Poziția comună a Clubului Fermierilor Români și European Landowners’ Organization (ELO) privind Pactul Ecologic European

Pactul Ecologic European și pandemia de Covid-19

Clubul Fermierilor Români urmărește cu interes comunicările Comisiei Europene privind Pactul Ecologic European. Publicarea acestuia a fost urmată de o serie de consultări cu părțile implicate, inclusiv sectorul agroalimentar, pentru elaborarea strategiilor sectoriale Farm to Fork și Strategia pentru Biodiversitate.

Dezbaterea privind viitorul agriculturii și al comunităților rurale este pusă sub amenințare de concentrarea asupra câtorva subiecte specifice, precum pesticide, fertilizatori, agricultură ecologică, zone protejate, care riscă să polarizeze actorii implicați înainte de a exista o înțelegere suficientă a modului în care vor fi integrate provocările lansate de cele două strategii. Prin urmare, răspunsul la aceste provocări trebuie să se regăsească în politici publice coordonate și finanțate realist, nu doar într-o adaptare a cadrului legislativ deja existent.

Contextul creat de pandemia de Covid-19 a scos în evidență noi elemente legate de reziliența sectorului agroalimentar și a lanțurilor de aprovizionare. Activitatea întregului lanț HORECA a fost întreruptă, afectând grav sectorul băuturilor și al anumitor sectoare ale cărnii (de vită, de miel). Acest lucru a avut un efect în lanț și asupra fermierilor, prețurile pentru aceste tipuri de produse agroalimentare, inclusiv lapte, scăzând drastic. În schimb, sistemul de distribuție a alimentelor s-a ajustat rapid la noile reguli de distanțare socială, reușind, în ciuda unei întreruperi inițiale a aprovizionărilor, să asigure la raft stocurile necesare pentru consumatori.

Totuși, reziliența sistemului agroalimentar în fața unor provocări precum pandemiile nu poate fi încă estimată corespunzător. Această situație fără precedent generează întrebări pertinente privind măsura în care comerțul internațional de produse agroalimentare reprezintă o modalitate sigură de a acoperi necesarul de alimente, inclusiv a resurselor necesare în ferme, precum inputurile sau forța de muncă.

 

Provocările curente ale sectorului agroalimentar

1. Schimbările climatice. Creșterea temperaturilor, seceta prelungită, evenimentele meteo extreme (inundații, înghețuri, furtuni), precum și incendiile de vegetație reprezintă unele dintre cele mai mari provocări pentru agricultură, iar încălzirea globală necontrolată nu face decât să accentueze aceste riscuri.
2. Pierderea biodiversității. Creșterea populației Europei, împreună cu dezvoltarea economică au condus la folosirea abuzivă a resurselor naturale – apă, sol, aer, habitate, generând nevoia refacerii lor în prezent.
3. Dietele nesănătoase. Dietele bogate în proteină animală, zahăr și grăsimi, dar cu un conținut redus de fibră, fructe și legume au drept consecință un nivel ridicat de obezitate și boli asociate acestora în rândul europenilor. În plus, risipa alimentară reprezintă o altă formă de utilizare nesustenabilă a resurselor.
4. Modul de funcționare a sistemului agroalimentar. Pentru producția primară, marjele de profit sunt reduse, indicând nevoia unei mai bune cooperări atât orizontale, cât și verticale pe lanțul agroalimentar. Relațiile contractuale pe lanțul de retail necesită, de asemenea, mai bune reglementări legale.

Clubul Fermierilor Români se alătură poziției partenerului său european, European Landowners’ Organization (ELO), și subliniază necesitatea unei abordări care să integreze ambițiile de mediu și climă ale Pactului Ecologic European cu provocările reale ale sectorului în garantarea securității alimentare pentru cetățeni. Considerăm că elementele mai sus prezentate nu pot fi analizate în mod izolat, ci este nevoie de o abordare integratoare, care să favorizeze elaborarea unor politici publice de impact pentru dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și a zonelor rurale.

