STRATEGIA FARM TO FORK – ÎNTÂRZIATĂ?

Eurodeputații au pus în discuție întârzierea planului pentru un sistem alimentar durabil din cauza perturbării create de Coronavirus.

Într-o scrisoare adresată joi (12 martie) Comisiei Europene, Comitetul pentru Agricultură (AGRI) a cerut amânarea strategiei Farm to Fork (F2F) din cauza impactului virusului. Însă, într-o scrisoare de vineri (13 martie), șeful comitetului de mediu (ENVI) a cerut Comisiei să respecte la data adoptării din 25 martie.

Strategia de la Fermă a Furculiță își propune să îndrepte consumatorii spre diete mai sănătoase, să reducă risipa de alimente, să stabilească ținte la nivelul UE pentru reducerea substanțelor chimice agricole și creșterea bunăstării animalelor.

Președintele Comitetului pentru Agricultură, Norbert Lins (Germania, PPE), a avertizat în scrisoarea sa că „dacă se păstrează data planificată, contribuția Parlamentului poate fi subminată”.

O reuniune de joi (12 martie) între Comisia Agricultură și comisarul UE pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, al cărei departament este responsabil de elaborarea strategiei, a fost anulată ca o precauție împotriva Coronavirusului în Parlamentul European. ENVI a organizat propriul schimb de opinii cu Kyriakides în februarie.

Însă Bas Eickhout, un europarlamentar olandez, care este vicepreședinte al comitetului pentru mediu, a respins scrisoarea lui Lins. “Această lucrare este prea importantă pentru a întârzia din cauza ego-ului unei comisii din Parlament”, a declarat Eickhout. El a acuzat celălalt comitet că a „greșit” prin folosirea perturbării create de Coronavirus și a spus că ar trebui să „funcționeze corect”, mai degrabă decât „să trimită scrisori stupide”.

Disputa pe baza Farm to Fork între cele două comisii parlamentare face parte din tensiuni mai mari asupra negocierilor privind reforma Politicii Agricole Comune a UE.

Lins a răspuns la comentariile lui Eickhout într-o declarație: „În loc să ne învinovățim în public, ar trebui să ne concentrăm mai degrabă pe colaborarea pentru realizarea unui cadru de reglementare care să includă toți actorii din strategia Farm to Fork – mai ales în perioade de provocări ca acestea“. „Există un motiv pentru care există o termenul „fermă” în „Farm to Fork”, a adăugat el.

Un oficial al UE a spus că, deși nu există „cu siguranță niciun plan de întârziere”, imaginea „s-ar putea schimba absolut”.


COVID-19 NU SE TRANSMITE PRIN ALIMENTE

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) spune că nu există dovezi că alimentele sunt o sursă sau o cale de transmitere a coronavirusului COVID-19. Într-o declarație publicată pe 9 martie, oamenii de știință ai agenției din Parma au spus că monitorizează îndeaproape focarul de infecție al bolii.

Savantul șef al EFSA, Marta Hugasm, a explicat că „experiențele din epidemiile anterioare asociate coronavirusului, cum ar fi coronavirusul sever al sindromului respirator acut (SARS-CoV) și coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV), arată că nu a avut loc prin transmiterea consumului alimentar.“

„Nu există dovezi care să sugereze că acest virus este diferit în acest sens”, a subliniat ea. Având în vedere că boala este monitorizată de autoritățile din întreaga lume și nu au existat rapoarte privind transmiterea prin alimente, EFSA nu este implicată în răspunsul epidemiei COVID-19. Cu toate acestea, continuă să monitorizeze științific pentru informații noi și relevante. La sediul de monitorizare a securității alimentare din Parma, în Italia de Nord, autoritatea a adoptat măsuri în conformitate cu sfaturile guvernului țării, ceea ce înseamnă că majoritatea personalului lucrează de acasă, iar ședințele se țin la distanță. Evenimentele, călătoriile personalului și vizitele în spațiile EFSA au fost suspendate, cel puțin până pe 8 aprilie.


