită restituirea sumelor reprezentând indemnizaţii plătite angajaţilor proprii care au beneficiat de certificate de concediu medical.

Formularele originale ale certificatelor de concediu medical, respectiv exemplarele 1 (alb) şi 2 (roz), se depun de către persoana asigurată la plătitorii de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, în termen de 60 de zile calendaristice de la data eliberării acestora.

La externarea din spital a pacientului cu COVID-19, medicul curant eliberează certificatul de concediu medical atât pentru perioada internării, cât şi pentru durata externării cu înscrierea codului de indemnizaţie corespunzător. În cazul în care la externarea din spital se impune continuarea îngrijirii pacientului, medicul curant stabileşte perioada necesară îngrijirii şi eliberează un nou certificat de concediu medical pentru perioada acordată la externare. Dacă după expirarea concediului medical acordat la ieşirea din spital starea sănătăţii pacientului nu permite reluarea activităţii, medicul de familie, pe baza scrisorii medicale eliberate de medicul curant din spital, poate prelungi concediul medical pentru aceeaşi afecţiune cu cel mult 14 zile.

VI. Acordare zile libere părinţi

Sursa: Monitorul Oficial nr. 231 din data de 21 martie 2020 – OUG nr. 32/2020 privind modificarea şi completarea OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 şi pentru stabilirea unor măsuri suplimentare de protecţie socială.

Prin OUG nr. 32/2020 se menţionează faptul că:

În unităţile de educaţie antepreşcolară, similar cu unităţile de învăţământ, activitatea se suspendă pe perioada instituirii stării de urgentă prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României;
Părinţii ai căror copii sunt înscrişi în unităţile de educaţie antepreşcolară, a căror activitate este suspendată pe perioada instituirii stării de urgentă, beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 19/2020.

Anexă Bunuri amânare plata TVA import

Anexa 7 – Adeverință angajator

Sursa articol: SOTER&PARTNER

Modificări OUG 1/1999 privind regimul stării de asediu și al stării de urgență

În Monitorul Oficial al României a fost publicată în data de 31 martie 2020 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2020 (Ordonanța) pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență.

Ordonanța a intrat în vigoare la 3 zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial, respectiv la 03 aprilie 2020.

Modificări privind regimul contravențiilor:

Au fost modificate limitele cuantumului amenzii contravenționale prevăzute pentru nerespectarea obligativității respectării măsurilor specifice stării de urgență):

i) pentru persoanele fizice, cuantumul limitei inferioare a fost majorat de la 100 lei la 2.000 lei, iar limita superioară de la 5.000 lei la 20.000 lei;
ii) pentru persoanele juridice, cuantumul limitei inferioare a fost majorat de la 1.000 lei la 10.000 lei, iar cuantumul limitei superioare a rămas neschimbat, respectiv 70.000 lei.

Amenda se poate achita în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, la jumătate din cuantumul aplicat de agentul constatator.

S-au introdus sancțiuni complementare, care mai erau prevazute de alte dispoziții legale, dar au fost adaptate pentru situatiile din starea de urgenta:

confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție;
interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate;
suspendarea temporară a activității;
desființarea unor lucrări;
refacerea unor amenajări.

Plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu suspendă executarea sancțiunilor contravenționale complementare care au fost aplicate.

Anularea ulterioară a procesului-verbal de către instanța judecătorească atrage și obligarea la plata unei despăgubiri către persoana îndreptățită, valoarea stabilindu-se prin raportare la valoarea de circulație a bunului la momentul confiscării.

Regimul bunurilor confiscate

Bunurile confiscate în legătură cu starea de urgență se vor atribui direct și cu titlu gratuit și nu vor fi supuse dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 privind modul și condițiile de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Atribuirea se face de către ministrul afacerilor interne și de către ministrul apărării naționale sau de persoanele împuternicite de aceștia, prin ordin de distribuție, către:

i) instituții sau autorități publice, în termen de cel mult 3 zile de la data primirii procesului-verbal și a documentelor de însoțire a bunului, de la organul constatator;
ii) către operatori specializați, în scopul prelucrării voluntare a acestora, dacă bunurile confiscate sunt materii prime sau materiale care pot fi folosite pentru obținerea unor produse necesare autorităților și instituțiilor publice pentru punerea în aplicare a măsurilor dispuse pe perioada stării instituite, produsul finit fiind ulterior atribuit autorităților și instituțiilor.

Autoritățile abilitate

Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Apărării Naționale întocmesc Necesarul de bunuri în stare de urgență și Necesarul de bunuri în stare de asediu.

Excluderea aplicării pe perioada stării de urgență a unor acte normative: Pe perioada stării instituite, nu se vor aplica actele normative care reglementează transparența decizională și dialogul social în cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de asediu sau a stării de urgență ori care sunt o consecință a instituirii acestei stări.

Aspecte fiscale cu privire la bunurile confiscate: S-au introdus prevederi privind regimul fiscal, derogatoare de la dreptul comun, care reglementează:

i) deductibilitatea cheltuielilor efectuate de operatorii economici pentru obținerea și transportul către autoritățile beneficiare a produselor realizate din bunurile confiscate și
ii) suportarea de către autoritățile și instituțiile publice beneficiare a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor ce ar fi fost datorată de către operatorii economici.

Extinderea valabilității unor documente eliberate de instituțiile și autoritățile publice: Se menține valabilitatea documentelor eliberate de instituțiile și autoritățile publice pe toată perioada stării de asediu sau a stării de urgență, cât și pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestor stări.

Fac excepție dovezile înlocuitoare ale permiselor de conducere cu drept de circulație pentru care se va menține valabilitatea (cu anumite excepții) pe toată perioada stării de urgență sau a stării de asediu, precum și pe o perioadă de 10 zile de la încetarea acestor stări.

Sursa: BONDOC & ASOCIAȚII

Studii privind impactul PAC asupra biodiversității și a apei

Opțiunile de punere în aplicare a PAC la nivelul statelor membre au fost determinate în primul rând de factori socio-economici, financiari și administrativi, biodiversitatea și alte obiective de mediu fiind adesea o “preocupare secundară”, potrivit unei “Evaluări externe a impactului PAC asupra habitatelor, peisajelor și biodiversității”.