 

Lacune în propunerile Pactului Ecologic European

În abordarea privind Pactul Ecologic European și măsurile propuse de acesta se identifică două poziții distincte:

• În cazul celor care activează în afara sectorului agricol și care, prin urmare, nu își câștigă existența pe segmentul lanțului agroalimentar, cea mai frecventă abordare sugerată este dezintensificarea agriculturii prin creșterea suprafețelor cultivate în regim ecologic.
• În cazul fermierilor convenționali și a organizațiilor acestora, propunerea de abordare a provocărilor climatice este o intensificare sustenabilă a agriculturii prin folosirea noilor tehnologii de agricultură de precizie. Această abordare ia în considerare atât creșterea numărului populației la nivel global (și, în consecință, cererea de produse alimentare), cât și profitabilitatea afacerii, fără de care fermierii nu pot rezista pe piață.

Propunerile cheie ale Pactului Ecologic European pentru sectorul agroalimentar subliniază protejarea mediului ca fiind direcția de acțiune prioritară. Acest lucru este evident prin propunerea unor ținte de reducere a consumului de fertilizatori sintetici și minerali sau de creștere a procentului terenurilor pe care se practică agricultură ecologică.

Prin prezenta poziție, Clubul Fermierilor Români susține necesitatea unui sistem agroalimentar sustenabil și subliniază nevoia unor analize care să ia în considerarea întregul ansamblu de provocări, de la fermă la furculiță, pentru a putea susține documentat măsuri în Pactul Ecologic European.

Pentru a se putea seta obiective cuantificabile în Pactul Ecologic European ar trebui să se țină cont și de următoarele aspecte:

1. Impactul dezintensificării agriculturii asupra securității alimentare, a prețurilor și comerțului

2. Se poate dezintensifica agricultura în paralel cu scăderea suprafeței cultivate?

3. Ce mix de politici publice poate genera schimbările sugerate?

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă solicită autorităților competente să ia în considerare aspectele enunțate mai sus în elaborarea viitorului Plan Național Strategic, precum și a direcțiilor viitoare de acțiune în implementarea directivelor europene pentru atingerea obiectivelor de mediu și climă. Suntem convinși că abordând o soluție integratoare, care să ia în considerare elementele specifice agriculturii românești, precum și relația dintre ele, putem transforma amenințările în oportunități contribuind la o dezvoltare sustenabilă a agriculturii, care să încurajeze performanța.

Pactul Ecologic European reprezintă un pas important în evoluția Uniunii Europene și ne exprimăm susținerea obiectivelor sale generale formulate. Cu toate acestea, există riscul unei grăbiri în a propune măsuri specifice de producție agricolă, de utilizare a fertilizanților, antibioticelor sau de extindere a ariei cultivate în regim ecologic, înainte de a fi luate în considerare provocările sociale și economice ilustrate mai sus.

Clubul Fermierilor Români consideră că pentru a se îndeplini obiectivele Pactului Ecologic European trebuie să ne asumăm un consum redus de mâncare și implicit reducerea risipei alimentare. Hrana ar trebui să devină mai calitativă, fapt care probabil va duce la o scumpire a acesteia.

Poziția comună a Clubului Fermierilor Români și European Landowners’ Organization (ELO) privind Pactul Ecologic European se poate descărca de AICI.

ROMÂNIA & REGIONAL – FLOAREA SOARELUI

 

Recoltarea semințelor de floarea-soarelui a început în zona de sud a României și primele teste ne arată un nivel de conținut de ulei de circa 40-41%, net inferior standardului de 44%. Acest fapt se traduce printr-un randament scăzut la procesare cu circa 3%. Aparent, semințele sunt mici ca dimensiune, lucru care nu ne miră, dar care pune probleme în operațiunea de condiționare a acestora. Neîndoielnic, masa hectolitrică va fi afectată, însă nivelul uleiului în semințe va crește cu circa 1,5-2%, pe măsura avansării recoltei.