BUGETUL PAC: CRITERII DE REFERINȚĂ PENTRU VIITOARELE NEGOCIERI

În urma analizării proiectului de propunere de buget PAC și a luării de poziție de către europarlamentari, unele State Membre au lansat diverse cifre care să justifice bugetul, fiind de acord cu această propunere.

Pentru a clarifica dezbaterile și pozițiile luate, redăm mai jos câteva fapte și puncte de referință:

Pentru primul pilon, 256,7 miliarde de euro propuse în 2018 înseamnă în euro actual 271,92 miliarde de euro cu o rată a inflației de 1,2% pe an sau 279,15 miliarde de euro cu o rată a inflației de 2%.

Pentru cel de-al doilea pilon, cei 72,5 miliarde de euro din 2018 reprezintă în euro curent 76,44 miliarde de euro cu o rată a inflației de 1,2% sau 78,87 miliarde de euro cu o rată a inflației de 2%.

Presupunând o rată a inflației de 1,2% / an pentru perioada 2021-2027, bugetul PAC propus ar fi de 348,91 miliarde EUR în moneda actuală. Presupunând o rată a inflației de 2%, aceasta ar fi de 358,02 miliarde EUR în moneda curentă.

Pentru perioada 2014-2020, bugetul PAC pentru UE 27 (fără Marea Britanie) este de 382,855 miliarde EUR în 2018, sau în euro curent 380,86 miliarde euro pentru 2014-2020.

Prin urmare, cu o inflație viitoare de 1,2% / an, propunerea reprezintă o pierdere în euro curent de 31,95 miliarde EUR. În ipoteza inflației de 2%, pierderea ar fi de 22,83 miliarde de euro în euro curent.

Ieșirea Marii Britanii din UE duce la un deficit al finanțării PAC de 2,7 miliarde euro pe an, adică 19 miliarde euro pentru cei 7 ani.

 

Deci, dacă s-ar accepta de la început că bugetul PAC nu este indexat la inflație (și că valoarea ajutorului scade în fiecare an cu această rată a inflației):

  • cu o rată a inflației de 1,2%, propunerea cere PAC să suporte o scădere de 31,9 miliarde, adică 100% din costul PAC pentru Brexit și o reducere suplimentară de 13 miliarde de euro pe parcursul perioadei.
  • cu o rată a inflației de 2%, propunerea înseamnă o reducere de 22,8 miliarde de euro, adică 100% din costul PAC pentru Brexit și o pierdere de 3,8 miliarde de euro în cheltuielile curente de-a lungul perioadei.

Pentru referință, pentru perioada 2014-2020, a se vedea: https://www.europarl.europa.eu/factsheets/en/sheet/106/financing-of-the-cap

 

Deci, în total, numerele indică următoarele:

  • un deficit de 53 de miliarde de euro în euro constant 2018 (deși costurile vor crește în timp și pentru fermieri, fără a menționa costurile suplimentare care trebuie așteptate în legătură cu Pactul Ecologic European). În consecință, pentru a-și menține veniturile, fermierii ar trebui să aibă o creștere a productivității egală cu aceste 53 de miliarde euro. Mai mult, din aceste 53 de miliarde, 34 de miliarde nu pot fi explicate prin costul agricol al Brexit.
  • în euro curent, există un deficit între 22,8 și 31,9 miliarde în PAC, în funcție de ipotezele legate de inflație, pentru a menține ajutorul PAC pentru fermierii din cele 27 de state membre în euro actual. Aceasta reprezintă o scădere a ajutorului între 6 și 8%. Dacă costul agricol al Brexitului va fi suportat integral de fermieri, atunci pierderea care nu este explicată de Brexit este cuprinsă între 3,8 și 13 miliarde de euro în cursul perioadei (euro curent).

O analiză FARM EUROPE.


DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI KLAUS IOHANNIS PRIVIND REFORMA PAC

Declarația Președintelui Klaus Iohannis privind reforma PAC, un mesaj favorabil, de susținere pentru agricultura din România

 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă salută declarația președintelui Klaus Iohannis privind reforma PAC, după întrevederea de săptămâna trecută a Președintelui României cu Președintele Consiliului European, domnul Charles Michel.

