Noutăți legislative: măsuri fiscal-bugetare

1. Măsuri fiscal-bugetare aprobate

1.       Prorogare termen 31 martie pentru anumite impozite locale

În anul 2020, termenul de 31 martie prevăzut pentru plata impozitului pe clădiri, impozitului pe teren și impozitului pe mijloacele de transport se prorogă până la data de 30 iunie inclusiv.

Bonificația de 10% pentru plata cu anticipație a impozitului se acordă în continuare, dacă plata este efectuată până la termenul de 30 iunie.

De menționat ar fi că prorogarea nu funcționează pentru toate taxele locale, termenul de 31 martie urmând a fi valabil în continuare pentru taxe precum, de ex.: taxa pentru afișajul în scop de reclamă și publicitate, taxa de salubritate.

 

2.       Restructurare obligații bugetare

OG nr. 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale se modifică în sensul în care debitorul care dorește să își restructureze obligațiile bugetare trebuie să notifice până la termenul extins de 31 iulie 2020.

În acest context, și termenul în care se va depune solicitarea de restructurare se prorogă până la 30 octombrie 2020.

 

3.       Perspectiva amânării plății pentru obligații fiscale

Pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de urgență:

  • nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere până la împlinirea a 30 de zile de la încetarea stării de urgență (tot 30 de zile, calculate începând cu 16 martie, data Decretului prezidențial).
  • nu sunt considerate obligaţii fiscale restante

Ca atare, o consecință a acestui fapt este că aceste obligații nu vor putea fi executate.

Așadar, cel puțin pentru termenele 25 martie și 25 aprilie, întârzierea la plata obligațiilor nu atrage calculul de dobânzi și penalități de întârziere și nici nu va exista premisa executării, pe perioada celor 60 de zile.

În această formă, spre deosebire de măsura vehiculată în Comunicatul de acum câteva zile, declarațiile fiscale vor trebui însă depuse la termenele prevăzute de legislație, întrucât obligațiile se consideră în continuare scadente (chiar dacă nerestante). Nedepunerea poate fi sancționată contravențional.

 

4.       Suspendarea măsurilor de executare silită prin poprire a persoanelor fizice

De la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanțe, până la finele aceleași perioade se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire doar a creanţelor bugetare, însă față de toți contribuabilii, cu excepția executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanțelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală.

Proiectul informat anterior prevedea că suspendarea/neînceperea executării silite funcționa pentru toate creanțele datorate de persoane fizice.

Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri și disponibilități bănești se aplică, prin efectul legii, de către instituțiile de credit sau terții popriți, fără alte formalități din partea organelor fiscale.

 

5.       Modificarea modului de determinare a plăților anticipate pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de impozit pe profit

Contribuabilii care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plățile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020.

Întrucât au existat deja mai multe întrebări, precizăm că înțelegerea noastră este că:

  • se poate opta pentru sistemul trimestrial începând cu prima scadență, pentru cei care găsesc oportun să revină la acest sistem, însă
  • opțiunea va trebui păstrată pentru tot restul anului fiscal (contribuabilul nu se mai poate răzgândi ulterior);
  • nu este clar dacă se va notifica în vreun fel opțiunea;
  • cine dorește să efectueze în continuare plăți egale în baza impozitului de anul trecut poate în continuare să o facă.

În cazul contribuabililor care au exercițiul financiar diferit de anul calendaristic, prevederile de mai sus se aplică pentru plățile anticipate datorate pentru trimestrele rămase din anul modificat care se încheie în anul 2020, precum și pentru calculul celor care sunt aferente trimestrelor din anului fiscal modificat care începe în anul 2020 și sunt cuprinse în anul calendaristic 2020.

 

6.       Prorogarea termenului de depunere a declarației privind beneficiarul real

Pe durata stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României depunerea (în continuare Decretul nr. 195/2020) se suspendă depunerea Declarației privind beneficiarul real (în continuarea și Declarația).

Termenul pentru depunerea Declarației (anuale pentru societățile înmatriculate la ONRC după data de 21 iulie 2019/inițiale pentru societățile înmatriculate la ONRC până la data de 21 iulie 2019) se prelungește cu 3 luni după încetarea stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020.

 

Decretul nr. 195/2020 a instituit în data de 16 martie 2020 o stare de urgenţă pe întreg teritoriul României pe o durată de 30 de zile. Așa încât, actualmente starea de urgență instituită vizează perioada 16 martie 2020 – 16 aprilie 2020. Pe perioada stării de urgență, respectiv în perioada 16 martie 2020 – 16 aprilie 2020 nu se depune Declarația. Termenul de 3 luni de la încetarea stării de urgență (așa cum ea a fost instituită în data 16 martie 2020) se împlinește în data de 16 iulie 2020.

În acest context, societățile înmatriculate la Oficiul Național al Registrului Comerțului (în continuare ONRC)

  • înainte de 21 iulie 2019*, nu beneficiază de o extindere a termenului pentru depunerea Declarației, în contextul în care termenul limită pentru depunerea Declarației, spunem noi, inițiale** privind beneficiarul reali se împlinea în data de 21 iulie 2020;
  • după 21 iulie 2019, beneficiază de o extindere a termenului pentru depunerea Declarației anuale privind beneficiarul real, întrucât termenul pentru depunerea Declarației pentru aceste societăți era de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale, caz în care termenul de 16 iulie 2020 este unul extins prin rapotare la termenul de 15 zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale.

Note:

*În data de 21 iulie 2019 a intrat în vigoarea Legea 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (în continuare Legea nr. 129/2019).

** Spunem noi inițiale, pentru că în anul 2020 acestea ar fi avut obligația depunerii atât a Declarației privind beneficiarul real anuale cât și a unei Declarației privind beneficiarul real până pe 21 iulie 2020, caz în care în anul 2020 aceste societăți aveau obligația depunerii Declarației de 2 ori, în lipsa oricăror modificări privind datele beneficiarilor reali. În acest context, în data de 20 februarie 2020, prin comunicatul emis de ONRC se preciza că: În anul 2020, persoanele juridice înmatriculate până la data întrării în vigoare a legii, supuse obligației de depunere a declarației privind beneficiarul real vor depune o singură declarație, după aprobarea situaţiilor financiare anuale, care va acoperi atât obligația reglementată de dispozițiile art. 62 alin.(1) din lege, cât și cea reglementată de dispozițiile art. 56 alin.(4).

 

7.       Credite garantate de stat cu dobânzi subvenționate

Sunt aduse modificări programului de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM INVEST ROMANIA (reglementat de OUG 110/2017) care are ca obiectiv acordarea de facilităţi de garantare de către stat pentru creditele acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, de către instituţiile de credit.

Creditele pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru sunt garantate în procent de 90% din valoarea finanțată în cazul creditelor până în 1 milion de lei și 80% la creditele de peste 1 milion de lei.

Durata maximă a finanțărilor este de 120 de luni, în cazul creditelor pentru investiții și de 36 luni în cazul creditelor/liniilor de credit pentru capital de lucru. Creditele/liniile de credit pentru capitalul de lucru pot fi prelungite cu maximum 36 luni.

Dobânda este subvenționată 100% din bugetul Ministerului Finantelor Publice. Perioada de acordare a subvenției de dobândă este de la momentul acordării creditului și poate dura până la 31 martie 2021. În plus, se are în vedere prelungirea perioadei de acordare a subvenției de dobândă pentru perioada aprilie 2021 – 2022, în condițiile în care creșterea economică estimată pentru această perioadă se situează sub nivelul celei înregistrate în anul 2020.

Printre criteriile de eligibilitate pentru accesarea creditelor prevăzute la art. 3 din OUG 110/2017 le amintim pe următoarele:

  • nu se află în dificultate în sensul pct. 20 și 24 din Comunicarea Comisiei 2014/C 249/01, printre altele, nu a pierdut mai mult de jumătate din capitalul social în ultimii doi ani şi mai mult de un sfert din acest capital în ultimele 12 luni;
  • nu se află în procedura insolvenței și nu îndeplinește criteriile din legislația natională pentru a fi supus unei proceduri de insolventă la cererea creditorilor;
  • nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice şi/sau instituţia de credit parteneră;
  • nu se află în interdicție de a emite cecuri la data aprobării creditului şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni;
  • prezintă instituției de credit garanția colaterală (diferența față de partea garantată de stat 80% / 90%);
  • sunt eligibile conform reglementărilor interne ale instituţiei de credit;
  • în cazul în care înregistrează obligații fiscale restante (in sensul Codului de procedura fiscala), beneficiarul se obligă să le achite din creditul/linia de credit pentru capitalul de lucru acordată în cadrul programului.

 

1.8. Alte facilități și obligații pentru IMM-urile care și-au întrerupt activitatea și dețin certificat de urgență, membrii profesiilor juridice, cabinetele medicilor de familie și cabinetele stomatologice, Federațiile Sportive Naționale și Cluburile Sportive care dețin certificat de identitate sportivă

 

Întreprinderile mici și mijlocii (în continuare IMM) care, pe durata stării de urgență decretate [condiții]:

  • și-au întrerupt activitatea total/parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente, potrivit legii,

și care

  • dețin certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și a Mediului de Afaceri (în continuare CSU)

beneficiază, pe durata stării de urgență, de [facilități]:

  1. amânarea la plată a serviciilor de utilități: electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și servicii de internet și a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social și de sedii secundare;
  2. invocarea forței majore* împotriva acestora, din contractele în derulare, altele decât cele privind serviciile de utilități/chiria pentru sediul social și sediile secundare, doar după încercarea de renegociere a contractelor (încercare ce trebuie dovedită cu înscrisuri comunicate între părți prin orice mijloc, inclusiv electronic), pentru adaptarea clauzelor din aceste contracte luând în considerare condițiile excepționale generate de starea de urgență;
  3. nedatorarea penalităților pentru întârzieri în executarea obligațiilor ce decurg din contractele încheiate cu autoritățile publice;

*Actul normativ instituie și o prezumție a constituirii stării de urgență, prezumție care poate fi răsturnată prin orice mjloc de probă de partea interesată. Astfel, potrivit ordonanței se prezumă a constitui caz de forță majoră împrejurarea care întrunește toate caracterele de mai jos cumulativ:

  • imprevizibilă;

Caracterul imprevizibil se raportează la momentul nașterii raportului juridic afectat. Nu sunt imprevizibile măsurile luate de autorități în conformitate cu actul normativ care a instituit starea de urgență.

  • absolut invincibilă;
  • inevitabilă;
  • care rezultă dintr-o acțiune a autorităților în aplicarea măsurilor impuse de prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19;
  • care a afectat activitatea IMM-urilor, afectare atestată prin CSU.

 

De amânarea la plată a serviciilor de utilități (electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și servicii de internet) și a chiriei pentru imobilul cu destinație de sediul social și de sedii secundare, pe durata stării de urgență, beneficiază și:

·       următoarele profesii care îndeplinesc servicii de interes public (în continuare profesiile juridice):

  • formele de exercitare a profesiei de notar public;
  • formele de exercitare a profesiei de avocat;
  •  formele de organizare a activității profesiei de executor judecătoresc.