Din punct de vedere al prețurilor, procesatorii interni devin dinamici, cotațiile oferite la fabrici fiind de minim 335 USD /tonă. Totuși, raportul de schimb valutar face ca prețul transformat în RON să nu atingă nivelul din momentul în care dolarul American era cotat la 4,35. Discutăm despre 6% în minus.

În planul portului Constanța, nivelul expus este de 340 USD/tona de semințe de floarea-soarelui.

Din punct de vedere logistic, vedem o depreciere a costurilor pe transportul de cale ferată, cu minim 15% datorită lipsei de lichiditate (a mărfurilor care trebuiesc transportate). Acest lucru este benefic pentru vânzător, diferența revenind în contul său la tranzacționare.

În același timp, transportatorii rutieri se văd nevoiți să adopte aceeași tactică, coborând prețul transportului, pentru a obține marfa de transportat. Cu un spirit constructiv, credem că o nivelare și o uniformizare a costurilor logistice ar trebui să se întâmple. Piața de transporturi pentru cereale și oleaginoase speculează conjunctura, dominată fiind de o lipsă de predictibilitate, care generează costuri mari în contul vânzătorului, în momentele de vârf ale campaniei. Acele momente când toată lumea caută transport rutier, iar prețurile o iau în sus fără niciojustificare, și disponibilitatea devine precară, ca mai apoi, pe timpul lunii noiembrie, până la noua campanie, prețurile să coboare cu circa 20-22%, iar transportatorii să caute surse de prestare a serviciilor cu foarte mare înfrigurare.

În plan regional, cotațiile uleiului brut de floarea-soarelui se mențin, diferența dintre recolta veche și cea nouă fiind încă la nivel de 30-35 USD/tonă, însă fără cumpărători interesați, din cauza noii recolte care a început să sosească.

Vă prezentăm mai jos câteva niveluri de preț în termen de cerere și ofertă, pentru Ucraina și 6 Ports (nordul Europei, Amsterdam, Rotterdam), totul exprimat în USD.

UKR PORT                             

SEPTEMBRIE: 820 USD (cerere) – 785 USD (ofertă)                                                                          

OCTOMBRIE: 780 USD (cerere) – 767,5 USD (ofertă)

NOIEMBRIE: 760 USD (cerere) – 750 USD (ofertă)

DECEMBRIE: 755 USD (cerere) – 750 USD (ofertă)

SIX PORTS

SEPTEMBRIE: 860 USD (nivel de tranzacționare)

FOB ARGENTINA

SEPTEMBRIE: 790 USD (nivel de tranzacționare)

FOB RUSSIA

SEPTEMBRIE: 790 USD (nivel de tranzacționare)

Conform USDA, producția de semințe de floarea-soarelui din Ucraina este ridicată la 17,5 milioane tone, cea rusească este coborâtă de la 15,5 mil. tone la nivelul de 14 milioane tone.

Pentru România, estimările se cifrează în scădere la nivelul de 2,5-2,55 milioane tone, din cauza condițiilor de secetă.

Pe partea de export, în general, Franța extrage intracomunitar cca. 300.000 tone, 6 Ports – Amsterdam / Rotterdam cca. 300.000 tone, Bulgaria 3-400.000 tone, Ungaria 2-300.000 tone, iar Turcia 2-300.000 tone. Sunt cifre importante, care întăresc competiția dintre procesatorii interni și exportatori

EXTERN – LICITAȚII ȘI ALTE PIEȚE

• Pakistanul a lansat o licitație pentru achiziția a 1,5 milioane tone de grâu. Condițiile de licitație le regăsiți în raportul inclus, finalul și alegerea câștigătorilor se va efectua în data de 18 august 2020.
• Prețul uleiului de soia din Argentina cu destinația India colapsează sub presiunea uleiului de floarea-soarelui din Ucraina.
• Morile de făină din Vietnam au cumpărat 60.000 de tone de grâu rusesc cu 12,5% proteină la 243-244 USD/tonă, inclusiv costuri și mărfuri (C&F) pentru transportul din octombrie, au declarat două surse comerciale, conform Reuters.
• Prețul grâului provenit din Marea Neagră oferit în Indonezia s-a redus în această săptămână până la aproximativ 231 USD pe tonă, C&F.