Susținem și apreciem în mod deosebit mesajul Președintelui Klaus Iohannis privind continuarea convergenței externe a plăților directe, care să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene, precum și poziția exprimată în numele României în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor PAC la nevoile specifice ale agriculturii românești.

Considerăm că această abordare a plafonării plăților directe pe bază voluntară reprezintă cea mai bună soluție pentru fermierii din România și corespunde modelului românesc de agricultură care este competitiv la nivel european, în concordanță cu obiectivele reformei PAC post-2020 și a ambițiilor de mediu formulate de Pactul Ecologic European, dacă se ține cont de specificul național.

În contextul dezbaterilor europene privind reforma PAC, Clubul Fermierilor Români și-a exprimat permanent preocuparea privind riscurile la adresa dezvoltării fermelor performante din România și asupra continuării creșterii competitivității acestora, în condițiile unei plafonări obligatorii a plăților directe, coroborat cu creșterea cerințelor de mediu.

Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC privind asigurarea producției alimentare în ceea ce privește respectarea standardelor înalte de calitate și de siguranță alimentară, asigurarea securității alimentare, respectarea măsurilor de mediu și climă și de bunăstare animală, crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă în agricultură și industriile conexe, dezvoltarea structurii socio-economice a zonei rurale.

Este motivul pentru care Clubul Fermierilor Români consideră că plafonarea subvențiilor directe trebuie să rămână o măsură voluntară, fiecare stat membru urmând să decidă în funcție de specificul modelului național de agricultură.

Apreciem mesajele ferme transmise de Președintele Klaus Iohannis privind reforma PAC și reafirmăm implicarea și interesul Clubului Fermierilor Români de a continua dialogul cu autoritățile din România și de la Bruxelles pe temele de interes major care privesc agricultura românească și creșterea competitivității fermierilor din România.


Declarația Președintelui Klaus Iohannis privind reforma PAC

Declarația Președintelui Klaus Iohannis privind reforma PAC, un mesaj favorabil, de susținere pentru agricultura din România. 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă salută declarația președintelui Klaus Iohannis privind reforma PAC, după întrevederea de săptămâna trecută a Președintelui României cu Președintele Consiliului European, domnul Charles Michel.

Susținem și apreciem în mod deosebit mesajul Președintelui Klaus Iohannis privind continuarea convergenței externe a plăților directe, care să permită reducerea discrepanțelor între fermieri la nivelul Uniunii Europene, precum și poziția exprimată în numele României în favoarea unui mecanism de plafonare a plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, pentru a permite adaptarea regulilor PAC la nevoile specifice ale agriculturii românești.

Considerăm că această abordare a plafonării plăților directe pe bază voluntară reprezintă cea mai bună soluție pentru fermierii din România și corespunde modelului românesc de agricultură care este competitiv la nivel european, în concordanță cu obiectivele reformei PAC post-2020 și a ambițiilor de mediu formulate de Pactul Ecologic European, dacă se ține cont de specificul național.

În contextul dezbaterilor europene privind reforma PAC, Clubul Fermierilor Români și-a exprimat permanent preocuparea privind riscurile la adresa dezvoltării fermelor performante din România și asupra continuării creșterii competitivității acestora, în condițiile unei plafonări obligatorii a plăților directe, coroborat cu creșterea cerințelor de mediu.

Fermierii performanți din România contribuie esențial la realizarea obiectivelor PAC privind asigurarea producției alimentare în ceea ce privește respectarea standardelor înalte de calitate și de siguranță alimentară, asigurarea securității alimentare, respectarea măsurilor de mediu și climă și de bunăstare animală, crearea de valoare adăugată și de locuri de muncă în agricultură și industriile conexe, dezvoltarea structurii socio-economice a zonei rurale.

Este motivul pentru care Clubul Fermierilor Români consideră că plafonarea subvențiilor directe trebuie să rămână o măsură voluntară, fiecare stat membru urmând să decidă în funcție de specificul modelului național de agricultură.