Mult-așteptata analiză de 202 pagini, finanțată de Comisie, a fost realizată de Alliance Environment între decembrie 2018 și noiembrie 2019, cu studii de caz în zece state membre (DE, IE, FR, HR, HU, LV, NL, PT, RO & SK). Obiectivul studiului a fost de a efectua o evaluare a “impactului pozitiv și negativ, direct și indirect al PAC pentru perioada 2014-2020 asupra biodiversității, habitatelor și peisajelor din zonele aflate sub influența directă a PAC”. Raportul analizează, de asemenea, modul în care politica agricolă a contribuit la Strategia UE privind biodiversitatea până în 2020 – în special “Obiectivul 3” (creșterea contribuției agriculturii și silviculturii la biodiversitate).

Din cele 179 de milioane de hectare din suprafața agricolă utilizată a UE (UAA) în 2017, 155 de milioane (86,5 %) au primit sprijin în cadrul schemei de plată de bază/schemei de plată unică pe suprafață, 149 de persoane au făcut obiectul eco-condiționalității (85,3%), în timp ce 139 de milioane au făcut obiectul unei obligații de ecologizare (78 %). Aproximativ jumătate din bugetele pentru dezvoltare rurală sunt alocate priorității 4, care acoperă biodiversitatea, apa și solul.

Într-o serie de recomandări de informare atât a proiectului de politici (la nivelul UE și al statelor membre/regional) și a punerii în aplicare a PAC, autorii se referă la “performanța slabă a biodiversității” a ariilor de interes ecologic (EFA) până în prezent, prin care “trebuie învățate învățăminte pentru noua cerință de condiționalitate propusă pentru “zonele neproductive”. Acestea nu ar trebui să includă elemente productive de beneficii limitate pentru biodiversitate, ar fi culturile de captură sau culturile de fixare a azotului, cu excepția cazului în care există dovezi ale unor beneficii semnificative pentru biodiversitate (de exemplu, unele culturi furajere multianuale, cum ar fi lucerna), se subliniază. În termeni generali, țările nu au utilizat în mod suficient instrumentele și măsurile PAC disponibile pentru a proteja caracteristicile semi-naturale, spun autorii, cum ar fi pășunile, sau s-au asigurat că toate habitatele semi-naturale care au potențialul de a fi cultivate sunt eligibile pentru sprijin. Capitalele naționale ar trebui să facă disponibile ajutoare directe pentru toate pășunile, terenurile de pădure, pășunile din lemn și alte habitate semi-naturale care au nevoie de “pășunat sau de altă gestionare agricolă pentru a-și păstra calitatea ecologică și biodiversitatea caracteristică”. Acestea încurajează factorii de decizie politică să ofere administrațiilor “orientări cu privire la modul de a cartografia în cazul în care astfel de habitate sunt prezente.” Acestea se referă la viitoarele planuri strategice PAC, în care ministerele pot “utiliza opțiunile disponibile pentru definiția PAC a “pajiștilor permanente” pentru a le include ca fiind eligibile pentru plăți directe și alte plăți pe suprafață.” Statele membre ar trebui să fie obligate, în aceste planuri, să “revizuiască strategic utilizarea acestora a tuturor instrumentelor și măsurilor PAC relevante în raport cu prioritățile din cadrul lor de acțiune prioritar și strategiile naționale în materie de biodiversitate și planurile lor de acțiune.” Țările ar trebui, de asemenea, să aibă obligația de a interzice aratul/conversia pășunilor permanente în toate siturile Natura 2000 și pe toate pășunile permanente din afara mozaicului Natura, care necesită o astfel de protecție, subliniază autorii.

Reprezentanții Alianței pentru Mediu fac referire la o serie de lacune în materie de date, inclusiv o mai bună cartografiere a pajiștilor și a altor habitate pastorale, astfel încât protecția PAC să poată fi instituită, în timp ce studiile academice sunt “necesare” pentru a vedea dacă ajutorul direct “conduce indirect la decizii de investiții ale fermierilor, care intensifică producția în detrimentul biodiversității”. Măsurile de sprijin pentru investiții ale PAC necesită o examinare suplimentară prin același obiectiv, adaugă aceștia. O “limitare semnificativă” a studiului a fost “deficitul de dovezi ale efectelor instrumentelor PAC și ale măsurilor asupra agriculturii, sistemelor și practicilor forestiere, în special în ceea ce privește perioada 2014-2020”, subliniază aceștia. Autorii concluzionează că prezența politicii agricole a UE a ridicat ambiția țărilor în ceea ce privește abordarea obiectivelor în materie de biodiversitate, precum și nivelul de finanțare, deși “statele membre ar putea face mai multe eforturi pentru a se asigura că prioritățile lor în materie de biodiversitate se reflectă în deciziile lor privind PAC”.

IPEM caută “schimbarea” PAC: Referindu-se la raportul privind “Evaluarea impactului PAC asupra habitatelor, peisajelor și biodiversității”, David Mottershead, analist politic principal la IPEM, a declarat că a arătat că există “posibilitatea de a face mult mai mult cu finanțarea disponibilă pentru a ajuta agricultorii să abordeze criza biodiversității din Europa”. El a sperat că aceasta va “avea ca rezultat stabilirea unor norme mai stricte pentru protejarea habitatelor seminaturale în viitor”, precum și “cheltuieli care vizează mai bine prioritățile specifice în materie de biodiversitate ale fiecărui stat membru, în special în cadrul siturilor Natura 2000”. Specialistul PAC a sperat, de asemenea, că “statele membre vor începe să monitorizeze impactul pe care îl au cheltuielile lor într-un mod mult mai eficient, specific schemei”. Țările UE ar putea și trebuie să facă mai mult, “dar avem nevoie de date mai bune de la monitorizarea statelor membre pe teren pentru a ne arăta ce funcționează”, a afirmat el. Erik Gerritsen, analist senior politic, explicând că strategia planificată a UE privind biodiversitatea va include probabil obiective de îmbunătățire a habitatelor protejate și a speciilor și a ecosistemelor degradate, a declarat că este “esențial ca nevoile de investiții în biodiversitate, de exemplu subliniate în cadrele de acțiune prioritare, să fie incluse în mod adecvat în planurile strategice pac”. “Există o nevoie urgentă de controale și echilibre pentru a ne asigura că oportunitățile nu sunt ratate”, a afirmat el.