·       cabinetele medicilor de familie și cabinetele stomatologice, în care-și desfășoară activitatea, în orice formă, cel mult 20 de persoane;

·       federațiile sportive și cluburile sportive naționale care dețin certificat de identitate sportivă.

 

Toate cele 3 categorii de profesioniști menționate mai sus, respectiv membrii profesiilor juridice, cabinele medicilor de familie/stomatologice, federațiile sportive și cluburile sportive beneficiază de amânarea la plată a serviciilor de utilități și a chiriei în condițiile în care activitatea acestora este afectată direct prin măsurile dispuse de autoritățile publice pentru prevenirea și combaterea pandemiei determinate de infecția cu coronavirusul COVID-19.

Actul normativ prevede că, pentru fiecare din cele 3 categorii de profesioniști, criteriile pe baza cărora sunt stabiliți beneficiarii acestor măsuri se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

 

Suplimentar, ordonanța prevede că, pe perioada instituirii stării de urgență,  următoarele obligații pentru membrii profesiilor juridice și pentru salariații formelor de exercitare a profesiilor juridice mai sus enumerate, precum și regimul sancționator. Astfel,

[obligații]

  • membrii profesiilor juridice sunt obligați să ia măsurile necesare în vederea asigurării continuității activității, cu observarea regulilor de disciplină sanitară și a celorlalte măsuri de protecție și prevenție stabilite de autoritățile compente urmare a instituirii stării de urgență;
  • salariații formelor de exercitare a profesiilor juridice au obligația îndeplinirii sarcinilor de serviciu asumate prin contractul individual de muncă;

[sancțiuni]

  • nerespectarea de către membrii profesiilor juridice a obligației privind continuarea activității constituie abatere disciplinară și se sancționează cu excluderea din profesie;
  • nerespectarea de către salariații formelor de exercitare a profesiilor juridice a îndeplinirii sarcinilor de serviciu asumate prin contractul de muncă soldat cu imposibilitatea asigurării în condiții optime a activității, respectiv continuarea activității în cadrul formelor de exercitare a profesiilor juridice se sancționează cu imposibilitatea accesării de către aceștia a beneficiilor de asistență socială sau a altor facilități ce vor fi acordate pe perioada stării de urgență.

 

2. Sprijin financiar acordat entităților ai căror salariați intră în șomaj tehnic

Sursa: Monitorul Oficial nr. 231 din 21 martie 2020 – OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

Pe perioada stării de urgență instituită prin Decret prezidențial, pentru perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (potrivit art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii), ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, indemnizaţia de care beneficiază salariaţii (indemnizație pentru șomaj tehnic) care se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj se stabilește la 75% din minimul dintre salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat și câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020.

Câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020 este 5.429 lei, și astfel indemnizația suportată din bugetul asigurărilor pentru șomaj este de maximum 4.072 lei.

 

Condițiile în care angajatorii pot beneficia de sprijinul financiar

De acest sprijin financiar beneficiază angajatorii care îndeplinesc una din următoarele condiții:

  1. întrerup activitatea total sau parțial în baza deciziilor emise de autoritățile publice competente potrivit legii (momentan, Ordonanțele militare nr. 1/2020 și nr. 2/2020), pe perioada stării de urgență decretate și dețin Certificatul de situații de urgență emis de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Certificatul de situații de urgență va fi emis conform metodologiei aprobată prin ordin.
  2. reduc activitatea ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19 și nu au capacitatea financiară de a achita plata tuturor salariilor angajaților lor.

Angajatorii pot beneficia de sprijinul bugetar pentru cel mult 75% dintre angajații care au contracte individuale de muncă active la data intrării în vigoare a prezentului act normativ. În această situație, decontarea indemnizatiei se va realiza în baza unei declaraţii pe propria răspundere din care să reiasă faptul că angajatorul înregistrează o diminuare a încasărilor (!!! și nu cifra de afaceri) din luna anterioară depunerii declaraţiei pe propria răspundere, cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020, şi că nu are capacitate financiară pentru a plăti toţi salariaţii.

Indemnizaţia pentru somaj tehnic este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, cu excepția contribuției asiguratorie pentru muncă (nedatorată în acest caz). Pentru calculul impozitului pe venit se aplică prevederile art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal – regula de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcției de bază.

În cazul indemnizaţiei pentru șomaj tehnic, calculul, reţinerea şi plata impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de către angajator din indemnizaţiile încasate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar termenul de plată şi declarare a obligaţiilor fiscale, este data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei în care se face plata din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Declararea impozitului pe venit, a contribuţiei de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se realizează de angajator prin depunerea declaraţiei D112.

 

Decontarea indemnizaţiei pentru șomaj tehnic de la bugetul asigurărilor pentru șomaj

În vederea acordării sumelor necesare plăţii indemnizaţiei pentru somaj tehnic angajatorii depun, prin poşta electronică, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social:

  • o cerere (anexa nr. 1 și 2 la prezentul act normativ) semnată şi datată de reprezentantul legal, însoţită de:
    • lista persoanelor (anexa nr. 3 la prezentul act normativ) care urmează să beneficieze de această indemnizaţie, asumată de reprezentantul legal al angajatorului.
    • certificatul de situaţie de urgenţă eliberat de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri sau declaraţia pe propria răspundere, după caz.

Plata sumei se face în baza cererii semnate şi datate de reprezentantul legal.

Cererea si documentele necesare se depun în luna curentă pentru plata indemnizaţiei din luna anterioară.

Decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a indemnizaţiilor pentru somaj tehnic se face în cel mult 30 de zile de la depunerea documentelor.

 

3. Decontare indemnizaţie zile libere plătite

Sursa: Monitorul Oficial nr. 230 din 21 martie 2020 – HG nr. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.

Monitorul Oficial nr. 230 din 21 martie 2020 – OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

Hotărârea de Guvern reglementează condiţiile de acordare şi de decontare de la buget a indemnizatiei plătită pentru zilele libere acordate unuia dintre părinţi conform Legii nr. 19/2020.

OUG nr. 30/2020 aduce modificări şi completări Legii nr. 19/2020.

 

Acordare zile libere

Se stabilesc ca zile libere plătite pentru unul dintre părinți, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ, zilele lucrătoare până la încetarea situației de urgență decretată, cu excepția zilelor lucrătoare din perioada vacanțelor școlare.  

Prin părinte se înțelege:

  • părintele biologic;
  • adoptatorul;
  • persoana care are copilul/copiii în încredințare în vederea adopției;
  • persoana care are în plasament copilul sau în tutelă;
  • persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Zilele libere se pot acorda părinţilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ sau au copii cu dizabilităţi cu vârstă de până la 18 ani, înscrişi în cadrul unei unităţi de învăţământ;
  • locul de muncă ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

Nu se acordă zile libere în cazul în care unul dintre părinți se află în una sau mai multe din următoarele situații (de incompatibilitate):

  • este în concediul prevăzut la art. 2 alin. (1) sau art. 11 alin.(2) ori art. 31 alin. (1) din OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația pentru creșterea copiilor
  • este asistentul personal al unuia dintre copiii aflați în întreținere;
  • se află în concediu de odihnă/concediu fără plată;
  • celălalt părinte nu realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit Codului fiscal;
  • se află în şomaj tehnic în condițiile art. 52 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.

Pentru unele sectoare de activitate (unităţile sistemului energetic național, unitățile operative de la sectoarele nucleare, unitățile cu foc continuu, unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, unitățile care asigură transportul în comun și salubritatea localităților, precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă, comerţ alimentar, producţie şi distribuţie medicamente şi echipamente sanitare, distribuţie carburanţi, personalul din cadrul unităţilor farmaceutice ), acordarea zilelor libere implică acordul angajatorului.

Angajatorii din aceste sectoare acordă zilele libere în condiţiile Legii 19/2020, doar după epuizarea opţiunilor prevăzute de reglementările legale în vigoare pentru desfăşurarea activităţii şi cu obligaţia asigurării continuităţii activităţii, respectiv prin programe individualizate de lucru, munca în schimburi, munca la domiciliu şi telemunca.

Nu se acordă zile libere angajaților sistemului național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile sanitare publice și altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei și al ministrului transporturilor, după caz, în situaţii extreme decretate astfel de către autorităţile competente cu atribuţii în domeniu.

Personalul din aceste domenii are dreptul la o majorare a salariului cu minim (75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare; corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut), în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.

Angajatorul acordă zilele libere părintelui care va supraveghea copilul în baza:

  • cererii părintelui care va supraveghea copilul
  • a declarației pe propria răspundere a celuilalt părinte, din care să rezulte că acesta nu a solicitat la locul său de muncă zile libere ce i s-ar cuveni conform Legii nr. 19/2020 şi respectiv că nu se află în una din situaţiile de incompatibilitate;
  • copia certificatului/certificatelor de naștere al/ale copilului/copiilor.

 

Plata indemnizaţiei

Indemnizația pentru fiecare zi liberă se plăteşte de către angajator din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri și cheltuieli al acestuia și reprezintă minim (75% din salariul corespunzător unei zile lucrătoare; corespondentul pe zi a 75% din câștigul salarial mediu brut).

Indemnizaţia este asimilată veniturilor din salarii şi este supusă impozitării și plății contribuțiilor.

 

Decontarea indemnizaţiei de la buget

Pentru decontarea indemnizaţiei de la buget, angajatorul va depune cerere la Agențiile pentru ocuparea forței de muncă (ANOFM) județene, respectiv a municipiului București în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea angajatorul sau sucursala/punctul de lucru al acestuia;

Angajatorii pot cere numai decontarea sumelor reprezentând indemnizația netă, încasată efectiv de părinte.

Regăsiți mai jos o simulare de calcul a indemnizației aferentă unei luni întregi, din care reiese că dintr-un cost total de 4.072 lei (75% din câștigul salarial mediu brut), doar 2.382 lei vor fi recuperați din bugetul de șomaj. Astfel, 58,5% din cost va fi suportat din bugetul de șomaj și 41,5% de către angajatori.

Câștigul salarial mediu brutIndemnizație zile libere plătite / luna întreagăCASCASSIMPOZIT
5.4294.0721.018407265


Cererea va fi însoțită de următoarele documente:

  • lista angajaților care au beneficiat de zilele libere, precum și indemnizația acordată pe această perioadă ;
  • copii de pe statele de plată din care să reiasă acordarea indemnizației;
  • declarația pe propria răspundere a reprezentantului legal al angajatorului prin care se atestă că lista angajaţilot conține persoanele care îndeplinesc condițiile reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr.19/2020;
  • dovada plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

·        Cererea va fi datată și semnată de reprezentantul legal și va conține obligatoriu următoarele elemente:

  • datele de identificare ale angajatorului, inclusiv adresa de e-mail;
  • contul bancar;
  • numele reprezentantului legal al angajatorului;
  • suma totală solicitată;
  • numărul angajaților pentru care s-a solicitat suma.

Cererea şi documentele însoţitoare se transmit prin poșta electronică la adresa electronică comunicată de ANOFM, în cel mult 30 zile de la data efectuării plății contribuțiilor și impozitelor aferente indemnizației.

În situația în care transmiterea nu se poate face prin poșta electronică, se va utiliza orice alt mijloc de comunicare stabilit de comun acord cu Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București.

Agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene, respectiv a municipiului București au obligația ca în termen de 24 ore de la primirea cererii şi documentelor să comunice angajatorului numărul de înregistrare al solicitării.

Decontarea sumelor plătite cu titlu de indemnizație se face în termen de 60 zile calendaristice de la data înregistrării.

 

4.       Alte tipuri de indemnizaţii

Sursa: Monitorul Oficial nr. 230 din data de 21 martie 2020 – OUG nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2

 

Stimulentul de insertie

Acordarea stimulentului de inserţie prevăzut la art. 7 din OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor se efectuează fără întrerupere, pe o perioadă de 90 zile în cazul persoanelor care, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

  • beneficiază de concediile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
  • beneficiază de concediul prevăzut de Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ;
  • se află în perioada prevăzută la art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
  • li s-a suspendat ori le-a încetat raportul de muncă ori de serviciu, ca urmare a instituirii situaţiei de urgenţă în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă.

 

În cazul în care, după perioada de 90 de zile persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 atunci stimulentul de inserţie se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani sau 4 ani în cazul copilului cu dizabilitate.

  • Prevederile se aplică corespunzător şi în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia prevăzută la art. 32 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Prevederile se aplică şi persoanelor care la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se află în plata stimulentului de inserţie, cu respectarea prevederilor art. 17 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aprobată prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Concedii medicale

În cazul concediilor medicale reglementate de OUG 158/2005, apar urmatoarele modificari:

  • Persoanele asigurate au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiţiei de stagiu de asigurare, în cazul urgenţelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor şi SIDA.
  • În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru carantină, fără îndeplinirea condiţiei privind stagiul de asigurare.
  • Certificatele de concediu medical, care cuprind a 91-a zi sau depăşesc 183 de zile, acordate în perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, se eliberează şi se decontează fără avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

 

Asistenţa socială

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi în baza Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, cererile, declaraţiile şi documentele doveditoare pentru solicitarea beneficiilor de asistenţă socială acordate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (drepturile acordate conform OUG 111/2010 pentru concediul si indemnizatia copiilor,alocatii de stat pentru copii, ajutor social etc), pot fi depuse în format letric sau prin poşta electronică in conditiile in care agentiile teritoariale sau autoritatile administratiei publice au dezvoltate sisteme de primire electronică, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

Pe perioada situaţiei de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, transmiterea prin poşta electronică a cererilor şi documentelor doveditoare pentru solicitarea drepturilor de asigurări devine principalul mijloc de comunicare.

 

Alte cazuri

Alţi profesionişti, astfel cum sunt reglementaţi de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, care nu au calitatea de angajatori şi întrerup activitatea total sau parţial în baza deciziilor emise de autorităţile publice competente potrivit legii, pe perioada stării de urgenţă instituite prin Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, beneficiază din bugetul general consolidat de o indemnizaţie egală cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit pentru anul 2020.

Pe perioada stării de urgenţă, pentru perioada suspendării temporare a contractului de activitate sportivă, din iniţiativa structurii sportive, ca urmare a efectelor produse de coronavirusul SARS-CoV-2, persoanele prevăzute la art. 671 alin. (1) lit. a)-c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de o indemnizaţie de 75% din drepturile în bani aferente contraprestaţiei activităţii sportive, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020. Indemnizaţia se suportă din bugetul general consolidat.

Indemnizaţia pentru alţi profesionişti este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor în condiţiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

 

5.       Tichete de masă

Sursa: Monitorul Oficial nr. 229 din 20 martie 2020- Lege nr. 24 din 20 martie 2020 pentru modificarea art.14 din Legea 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare

Începând cu 1 aprilie 2020, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 20 de lei (anterior 15.18 lei).

 

 

sursa: SOTER & PARTNERS

Starea de urgență – ce înseamnă, ce trebuie să cunoaștem

Stimați parteneri,

Cele de mai jos, sumarizează unele informații din Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, nr. 195/16.03.2020 (Decretul), care indică regulile efective care trebuie aplicate în România în mai multe privințe pe perioada stării de urgență și care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 212/16.03.2020, Partea I.

Decretul este important în sine (și într-o serie de privințe importante doar anunță măsuri suplimentare), totuși, ar trebui să fie luat în considerare într-un context mai larg, având în vedere formularea laconică (și, în mai multe rânduri, deficitară) a unor articole, precum și faptul că sunt anunțate/ar trebui să urmeze măsuri conexe destul de importante.

 

Lucian Bondoc, avocat asociat coordonator

BONDOC și ASOCIAȚII

 

 

  1. Când începe de fapt și pentru cât timp se va aplica starea de urgență?

Starea de urgență a început practic de la publicarea Decretului (luni, 16 martie) – astfel de decrete produc efecte imediat. Chiar dacă au aplicabilitate imediată, astfel de decrete fac obiectul controlului/aprobării Parlamentului în termen de 5 zile de la emitere.

Termenul inițial al stării de urgență este de 30 de zile. Este probabil să fie prelungit pentru perioade succesive de cel puțin câteva ori.

 

  1. Ce înseamnă mai exact starea de urgență pentru moment?

Conceptul este stabilit prin lege (și provine din Constituția României) și permite statului să deroge în circumstanțe excepționale (odată ce o astfel de stare este declarată) de la o serie de drepturi fundamentale și alte principii juridice.

Conținutul din cazul de față este cel detaliat în Decret (și va fi dezvoltat și prin acte subsecvente adoptate în baza sa).

În esență, pentru moment, este vorba în principal despre:

 

Măsuri de aplicabilitate imediată:

  • Menținerea școlilor/universităților/altor instituții de învățământ închise [acest lucru trebuie luat în considerare în corelație cu o lege publicată la sfârșitul săptămânii trecute, care permite multor părinți să rămână acasă pentru a avea grijă de copii];
  • Anunțarea principiului măsurilor economice de sprijinire pentru angajații și angajatorii afectați [măsurile reale vor fi anunțate separat de către Guvern – această parte va fi în mod evident foarte importantă];
  • Societățile comerciale și autoritățile / instituțiile publice introduc, ori de câte ori este posibil, munca la domiciliu și munca la distanță a angajaților prin decizie unilaterală;
  • Contractele colective de muncă vor rămâne valabile pe perioada stării de urgență;
  • Procesele sunt suspendate, cu excepția cauzelor de urgență deosebită. Pentru aceste cauze urgente, instanțele vor avea posibilitatea de a stabili termene de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi (și va trebui, de asemenea, să ia măsuri pentru a încerca să organizeze ședinte de judecată prin videoconferință). Au fost adoptate unele măsuri speciale cu privire la cauzele de drept penal;
  • Prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel sunt suspendate sau nu încep să curgă, după caz, pe perioada stării de urgență;
  • Acțiunile de executare silită vor continua numai dacă este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară stabilite de Comitetului Naţional privind Situaţiile Speciale de Urgenţă;
  • Se va asigura continuitatea activităților din sectoarele energiei și a altor servicii de utilitate publică[se preconizează că măsurile specifice să fie anunțate separat];
  • O serie de servicii locale vor fi subordonate operațional Ministerului Afacerilor Interne (de exemplu, poliția locală, serviciile voluntare de pompieri, serviciile publice de ambulanță);
  • Posibilitatea de a rechiziționa bunuri și de a chema persoanele fizice pentru prestări de servicii în interes public, cerute de instituțiile publice implicate în menținerea ordinii și securității naționale [acest aspect pare larg și confuz, având în vedere că rechiziționarea de bunuri și de stocuri este indicată și în anexa măsurilor graduale (care nu se referă șila chemarea forței de muncă umane)];
  • Obligația operatorilor de comunicații electronice de a coopera pentru informarea corespunzătoare/împotriva știrilor false;
  • Decontarea concediilor medicale se va face cu prioritate;
  • Angajarea directă de către Ministerul Afacerilor Interne și structurile sanitare devine posibilă pentru nevoia de a lupta împotriva Covid 19;
  • Relocări, rectificări și transferuri bugetare ar trebui să susțină toate măsurile;
  • Beneficiarii fondurilor europene pot decide (împreună cu autorităţile de management/organismele intermediare) suspendarea contractelor lor pe perioada stării de urgență;
  • Orice document emis de autoritățile publice care ar fi trebuit să expire în această perioadă va rămâne valabil;
  • Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri poate emite certificate de situație de urgență pe baza documentelor justificative.

 

 Principalele măsuri privind sectorul sănătății:  

  • Achiziția directă (fără licitație) de medicamente, materiale și echipamente de către Ministerul Sănătății și unitățile sanitare;
  • Prețurile pentru achiziția de medicamente pentru tratamentul pacienților afectați de Covid 19 pot depăși prețurile din catalogul național Canamed;
  • Medicii de familie pot prescrie medicamente pentru pacienții cronici și de pe listele cu medicamentelor restricționate;
  • Nici o limită financiară pentru acoperirea asistenței în unitățile sanitare (cu paturi);
  • Pragul de rambursare în asistența primară și ambulatoriu a crescut la 8 pacienți pe oră;
  • Posibilitatea de a depăși bugetul pentru T1 2020;
  • Plafonarea procentului aferent clawback la nivelul T4 2019;
  • Prescripții de tratamente “off-label” sunt permise dacă sunt aprobate de comisia de politică a medicamentului de la nivelul spitalului relevant;
  • Măsuri simplificate de rambursare (de ex.: nu este nevoie de cardul de sănătate, nu este necesar să se raporteze în termen de 3 zile);
  • Ministerul Sănătății poate introduce noi programe de sănătate și noi servicii medicale în legătură cu lupta împotriva Covid 19;
  • În cazul încălcării sarcinilor de serviciu, aproape orice persoană cu funcții de conducere în sectorul sănătății și al asistenței sociale poate fi suspendat.

 

Măsuri de aplicabilitate graduală:

  • Dreptul de a rechiziționa capacitățile de producție și stocurile de produse diverse de către autoritățile centrale, dacă este necesar în scopul combaterii Covid 19 (de luat în considerare treptat, dacă va fi necesar în viitor);
  • Nu există restricții de circulație pe plan intern pentru moment, cu toate acestea, exista posibilitatea de a fi luate ulterior;
  • Nu s-a anunțat încă o plafonare a prețurilor, însă, a fost anunțată ca fiind posibilă în viitor (la nivelul valorii medii din ultimele 3 luni), în funcție de evoluțiile ulterioare;
  • Cu cartacter mai general, Decretul rezervă dreptul de a adopta treptat toate celelalte restricții avute în vedere de legea care stă la baza sa, și anume:
    1. limitarea sau interzicerea circulației a vehiculelor și persoanelor în anumite zone sau între anumite ore;
    2. efectuarea controalelor persoanelor și locurilor;
    3. închiderea temporară a benzinăriilor sau a altor localuri publice;
    4. raționalizarea produselor alimentare și a altor produse prim-necesare;
    5. interzicerea circulatiei auto, feroviare, maritime și fluviale și aeriene pe mai multe rute;
    6. închiderea frontierei de stat;
    7. rechiziționarea bunurilor.

 

  1. Cine are obligația de a respecta aceste reguli?

În esență, oricine cade sub incidența acestora.