Apreciem mesajele ferme transmise de Președintele Klaus Iohannis privind reforma PAC și reafirmăm implicarea și interesul Clubului Fermierilor Români de a continua dialogul cu autoritățile din România și de la Bruxelles pe temele de interes major care privesc agricultura românească și creșterea competitivității fermierilor din România.

DECLARAȚIILE CONDUCERII MADR, ÎNGRIJORĂTOARE PENTRU FERMIERII PERFORMANȚI

Declarațiile conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, îngrijorătoare pentru fermierii performanți din România

 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă îngrijorarea privind declarațiile ministrului agriculturii și ale secretarului de stat pentru afaceri europene privind posibila acceptare a plafonării plăților directe în contextul negocierilor care se desfășoară la Bruxelles privind bugetul UE, inclusiv pentru PAC post-2020.

Prezent la Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români din 6 februarie, Adrian Nechita Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european și a noii Politici Agricole Comune și impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. În ceea ce privește plafonarea subvenţiilor agricole, Ministrul agriculturii a menționat că: “România susține plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea fi de acord și cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 EUR.”

Aceeași poziție a susținut-o și secretarul de stat Emil Dumitru în intervenții publice, acesta menționând chiar și posibilitatea acceptării propunerii Comisiei Europene la nivelul de 100.000 €.

Plafonarea plăților directe va determina încetinirea și punerea la risc a procesului de dezvoltare a fermelor competitive din țara noastră (motorul agriculturii românești), cu consecințe semnificative în plan economic (producție, randament, profitabilitate), financiar (capital românesc la risc), social (angajați în agricultură la risc), mediu (neasumarea noilor măsuri de mediu) – fără a genera un câștig semnificativ și în planul competitivității pentru fermele mici.

Poziția fermierilor performanți din România este deplin pro-europeană, aceștia fiind primii care își asumă responsabil Politica Agricolă Comună, atunci când contribuie determinant la asigurarea siguranței și securității alimentare, la respectarea măsurilor de mediu.

Facem precizarea că în acest moment, în negocierile de la Bruxelles privind Cadrul Financiar Multianual și Reforma PAC post-2020, conform propunerii Comisiei Europene, plafonarea plăților directe, este menționată ca obligatorie de la 60.000 EUR (max. 100.000 EUR), iar la nivelul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European reducerea subvențiilor este propusă a fi voluntară, dar cu aplicarea unei plăți redistributive de minim 10%.

Acceptarea principiului plafonării obligatorii la un nivel mai mare (de ex. la 300.000 EUR) nu oferă vreo garanție privind șansele României de a reuși impunerea unui astfel de plafon, dar va individualiza țara noastră în procesul negocierilor europene, cu șanse minime de succes deoarece nu se situează în niciunul din cele două grupuri de state membre: pro sau contra plafonării propuse de Comisia Europeană. 

În condițiile plafonării obligatorii propuse de Comisie, de la 60.000 la 100.000 EUR, peste 3500 de ferme românești care lucrează peste 3 milioane de hectare vor fi puternic afectate.

De aceea considerăm că reducerea drastică a plăților directe pentru fermele competitive din România trebuie respinsă categoric. Este evident că fermele românești vor fi afectate la nivel de competitivitate prin reducerea drastică a subvențiilor, atât pe piața Uniunii Europene cât și în competiția cu țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE.

Se creează astfel un mare risc ca România să devină piață de desfacere pentru produsele agro-alimentare datorită plafonării subvențiilor, care ar putea determina falimentul multor exploatații performante, contribuind substanțial la distrugerea capitalului românesc din agricultură.

Apreciem că România trebuie să susțină creșterea sprijinului pentru fermele mici, dar fără a afecta grav fermele performante. Soluția constă în aplicarea unei plăți redistributive din suma anuală a plăților directe de care beneficiază România.

În acest stadiu al negocierilor europene privind reforma PAC, orice declarații din România privind susținerea plafonării obligatorii conform cu propunerea Comisiei Europene contravine intereselor fermierilor performanți din țara noastră și sunt de natură să afecteze demersurile făcute până în acest moment de către europarlamentarii români din Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, demersuri susținute și promovate de Clubul Fermierilor Români.  