UE mobilizează 33 de milioane de euro pentru nevoile de urgență, inclusiv asistență medicală și protecția infrastructurii critice, în urma exploziei masive care a lovit Beirut pe 4 august. Comisia este, de asemenea, pregătită să ia în considerare modalitățile de a stimula comerțul cu Libanul, în special sub formă de facilitare comerciala și vamală preferențială, a declarat președintele Ursula von der Leyen premierului țării, Hassan Diab, în timpul unei convorbiri telefonice din 6 august. Politicianul german a exprimat, de asemenea, condoleanțele și sprijinul UE pentru oamenii din țară.

 

Peste 100 de oameni uciși, pagube la scarp largă

Se consideră că explozia, care a ucis cel puțin 137 de oameni și a fost rănită în jur de 5.000 de persoane, și a făcut pagube la scară largă asupra orașului, a fost provocată de un incendiu într-un depozit care stoca 2750 de tone de azotat de amoniu. Printre pagubele importante se numără distrugerea instalațiilor portuare, care au format 85% din capacitatea de depozitare a cerealelor din Liban, precum și o fabrică de făină.

Citește și Agenda Consiliului informal de miniștri

Ajutor pe termen scurt și lung pentru reconstrucția Beirutului

Blocul comunitar a implicat peste 100 de pompieri de căutare și salvare și a oferit echipe suplimentare, în special pentru detectarea substanțelor chimice, biologice, radiologice și nucleare. De asemenea, a furnizat o navă militară cu o capacitate de elicopter pentru evacuare medicală, echipamente medicale și de protecție și a activat sistemul de cartografiere prin satelit Copernicus pentru a ajuta la evaluarea întinderii daunelor.

Cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre sprijinul pe termen lung pe care îl poate oferi UE pentru a ajuta la reconstrucție, în special despre posibilitatea de a mobiliza experți și echipamente pentru a evalua daunele și pentru a gestiona substanțele periculoase.

Alături de președintele Consiliului, Charles Michel, Von der Leyen a scris capitalelor naționale, cerându-le „să își intensifice sprijinul pentru Liban atât în privința nevoilor imediate, dar și în vederea reconstrucției țării pe termen lung.” „Suntem pregătiți să asigurăm sinergia ajutorului pe care dvs. și UE, ca un întreg, îl vor oferi Libanului, printr-un mecanism de coordonare pe care instituțiile UE le vor pune în aplicare”, au spus acestea, într-o scrisoare de 2 pagini din data de august 6.

Citește și Vin românesc – indicație geografică protejată

Implicațiile COVID-19 asupra sectorului agroalimentar și introducerea unei etichete referitoare la bunăstarea animalelor vor fi principalul obiectiv al discuțiilor atunci când miniștrii agriculturii UE se vor întâlni la Koblenz pe 30 august-1 septembrie pentru Consiliul Informal Agri-Fish, la invitația Juliei Klöckner din Germania.

 

Propunere de etichetă pentru bunăstarea animalelor

Actuala președintă a Consiliului va conduce discuțiile printre colegii ei de Minister cu privire la lecțiile crizei în curs, analizând rezistența sectorului alimentar și agricol, puterea lanțului de aprovizionare și valoarea agriculturii europene. Politicianul CDU va ridica, de asemenea, conceptul de etichetă europeană pentru bunăstarea animalelor, conceput pentru a facilita alegerile consumatorilor privind produsele prietenoase pentru bunăstare.

Ea este hotărâta să-și folosească mandatul pentru a dezvolta acest concept, precum și norme comunitare mai puternice pentru transportul animalelor în țări terțe.