Legea care stă la baza decretului anexat prevede obligația generală (aplicabilă și operatorilor economici privați) de a respecta toate măsurile adoptate în contextul unei stări de urgență, inclusiv a ordonanțelor militare. Aceeași lege prevede că operatorii economici privați care asigură servicii de utilitate publică, printre altele în sectorul alimentar, trebuie să asigure continuitatea serviciilor esențiale pentru populație.

 

  1. E legal? Care este temeiul juridic pentru cele de mai sus?

Unele dintre măsurile din Decret sunt discutabile prin raportare la cadrul legal din spatele acestuia, cu toate acestea, acest lucru pare riscant de testat acest lucru, dacă nu este prezentat un motiv puternic.


Clubul Fermierilor Români solicită autorităților sprijin pentru agricultură și propune măsuri concrete

Clubul Fermierilor Români se alătură organizațiilor din România care solicită sprijin pentru mediul de afaceri în această perioadă în care țara și lumea întreagă se confruntă cu pandemia de COVID-19 și propune, în mod special, o serie de măsuri concrete pentru susținerea agriculturii și limitarea impactului negativ pentru fermierii români.

Semnalăm astfel o serie de aspecte de care ar trebui să se țină cont în adoptarea măsurilor corespunzătoare care să vină în sprijinul fermierilor.

 

Contextul actual:

  1. Nevoile de hrană ale populației în această perioadă au crescut pe fondul temerilor legate de evoluția pandemiei de COVID-19, inclusiv de modificarea obiceiurilor alimentare în situații de izolare medicală sau de carantină.
  2. O serie întreagă de circuite/lanțuri de aprovizionare internaționale sunt afectate de pandemia de coronavirus. Sunt afectate atât dimensiunile/volumele importurilor unor produse agro-alimentare, cât și ale inputurilor provenite din import și necesare în procesul de producție vegetală sau, în unele privințe, pe lanțul de aprovizionare cu alimente până la clientul final.
  3. În această perioadă, fermierii au inițiat sau se pregătesc să înceapă campania de însămânțare pentru culturile de primăvară care se desfășoară pe circa 50% din terenul agricol din România.
  4. Inputurile necesare pentru campania de primăvară, precum semințe, îngrășăminte, fertilizanți, piese de schimb pentru utilajele agricole etc. sunt deja asigurate în mare parte pentru campania de primăvară, o parte fiind însă încă pe drum și trebuind să ajungă cu bine la destinație pentru finalizarea campaniei de primăvară în bune condiții.
  5. Transportul de mărfuri pe rutele internaționale este restricționat / influențat de măsurile de prevenție și se desfășoară cu dificultate și cu întârzieri. Din acest motiv, aprovizionarea fermelor vegetale și de animale este periclitată.
  6. Mai mult, anticipăm o altă potențială problemă majoră pentru fermierii români și anume asigurarea necesarului de inputuri pentru campania agricolă de toamnă (care începe în lunile iunie-iulie) având în vedere că cele mai multe inputuri sunt asigurate din import din țările care au intrat în carantină.
  7. Agricultura angajează cel mai mare procent al populației active din România. Particularitatea forței de muncă din agricultura românească este vârsta înaintată a lucrătorilor în acest sector, de aici derivând riscul și vulnerabilitatea acestora în fața efectelor pandemiei de coronavirus.
  8. Revenirea în țară a românilor / familiilor de români din statele europene puternic afectate de pandemia de coronavirus reprezintă un risc de transmitere a COVID-19 și de infectare a forței de muncă din agricultură, cu impact direct în fermele vegetale și zootehnice.
  9. Carantina operatorilor din fermele zootehnice care nu ar permite izolarea chiar la fermă poate avea un impact foarte mare, imediat, asupra bunăstării animalelor (hrană, îngrijire, producție animală, reproducere, sacrificare etc).
  10. Activitățile din fermele vegetale se desfășoară pe câmp, în aer liber, din acest motiv riscurile de contaminare sunt mai mici.

Nota: deocamdată nu s-au semnalat cazuri de contractare a COVID-19 printre fermieri și angajații din agricultură.

  1. Pentru a asigura biosecuritatea în fermă, fermierii și angajații acestora au început să se izoleze în ferme. Deși companiile producătoare și distribuitorii de inputuri pentru agricultură au limitat sau chiar încetat contactul cu exteriorul, se asigură în continuare livrarea produselor necesare în ferme.

În acest moment, prioritară este sprijinirea sistemului medical în salvarea vieților omenești. În același timp, agricultura trebuie considerată o prioritate strategică pentru asigurarea hranei și trebuie luate măsurile necesare pentru protejarea celor care lucrează în ferme, asigurarea aprovizionării în ferme etc. pentru garantarea securității și siguranței alimentare a cetățenilor României. Acest lucru trebuie reflectat în consecință în toate comunicările Guvernului privind domeniile declarate strategice: sănătate, siguranță publică, singuranță alimentară și agricultură.

 

Măsurile pe care le propunem sunt următoarele:

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

  1. Sprijinirea prin propuneri de acte normative adecvate și elaborate cu consultarea fermierilor a tuturor măsurilor listate în secțiunea dedicată Guvernului României de mai jos.
  2. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii.
  3. Constituirea unei celule de criză la nivelul MADR care să gestioneze relația cu fermierii, asociațiile fermierilor din agricultură, companiile din agribusiness prin consultări permanente cu cei menționați, informări și recomandări pentru fermieri și partenerii acestora. Această celulă de criză să poată fi contactată cu regularitate și rapiditate de la distanță, inclusiv prin înființarea unui număr de telefon verde, de către principalele asociații de producători și CDR, pentru a câștiga timp și a reduce riscurile de sănătate.
  4. Analizarea rapidă a soluțiilor propuse de fermieri și a asociațiilor de fermieri, alți jucători din agribusiness și implementarea imediată a propunerilor selectate.
  5. Ministrul agriculturii să transmită în spațiul public mesaje privind măsurile luate sau care vor fi luate pentru susținerea agriculturii, asigurării produselor agricole (a hranei pentru populație) și să invite toate părțile implicate la cooperare și solidaritate. În acest sens ar fi util să se precizeze:
  • care sunt măsurile luate la nivel de minister privind constituirea celulei de criză / a grupurilor de lucru de suport pentru fermieri;
  • care sunt soluțiile pentru asigurarea transmiterii informațiilor de interes pentru fermieri;
  • cum se implică autoritățile în luarea măsurilor de sprijinire a continuării în bune condiții a lucrărilor agricole din campania de primăvară, protejarea persoanelor vulnerabile care desfășoară activități agricole și pentru asigurarea bunăstării animalelor din fermele zootehnice.

Este foarte important ca ministrul agriculturii să transmită cetățenilor României că prin măsurile care se iau se are în vedere asigurarea deplină a securitații alimentare a românilor și sprijinirea lanțului agro-alimentar de proximitate pentru buna traversare a acestei perioade. În acest sens, este necesară o comunicare susținută pentru ca toți cetățenii să înțeleagă să nu pună presiune artificială pe lanțul agro-alimentar astfel încât activitățile pe întreg lanțul de aprovizionare să se desfășoare în condiții cât mai bune, ținând cont de restricțiile și limitările care au fost impuse.

  1. Criza arată o dată în plus necesitatea extinderii digitalizării la agențiile din agricultură precum APIA, AFIR, ANIF, ANSVSA, ANZ, ANF și a realizării unei baze de date comună cu informațiile despre fermieri și ferme, care să poată fi actualizată în timp real și care va duce la simplificarea gestionării și transmiterii documentelor de către fermieri către autorități pentru primirea subvențiilor și obținerii actelor necesare pentru finanțări, tranzacții etc (limitarea expunerii persoanelor implicate). Este important ca agențiile din agricultură să comunice între ele și să nu mai pună pe drumuri fermierii sau angajații acestora cu solicitări pentru depunerea acelorași documente în format printat la două sau mai multe agenții din agricultură.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

A – SĂNĂTATEA ȘI DISPONIBILITATEA PERSONALULUI

  1. Stimularea, la nivel național, a izolării în ferme a operatorilor care să asigure continuarea lucrărilor agricole, cu măsuri de siguranță pentru oameni și animale, sprijinirea aprovizionării pentru cei din ferme precum și a familiilor celor care intră în izolare în ferme.
  2. Fiind perioada însămânțărilor de primăvară, recomandăm ca această activitate să fie considerată strategică și dacă se decide carantinarea anumitor persoane care lucrează în fermă, carantinarea să se poate face la fermă, nu la domiciliu, astfel încât lucrările agricole să continue.
  3. Solicităm Guvernului să aibă în vedere măsuri speciale pentru oamenii care lucrează în ferme în cazul declanșării unor eventuale probleme de sănătate (kituri testare, dispozitive medicale, personal medical etc).
  4. Regimul de muncă al zilierilor să fie reconsiderat și să fie ridicate limitările referitoare la perioada de angajare a unei persoane pe an. În condițiile în care vor exista probleme cu personalul disponibil în agricultură, va fi necesar să fie mobilizate toate resursele disponibile, cu adaptarea corespunzătoare a cadrului legislativ privind condițiile de muncă/angajare a zilierilor.

 

B – ASIGURAREA CONTINUITĂȚII CAPACITĂȚII DE PRODUCERE A HRANEI ÎN CONDIȚII SUSTENABILE

Asigurare livrare inputuri pentru campania agricolă de primăvară (multe fiind procurate în prezent din import)

  1. Să fie luate toate măsurile necesare pentru sprijinirea agriculturii pentru a evita compromiterea campaniei de primăvară, pentru asigurarea siguranței și sănătății oamenilor care lucrează în ferme, susținerea aprovizionării continue cu cele necesare în ferme (inputuri, alimente, produse de igienă și prevenție etc.), cu accent pe lanțul scurt de aprovizionare în funcție de potențialul de livrare a produselor agricole din ferme.
  2. Solicităm ridicarea restricțiilor de circulație pentru transportul de inputuri pentru ferme și a produselor agricole destinate aprovizionării agro-alimentare sau cel puțin flexibilizarea acestuia în așa fel încât aprovizionarea fermelor cu cele necesare activității de producere a hranei să nu fie perturbată. O atenție specială trebuie acordată fluidizării transportului pe cale ferată și a prioritizării transportului necesar agriculturii pe calea ferată.
  3. Să fie, astfel, asigurat, chiar dacă se pun restricții pe traseu, transportul inputurilor pentru producția vegetală, premixuri sau alte produse pentru hrana animalelor, transportul animalelor vii, a ambalajelor necesare firmelor din industria agroalimentară, piese de schimb pentru utilajele agricole din ferme etc. Atragem atenția asupra stocurilor limitate în țară a pieselor de schimb pentru utilajele agricole, centrele logistice fiind în Germania, Franța, Belgia etc. Propunem ca în cazul închiderii granițelor sau restricționării transportului terestru, piesele de schimb să facă subiectul unor achiziții strategice și să fie aprovizionate pe cale aeriană.

Asigurare procurare ȘI livrare inputuri pentru campania agricolă de toamnă

  1. Având în vedere riscul de compromitere și a campaniei de toamnă, credem importantă oferirea unor linii de credit fără dobândă pentru fermieri în vederea procurării din timp de către aceștia a inputurilor necesare (o parte semnificativă necesitând procurarea din afara României).