Pledăm în favoarea plafonării plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, și susținem că această variantă este cea mai bună soluție pentru fermierii din România, pentru că sprijină deopotrivă fermele performante, precum și fermele mici care vor primi subvenții în plus din plata redistributivă.

Reafirmăm implicarea și interesul Clubului Fermierilor Români de a continua dialogul cu autoritățile din România și de la Bruxelles pe temele de interes major care privesc agricultura românească și creșterea competitivității fermierilor români. Dorim ca organizația noastră să fie o voce puternică în promovarea intereselor tuturor fermierilor români, să asigurăm capacitatea de gândire și de acțiune pentru a pune fermierul român performant la locul său în elita agriculturii europene.


Declarațiile conducerii MADR, îngrijorătoare pentru fermierii performanți

Declarațiile conducerii Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, îngrijorătoare pentru fermierii performanți din România.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă îngrijorarea privind declarațiile ministrului agriculturii și ale secretarului de stat pentru afaceri europene privind posibila acceptare a plafonării plăților directe în contextul negocierilor care se desfășoară la Bruxelles privind bugetul UE, inclusiv pentru PAC post-2020.

Prezent la Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români din 6 februarie, Adrian Nechita Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european și a noii Politici Agricole Comune și impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. În ceea ce privește plafonarea subvenţiilor agricole, Ministrul agriculturii a menționat că: “România susține plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea fi de acord și cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 EUR.”

Aceeași poziție a susținut-o și secretarul de stat Emil Dumitru în intervenții publice, acesta menționând chiar și posibilitatea acceptării propunerii Comisiei Europene la nivelul de 100.000 €.

Plafonarea plăților directe va determina încetinirea și punerea la risc a procesului de dezvoltare a fermelor competitive din țara noastră (motorul agriculturii românești), cu consecințe semnificative în plan economic (producție, randament, profitabilitate), financiar (capital românesc la risc), social (angajați în agricultură la risc), mediu (neasumarea noilor măsuri de mediu) – fără a genera un câștig semnificativ și în planul competitivității pentru fermele mici.

Poziția fermierilor performanți din România este deplin pro-europeană, aceștia fiind primii care își asumă responsabil Politica Agricolă Comună, atunci când contribuie determinant la asigurarea siguranței și securității alimentare, la respectarea măsurilor de mediu.

Facem precizarea că în acest moment, în negocierile de la Bruxelles privind Cadrul Financiar Multianual și Reforma PAC post-2020, conform propunerii Comisiei Europene, plafonarea plăților directe, este menționată ca obligatorie de la 60.000 EUR (max. 100.000 EUR), iar la nivelul Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European reducerea subvențiilor este propusă a fi voluntară, dar cu aplicarea unei plăți redistributive de minim 10%.

Acceptarea principiului plafonării obligatorii la un nivel mai mare (de ex. la 300.000 EUR) nu oferă vreo garanție privind șansele României de a reuși impunerea unui astfel de plafon, dar va individualiza țara noastră în procesul negocierilor europene, cu șanse minime de succes deoarece nu se situează în niciunul din cele două grupuri de state membre: pro sau contra plafonării propuse de Comisia Europeană. 

În condițiile plafonării obligatorii propuse de Comisie, de la 60.000 la 100.000 EUR, peste 3500 de ferme românești care lucrează peste 3 milioane de hectare vor fi puternic afectate.

De aceea considerăm că reducerea drastică a plăților directe pentru fermele competitive din România trebuie respinsă categoric. Este evident că fermele românești vor fi afectate la nivel de competitivitate prin reducerea drastică a subvențiilor, atât pe piața Uniunii Europene cât și în competiția cu țările terțe, care nu respectă aceleași standarde înalte de producție cu cele din UE.

Se creează astfel un mare risc ca România să devină piață de desfacere pentru produsele agro-alimentare datorită plafonării subvențiilor, care ar putea determina falimentul multor exploatații performante, contribuind substanțial la distrugerea capitalului românesc din agricultură.

Apreciem că România trebuie să susțină creșterea sprijinului pentru fermele mici, dar fără a afecta grav fermele performante. Soluția constă în aplicarea unei plăți redistributive din suma anuală a plăților directe de care beneficiază România.