Citește și UE – ajutor pentru Liban

Programul informal

Koblenz, care se află la confluența Rinului și a Mosului în statul vestic al Palatinatului Renania, se află într-o zonă cunoscută pentru producția de vin. Moselle este a cincea cea mai mare zonă producătoare de vinuri din Germania, iar Klöckner, care provine din regiune, va prezenta industria (vinificatorii Winningen) în partea mai puțin formală a întâlnirii.

Acestea vor fi, de asemenea, tratate cu o expoziție de start-up-uri germane, exemple de inovație în agricultură, inclusiv sisteme de monitorizare a vacilor, optimizarea utilizării produselor de protecție a plantelor și aplicații pentru a ajuta la gestionarea podgoriilor, demonstrând conducerea țării prin digitalizarea sectorului.

Dezbaterea „formală” va avea loc marți dimineață, pe 1 septembrie, la Rhein Moselle Halle din Koblenz, cu Klöckner și comisarul agricol, Janusz Wojciechowski, care va susține o conferință de presă în jurul orei 13:00.

Citește și FAO – creșterea prețurilor alimentelor

Prețurile mondiale la produsele alimentare au crescut în iulie cu 1,2%, a doua creștere lunară consecutivă, determinată de uleiul vegetal mai scump, produsele lactate și zahărul.

 

Creștere accelerată la prețurile uleiului vegetal

În cel mai recent indiciu al prețurilor la produsele alimentare din 6 august, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a declarat că nivelul a crescut cu aproape 1% față de prețurile din iulie 2019. Prețurile uleiului vegetal au crescut cu 7,6% din iunie 2020, ajungând la cinci luni de creștere, în principal din cauza prețurilor mai mari pentru palmier, soia și rapiță. Palmierii au înregistrat o încetinire a producției preconizate în marile țări producătoare din cauza inundațiilor, după ploi abundente.

Cererea de import mai mare decât cea preconizată și îngrijorarea cu privire la deficitul de forță de muncă migrantă din Malaezia a sporit și prețurile uleiului de palmier. Uleiul de soia a continuat să consolideze aprovizionarea în Brazilia, în timp ce uleiul de rapiță a fost susținut de cererea proaspătă din sectoarele UE de biocombustibil și alimentar.

 

Cerere ridicată pentru produse lactate

Prețurile produselor lactate au crescut cu 3,5% față de iunie, ajungând la un nivel cu 0,7% în iulie 2019, revenind pentru prima dată de când criza a început să se ridice la nivelurile pre-pandemice. Pulberile, în special laptele integral praf, au fost consolidate de cererea puternică din partea cumpărătorilor asiatici, pe fondul preocupărilor cu privire la posibilitățile de disponibilitate la export în Oceania în 2020/2021.

Prețurile la unt si brânză rămân sub nivelurile pre-pandemice, dar au crescut odată cu creșterea cererii, într-un moment în care livrările la export scad sezonier.

Citește și  Vin românesc – indicație geografică protejată

Zahăr – ușoară creștere

În ceea ce privește zahărul, prețurile au crescut cu 1,4% față de iunie, atingând un nivel cu 4,3% mai mare decât luna iulie precedentă. Creșterea prețurilor la energie și scăderea producției din cauza secetei au fost factorii care au lovit Thailanda, deși semnele referitoare la concasoarele braziliene care acordă prioritate producției de zahăr față de etanol au limitat această creștere.

 

Scădere a prețului cărnii

Prețurile cărnii la nivel mondial au scăzut cu 1,8% față de iunie, cu 9,2% sub nivelul din iulie 2019. Prețurile pentru carnea de vită și carnea de porc au fost mai mici, deoarece volumul cererii de import a scăzut sub disponibilitatea exportului, în timp ce pretul pentru carnea de pasăre s-a recuperat, după cinci luni de scăderi, întrucât producția braziliană a scăzut din cauza costurilor mari de hrană și a îngrijorarii cu privire la perspectiva cererii. Prețul cărnii de oaie a crescut ușor, după o creștere accentuată în iunie, reflectând o cerere mai scăzută.