Situația aprovizionării cu alimente

Comisarul agriculturii Janusz Wojciechowski i-a transmis președintelui COMAGRI, Norbert Lins, că situația aprovizionării cu alimente a fost “încurajatoare”. În mesajul transmis pe 30 martie deputatului german, comisarul polonez a afirmat că “fermierii, producătorii de alimente, producătorii și comercianții cu amănuntul s-au asigurat că vor fi disponibile suficiente provizii de alimente în toate colțurile UE”. Lins a solicitat anterior lui Wojciechowski și actualei președinte a Consiliului, Marija Vučković, măsuri de sprijinire a agricultorilor și a sectorului agroalimentar, asigurarea livrărilor, inclusiv a forței de muncă. “Comisia analizează cu atenție toate cererile și posibilele linii de acțiune”, a declarat comisarul. “Avem în vedere alte nevoi posibile de flexibilitate”, a subliniat el, asigurându-l pe Lins că a fost “în contact permanent cu colegii responsabili pentru transport, piața internă și afaceri interne, printre altele”, pentru a se asigura că “fluxul transfrontalier de alimente și furaje și alte materii prime agricole sau inputuri, rămân deschise și pe deplin funcționale”. Politicianul a subliniat că “suntem pe deplin conștienți de preocupările cu privire la lucrătorii sezonieri, inclusiv din țările terțe”, subliniind orientările adoptate de Comisie.

Coordonatorii COMAGRI au organizat o videoconferință cu Wojciechowski pe 30 martie pentru a discuta despre elementele cheie. În timpul schimbului de opinii, subiectele au acoperit resursele pilonului exploatației, posibilitatea de a modifica programele de dezvoltare rurală, de a facilita promovarea sprijinului direct, de a introduce flexibilitate față de controalele PAC, iar participanții s-au angajat să “analizeze” alte instrumente de intervenție pe piață.

În ceea ce privește regulamentul tranzitoriu, eurodeputata finlandeză Elsi Katainen (Renew Europe) speră la un vot al Comitetului pentru raportul său în perioada 27-28 aprilie. Un set complet de amendamente de compromis sunt în curs de negociere cu toate grupurile politice. Raportorii au informat coordonatorii cu privire la progresele înregistrate în cadrul reformei PAC la nivel tehnic, în principal prin reuniuni la distanță și prin proceduri scrise. Având în vedere situația actuală, este probabil ca votul în plen să aibă loc după vacanța de vară. Următoarea reuniune a coordonatorilor este programată pentru 15 aprilie.

Consiliul Agrifish – măsuri pentru susținerea sectorului agroalimentar

Miniștrii agriculturii și pescuitului europeni au solicitat executivului UE să introducă măsuri “coordonate și specifice” pentru a atenua impactul COVID-19 asupra sectoarelor agroalimentar și al pescuitului în cadrul conferinței video organizate de Președinția croată, pe 25 martie 2020. În timpul dezbaterii “informale” de 4 ore, delegațiile au reiterat faptul că oferta de alimente de înaltă calitate va continua neîntreruptă în timpul crizei. Delegațiile ghidate de către Ministrul croat al Agriculturii, Marija Vučković din Zagreb, care a fost lovit de un cutremur în cursul week-end-ului, au organizat un schimb de opinii cu privire la măsurile deja luate, precum și la cele planificate la nivel național și european pentru a contracara impactul virusului asupra sectoarelor respective. În urma dezbaterii, susținută de o imagine de ansamblu a președinției de 51 de pagini a situației, actualul președinte al Consiliului a declarat că pentru a asigura funcționarea normală a lanțului de aprovizionare cu alimente, este esențial să se identifice obstacolele critice cauzate de COVID-19, invocând unele dintre punctele cum ar fi restricțiile în circulația mărfurilor, modificările modelelor de consum și în funcționarea sistemelor de producție agroalimentară. Ea a subliniat de asemenea lipsa forței de muncă “din cauza închiderii granițelor, a cerințelor privind distanța socială, a izolării obligatorii sau a carantinei”.

O serie de delegații, inclusiv Irlanda, Franța, Portugalia, Cipru, Lituania, Romania & Polonia, solicită implementarea întregii game de măsuri în legătură cu plasa de siguranță prevăzută în Regulamentul privind organizarea pieței comune (1308/2013) pe o bază sectorială, precum și măsuri excepționale în temeiul articolelor 219 și 221. “Impactul pe termen mediu și lung al COVID-19 este dificil de modelat, dar ne putem aștepta ca acesta să fie sever și de lungă durată”, a declarat ministrul irlandez Michael Creed, susținând ideea unui “Grup de lucru special al experților … pentru a analiza pe deplin opțiunile disponibile.” Italianca Teresa Bellanova a emis o adresă de apel pentru “acțiunea comună europeană” & nevoia de “curaj și viziune” pentru a reacționa la urgență și “pentru a pune în aplicare acțiuni niciodată imaginate înainte.” În timp ce țara sa se luptă să limiteze răspândirea virusului, ea a făcut un caz pentru o “strategie de intervenție comună, care se uită la diferite scenarii pe termen scurt, mediu și lung”, recunoscând că “instrumentele activate în trecut în fața dezastrelor naturale sau a crizei pieței nu au fost suficiente”. Într-un document detaliat “care urmează să fie difuzat în curând”, Roma ar dori un “program agricol extraordinar” care urmează să fie finanțate în afara PAC, un “Fond comun extraordinar” pentru a ajuta la depozitarea privată și ajutor suplimentar pentru a ajuta pe cei săraci și cei mai nevoiași.

Integritatea pieței unice a fost esențială (FR, IE, LU, PT, DK, IT, LT, NL, BE, RO & PL), ministrul francez Didier Guillaume descriind-o ca fiind “primordială”. Romain Schneider din Luxemburg a reiterat acest sentiment, declarând că este “deosebit de important în ceea ce privește transportul animalelor vii, care ar trebui să beneficieze de proceduri rapide la controalele la frontiera UE”. El a îndemnat de asemenea împotriva închiderii granițelor, deoarece aproape 8% din terenurile agricole administrate de fermierii țării sale se află de cealaltă parte a graniței, în timp ce libera circulație a lucrătorilor sezonieri între țări a fost de asemenea vitală. Jennie Nilsson din Suedia a declarat că funcționarea pieței interne este “esențială” pentru viitor, îndemnând la combaterea barierelor din calea comerțului, în special a fluxului de bunuri și a personalului calificat între statele membre. Ea a ridicat, de asemenea, preocupări legate de bunăstarea animalelor în timpul transportului de animale vii. Un punct preluat de Mogens Jensen din Danemarca, care a cerut capitalelor naționale să faciliteze trecerea frontierei prin stabilirea “benzilor verzi” și să asigure un “proces bun pentru produsele alimentare, animalele vii și alte bunuri”.