 

C – ASIGURAREA DE LICHIDITĂȚI

  1. APIA să efectueze rapid plățile restante către toți fermierii.
  2. Identificarea unei soluții în negociere cu Comisia Europeană privind plata în avans a subvențiilor pentru campania 2020-2021, într-o proporție cât mai mare (peste 80%). Propunem ca termen de plată iunie 2020. Este foarte important să nu existe presiune pe fermieri să-și vândă producțiile de anul acesta la prețuri mici pentru a-și plăti datoriile.
  3. Derularea cu rapiditate a apelurilor pe proiectele gestionate de AFIR. Transmiterea către Comisia Europeană a solicitării de reducere la minim sau chiar eliminarea contribuției fermierilor prin co-finanțare la aceste proiecte pe perioada crizei, pentru a încuraja fermierii să acceseze fondurile europene pentru proiecte.
  4. Solicităm compensarea datoriilor statului cu sumele datorate de ferme pentru bugetul de stat în următoarele 3-4 luni (cu posibilitatea extinderii perioadei în funcție de evoluția pandemiei).
  5. Solicităm compensarea sumelor negative din decontul de TVA cu datoriile fermieriilor către bugetul de stat sau rambursarea sumelor dupa caz lunar în maxim 30 zile de la depunerea decontului.
  6. Sprijinul pentru procurarea inputurilor aferente campaniei de toamnă menționat mai sus (secțiunea B pct. 8).
  7. Solicităm ca propunerile făcute de alte asociații (de exemplu: Romanian Business Leaders, Consiliul Investitorilor Străini) pentru susținerea mediului de afaceri din România să fie luate în considerare și pentru agricultură acolo unde au aplicabilitate (acordare facilități fiscale, prelungire credite / linii de creditare, reducere sau amânare plată taxe, impozite, facilități angajați / angajatori etc.).
  8. Propunem acordarea de facilități fiscale companiilor din agricultură sau din alte industrii care se implică în susținerea fermierilor prin donații, produse de igienă, dezinfecție, îngrijire personală etc. (reducere taxe, amânare termene plată TVA etc).

 

D – SPRIJINIRE ACCES ECHILIBRAT LA PIAȚĂ

  1. Fermierii români să fie sprijiniți să aibă acces la raft pentru consumul populației – acesta nu este doar un aspect de echilibrare a unei situații nefirești în cazul multor magazine, dar o necesitate în contextul:
    1. perturbării unor circuite de aprovizionare internaționale;
    2. riscului crescut de contaminare odată cu lungirea lanțului de aprovizionare;
    3. riscului crescut de contaminare odată cu multiplicarea surselor raportat la țări cu situații epidemiologice mai grave decât ale României;
    4. necesității minimizării impactului economic asupra agriculturii românești aflată și așa sub presiune.

 

E – REFLECTAREA CONSTATĂRILOR LEGATE DE PANDEMIE ÎN DOCUMENTELE STRATEGICE ALE ROMÂNIEI ÎN MĂSURA MAXIMĂ PERMISĂ DE REGLEMENTĂRILE EUROPENE

  1. Criza actuală confirmă faptul că agricultura este esențială pentru a asigura hrana populației atât în prezent, cât și pentru viitor și este vitală pentru a face față în condiții acceptabile situațiilor de criză.
  2. Sprijinirea capacităților locale este o necesitate de termen scurt, mediu și lung atât pentru asigurarea unor nevoi de bază ale populație, cât și pentru susținerea României în echilibrarea balanței comerciale cu alte state.
  3. În contextul discuțiilor privind pregătirea planurilor strategice pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (analiza SWOT) și a stării de urgență, va trebui avută în vedere fragilitatea lanțurilor lungi de aprovizionare, mai ales în zonele cu deficit comercial agro-alimentar al României și considerăm că este importantă stimularea rezonabilă și sustenabilă a lanțurilor scurte de aprovizionare. În această perioadă, care nu se știe cât va dura, este absolut necesară o deschidere rapidă și mai generală pe acest subiect, cererea de alimente fiind în creștere naturală.
  4. Statisticile exporturilor și importurilor românești legate de agricultură ar trebui discutate cu fermierii în vederea identificării slăbiciunilor și oportunităților de avut în vedere cu prioritate.

 

F – ALTE PROPUNERI

O problemă importantă o reprezintă persoanele care au venit din străinătate în țară și care ar trebui să intre în carantină la domiciliu – sunt destule cazuri care nu respectă această restricție. Ar fi, astfel, necesare:

  1. O bază de date națională cu informații disponibile online la nivelul autorităților locale privind persoanele care trebuie să rămână în carantină și cei cu care stau în casă. Poliția și Primăria nu au cum să verifice aceste informații fără o evidență clară a celor veniți din străinătate. Este nevoie de aceste informații astfel încât autoritățile locale (poliția în primul rând) să poată verifica persoanele care circulă pe stradă.
  2. Se poate aplica un formular online care să fie completat de toți cei care intră în țară, cu transmiterea directă în această bază de date, accesibilă la nivel local.
  3. Toate persoanele care au intrat în țară în ultimele 10 zile să transmită date către primăria unde au domiciliul sau reședința și să verifice dacă au ajuns în localitățile de domiciliu. Ar fi util, eventual, de precizat și domeniul de activitate din străinătate pentru a încerca o identificare a unor eventuale resurse de disponibilitate pentru domenii economice în funcție de evoluția pandemiei și a pieței forței de muncă.

Proiect CE pentru ajutoare de stat în contextul COVID-19

Declarația vicepreședintei executive Margrethe Vestager referitor la un proiect de propunere privind un cadru temporar pentru ajutoarele de stat în vederea sprijinirii economiei în contextul epidemiei de COVID-19  Aseară, Comisia Europeană a trimis statelor membre spre consultare un proiect de propunere privind un cadru temporar pentru ajutoarele de stat în vederea sprijinirii economiei în contextul epidemiei de COVID-19, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, pentru a remedia perturbările grave ale economiei UE. Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager a declarat: „Gestionarea impactului economic al epidemiei de COVID-19 necesită luarea de măsuri ferme. Trebuie să acționăm cu rapiditate și într-un mod coordonat. Normele UE privind ajutoarele de stat oferă un set de instrumente pentru ca statele membre să ia măsuri prompte și eficace. Avem două obiective comune: În primul rând, întreprinderile să aibă lichiditățile necesare pentru a funcționa în continuare sau pentru a-și îngheța temporar activitățile, dacă este cazul, și sprijinul să ajungă la întreprinderile care au nevoie de el. În al doilea rând, sprijinul acordat întreprinderilor într-un stat membru să nu submineze unitatea de care Europa are nevoie, în special în timpul unei crize. Trebuie să ne putem baza pe piața unică europeană pentru a ne ajuta economia să facă față epidemiei și să revină în forță după încetarea acesteia. Ținând cont de aceste aspecte, Comisia va permite statelor membre să utilizeze flexibilitatea deplină prevăzută în normele privind ajutoarele de stat pentru a face față acestei situații fără precedent.  Vineri, Comisia a adoptat o comunicare ce prezintă numeroasele posibilități deja existente. De asemenea, am anunțat că lucrăm la un nou cadru temporar, care să completeze posibilitățile existente. Acesta se întemeiază pe articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE pentru a remedia perturbări grave ale economiei. Începând de vineri, măsurile pe care statele membre au trebuit să le ia, pentru a încetini răspândirea epidemiei de COVID-19, au făcut ca acest demers să fie cu atât mai stringent și mai necesar. Prin urmare, ne-am intensificat ritmul de lucru și ieri seară am trimis o propunere de proiect statelor membre, pentru a afla care este opinia acestora și a ne asigura că este adecvată scopului urmărit. Dispozițiile sale se vor aplica în întreaga Uniune. Obiectivul nostru este ca noul cadru temporar să intre în vigoare în zilele imediat următoare. Pentru comparație, în timpul crizei financiare, au trecut trei săptămâni între lansarea consultării interne asupra cadrului și adoptarea acestuia. În prezent suntem în măsură să acționăm chiar mai rapid decât am făcut-o acum zece ani pentru a răspunde crizei financiare, deoarece ne bazăm pe experiența dobândită datorită cadrului din 2009. Noul cadru temporar va permite statelor membre (i) să instituie scheme de granturi directe (sau avantaje fiscale) de până la 500 000 EUR în beneficiul unei întreprinderi, (ii) să ofere garanții de stat subvenționate pentru împrumuturile bancare, (iii) să permită împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. În fine, (iv) noul cadru temporar va recunoaște rolul important al sectorului bancar pentru a face față efectelor economice ale epidemiei de COVID-19, și anume acela de a direcționa ajutorul către clienții finali, în special către întreprinderile mici și mijlocii. Cadrul temporar precizează că un astfel de ajutor este un ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine, și oferă orientări privind modul de reducere la minimum a oricărui ajutor rezidual necuvenit acordat băncilor în conformitate cu normele UE. Noul cadru nu înlocuiește, ci completează setul de instrumente cu multe alte posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat – fie că este vorba de măsuri generale de acordare de subvenții salariale și de suspendare a plății impozitelor pentru toate întreprinderile sau de furnizarea de compensații întreprinderilor pentru prejudiciile suferite din cauza epidemiei de COVID-19. Compensațiile pot fi utile în special pentru sprijinirea sectoarelor care au fost afectate în mod deosebit. Pentru a da un exemplu important: dacă vrem să reducem la minimum concedierile permanente și prejudiciile aduse sectorului european al aviației, sunt necesare măsuri urgente. Comisia este pregătită să colaboreze de îndată cu statele membre pentru a găsi soluții viabile care să mențină această parte importantă a economiei noastre, utilizând flexibilitatea deplină în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. De exemplu, se poate acorda o compensație companiilor aeriene în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru prejudiciile suferite din cauza epidemiei de COVID-19, chiar dacă acestea au beneficiat de un ajutor de salvare în ultimii zece ani. Cu alte cuvinte, nu se aplică principiul «prima și ultima dată». Nu in ultimul rand, Comisia lucrează și la elaborarea unor formulare care să faciliteze activitatea de concepere a măsurilor de combatere a impactului epidemiei de COVID-19. Primul formular, care se referă la modul de compensare a întreprinderilor pentru prejudiciile suferite, va fi publicat online astăzi. Am înființat o căsuță poștală electronică și o linie telefonică specială pentru statele membre, care funcționează șapte zile din șapte. Și, cel mai important, ne-am asigurat că deciziile noastre pot fi luate foarte rapid. Cu alte cuvinte, Comisia Europeană va continua să acorde sprijinul necesar guvernelor și cetățenilor.”  Context Noul cadru temporar propus va permite acordarea a patru tipuri de ajutoare: i) granturi directe și avantaje fiscale selective, ii) garanții de stat pentru împrumuturi contractate de întreprinderi de la bănci, iii) împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi și iv) garanții pentru bănci care direcționează sprijinul către economia reală. Statelor membre le-a fost trimisă spre consultare următoarea propunere:

  • Ajutor sub formă de grant direct sau avantaj fiscal: Statele membre ar putea să instituie scheme de acordare a unei finanțări de până la 500 000 EUR unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor sale urgente de lichiditate. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul unui grant direct sau al unui avantaj fiscal.
  • Ajutor sub formă de garanții subvenționate pentru împrumuturile bancare: Statele membre pot acorda garanții de stat sau pot institui scheme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de întreprinderi. Acestea ar beneficia de prime subvenționate, cu reduceri ale ratei de piață estimate pentru primele anuale aferente noilor garanții destinate IMM-urilor și altor tipuri de întreprinderi. Sunt prevăzute anumite limite privind cuantumul maxim al împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcționare ale întreprinderilor (stabilite pe baza masei salariale sau a nevoilor de lichiditate). Garanțiile pot viza atât împrumuturile pentru investiții, cât și împrumuturile pentru capitalul circulant.
  • Ajutor sub formă de rate ale dobânzii subvenționate: Statele membre pot permite ca întreprinderilor să li se acorde împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. Aceste împrumuturi trebuie acordate cu o rată a dobânzii care să fie cel puțin egală cu rata de bază aplicabilă la 1 ianuarie 2020, plus prima de risc de credit corespunzătoare profilului de risc al beneficiarului, cu rate diferite pentru IMM-uri și pentru alte tipuri de întreprinderi. Rata de bază este fixă pentru a oferi mai multă securitate cu privire la condițiile de finanțare în acest context volatil. În ceea ce privește posibilitatea de a furniza garanții subvenționate, sunt prevăzute anumite limite pentru cuantumul maxim al împrumutului, care se bazează pe nevoile de funcționare ale întreprinderilor (stabilite pe baza masei salariale sau a nevoilor de lichiditate). Împrumuturile pot fi atât pentru investiții, cât și pentru nevoile capitalului circulant.
  • Cea de a patra și ultima măsură recunoaște rolul important al sectorului bancar și al altor intermediari financiari pentru a face față efectelor economice ale epidemiei de COVID-19. Cadrul temporar precizează că, în cazul în care statele membre decid să canalizeze ajutoarele către economia reală prin intermediul băncilor, acesta este un ajutor direct pentru clienții băncilor, nu pentru băncile în sine. Cadrul oferă, de asemenea, orientări privind modul de reducere la minimum a oricăror ajutoare reziduale necuvenite acordate băncilor și de asigurare a faptului că ajutorul ajunge, în cea mai mare măsură posibilă, la beneficiarii finali sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai puțin stricte în materie de garanții, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate mai scăzute ale dobânzii.
  • În cazul în care este necesar să se acorde băncilor ajutoare directe în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE pentru a compensa prejudiciile cauzate în mod direct de epidemia de COVID-19, aceste ajutoare nu ar fi considerate un sprijin public extraordinar în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. În mod similar, această dispoziție s-ar aplica și oricărui ajutor indirect rezidual acordat băncilor în temeiul cadrului temporar.
  • Printre caracteristicile generale ale tuturor măsurilor menționate mai sus se numără faptul că întreprinderile care au început să se confrunte cu dificultăți după 31 decembrie 2019 sunt eligibile pentru a beneficia de ajutor în temeiul acestui cadru temporar. Dispoziția în cauză este menită să asigure faptul că acest cadru temporar nu este utilizat pentru un sprijin acordat contribuabililor care să nu aibă legătură cu epidemia de COVID-19. În plus, cadrul temporar prevede și obligații generale în materie de transparență.


Soluțiile fermierilor, adoptate în contextul actualei crize declanșate de COVID-19

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă urmărește cu atenție evoluția la nivel național și internațional a situației declanșate de răspândirea coronavirusului și este în contact permanent cu membrii săi, fermierii performanți din România, precum și cu autoritățile statului responsabile pentru agricultură.


În această perioadă fermierii caută soluții pentru continuarea lucrărilor agricole în ferme și prevenirea răspândirii virusului COVID-19, ținand cont că fermele cu producție vegetală au intrat în campania agricolă de însămânțare a culturilor de primăvară, iar în zootehnie fermierii au în grijă animalele.


Cea mai bună cale de a gestiona crizele este să le prevenim și să învățăm din experiențele reușite, sens în care împărtășim soluțiile identificate de membrii Clubului Fermierilor Români. 


NICUȘOR ȘERBAN, administrator AGROSERV MĂRIUȚA SRL, Președintele Clubului Fermierilor Români

Nicușor Șerban are una dintre fermele de elită cu vaci Holstein de genetică aleasă, dar și teren pe care îl cultivă atât pentru a asigura furajul animalelor, cât și pentru a valorifica producțiile de cereale, porumb sau rapiță. În iunie 2018 a inaugurat „Lăptăria cu Caimac”, fabrica de lactate produse din lapte de vacă.

În această perioadă în care începe campania de însămânțare de primăvară iar lucrările în ferma zootehnică se desfășoară într-o rutină zilnică ce trebuie asigurată, obiectivul imediat al fermierului a fost să izoleze în fermă oamenii care se ocupă de fermă și de animale. A luat măsuri pentru a evita contactul muncitorilor din fermă cu cei de afară și asigură toate condițiile necesare de cazare în ferma, masă, spații de odihnă și igienizare. Sunt ajutați cu aprovizionarea de o echipă care aduce cele necesare desfășurării activităților în bune condiții. Siguranța oamenilor care lucrează în fermă și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc și din acest motiv au intrat cu toții în izolare.

Fermierul are foarte puține contacte cu persoanele care vin din exterior, doar cele care sunt necesare pentru susținerea lucrărilor agricole (de ex. reprezentanții companiilor de inputuri) și a luat măsuri suplimentare de igienizare, dezinfecție si prevenție în fermă, spațiile de lucru și birouri.

 

GEORG BARDEAU, administrator BANAT AGRI GROUP SRL, membru al Clubului Fermierilor Români

Pentru a limita expunerea persoanelor care lucrează în fermă și evitarea unei posibile contaminări, fermierul a adoptat următoarea soluție: operatorii au fost împărțiți în două grupe, una de tractoriști care rămân în fermă și nu mai merg acasă, iar a doua grupă care se ocupă de aprovizionare, aduce tot ce este necesar până la poartă dar nu intră în fermă. De ieri, prima grupă a intrat în izolare în fermă.

Fermierul a achiziționat paturi, pături, perne și lenjerii și asigură facilitățile necesare pentru oamenii care rămân în fermă, care sunt implicați în lucrările agricole. Aceștia au tot confortul necesar să muncească în fermă și condițiile pentru odihnă, masă și igienă conform măsurilor de siguranță și sănătate.

Echipa care se ocupă de aprovizionarea fermei asigură totodată și cele necesare familiilor operatorilor care rămân în fermă și nu ajung acasă. Familiile pot contacta echipa din afara fermei și solicita tot ce au nevoie. În acest mod, colegii izolați în fermă își pot vedea de treabă liniștiți știind că familiile lor sunt sprijinite în această perioadă.

Georg Bardeau ne-a precizat că nu au intrat în izolare în fermă acele persoane care au în familie persoane care au venit din străinătate în ultimele zile, ca măsură de siguranță.

 

CIPRIAN ANDREI OLTEANU, ALGAP SRL & administrator CASA AGRO SRL, membru al Clubului Fermierilor Români

Ciprian Olteanu și tatăl său adoptă și ei soluția de izolare în fermă cu operatorii implicați în lucrările agricole din această perioadă. Pentru asigurarea cazării și a facilităților necesare, fermierul a comandat containere folosite în construcții, modelul sanitar, care este dotat cu dușuri, chiuvete și toalete, și prevăzut cu boiler pentru apă caldă. Aceste containere au nevoie sa fie racordate la sursă de apă, curent electric și fosă septică.

Pentru fermierii care au nevoie să asigure și cazare personalului lor, există containere dormitor care sunt compartimentate, fiind prevăzute cu paturi și bucătărie.

Pentru cei interesați de această soluție, există companii care pun la dispoziție astfel de containere modulare, în diverse variante în funcție de necesități (dormitor, bucătărie, sanitar), prin opțiuni de închiriere, leasing sau cumpărare.

 

Din discuțiile avute cu fermierii, am aflat un aspect foarte important pe care îl semnalăm tuturor: fiecare fermier a stat de vorbă cu oamenii lui, a explicat care este rolul măsurilor luate de autorități pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și de ce este important ca ei să se organizeze cât mai bine, să se izoleze în ferme atât cât este nevoie, pentru perioadă determinată, astfel încât lucrările agricole să continue, iar campania de primăvară să se desfășoare în condiții cât mai bune, pentru ca recoltele viitoare să nu fie compromise, iar bunăstarea animalelor să fie asigurată.

 

Dacă în sănătate sunt mobilizate resurse și tot personalul medical luptă pentru salvarea vieților omenești, în agricultură fermierii și angajații lor se mobilizează pentru a asigura producția agricolă și a nu periclita siguranța alimentară a noastră, a tuturor. Este de datoria noastră, a celor care lucrăm în domeniul agricol să sprijinim fermierii prin propagarea informațiilor necesare, a soluțiilor care se pot adopta, și să facem demersuri la autorități cu propuneri de măsuri care pot fi adoptate pentru susținerea fermierilor în această perioadă critică din campania agricolă de primăvară.

Soluțiile fermierilor, adoptate în contextul actualei crize declanșate de COVID-19

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă urmărește cu atenție evoluția la nivel național și internațional a situației declanșate de răspândirea coronavirusului și este în contact permanent cu membrii săi, fermierii performanți din România, precum și cu autoritățile statului responsabile pentru agricultură.

În această perioadă fermierii caută soluții pentru continuarea lucrărilor agricole în ferme și prevenirea răspândirii virusului COVID-19, ținand cont că fermele cu producție vegetală au intrat în campania agricolă de însămânțare a culturilor de primăvară, iar în zootehnie fermierii au în grijă animalele.

Cea mai bună cale de a gestiona crizele este să le prevenim și să învățăm din experiențele reușite, sens în care împărtășim soluțiile identificate de membrii Clubului Fermierilor Români.

 

NICUȘOR ȘERBAN, administrator AGROSERV MĂRIUȚA SRL, Președintele Clubului Fermierilor Români

Nicușor Șerban are una dintre fermele de elită cu vaci Holstein de genetică aleasă, dar și teren pe care îl cultivă atât pentru a asigura furajul animalelor, cât și pentru a valorifica producțiile de cereale, porumb sau rapiță. În iunie 2018 a inaugurat „Lăptăria cu Caimac”, fabrica de lactate produse din lapte de vacă.

În această perioadă în care începe campania de însămânțare de primăvară iar lucrările în ferma zootehnică se desfășoară într-o rutină zilnică ce trebuie asigurată, obiectivul imediat al fermierului a fost să izoleze în fermă oamenii care se ocupă de fermă și de animale. A luat măsuri pentru a evita contactul muncitorilor din fermă cu cei de afară și asigură toate condițiile necesare de cazare în ferma, masă, spații de odihnă și igienizare. Sunt ajutați cu aprovizionarea de o echipă care aduce cele necesare desfășurării activităților în bune condiții. Siguranța oamenilor care lucrează în fermă și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc și din acest motiv au intrat cu toții în izolare.

Fermierul are foarte puține contacte cu persoanele care vin din exterior, doar cele care sunt necesare pentru susținerea lucrărilor agricole (de ex. reprezentanții companiilor de inputuri) și a luat măsuri suplimentare de igienizare, dezinfecție si prevenție în fermă, spațiile de lucru și birouri.