În acest stadiu al negocierilor europene privind reforma PAC, orice declarații din România privind susținerea plafonării obligatorii conform cu propunerea Comisiei Europene contravine intereselor fermierilor performanți din țara noastră și sunt de natură să afecteze demersurile făcute până în acest moment de către europarlamentarii români din Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European, demersuri susținute și promovate de Clubul Fermierilor Români.  

Pledăm în favoarea plafonării plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, și susținem că această variantă este cea mai bună soluție pentru fermierii din România, pentru că sprijină deopotrivă fermele performante, precum și fermele mici care vor primi subvenții în plus din plata redistributivă.

Reafirmăm implicarea și interesul Clubului Fermierilor Români de a continua dialogul cu autoritățile din România și de la Bruxelles pe temele de interes major care privesc agricultura românească și creșterea competitivității fermierilor români. Dorim ca organizația noastră să fie o voce puternică în promovarea intereselor tuturor fermierilor români, să asigurăm capacitatea de gândire și de acțiune pentru a pune fermierul român performant la locul său în elita agriculturii europene.

Daniel Buda promovează interesele fermierilor din România în Parlamentul European

Daniel Buda promovează interesele fermierilor din România în Parlamentul European.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă dorește să-și exprime susținerea și aprecierea privind efortul permanent al domnului Daniel BUDA, Vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (ComAgri) din Parlamentul European, pentru promovarea intereselor fermierilor români în negocierile de la Bruxelles privind Reforma PAC post-2021.

Prezent la Conferința Anuală a Clubului Fermierilor Români din 6 februarie, Daniel BUDA a transmis fermierilor următorul mesaj: “Sectorul agricol, indiferent de dimensiunea acestuia trebuie să fie sprijinit în mod eficient prin politici europene și naționale astfel încât cetățenii UE să aibă acces la o hrană de calitate și la prețuri accesibile. Banii destinați agriculturii trebuie să ajungă întotdeauna la adevărații fermieri, la cei care sunt angajați cel puțin la un nivel minim de activitate agricolă, respectiv la cei care furnizează bunuri publice. Politicile agricole trebuie să țină cont atât de combaterea schimbărilor climatice, cât și de durabilitatea fermelor. Ne dorim un mediu curat, dar în același timp, ne dorim să păstrăm locurile de muncă în sectorul agricol.”

Suntem onorați de deschiderea cu care domnul Daniel BUDA primește analizele și pozițiile susținute de Clubul Fermierilor Români privind reforma PAC post-2021, precum și pentru implicarea sa activă în susținerea unor soluții favorabile agriculturii românești în negocierile desfășurate la nivelul Parlamentului European.

Apreciem demersul continuu și implicarea oficialilor români precum Daniel BUDA și Carmen AVRAM (membru în ComAgri a Parlamentului European) în susținerea amendamentelor la reforma PAC, menite să susțină creșterea competitivității fermierilor din România, mai buna gestiune a riscurilor și valorificarea viitoarelor programe și instrumente financiare europene pentru protejarea mediului.

Clubul Fermierilor Români pledează în favoarea plafonării plăților directe pe bază voluntară, nu obligatorie, și susține că această variantă este cea mai bună soluție pentru fermierii din România, pentru că sprijină deopotrivă fermele medii și mari (productivitate, competitivitate, valoare adăugată generată, condiții de mediu îndeplinite, condiții de muncă stabile etc), precum și fermele mici care vor primi subvenții în plus din plata redistributivă.

Reafirmăm angajarea deplină a Clubului Fermierilor Români de a continua dialogul cu autoritățile din România și de la Bruxelles pe temele de interes major și pentru lansarea unor proiecte care vizează creșterea performanței în agricultura românească.