Între timp, ministrul olandez Carola Schouten a cerut includerea “tuturor materiilor prime agricole, furajelor și cerealelor alimentare în acordul prioritar al UE privind transportul pe coridorul verde”. El a spus că sub-sectoarele, cum ar fi cartofii pentru prelucrare, rața, lactatele și sectoarele de flori au fost lovite cel mai greu în Olanda. Cererea de flori, pomi fructiferi și plante în ghiveci în și în afara UE a scăzut cu 80%, politicianul Uniunii Creștine a spus colegilor, făcând un caz de a “aplica posibile măsuri în temeiul Regulamentului OCP în sectorul horticulturii.” Belgia se confruntă cu o soartă similară, ministrul Hilde Crevits subliniind că “a fost necesară o reacție rapidă pentru sectorul horticulturii și cartofilor”, promițând să furnizeze Comisiei date privind “sectoarele cele mai afectate” ale țării. Schouten a declarat că pandemia ar trebui considerată forță majoră, cerând flexibilitate maximă pentru a deroga de la cerințele prevăzute de normele UE actuale, cum ar fi controalele la fața locului care nu pot fi îndeplinite. Crezul Irlandei & Andrius Palionis (LT) au susținut această abordare, ambii insistând că nu ar trebui să existe sancțiuni pentru beneficiarii care sunt “în imposibilitatea de a pune în aplicare toate obligațiile lor.”

Guillaume face presiuni pentru un “răspuns robust, rapid și concertat la nivel european, pentru a păstra veniturile fermierilor și pescarilor”. Parisul nu va “renunța”, deoarece este “indispensabil ca UE să fie pe deplin conștientă de riscurile implicate și să ia decizia adecvată pentru a face față gravității situației”. Varșovia caută asistență din partea bugetului UE – rezerva de criză agricolă – care solicită despăgubiri pentru sectoarele afectate în special de efectele pandemiei. Anna Moskwa, de la Ministerul Navigației Maritime și Interioare, a solicitat, de asemenea, deschiderea intervenției publice pentru piețele laptelui și cărnii de vită și extinderea listei de produse care fac obiectul măsurii pieței. Elisabeth Köstinger din Austria a cerut Comisiei “să se pregătească cât mai repede posibil pentru măsuri care să stabilizeze piața pentru a evita denaturările iminente ale pieței”. Ea a insistat asupra “solidarității europene”, afirmând că blocul comunitar trebuie “să mențină cel mai înalt grad posibil în libera circulație a bunurilor și serviciilor, în special pentru forța de muncă calificată și lucrătorii sezonieri din sectorul agricol”.

Alții au sprijinit o mai mare flexibilitate în implementarea normelor privind ajutoarele de stat (FR, CZ, FI, CY, BE, PL & CY), ministrul cipriot Costas Kadis subliniind necesitatea de a considera că bugetele naționale au fost “supuse unui stres fără precedent din toate sectoarele economiei”. Unele delegații LU, FI, PL, PT, IE, BE, RO & CZ au sugerat simplificarea procedurilor și derogarea de la cerințele de control în mai multe sisteme, de exemplu, reducerea/eliminarea controalelor la fața locului. Ministrul ceh Miroslav Toman este în căutarea pentru o “ajustare a ratei … astfel încât numărul lor să fie limitat la minimul absolut posibil.” Pledând pentru o abordare flexibilă și pragmatică în ceea ce privește normele PAC, Stockholm a subliniat, de asemenea, necesitatea adaptării cerințelor pentru controalele la fața locului. CZ, RO & PT caută flexibilitate în adaptarea normelor naționale pentru punerea în aplicare a programelor de dezvoltare rurală, acestea din urmă căutând derogări privind măsurile “în cadrul ambilor piloni ai PAC”. Miniștrii de la FI, PT, PL, IT, BE, IE, RO & NL împins pentru “mai devreme & mai mare” plățile agricole avansate, cu Schouten spunând că “ar trebui să fie posibil pentru a începe plățile în avans de la 1 iulie.” Toman (CZ) solicită derogări de la anumite condiții pentru înverzirea plăților și sprijin voluntar cuplat pentru sectoarele sensibile pentru a asigura securitatea alimentară, colegul său Jari Leppä (FI) căutând o anumită flexibilitate pentru normele de ecologizarea, de exemplu, “producția de furaje în zona de focalizare ecologică”. Nilsson (SE) apreciază diferitele măsuri luate până în prezent, dar subliniază că orice măsuri care au un impact bugetar în această perioadă de criză ar trebui să fie limitate în timp și în domeniul de aplicare, invitând Comisia să continue să monitorizeze situația pieței. Colega ei daneză a declarat că orice instrument utilizat ar trebui să îi ajute pe “cei care au cea mai mare nevoie pe baza unor criterii obiective și a egalității de tratament”. Între timp, CZ & SE sunt în favoarea unei perioade de tranziție a PAC de 2 ani, în timp ce Belgia a declarat că ar fi “de dorit” să se revizuiască durata normelor tranzitorii.

Ca răspuns, Miniștrii agriculturii și pescuitului europeni au solicitat executivului UE să introducă măsuri “coordonate și specifice” pentru a atenua impactul COVID-19 asupra sectoarelor agroalimentar și al pescuitului în cadrul conferinței video organizate de Președinția croată. În timpul dezbaterii “informale” de 4 ore, delegațiile au reiterat faptul că oferta de alimente de înaltă calitate va continua neîntreruptă în timpul crizei. Delegațiile ghidate de către Ministrul croat al Agriculturii, Marija Vučković din Zagreb ,care a fost lovit de un cutremur în cursul week-end-ului, au organizat un schimb de opinii cu privire la măsurile deja luate, precum și la cele planificate la nivel național și european pentru a contracara impactul virusului asupra sectoarelor lor respective. În urma dezbaterii, susținută de o imagine de ansamblu a președinției de 51/2 pagini a situației, actualul președinte al Consiliului a declarat că pentru a asigura funcționarea normală a lanțului de aprovizionare cu alimente, este esențial să se identifice obstacolele critice cauzate de COVID-19, invocând unele dintre punctele cum ar fi restricțiile în circulația mărfurilor, modificările modelelor de consum și în funcționarea sistemelor de producție agroalimentară. Ea a subliniat de asemenea lipsa forței de muncă “din cauza închiderii granițelor, a cerințelor privind distanța socială, a izolării obligatorii sau a carantinei”.