Citește și Agenda Consiliului informal de miniștri

Cerealele – prețuri neschimbate

Prețurile cerealelor au fost aproape neschimbate din iunie și cu 0,4% în creștere față de prețurile din iulie 2019. Prețul grâului a fost puțin schimbat față de luna precedentă, în timp ce prețurile pentru porumb și sorg au crescut brusc, iar cel al orezului a scăzut. Achizițiile mari realizate de China din SUA au fost în spatele creșterilor de porumb și sorg, în timp ce orezul a fost afectat de perspectiva recoltelor mari din 2020.

Citește și Raport piața cerealelor 10 august

Vinul românesc Adamclisi a fost adăugat la registrul indicațiilor geografice protejate (IGP). „Adamclisi” este o denumire care acoperă vinuri albe, roze și roșii produse într-o regiune viticolă foarte veche, situată pe cel mai înalt podiș al sud-vestului Dobrogei, în estul țării, între Marea Neagră și Dunăre.

Solul cernoziemic – în comparație cu solul predominant loessial din zonele învecinate – și caracteristicile climatului produc vinuri cu arome în general fructate și corp mediu. Vinurile albe sunt descrise drept „echilibrate, cu aciditate bună, un profil aromatic intens și un buchet floral complex”.

Soiul de vin rosé, în diferite note de roz, de la unul ușor la unul mai intens se spune că are o aciditate tartrică bună, în timp ce vinurile roșii sunt caracterizate de o intensitate puternică a culorii, cu o culoare roșie profundă când vinul este tânăr la roșu rubin în perioada scurtă de îmbătrânire. Această nouă înregistrare se va alătura listei cu mai mult de 1 170 de denumiri de vin deja protejate, disponibile în baza de date eAmbrosia.

Citește și FAO – creșterea prețurilor alimentelor

EXPORTURI MAREA NEAGRĂ

O nouă licitație pentru Egypt, GASC, a avut loc pe 6 august 2020, în valoare de 410.000 tone împărțite între Rusia și Ucraina, cu două ferestre de vânzare – august și septembrie, la preț echivalent FOB 212,8 USD/tonă. Firește, costurile sunt de circa 8 USD /tonă, plata efectuându-se la 180 de zile. Recunoaștem semnele presiunii de recoltă, recunoaștem semnele lipsei de competitivitate a pieței interne rusești care în condiția unei ruble slabe, cedează în fața exportului de materie primă.    

ESTIMĂRI PRODUCȚIE GRÂU CONFORM EUROSTAT

DIFERENȚE ÎNTRE 25 IUNIE 2020 și 30 IULIE 2020

 

Se poate observa diferența negativă sau pozitivă în dreptul fiecărei țări din UE.

PROGNOZA METEO

ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată estimeaza, conform ANM:

• Săptămâna 10 – 17 august 2020. Valorile termice vor fi uşor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile sudice, iar în rest se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă. De asemenea, regimul pluviometric va fi deficitar în cea mai mare parte a ţării, deficit care va fi local mai accentuat în regiunile sudice, centrale şi nordice.
• Săptămâna 17 – 24 august 2020. Sunt anunţate temperaturi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi excedentare la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile centrale, nordice şi la munte.
• Săptămâna 24 – 31 august 2020. Temperaturile medii ale aerului se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României, la fel şi regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, în toate regiunile.
• Săptămana 31 august – 7 septembrie. Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice acestei săptămâni, la nivelul întregii ţări. În acelaşi timp, cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toată ţara.

ESEMINȚE DE FLOAREA-SOARELUI

În piața semințelor de floarea-soarelui întâlnim o dinamică venită de peste Dunăre, de la procesatorii bulgari, care încearcă să imprime un ritm nivelului de preț pe conjunctura de scădere a dolarului american. Mai mult, cotează și floarea-soarelui cu nivel ridicat de Acid Oleic, cu un bonus de 15 USD/tonă.

De asemenea, vecinii din Ungaria au o dinamică pozitivă cu un nivel de bonus pentru acid oleic de cel puțin 10 USD /tonă. Ne despart circa 15-18 zile de recolta de floarea-soarelui și vedem deja o diminuare a nivelului producției, precum și o dinamică a vecinilor noștri, Bulgaria și Ungaria.