CONFERINȚA NAȚIONALĂ A CLUBULUI FERMIERILOR ROMÂNI

PESTE 1200 DE FERMIERI AU PARTICIPAT LA CONFERINȚA NAȚIONALĂ A CLUBULUI FERMIERILOR ROMÂNI PENTRU AGRICULTURĂ PERFORMANTĂ

 

Conferința Națională “Inovație pentru Agricultură Performantă”, organizată pe 6 februarie, la Palatul Parlamentului, de către Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, a reunit peste 1.200 de fermieri, alături de oficiali români și europeni cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agriculturii, experți în domeniul tehnologiilor pentru agricultură, precum și lideri din partea celor mai importante asociații ale fermierilor la nivel european și național.

Lansat în urmă cu un an, Clubul Fermierilor Români și-a propus să dezvolte inițiative care să vină în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor și să devină vocea acestora la nivel european.

“Organizația noastră promovează un model românesc de agricultură performantă care valorifică principalii vectori de dezvoltare: trecerea către Agricultura 4.0 (revoluția digitală a agriculturii); dezvoltarea de valoare adaugată peste activitatea agricolă prezentă; atragerea de capital investit pentru dezvoltarea marilor sisteme naționale de infrastructură agricolă; securizarea fermierilor împotriva crizelor și a riscurilor; atragerea tinerilor în agricultură, formarea și creșterea competențelor acestora. Schimbarea imaginii publice a fermierilor și recunoașterea socială a importanței lor în asigurarea securității alimentare sunt prioritare în agenda de acțiune a Clubului,” a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români.

În deschiderea conferinței, Nicușor Șerban, Președintele Clubului Fermierilor Români, a reafirmat dorința fermierilor de a participa activ la elaborarea viitorului Plan Național Strategic, cât și la punerea în aplicare a viitorului Pact Ecologic European, pentru a asigura un viitor performant tuturor celor implicați în sectorul agricol.

“Este rolul și responsabilitatea noastră, a fermierilor performanți, care nu am moștenit, ci am muncit pentru succesul și prosperitatea afacerii noastre, să ne implicam mai mult și să devenim parteneri sociali ai Guvernului în stabilirea strategiilor de dezvoltare a agriculturii românești și punerea în aplicare a programelor de reformă ale PAC. Mă refer concret la elaborarea viitorului Plan Național Strategic și a mecanismelor de punere în aplicare a Pactului Ecologic European” a declarat Nicușor Șerban, Președintele Clubului Fermierilor Români.

Prezent la conferință, Adrian Nechita Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre stadiul negocierilor europene pentru adoptarea bugetului multianual european și a noii Politici Agricole Comune și impactul pe care le vor avea asupra fermierilor. În ceea ce privește plafonarea subvenţiilor agricole, Ministrul Agriculturii a menționat că: “România susține plafonarea voluntară prin aplicarea unui mecanism de plată redistributivă, dar ar putea să fie de acord și cu plafonarea obligatorie, la un plafon mai ridicat, de exemplu 300.000 EUR.”

Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojociechowski, a adresat un mesaj video celor prezenți și a salutat faptul că fermierii, prin Asociația Clubul Fermierilor Români, susțin un model agricol durabil, care va contribui la Pactul Ecologic European şi va garanta siguranţa şi securitatea alimentară.

“Prima mea prioritate o reprezintă finalizarea reformei PAC post-2020. Propunerea Comisiei vizează promovarea cunoaşterii, inovării şi digitalizării. Este evidenţiată astfel importanţa acestor aspecte şi rolul lor crucial pentru o Politică Agricolă Comună modernă şi durabilă. Avem nevoie de o politică agricolă care oferă statelor membre mai multă flexibilitate în conceperea propriilor strategii în funcţie de situaţiile, nevoile şi provocările lor specifice. Propunerea aflată în lucru vizează îmbunătăţirea performanţei PAC, aduce mai multă flexibilitate pentru statele membre, precum şi ambiţii mai mari privind mediul şi clima. Reforma politicii agricole comune trebuie să includă şi ample simplificări ale regulilor care privesc atât fermierii, cât şi administraţiile,” a declarat Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojociechowski.