O serie de delegații, inclusiv Irlanda, Franța, Portugalia, Cipru, Lituania, Romania & Polonia, solicită implementarea întregii game de măsuri in legătură cu plasa de siguranță prevăzută în Regulamentul privind organizarea pieței comune (1308/2013) pe o bază sectorială, precum și măsuri excepționale în temeiul articolelor 219 și 221. “Impactul pe termen mediu și lung al COVID-19 este dificil de modelat, dar ne putem aștepta ca acesta să fie sever și de lungă durată”, a declarat ministrul irlandez Michael Creed, susținând ideea unui “Grup de lucru special al experților … pentru a analiza pe deplin opțiunile disponibile.” Italianca Teresa Bellanova a emis o adresă de apel pentru “acțiunea comună europeană” & nevoia de “curaj și viziune” pentru a reacționa la urgență și “pentru a pune în aplicare acțiuni niciodată imaginate înainte.” În timp ce țara sa se luptă să limiteze răspândirea virusului, ea a făcut un caz pentru o “strategie de intervenție comună, care se uită la diferite scenarii pe termen scurt, mediu și lung”, recunoscând că “instrumentele activate în trecut în fața dezastrelor naturale sau a crizei pieței nu au fost suficiente”. Într-un document detaliat “care urmează să fie difuzat în curând”, Roma ar dori un “program agricol extraordinar” care urmează să fie finanțate în afara PAC, un “Fond comun extraordinar” pentru a ajuta la depozitarea privată și ajutor suplimentar pentru a ajuta pe cei săraci și cei mai nevoiași.

Ca răspuns, comisarul pentru agricultură Janusz Wojciechowski, a declarat că “ne confruntăm cu o criză fără precedent”, exprimându-și recunoștința față de “fermierii și producătorii noștri pentru munca lor continuă, în ciuda dificultăților și presiunii crescânde”. “Asigurarea securității alimentare [pentru 500 de milioane de cetățeni ai UE] și un lanț eficient de aprovizionare cu alimente pe întregul continent rămâne una dintre prioritățile Comisiei”, a subliniat el. Fostul membru al Curții de Conturi Europene (2016-2019) s-a referit la Inițiativa de investiții de răspuns Corona pentru a direcționa investițiile publice europene în valoare de 37 de miliarde EUR pentru a face față crizei COVID-19. El a reamintit măsurile adoptate de Comisie pentru a sprijini sectorul agroalimentar de la începutul crizei, inclusiv prelungirea cu o lună a termenului de depunere a cererii de plăți directe și alte măsuri legate de zona și animale (15 iunie, în loc de 15 mai), o piață unică funcțională și un flux continuu de produse alimentare în întreaga uniune prin crearea de “benzi verzi” (puncte cheie de trecere a frontierei desemnate, controale care nu depășesc 15 minute) pentru toate produsele inclusiv agroalimentare. Acesta s-a referit la creșterea ajutorului de stat (în cadrul temporar nou adoptat privind ajutoarele de stat), prin care agricultorii pot beneficia în prezent de un ajutor maxim de 100 000 EUR per exploatație, în timp ce pentru societățile active în prelucrarea și comercializarea produselor agricole, pragul este stabilit la 800 000 EUR. Suma poate fi suplimentată cu ajutorul De Minimis, care poate fi acordat fără aprobarea prealabilă a Comisiei. “Aceste vremuri dificile au arătat reziliența lanțului nostru de aprovizionare cu alimente, care continuă să ofere europenilor alimente de înaltă calitate și sigure”, a subliniat comisarul polonez, angajându-se să urmărească situația “în strânsă legătură cu statele membre”, și exprimându-și disponibilitatea “de a lua măsuri suplimentare atunci când este necesar”. Virginijus Sinkevičius, responsabil mediu și pescuit, a prezentat situația din sectorul pescuitului și acvaculturii, în timp ce Secretarul General al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, a efectuat o intervenție la începutul sesiunii. Președinția va lua “câteva zile pentru a rezuma rezultatul reuniunii”, și împreună cu Comisia, va “evalua și decide cu privire la măsurile suplimentare care trebuie luate.”

COPA-COGECA și CEJA despre criza Covid-19

Criza COVID-19 conduce deja la consecințe dramatice pentru alimente și agricultură în UE, piețele fiind distorsionate, iar locurile de muncă și securitatea alimentară amenințate, potrivit Copa-Cogeca. Reprezentanții sectorului agricol au subliniat modul în care piețele au fost afectate de o schimbare dramatică a cererii, împreună cu controale care fac funcționarea dificilă, în special la nivel transfrontalier, într-o analiză de 41 de pagini care a circulat în rândul miniștrilor la Consiliul AGRIFISH din 25 martie.

În timpul intervenției sale, secretarul general COPA-COGECA, Pekka Pesonen, a descris efectul pandemiei ca “ducând la consecințe dramatice în zonele rurale, cele mai afectate ale Uniunii”, cu “efecte rapide și negative asupra principalelor produse agricole și din zona silviculturii”. Criza pune în pericol piața unică și piețele internaționale, putând afecta lanțurile de aprovizionare, locurile de muncă și securitatea alimentară. “Toate măsurile care pot proteja și garanta funcționarea activității agricole și lanțul său valoric trebuie introduse”, a insistat el, argumentând “sprijinul de urgență pentru sectoarele agricole și agroturismului din afara bugetului agricol”.