Pentru cotații și servicii, nu ezitați să apelați la adresa cereale@cfro.ro sau cezar.gheorghe@cfro.ro, precum și la numărul de telefon 0749 777 711.

VREMEA – AUGUST (LOCAL ȘI REGIONAL)

Așteptările pentru un august mai răcoros se vor adeveri sau nu după data de 10-12 august, după ce vom trece de episodul canicular cu temperaturi de peste 37°C. Ploile par a lipsi din peisaj, cel puțin până pe 8-10-12 august, conform modelului satelitar american și a prognozelor europene.

În plan regional, ne confruntăm cu un fenomen extrem, un fenomen care generează multă neliniște și definește într-un fel punctul fără de întoarcere din istoria umanității. Este vorba despre încălzirea permafrostului (pământul de sub calota glaciară), care efectiv topește gheața arctică a Rusiei. Acest lucru se întâmplă din cauza a doi factori și anume:

• Încălzirea globală și industrializarea blocate din cauza COVID – 19 nu au făcut decât să arate valori mai mici ale deteriorării continue, căci altfel nivelurile erau la cote mult mai mari.
• Posibila ieșire din glaciațiune a Pământului. Gândiți-vă doar la numele de Groenlanda, care sugerează “green land”, adică pământ verde. A fost, desigur, o vreme când acolo nu exista gheață, ci doar câmpii. Amintiți-vă de Egiptul Antic, cu câmpiile sale mănoase, care aprovizionau cu cereale Imperiul Roman. Astăzi, Egiptul este deșertificat în mare parte și importă circa 12,5 mil. tone de grâu pe an.

Calote glaciare întinse s-au format mai întâi în emisfera nordică în urmă cu 2,6 milioane de ani, odată cu formarea calotei glaciare arctice. Aceasta s-a extins apoi spre sud și a ajuns până unde se află acum New York, în America de Nord, respectiv Birmingham, Copenhaga și Sankt Petersburg, în Europa. Dincolo de gheață, permafrosturile au ajuns până la Marea Neagră și Marea Mediterană, iar ghețarii montani se găseau chiar și la tropice.

De exemplu, acum 125.000 de ani, animale ca elefanții și hipopotamii prosperau în Anglia, unde înainte fuseseră și unde aveau să revină calotele glaciare. Inițial, ciclul glaciar era de 40.000 de ani, dar treptat, în urmă cu un milion de ani, a ajuns la 100.000 de ani, din cauza schimbărilor climatice la nivel global.

De atunci, climatul a oscilat de mai multe ori, cu intervale la fel de calde sau mai calde decât perioada actuală.

Sursa : Dorling Kindersey – Terra.

Șefii de stat și guvernamentali ai UE au atins un acord important în cadrul Cadrului Financiar Multianual (CFM) și al pachetului de stimulare post-pandemică pentru UE-27, care oferă 750 de miliarde de euro – cuprinzând 390 miliarde EUR în subvenții neplătibile (în scădere de la 500 miliarde EUR, așa cum s-a propus inițial) și 360 miliarde EUR în împrumuturi rambursabile către țările slăbite economic pentru a răspunde crizei COVID-19. Liderii au semnat și în următorul buget al UE pentru șapte ani (2021-2027), în valoare de 1.074 miliarde de euro, ceea ce a dus la forța financiară totală la 1.824 trilioane de euro.

În urma unui maraton epic de discuții intense (începând de vineri dimineață), președintele Consiliului European, Charles Michel, a postat pe Twitter „Deal” („Acord”) la ora 5:31. Vorbind reporterilor chiar înainte de ora 6 dimineața cu ocazia Zilei Naționale a Belgiei (21 iulie), Michel a spus: „am făcut-o. Europa este puternică. Europa este unită!”. Acordul „trimite un semnal concret că Europa este o forță de acțiune”.