În mesajul său, Guvernatorului Băncii Naționale a României, Academician Dr. Mugur Isărescu, a apreciat progresele reale făcute în ultimul deceniu la nivel agricol în România și a atras atenția asupra faptului că trebuie acționat pentru “echilibrarea balanței bunurilor produse în țară și ale celor importate. România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în țară, fapt care arată că potențialul nu este încă pe deplin pus în valoare”. Totodată, a subliniat că “nu trebuie să uităm de agenda neterminată din secolul XX”, făcând referire la “impulsul care trebuie dat administrației pentru finalizarea cadastrului în toate zonele țării, comasarea terenurilor, refacerea sistemului de irigații, relansarea rețelei de cercetare, a băncilor de gene, reînființarea liceelor de specialitate și multe altele.”

Finanțarea sectorului agricol a fost un subiect de interes pentru toți cei prezenți, Daniel Buda, Vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, menționând faptul că: “Banii destinați agriculturii trebuie să ajungă întotdeauna la adevărații fermieri, la cei care sunt angajați cel puțin la un nivel minim de activitate agricolă, respectiv la cei care furnizează bunuri publice. Politicile agricole trebuie să țină cont atât de combaterea schimbărilor climatice, cât și de durabilitatea fermelor. Ne dorim un mediu curat, dar în același timp, ne dorim să păstrăm locurile de muncă în sectorul agricol.”

Conferința a oferit fermierilor posibilitatea să interacționeze cu cei prezenți pe parcursul a două sesiuni de dezbatere simultană: un panel legislativ – moderat de către Florian Ciolacu, Directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români – și un panel financiar – moderat de către Robert Rekkers, Directorul General al Agricover Credit IFN.

Invitații sesiunilor de dezbatere au fost experți din partea Comisiei Europene, ai Băncii Europene de Investiții (EIB), Băncii pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Băncii Mondiale, IFC, COPA-COGECA, ELO, Farm Europe, Consiliul European al Tinerilor Agricultori (CEJA), reprezentanți ai unor asociații profesionale ale fermierilor din țări europene și specialiști din domeniul asigurărilor, Groupama Asigurări și Allianz-Țiriac.

“Vom reuși dacă vom fi coerenți și vom fi pregătiți. Agricultura este unul dintre domeniile cheie pentru ambele priorități strategice ale Uniunii Europene – Pactul Ecologic European și Tranziția digitală. Casă reducem riscurile și să creștem oportunitățile va trebui să fim pregătiți. Este important să ieșim din logica defensivă și să intrăm într-o logică a dezvoltării durabile, a reconectării cu o societate din ce în ce mai exigentă, preocupată de mediu, de calitatea hranei, de o viață mai sănătoasă. Este important ca în acest proces, fermierii să nu fie cei care achită nota de plată, ci beneficiarii acestei evoluții. Aceste transformări aduc oportunități importante de investiții. Inovare, cercetare, agricultură de precizie, căutarea unor tehnologii durabile și mai puțin poluante pentru sol, toate acestea nu sunt doar pentru fermierii din Germania sau Olanda. E important ca acestea să devină o realitate aici, în fermele din România,” a declarat Dacian Cioloș, Președintele Grupului Renew Europe și membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European.

În zona expozițională a conferinței și-au dat întâlnire cei mai mari producători de tehnologii din agribusiness și asiguratori: Adama, Bayer, Agricover, Corteva, Syngenta, FMC, UPL, Intermag, Indagro, SummitAgro, PhosAgro, Sharda, Timac, Barclay, Groupama Asigurări, Allianz-Țiriac, AgraAsigurări, Cofco, Glencor, Intermedicas, Genezis

Conferința Anuală a Clubului „Inovație pentru Agricultură Performantă”

O prezentare succintă a evenimentului, speakeri importanți, locatie, rezultate, etc. O prezentare succintă a evenimentului, speakeri importanți, locatie, rezultate, etc. O prezentare succintă a evenimentului, speakeri importanți, locatie, rezultate, etc. O prezentare succintă a evenimentului, speakeri importanți, locatie, rezultate, etc. O prezentare succintă a evenimentului, speakeri importanți, locatie, rezultate, etc. O prezentare succintă a evenimentului, speakeri importanți, locatie, rezultate, etc.

Evenimentul în cifre

1500

Participanți

1200

Fermieri

1.5mil

Hectare