În lucrare, Copa-Cogeca analizează impactul crizei asupra sectoarelor individuale. În produsele lactate, ei spun că, în timp ce piața “a rămas relativ calmă, există deja mai multe semne potențial perturbatoare”. Pentru unii procesatori este dificil să găsească puncte de vânzare alternative, pentru că și-au pierdut unele dintre canalele lor obișnuite. “Este clar că sectorul are nevoie de o serie de opțiuni pentru a face față schimbării comportamentului consumatorilor”, spun lobbyiștii, sugerând că stocarea privată ar putea fi “necesară pentru a ajuta la ameliorarea unora dintre presiunile pieței”. “Vânzările curente sunt sub medie cu cel puțin 60-70%”, subliniază ei. “Costurile de producție nu pot fi acoperite și planificarea viitoarelor cicluri de producție este în așteptare.” “Având în vedere că sectorul nu dispune de măsuri specifice ale Organizării piețelor unice pentru gestionarea crizelor, ar trebui găsite măsuri alternative de sprijin, inclusiv măsuri de promovare”, declară aceștia. În fructe și legume, după un vârf inițial, “piața a slăbit și prețurile sunt în scădere”. “Închiderile din sectorul HORECA au creat o situație critică în aceste servicii alimentare specializate”, explică aceștia. Vinul și uleiul de măsline suferă de o “contracție a consumului intern, litigiile comerciale în curs de desfășurare, încetinirea exporturilor, preocupările cu privire la accesul la muncă și continuarea crizei COVID-19 riscă să creeze un exces de vin și ulei de măsline în perioada premergătoare anului de comercializare a recoltei următoare”. Acest lucru ar putea însemna o scădere semnificativă a prețului vinului în lunile următoare.

Sectorul cărnii a fost afectat de o scădere dramatică a consumului în afara locuinței, din cauza închiderii serviciilor alimentare. Cu toate acestea, “cererea de produse procesate pentru supermarket este mare”, subliniază reprezentanții Copa-Cogeca. Atenția se muta la produsele precum carnea tocată, în loc să reducă valori mai mari sau produse de sezon, cum ar fi mielul”. Ei notează că “în Spania și Portugalia, cererea de purcei aproape a dispărut”. Cu toate acestea, retailerii si măcelarii au câștigat o anumită cotă de piață”, spun ei. “Importurile UE de reduceri de mare valoare, în special de carne de vită, trebuie revizuite”, în opinia Copa-Cogeca, care subliniază, de asemenea, necesitatea unor controale rapide la frontieră pentru transportul animalelor vii, din motive de bunăstare. Acestea solicită statelor membre să considere toate medicamentele de uz veterinar ca fiind produse esențiale, serviciile conexe calificându-se, de asemenea, ca fiind esențiale.

În sectorul cerealelor și semințelor oleaginoase, creșterea cererii consumatorilor de produse din grâu, cum ar fi făina, pâinea și pastele, are un efect asupra industriei de prelucrare, de exemplu, a cererii de la mori de materii prime, spun ei. Pentru sectorul zahărului, care a avut trei ani de criză și se confruntă acum cu impactul suplimentar al COVID-19, Copa-Cogeca solicită ca toate măsurile excepționale disponibile, cum ar fi plasele de siguranță, ajutorul pentru depozitarea privată și garanțiile la import să fie mobilizate… pentru a preveni orice altă disfuncționalitate devastatoare a pieței”.

Silvicultura suferea deja de probleme cu dăunătorii, gândacul de scoarță provocând “daune economice considerabile”.

“COVID-19 ar putea avea consecințe grave și mai mari pentru sectorul forestier”, potrivit organizației agricole. “În mod justificat, șoferii de camioane au unele probleme de sănătate”, continuă ei. “Conducătorii auto care transportă alimente și materii prime pentru furaje au nevoie de echipament de protecție, precum și măsuri pentru a le furniza documentația relevantă care să împiedice controalele la frontieră și poliția locală să interzică transportul mărfurilor către destinația dorită”. Copa-Cogeca descrie COVID-19 ca fiind “un plus devastator la dificultățile în curs de desfășurare în comerțul internațional.” “Blocul trebuie să-și mențină comerțul în curs, atât pe plan intern, cât și extern, monitorizând în același timp evoluțiile din fiecare dintre sectoarele produselor agricole ale UE”, declară aceștia. Agricultura se confruntă deja cu unele “provocări majore de ocupare a forței de muncă”, care Copa-Cogeca se așteaptă să continue “pe parcursul următoarelor câteva săptămâni.” “Cel mai probabil vor exista deficite de forță de muncă din cauza restricțiilor privind circulația persoanelor, închiderea granițelor naționale și consecințele indirecte ale măsurilor naționale necoordonate”, adaugă aceștia. “Fermierii din UE depind din ce în ce mai mult de lucrătorii sezonieri care oferă asistență valoroasă în perioadele de vârf de plantare, tăiere și recoltare sau pentru alte activități legate de exploatație.” Copa-Cogeca solicită, de asemenea, o decizie rapidă cu privire la regulamentul de tranziție, “pentru a se asigura că agricultorii au o tranziție lină și stabilă de la PAC din acest an la cea de anul viitor”. Ei doresc să vadă o tranziție de doi ani, mai degrabă decât un an, cum a propus Comisia. Pe termen mai lung, “atât societatea , cât și factorii de decizie trebuie să înțeleagă rolul crucial pe care sectorul agricol îl joacă în furnizarea de alimente sigure, accesibile, hrănitoare în cantități suficiente pentru consumatori”, spun ei. “Aceste politici trebuie să acorde sprijinul public necesar”. Ei cer o decizie cu privire la CFM, “dar nu orice decizie”. “Avem nevoie de o decizie care să recunoască valoarea adăugată a colaborării în Uniune în beneficiul tuturor”, spun ei.

Pesonen solicită coordonarea lucrătorilor agricoli: Secretarul General al Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, a solicitat guvernelor UE să convină asupra unei abordări coordonate a angajării lucrătorilor imigranți în sectorul agricol. Finlandezul a interpretat o sugestie franceză că o “armată” de culegători de fructe ar putea fi găsită de la cei concediați ca urmare a pandemiei COVID-19. “Unele dintre aceste persoane sunt specializate”, a declarat Pesonen, potrivit remarcilor citate de agenția de știri Reuters. “Ei vin de multe ori în echipe.” “Dacă putem demonstra că putem reduce la minimum riscul, sperăm că vom avea ocazia să menținem funcția lanțului alimentar”, a declarat el reporterilor. “La sfârșitul zilei, trebuie să mâncăm.” El a subliniat de asemenea necesitatea ca intrările agricole să fie păstrate la dispoziție. “Ce se întâmplă dacă nu avem acces la îngrășăminte și semințe, de exemplu cartofi?” Pesonen a întrebat. În timp ce cererea consumatorilor de produse din grâu, cum ar fi făina, pâinea și pastele, a crescut, consumul de bucăți de carne cu valoare mai mare a scăzut. “Dacă pierdem restaurantele, cel mai probabil vom pierde o valoare uriașă de pe piață”, a adăugat lobbistul. Tinerii fermieri solicită asistență din partea COVID-19:

Președintele Consiliului European al Tinerilor Fermieri (CEJA), Jannes Maes, le-a scris comisarilor UE pentru agricultură și sănătate, solicitând asistență pentru acest sector și măsuri de consolidare a încrederii consumatorilor. Într-o scrisoare de o singură pagină adresată comisarului Janusz Wojciechowski, Maes sugerează că rezerva UE pentru criza agricolă ar trebui activată “cu acces prioritar acordat sectoarelor cele mai afectate”. “Credem că nivelul rezervei ar trebui majorat pentru anul 2020 pentru a diminua noi perturbări ale pieței”. Fermierul belgian ar dori să vadă un avans în distribuția plăților directe “pentru a diminua presiunea asupra trezoreriilor agricole”. Președintele CEJA a subliniat necesitatea menținerii pieței unice, lucru care a fost “fundamental și pentru sectorul nostru, deoarece circulația optimă a produselor alimentare a fost împiedicată din cauza închiderii discriminatorii și unilaterale a frontierelor”.

CEJA dorește ca derogările pentru ajutoarele de stat să fie extinse la agricultură și “statele membre încurajate să utilizeze flexibilitatea lor bugetară pentru a sprijini sectorul agroalimentar”. Fermierul de lactate din Flandra a solicitat sprijin pentru exportul de produse cele mai afectate pe piețele globale în lunile următoare. “Toate energiile diplomatice trebuie desfășurate pentru a depăși problemele logistice și disputele comerciale”, a continuat el. Într-o corespondență separată cu comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides, Maes solicită Comisiei “să continue să sublinieze calitatea înaltă a alimentelor europene”, precum și “să se asigure că cetățenii UE sunt conștienți de faptul că alimentele nu vor duce la contaminare de COVID-19, astfel a confirmat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Maes a dorit “să-i liniștească pe cetățenii UE cu privire la disponibilitatea alimentelor”, menționând că “modul de cumpărare în panică, ca urmare a temerilor iraționale, trebuie combătut prin măsuri de comunicare adecvate”. Tinerii fermieri au fost “dispuși să-și aducă propria contribuție”, dar au nevoie de sprijinul Comisiei. “Încercăm să transmitem acest mesaj prin intermediul rețelelor sociale și al altor platforme online de la fermele noastre în fiecare zi”, a transmis el politicianului cipriot.

Concluziile reuniunii Agrifish din 25 martie

Pe 25 martie 2020 s-a desfășurat, în format videoconferință, o reuniune informală a Consiliului agricultură și pescuit, cu scopul identificării de măsuri pentru reducerea impactului pandemiei de COVID-19 și îmbunătățirea capacității de reacție a UE.

Comisia Europeană a fost reprezentată de comisarii pentru agricultură, Janusz Wojciechowski și respectiv pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius. România a fost reprezentată de ministrul agriculturii. În deschiderea reuniunii, au făcut declarații reprezentantul Copa-Cogeca și cel al Elveției.

Rezumat

CONS și COM au transmis un mesaj unanim de unitate și au subliniat rolul crucial al Politicii Agricole Comune (PAC) și a Politicii Comune a Pescuitului (PCP) pentru asigurarea unor bunuri și servicii esențiale pentru societate. SM au solicitat COM să asigure integritatea pieței unice, reiterând importanța libertății de circulație a mărfurilor și a forței de muncă, pentru asigurarea securității alimentare. Pe moment sunt disponibile suficiente alimente pentru consumatorii europeni, însă COM trebuie să acționeze imediat dacă apar perturbări ale lanțului de aprovizionare.

În general, SM au apreciat măsurile propuse de COM și au pledat pentru flexibilitate și derogări de la normele în vigoare și măsuri suplimentare de sprijin, inclusiv revizuirea urgentă a unor regulamente.

Principalele aspecte menționate pentru agricultură: tranziția la viitoarea PAC de 2 ani; plăți în avans (înainte de 16 octombrie, care să fie avansate din bugetul național) înainte de efectuarea controlului pe teren, și creșterea procentului acordat; creșterea plafoanelor pentru ajutoarele de stat (inclusiv pentru cele de minimis); posibilitatea modificării rapide a programelor naționale de dezvoltare rurală și flexibilitate sporită pentru beneficiari; asigurarea coridoarelor verzi de tranzit pentru transporturile de mărfuri perisabile și animale vii; asigurarea controalelor fără a îngreuna fluxul comercial; activarea măsurilor de intervenție și de criză; măsuri pentru asigurarea forței de muncă sezonieră în agricultură.

Principalele aspecte menționate pentru pescuit, acvacultură și procesare: compensații adecvate pentru pierderile de venit; modificarea urgentă a regulamentului financiar pentru pescuit (FEPAM), cu amendamente suplimentare celor propuse de COM; flexibilitate în implementarea FEPAM și posibilitatea accesării anticipate a fondurilor din viitoarea perioadă de programare; reintroducerea sprijinului pentru stocare și flexibilizarea condițiilor pentru încetarea temporara a activităților de pescuit.

Referitor la regulamentul de tranzitie a PAC, PRES HR a informat că intenționează să adopte poziția Consiliului pentru a începe negocierile cu Parlamentul European (PE). Pe fondul dificultăților de organizare a unei reuniuni ministeriale fizice, PRES HR va analiza și va informa în cel mai scurt timp cu privire la procedură și calendar.

Studiu opinie fermieri pentru schemele de ajutor de stat

Comisia Europeană a adoptat cadrul temporar care permite țărilor membre să acorde ajutoare de stat celor care se confruntă cu dificultăți economice din cauza epidemiei de COVID-19.

Statele membre pot astfel acționa imediat prin măsuri de sprijin pentru toate întreprinderile, cum ar fi subvențiile salariale, suspendarea plății impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale. În plus, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor (ex. în cazul serviciilor anulate).

Clubul Fermierilor Români urmărește să elaboreze și să transmită către minister propuneri de alocări financiare care să permită susținerea producătorilor agricoli în această perioadă dificilă.