 

GEORG BARDEAU, administrator BANAT AGRI GROUP SRL, membru al Clubului Fermierilor Români

Pentru a limita expunerea persoanelor care lucrează în fermă și evitarea unei posibile contaminări, fermierul a adoptat următoarea soluție: operatorii au fost împărțiți în două grupe, una de tractoriști care rămân în fermă și nu mai merg acasă, iar a doua grupă care se ocupă de aprovizionare, aduce tot ce este necesar până la poartă dar nu intră în fermă. De ieri, prima grupă a intrat în izolare în fermă.

Fermierul a achiziționat paturi, pături, perne și lenjerii și asigură facilitățile necesare pentru oamenii care rămân în fermă, care sunt implicați în lucrările agricole. Aceștia au tot confortul necesar să muncească în fermă și condițiile pentru odihnă, masă și igienă conform măsurilor de siguranță și sănătate.

Echipa care se ocupă de aprovizionarea fermei asigură totodată și cele necesare familiilor operatorilor care rămân în fermă și nu ajung acasă. Familiile pot contacta echipa din afara fermei și solicita tot ce au nevoie. În acest mod, colegii izolați în fermă își pot vedea de treabă liniștiți știind că familiile lor sunt sprijinite în această perioadă.

Georg Bardeau ne-a precizat că nu au intrat în izolare în fermă acele persoane care au în familie persoane care au venit din străinătate în ultimele zile, ca măsură de siguranță.

 

CIPRIAN ANDREI OLTEANU, ALGAP SRL & administrator CASA AGRO SRL, membru al Clubului Fermierilor Români

Ciprian Olteanu și tatăl său adoptă și ei soluția de izolare în fermă cu operatorii implicați în lucrările agricole din această perioadă. Pentru asigurarea cazării și a facilităților necesare, fermierul a comandat containere folosite în construcții, modelul sanitar, care este dotat cu dușuri, chiuvete și toalete, și prevăzut cu boiler pentru apă caldă. Aceste containere au nevoie sa fie racordate la sursă de apă, curent electric și fosă septică.

Pentru fermierii care au nevoie să asigure și cazare personalului lor, există containere dormitor care sunt compartimentate, fiind prevăzute cu paturi și bucătărie.

Pentru cei interesați de această soluție, există companii care pun la dispoziție astfel de containere modulare, în diverse variante în funcție de necesități (dormitor, bucătărie, sanitar), prin opțiuni de închiriere, leasing sau cumpărare.

 

Din discuțiile avute cu fermierii, am aflat un aspect foarte important pe care îl semnalăm tuturor: fiecare fermier a stat de vorbă cu oamenii lui, a explicat care este rolul măsurilor luate de autorități pentru prevenirea răspândirii COVID-19 și de ce este important ca ei să se organizeze cât mai bine, să se izoleze în ferme atât cât este nevoie, pentru perioadă determinată, astfel încât lucrările agricole să continue, iar campania de primăvară să se desfășoare în condiții cât mai bune, pentru ca recoltele viitoare să nu fie compromise, iar bunăstarea animalelor să fie asigurată.

 

Dacă în sănătate sunt mobilizate resurse și tot personalul medical luptă pentru salvarea vieților omenești, în agricultură fermierii și angajații lor se mobilizează pentru a asigura producția agricolă și a nu periclita siguranța alimentară a noastră, a tuturor. Este de datoria noastră, a celor care lucrăm în domeniul agricol să sprijinim fermierii prin propagarea informațiilor necesare, a soluțiilor care se pot adopta, și să facem demersuri la autorități cu propuneri de măsuri care pot fi adoptate pentru susținerea fermierilor în această perioadă critică din campania agricolă de primăvară.



Carmen Avram cere Comisiei Europene sprijin financiar urgent pentru țările lovite de epidemia de coronavirus

Eurodeputata Carmen Avram a cerut săptămâna trecută Comisiei Europene deblocarea de urgență a fondurilor de criză pentru a sprijini țările afectate de Covid-19, precum și implementarea unor măsuri concrete pentru a limita efectele extinderii epidemiei cu coronavirus. Astfel, într-un mesaj oficial transmis pe 10 martie președintei Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, președintelui Consiliului European, Charles Michel și președintelui Parlamentului European, David Maria Sassoli, eurodeputata Carmen Avram a cerut de urgență:

  1. Deblocarea fondului de urgență pentru Italia, Franța, Germania, Belgia, Spania, România (țară care are o diaspora numeroasă și care se îndreaptă spre casă), precum și celelalte state afectate.
  2. Suspendarea imediată a regulilor care interzic ajutoarele de stat, astfel încât, statelor membre să le fie permis, în mod excepțional, sprijinul financiar pentru companii.
  3. Intensificarea eforturilor, mărirea fondurilor și extinderea mijloacelor de sprijin în lupta cu epidemia pe teritoriul Europei.

Conform eurodeputatei Carmen Avram: „Este nevoie urgentă de o derogare de la regulile europene cu privire la ajutoarele de stat pentru companiile private. România, la fel ca celelalte state, are nevoie de ajutoare care nu pot fi acordate decât cu acceptul Comisiei Europene. Vedem deja cum sectorul transporturilor, al turismului, HoReCa, cel al producției de medicamente și nu numai, sunt afectate de epidemie și au nevoie urgentă de sprijin. Toate aceste măsuri, pe care le-am solicitat, vor putea ușura eforturile tuturor celor care luptă cu efectele epidemiei și vor demonstra că instituțiile Uniunii Europene își ajută concret cetățenii. Odată cu sănătatea oamenilor, trebuie să avem grijă acum și de locurile lor de muncă, și de economia țării.”

Poziția Consiliului UE privind măsurile economice ca răspuns la pandemia de coronavirus

  1. În urma videoconferinței din 10 martie 2020 între membrii Consiliului European, precum și președintele Băncii Centrale Europene, președintele Eurogrupului și Înaltul Reprezentant, Eurogrupul a purtat astăzi o discuție aprofundată, împreună cu membrii din afara zonei euro, despre cum să răspundă crizei umane și economice extraordinare cauzate de coronavirus. Eurogrupul și-a exprimat simpatia și solidaritatea cu cetățenii și statele membre afectate în special de această criză, precum și recunoștința sa față de cei care-și riscă propria sănătate pentru a salva vieți. Eurogrupul urmărește situația foarte îndeaproape și este în contact permanent și coordonat pentru a da un răspuns de politică economică puternic la situația excepțională. Angajamentele noastre de astăzi reflectă hotărârea noastră puternică de a face tot ce este necesar pentru a aborda eficient provocările actuale, pentru a restabili încrederea și pentru a sprijini o recuperare rapidă. Astăzi am salutat toate măsurile luate de statele membre și de Comisia Europeană, în special de cele luate pentru a se asigura că sistemele de sănătate și sistemele de protecție civilă sunt prevăzute în mod adecvat pentru a conține și trata boala, pentru a păstra bunăstarea cetățenilor noștri și pentru a ajuta firmele. și lucrătorii care sunt deosebit de afectați. În fața de aceste circumstanțe excepționale, am fost de acord că este necesar un răspuns de politică publică imediat, ambițios și coordonat. Am decis să acționăm și vom răspunde rapid și flexibil la evoluții pe măsură ce ele se desfășoară. Vom folosi toate instrumentele necesare pentru a limita consecințele socio-economice ale focarului COVID-19. Prin urmare, am creat un prim set de măsuri naționale și europene, în timp ce stabilim un cadru pentru acțiuni suplimentare pentru a răspunde evoluțiilor și pentru a sprijini redresarea economică. Estimările preliminare ale Comisiei Europene arată că sprijinul fiscal total pentru economie va fi foarte important. Am decis măsuri fiscale de aproximativ 1% din PIB, în medie, pentru 2020, pentru a sprijini economia, pe lângă impactul stabilizatorilor automatici, care ar trebui să funcționeze pe deplin. Până în prezent, ne-am angajat să oferim facilități de lichiditate de cel puțin 10% din PIB, constând în scheme de garantare publică și plăți cu impozite amânate. Următoarele măsuri fac parte din răspunsurile noastre coordonate pentru protejarea economiilor noastre.  Măsuri temporare pentru rezolvarea consecințelor COVID-19

Toate autoritățile naționale vor permite funcționarea stabilizatoarelor automate și, în plus, punerea în aplicare a tuturor măsurilor necesare pentru a se asigura că se vor rezolva consecințele economice ale COVID-19 și nu vor pune în pericol realizările noastre economice și sociale. În măsura cerută de situația în evoluție din fiecare țară, acestea vor pune în aplicare măsuri temporare, cum ar fi:

  • Cheltuieli fiscale imediate care vizează stoparea și tratamentul bolii. Resurse adecvate vor fi furnizate sectoarelor noastre de sănătate și sistemelor de protecție civilă;
  • Sprijin pentru lichidități pentru firmele care se confruntă cu perturbări grave și cu deficiențe de lichiditate, în special IMM-urile și firmele din sectoare și regiuni afectate grav, inclusiv în transporturi și turism – aceasta poate include măsuri fiscale, garanții publice care să ajute companiile să împrumute, să garanteze exporturi și să renunțe la penalități de întârziere în contracte de achiziții publice;
  • Sprijin pentru lucrătorii afectați pentru a evita pierderea de locuri de muncă și venituri, inclusiv ajutor de muncă pe termen scurt, extinderea remunerațiilor medicale și prestațiile de șomaj și amânarea plăților pentru impozit pe venit
  1. Eforturile coordonate la nivel european vor completa măsurile naționale
  • Salutăm propunerea Comisiei de a aloca 37 de miliarde de euro pentru „Inițiativa de Investiții ca Răspuns la Corona”, destinată sistemelor de îngrijire a sănătății, IMM-urilor, piețelor muncii și altor părți vulnerabile ale economiilor noastre, și de a face ca alte 28 de miliarde de euro din fonduri structurale să fie pe deplin eligibile pentru a acoperi aceste cheltuieli. Am convenit asupra necesității punerii în aplicare a modificărilor legislative necesare cât mai repede posibil;
  • Salutăm inițiativa Comisiei și a grupului BEI de a mobiliza până la 8 miliarde de euro din împrumuturi de capital de lucru pentru 100.000 de firme europene, susținute de bugetul UE, prin îmbunătățirea programelor de garantare a creditelor bancare pentru IMM-uri. Susținem, de asemenea, eforturile continue ale Comisiei și ale grupului BEI de a crește această sumă până la 20 de miliarde de euro, ceea ce va ajunge la alte 150.000 de firme. De asemenea, salutăm lucrările în curs pentru punerea la dispoziție a unor fonduri suplimentare cât mai rapid și de a spori flexibilitatea instrumentelor financiare puse în valoare;
  • Salutăm inițiativa Grupului BEI de a cataliza 10 miliarde de euro în investiții suplimentare în IMM-uri și cartele intermediare pentru contul propriu și de a accelera implementarea altor 10 miliarde de euro susținute de bugetul UE;
  • Invităm BEI să îmbunătățească și să accelereze în continuare impactul resurselor disponibile, inclusiv prin colaborarea consolidată cu băncile naționale de dezvoltare;
  • Am salutat, de asemenea, pachetul de măsuri de politică monetară luate de BCE săptămâna trecută, menite să sprijine condițiile de lichiditate și finanțare pentru gospodării, întreprinderi și bănci, să contribuim la furnizarea fără probleme a creditului către economia reală și să evităm fragmentarea piețelor financiare din zona euro pentru a păstra buna transmitere a politicii monetare.