Alături de el pe podium, președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că „este impresionant să vedem că am făcut-o. Am ajuns la o etapă imensă care stabilește viitorul UE”. Echipele „au negociat patru zile și nopți lungi, mai mult de 90 de ore, dar a meritat”, a declarat șefa Comisiei.

Liderul francez, în vârstă de 42 de ani, a spus că „atunci când Germania și Franța acționează împreună, nu pot face totul, dar nu se întâmplă nimic dacă nu colaborează”.

Citește și CFM – Implicații pentru PAC

Modificări în bugetul agriculturii

Au existat o serie de modificări la bugetul pentru agricultură, cifrele rămânând în mare parte neschimbate pentru primul pilon.

Creditele de angajament pentru obiectivul 3 „Resurse naturale și mediu” nu depășesc 356,37 miliarde EUR, din care 258,59 miliarde de euro vor fi alocate pentru cheltuieli legate de piață și plăți directe.

Sprijinul direct (în temeiul Regulamentului nr.1307 / 2013) și Regulamentul Planului strategic PAC nu va depăși 239,91 miliarde EUR.

Alocarea pentru dezvoltare rurală pentru perioada 2021-2027 este de 77,85 miliarde EUR, din care 0,25% vor fi utilizate pentru asistența tehnică a Comisiei.

Alocarea pentru dezvoltare rurală în cadrul Next Generation EU a fost redusă la jumătate de la 15 miliarde EUR la 7,5 miliarde EUR, în timp ce Horizon Europe este redusă de la 10 miliarde EUR la 5 miliarde EUR. Pentru a „compensa”, există o alocare suplimentară (total de 5,35 miliarde EUR) pentru statele membre „care se confruntă cu provocări structurale particulare în sectorul lor agricol sau care au investit puternic în cheltuielile pilonului II sau care trebuie să transfere sume mai mari către pilonul I pentru a creșterea gradului de convergență ”: Belgia (100 milioane €), Germania (650 milioane €), Irlanda (300 milioane €), Grecia (300 milioane €), Spania (500 milioane EUR), Franța (1 600 milioane EUR), Croația (100 milioane €), Italia (500 mil. Euro), Cipru (50 m €), Malta (50 mil. €), Austria (250 m €), Slovacia (200 m €), Slovenia (50 m €), Portugalia (300 m €) și Finlanda (400 m €).

 

Convergența externă – ajustări

Au existat unele ajustări în ceea ce privește convergența externă. Toate statele membre cu plăți directe pe hectar sub 90% din media UE vor închide 50% din diferența dintre nivelul lor actual de susținere a veniturilor și 90% din media UE în șase trepte egale începând cu 2022.

Această convergență va fi finanțată proporțional cu toate statele membre.

Modificarea cheie se referă la un addendum potrivit căruia „toate statele membre vor avea un nivel de cel puțin 200 € pe hectar în 2022, iar toate statele membre vor atinge cel puțin 215 € / ha până în 2027”.

 

Plafonarea subvențiilor – voluntară pentru statele membre

Limitarea ajutoarelor directe va fi „introdusă în mod voluntar la nivelul de 100 000 EUR”, în timp ce statele membre pot scădea din valoarea ajutorului de bază pentru venitul de bază pentru sustenabilitate, de către beneficiar, toate costurile legate de forța de muncă.

 

Rezerva de criză

Rezerva agricolă va fi de 450 milioane EUR în prețuri curente la începutul fiecărui an al perioadei 2021-2027, în timp ce sumele neutilizate ale rezervei de criză din exercițiul financiar 2020 vor fi reportate exercițiului financiar 2021 pentru constituirea rezervei (exact ani de sincronizare cu perioada de tranziție a PAC).

Ponderea cheltuielilor PAC care este de așteptat să fie dedicată acțiunilor climatice este de 40%, în timp ce 30% din totalul cheltuielilor din cadrul CFM și Next Generation EU vor viza proiecte legate de climă.

Citește și Acord buget – reacțiile organizațiilor europene de fermieri