Pentru a ne asigura că trimitem recomandări cât mai relevante către MADR, dorim să consultăm fermierii și să preluăm propunerile privind alocarea bugetelor pe schemele de ajutor de stat pentru sectoarele care sunt sau considerați că vor fi cele mai afectate de pandemia de COVID-19.

Documente pentru informare:

Cadru temporar Comisia Europeana_scheme ajutor de stat
Procedura elaborare schema de ajutor de stat
Scheme ajutor de stat administrate de MADR
Model schema ajutor de stat_programul TOMATA

Pentru a prelua opinia fermierilor, care este foarte importantă pentru noi, vă invităm să completați un scurt chestionar, accesând link-ul de mai jos. Chestionarul nu solicită date cu caracter personal și completarea lui durează 1 minut.

CHESTIONAR propuneri alocare bugete pentru scheme ajutor de stat

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Facilități acordate unor beneficiari de credite și leasing-uri

În Monitorul Oficial al României a fost publicată în data de 30 martie 2020 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 37/2020 (Ordonanța) privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituții de credit și instituții financiare nebancare anumitor categorii de debitori.

Ordonanța este de imediată aplicabilitate, intrând în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial, dar norme (care vor urma teoretic în 15 zile) sunt necesare pentru detalierea unor aspecte importante și implementarea efectivă.

Scop

Debitorii eligibili pot beneficia de o suspendare a obligațiilor de plată a ratelor scadente aferente contractelor de împrumut și contractelor de leasing încheiate cu anumite tipuri de creditori (Creditorii Vizați), la cererea debitorului, pe o perioadă cuprinsă între 1 și 9 luni, dar nu mai mult de 31 decembrie 2020.

Facilitățile

Cu respectarea condițiilor Ordonanței, Debitorii eligibili vor putea solicita și obține din partea creditorilor vizați de Ordonanță suspendarea obligațiilor de plată (reprezentând rate de capital, dobânzi și comisioane) pe o perioadă cuprinsă între 1 și 9 luni, dar care să nu depășească termenul de 31 decembrie 2020. Perioada maxima de creditare (conform reglementarilor creditorilor) poate fi depășită cu o perioada egala cu durata suspendării obligației de plata.

La finalul perioadei de suspendare, dobânda aferentă plăților suspendate va fi capitalizată la soldul creditului existent.

În cazul creditelor acordate persoanelor fizice, garantate printr-un drept de ipotecă imobiliară acordate conform Ordonanței de Urgenta a Guvernului 52/2016 cu modificări și completări sau în cadrul programului Prima Casa aprobat prin Legea 368/2009 cu modificări și completări, dobânzile aferente suspendării nu vor genera la rândul lor dobânzi și vor trebui plătite în 60 rate lunare egale începând cu luna imediat următoare încheierii perioadei de amânare, și vor fi garantate de către Statul Român.

Creditori vizați

Următoarele categorii de creditori vor fi ținute să acorde, la cererea Debitorilor eligibili, facilitățile prevăzute de Ordonanță:

(i) instituțiile de credit definite potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 99/2006 cu modificări și completări,
(ii) instituțiile financiare nebancare definite potrivit Legii nr. 93/2009 cu modificări și completări și
(iii) sucursalele instituțiilor de credit și ale instituțiilor financiare nebancare din străinătate care desfășoară activitate pe teritoriul României.

Debitori eligibili: Facilitățile sunt aplicabile atât

(i) persoanelor fizice, cât și
(ii) persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor familiale și individuale, profesiilor liberale indiferent de forma de exercitate, dar și
(iii) persoanelor juridice care au încheiat contracte de credit sau leasing cu Creditorii Vizați.

Pentru a fi eligibili, debitorii:

(i) nu trebuie să fie la rândul lor instituții de credit, iar
(ii) veniturile trebuie să le fi fost afectate direct sau indirect de situația gravă generată de pandemia COVID – 19.

Suplimentar, pentru debitorii care nu sunt persoane fizice, este necesar și ca aceștia să

(iii) dețină certificatului de urgență tip 1 (albastru)/tip 2 (galben) precum și să
(iv) nu se afle în insolvență la data solicitării suspendării rambursării creditului.

In privința Debitorilor eligibili persoane fizice este de așteptat ca detaliile privind modalitatea de dovedire a afectării veniturilor acestora de situația generata pe pandemia COVID-19 sa fie incluse în normele de aplicare care urmează sa fie redactate de Ministerul Finanțelor Publice.

Contracte vizate

(a) Contractele de credit încheiate de debitorii eligibili cu creditorii vizați pentru obținerea unui credit care

(i) nu a ajuns la maturitate, și
(ii) pentru care creditorul nu a declarat scadenta anticipata anterior intrării în vigoare a Ordonanței, și
(iii) nu trebuie să fi înregistrat restanțe anterior declarării stării de urgență pe teritoriul României (16 martie 2020) sau, în caz contrar, acestea să fi fost achitate anterior solicitării suspendării obligațiilor de plată de către debitori

(b) contractele de leasing încheiate intre debitorii eligibili și creditorii vizați de Ordonanță

Condiții de obținere a facilitaților

Debitorii eligibili trimit creditorilor vizați o solicitare de suspendare a rambursării ratelor, dobânzilor și comisioanelor, în format letric sau prin posta electronica conform contractului de credit sau printr-un alt canal de comunicare precizat de către creditor cel mai târziu pana la 45 de zile de la intrarea în vigoare a Ordonanței, respectiv pana la data de 13 mai 2020, optând pentru o perioada cuprinsa intre o luna și noua luni, maxim 31 decembrie 2020. În cazul în care nu se poate folosi nici una dintre modalitățile menționate anterior, cererea se poate transmite și prin telefon (creditorii trebuind sa posteze pe pagina lor de internet numerele de telefon relevante și înregistrând conversația respectiva).

Acordarea facilităților

Creditorii vizați vor analiza fiecare solicitare, aprobându-le în condițiile ce vor fi prevăzute în normele de implementare a Ordonanței (după cum menționam mai sus, acestea sunt prevăzute a fi elaborate de Ministerul Finanțelor Publice și aprobate prin Hotărâre de Guvern în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a Ordonanței). Prelungirea contractului va produce efecte pentru solicitările aprobate de la data comunicării solicitării de suspendare către creditor.

Sursa: BONDOC & ASOCIAȚII