 

  1. Măsuri pentru redresarea economiei

Dincolo de răspunsul imediat și țintit, lucrăm la toate măsurile necesare, pentru a ajuta economia să își revină odată ce coronavirusul se va fi retras. Recunoaștem necesitatea de a reflecta asupra rezistenței lanțurilor noastre de valoare strategice europene pentru a proteja mai bine Europa pe viitor de întreruperile pieței de produse și de capital. Am consolidat deja cadrul nostru de gestionare a crizelor, inclusiv prin instituirea MES. Astăzi recomandăm să continuăm munca noastră pentru a consolida și mai mult arhitectura și rezistența la șocuri a Uniunii Economice și Monetare. Regulile noastre comune vor susține acest răspuns. În special, am discutat despre aplicarea SGP, a normelor privind ajutoarele de stat și regulile prudențiale:

  • Șocul economic al coronavirusului, cu o contracție economică preconizată în acest an, împreună cu costurile măsurilor convenite, vor avea un impact bugetar substanțial. SGP are flexibilitatea necesară pentru a rezolva această situație și vom folosi pe deplin această flexibilitate în toate statele membre.
  • Stabilizatorii automați își vor juca pe deplin rolul. Aceasta înseamnă că deficiențele automate de venituri și creșterile prestațiilor de șomaj rezultate din scăderea activității economice nu vor afecta respectarea regulilor, țintelor și cerințelor fiscale aplicabile. În plus, am convenit că efectele bugetare ale măsurilor fiscale temporare luate ca răspuns la COVID-19 vor fi excluse atunci când se evaluează conformitatea cu normele, obiectivele și cerințele fiscale ale UE. Aceasta include impactul bugetar al măsurilor temporare și țintite, cum ar fi cele necesare în mod urgent pentru oprirea și tratamentul pandemiei, pentru a asigura sprijinul de lichiditate pentru firme și sectoare și pentru a proteja locurile de muncă și veniturile lucrătorilor afectați. Flexibilitatea de a face față evenimentelor neobișnuite în afara controlului guvernamental este aplicabilă situației actuale. Salutăm disponibilitatea Comisiei de a activa clauza generală de evadare, care să permită stimularea discreționară suplimentară, păstrând în același timp durabilitatea pe termen mediu.
  • Am salutat îndrumările Comisiei cu privire la scopul de a sprijini firmele disponibile în normele privind ajutoarele de stat în circumstanțele actuale, împreună cu anunțul Comisiei că și-a accelerat procesele de aprobare a ajutorului de stat. Comisia a anunțat că va aproba măsurile suplimentare necesare pentru remedierea acestei perturbări grave în economie, ceea ce este deja cazul pentru Italia și din ce în ce mai mult în UE. Acționarea urgentă și utilizarea deplină a flexibilității prevăzute în normele privind ajutoarele de stat este necesară pentru a reduce efectul crizei pentru companiile și sectoarele afectate, asigurând în același timp un cadru consistent și condiții de concurență echitabile pe piața unică. Comisia este pregătită să emită în curând un cadru specific.
  • Sistemul bancar are un rol cheie în prevenirea transformării acestei situații de urgență în domeniul sănătății într-o criză socială și economică pentru întreprinderi și gospodării. Prin urmare, am salutat declarația Autorității bancare europene potrivit căreia autoritățile competente ar trebui să utilizeze pe deplin, dacă este cazul, flexibilitatea încorporată în reglementările existente pentru a sprijini sectorul bancar, având în vedere circumstanțele excepționale actuale.
  • În special, am salutat, de asemenea, deciziile luate de Supravegherea Băncii Centrale Europene, care oferă capital temporar și ajutor operațional băncilor din zona euro, în scopul de a ne asigura că băncile supravegheate pot continua să își îndeplinească rolul în finanțarea economiei reale, în contextul în care efectele economice ale coronavirusului devin evidente. O astfel de flexibilitate este necesară pentru a evita, pe cât posibil, consecințele pro-ciclice, neintenționate asupra sectorului financiar.

Vom lua orice alte acțiuni politice coordonate și decisive necesare, inclusiv măsuri fiscale, pentru a sprijini creșterea și ocuparea forței de muncă.

PROBLEME ÎN LANȚUL ALIMENTAR

Întrucât țările UE introduc măsuri mai stricte și restricții la frontieră pentru a încerca să combată răspândirea coronavirusului, cumpărăturile de panică și controalele îndelungate ale vehiculelor care traversează frontierele au afectat livrările de produse din supermarketurile din întregul bloc european. Comercianții cu amănuntul susțin că există suficiente alimente pentru a hrăni continentul, dar trebuie, de asemenea, să se adapteze la cererea și întârzierile sporite. Iată o privire rapidă asupra impactului crizei în lanțurile de aprovizionare:

Italienii acuză retailerii polonezi: guvernul italian a pledat în mod repetat pentru ca livrarea de mâncare italiană către restul continentului să nu fie afectată.

Roma subliniază că alimentele nu pot transmite virusul, dar se pare că nu toată lumea ascultă. Potrivit unei declarații a ministrului agriculturii din Italia, Giuseppe, Abbate, retailerii polonezi Carrefour Polska și Żabka au anulat comenzile de fructe și legume din Italia, ca urmare a coronavirusului.

– Italienii sunt nemulțumiți: „Comportamentul discriminatoriu, precum și solicitarea unei certificări „fără virus” reprezintă practici comerciale neloiale, interzise de reglementările UE și naționale. Chiar și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor a reiterat faptul că nu există dovezi că produsele agroalimentare sunt surse sau căi de transmitere a virusului: prin urmare, orice discriminare împotriva produselor alimentare și a produselor viticole italiene este neștiințifică și inacceptabilă”, se arată în declarație. Livrările vor fi suspendate începând cu 18 martie.

– Retailerii răspund: Żabka a declarat că „nu au avut intenția de a discrimina” împotriva produselor italiene și că retailerul a suspendat livrările din toate țările în care guvernul a spus că nu este sigur să se călătorească. „În această perioadă dificilă pentru toată lumea, prioritatea este să se întreprindă toate activitățile necesare care ar putea reduce riscul de răspândire a amenințărilor, de asemenea acele activități care au consecințe negative. Protecția angajaților și clienților noștri este esențială”, a declarat un purtător de cuvânt. Carrefour Polonia a declarat că acuzația italiană este „fake news”. „Nu am luat niciodată decizia de a nu cumpăra din Italia”, a declarat un purtător de cuvânt al Carrefour.

Verificări la frontieră

Șoferii de camioane se confruntă cu probleme de livrare a mărfurilor la timp în țări care introduc restricții la frontierele lor, precum Germania, Austria, Slovacia sau Cehia. În teorie, livrarea de bunuri nu este acoperită de interdicții, dar în practică, în general, șoferii trebuie să treacă un test sanitar, care poate crea cozi lungi la frontiere.

La pasul Brenner dintre Italia și Austria, de exemplu, furnizorii au raportat camioane care așteaptă la cozi de 80 de kilometri pentru a intra în Austria. Probleme similare au fost semnalate și la frontiera cu Slovacia. În mod normal, comercianții pot introduce sancțiuni împotriva producătorilor de alimente ale căror livrări sunt întârziate, dar se pare că, în aceste condiții, sunt mult mai înțelegători. Spre exemplu, retailerul german Edeka ar fi căzut fost de acord intern să nu fie prea strict în privința contractelor în cazul în care livrările întârzie.

Stresul guvernelor – avem suficientă hrană

Guvernele din Europa încearcă, de asemenea, să-și liniștească cetățenii cu un mesaj clar: Va fi suficientă mâncare. Miniștrii agriculturii din Polonia și Republica Cehă au emis declarații în care îi asigură pe cetățeni că nu vor rămâne fără alimente.

„Producătorii noștri sunt de asemenea pregătiți pentru o producție sporită în cazul importurilor limitate. Marea majoritate a companiilor au pregătit nu numai un plan de criză, ci și standarde de siguranță a alimentelor, care includ o procedură pentru tratarea unei boli contagioase în funcțiune”, a declarat președintele Camerei pentru alimentație din Republica Cehă, Dana Večeřová. Ministrul agriculturii din Polonia, Jan Ardanowski, a declarat că „datorită fermierilor” țara nu va rămâne fără făină, lapte, carne, ouă și legume.


STRATEGIA FARM TO FORK – ÎNTÂRZIATĂ?

Eurodeputații au pus în discuție întârzierea planului pentru un sistem alimentar durabil din cauza perturbării create de Coronavirus.

Într-o scrisoare adresată joi (12 martie) Comisiei Europene, Comitetul pentru Agricultură (AGRI) a cerut amânarea strategiei Farm to Fork (F2F) din cauza impactului virusului. Însă, într-o scrisoare de vineri (13 martie), șeful comitetului de mediu (ENVI) a cerut Comisiei să respecte la data adoptării din 25 martie.

Strategia de la Fermă a Furculiță își propune să îndrepte consumatorii spre diete mai sănătoase, să reducă risipa de alimente, să stabilească ținte la nivelul UE pentru reducerea substanțelor chimice agricole și creșterea bunăstării animalelor.

Președintele Comitetului pentru Agricultură, Norbert Lins (Germania, PPE), a avertizat în scrisoarea sa că „dacă se păstrează data planificată, contribuția Parlamentului poate fi subminată”.

O reuniune de joi (12 martie) între Comisia Agricultură și comisarul UE pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, al cărei departament este responsabil de elaborarea strategiei, a fost anulată ca o precauție împotriva Coronavirusului în Parlamentul European. ENVI a organizat propriul schimb de opinii cu Kyriakides în februarie.

Însă Bas Eickhout, un europarlamentar olandez, care este vicepreședinte al comitetului pentru mediu, a respins scrisoarea lui Lins. “Această lucrare este prea importantă pentru a întârzia din cauza ego-ului unei comisii din Parlament”, a declarat Eickhout. El a acuzat celălalt comitet că a „greșit” prin folosirea perturbării create de Coronavirus și a spus că ar trebui să „funcționeze corect”, mai degrabă decât „să trimită scrisori stupide”.

Disputa pe baza Farm to Fork între cele două comisii parlamentare face parte din tensiuni mai mari asupra negocierilor privind reforma Politicii Agricole Comune a UE.

Lins a răspuns la comentariile lui Eickhout într-o declarație: „În loc să ne învinovățim în public, ar trebui să ne concentrăm mai degrabă pe colaborarea pentru realizarea unui cadru de reglementare care să includă toți actorii din strategia Farm to Fork – mai ales în perioade de provocări ca acestea“. „Există un motiv pentru care există o termenul „fermă” în „Farm to Fork”, a adăugat el.

Un oficial al UE a spus că, deși nu există „cu siguranță niciun plan de întârziere”, imaginea „s-ar putea schimba absolut”.