Comisia a publicat Comunicarea privind Pactul Ecologic European la mijlocul lunii decembrie 2019. Semnalat anterior în Orientările politice ale președintelui Ursula von der Leyen pentru noua Comisie, Pactul Ecologic European definește obiectivele politice cheie ale noii Comisii pentru următorii cinci ani. Cu toate ca angajamentul principal este de a face din Europa primul continent cu climă neutră până în 2050, Pactul Ecologic depășește cu mult politica simplă climatică și este destinat să abordeze problemele de sustenabilitate a mediului mai pe larg, inclusiv protejarea resurselor naturale și minimizarea utilizării resurselor.

Pactul Ecologic European este anunțat drept noua strategie de creștere a Europei. Acesta urmărește transformarea UE într-o economie competitivă, eficientă din punct de vedere al resurselor, în care nu există emisii nete de gaze cu efect de seră în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Comisia recunoaște că noile tehnologii și inovația sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor Pactului Ecologic European. Se preconizează că Horizon Europe va juca un rol esențial în sprijinirea investițiilor publice și private suplimentare în cercetare. Cel puțin 35% din bugetul său va finanța noi soluții pentru climă, relevante pentru implementarea pactului ecologic. La sfârșitul acestei săptămâni, Comisia va lansa un Plan de investiții pentru Europa durabilă pentru a susține un trilion de euro pentru investiții în următorul deceniu. Intenția este de a crește finanțarea pentru tranziția ecologică în diverse moduri. Cel puțin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie dedicat acțiunilor climatice.

Comisarul pentru agricultură al UE a subliniat relația esențială dintre agricultură și Pactul Ecologic într-un discurs adresat comitetului de agricultură din Croația. Vorbind despre prima sa vizită oficială la Zagreb, Janusz Wojciechowski a spus că, în timp ce Pactul Ecologic va „accelera și susține” tranziția cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele, „agricultura, industria agroalimentară și silvicultura vor juca un rol decisiv în realizarea acestei tranziții.“

Un „mecanism de tranziție justă” va asigura faptul că nici o regiune nu este lăsată în urmă în tranziția determinată de aplicarea Pactului Ecologic din Europa către o economie neutră de carbon. Comisarul austriac Johannes Hahn, care deține portofoliul european de politici de vecinătate și negocieri de extindere, a insistat că „aceasta este tranziția Europei, o tranziție din care va beneficia toată lumea: cetățenii, economia și regiunile.”

El a prezentat fondul de tranziție justă, care ar primi 7,5 miliarde de euro din bugetul pe termen lung al UE „pe baza propunerii noastre CFM”, pentru a mobiliza „investiții de cel puțin 100 miliarde de euro” în perioada 2021-2027.

“Acesta va ajuta orașele și regiunile cu mai puțină capacitate de a face față, transformând provocările ecologice, economice și sociale în oportunități și creând noi locuri de muncă durabile și orientate spre viitor”, a spus politicianul PPE. „Este vorba să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă, dar ar trebui privit și ca un motor gigantic de muncă pentru viitor.” Planul ar permite „Europei să-și recapete avantajul în ceea ce privește aplicarea și desfășurarea afacerilor în sectorul tehnologiilor ecologice”, a continuat Hahn. Un al doilea pilon al planului ar permite investițiilor private (în cadrul Invest EU) sa fie parte dintr-o „ gamă mai largă de proiecte bancare, care vor mobiliza investiții de 45 miliarde de euro”, a spus el. „Acestea ar putea fi, de exemplu, investiții în surse regenerabile, pentru mori, solare și eoliene sau pentru sprijinirea afacerilor pentru dezvoltarea de produse și procese inovatoare.”

Al treilea pilon ar fi o facilitate de împrumut din sectorul public cu Banca Europeană de Investiții (BEI) – pentru investiții în infrastructura de energie și transport, rețelele de încălzire urbană și renovarea/izolarea clădirilor – pentru a mobiliza între 25-30 mil. EUR. “Un singur mecanism de tranziție este solidaritatea europeană la cel mai bun nivel”, a spus Hahn. „Pactul Ecologic este mai mult decât o simplă platitudine… este în ADN-ul Comisiei.”„Să nu uităm că atât în ​​poluare, cât și în activitatea economică nu există granițe”, a continuat el. „Nu avem timp de pierdut”.

Elisa Ferreira, responsabilă pentru Coeziune și Reforme, a explicat că fondul de tranziție de 7,5 miliarde de euro a fost gândit „să furnizeze un element care se bazează pe alocările pentru coeziune și agricultură”. Acesta ar ajuta regiunile „care depind prea mult de … industriile și activitățile care sunt legate de carbon și vor fi afectate masiv ”, a spus fostul europarlamentar (2004-2016). Scopul a fost „minimizarea impactului acestei tranziții asupra economiei lor și a situației lor sociale și a locurilor de muncă”, a adăugat politicianul socialist portughez. Fondul va fi disponibil pentru toate statele membre, alocat în funcție de problemele din fiecare țară cu tranziție în industrii puternic dependente de carbon sau care consumă energie. Statele membre ar avea sarcina de a identifica regiunile care au nevoie de ajutor. „Ne dorim în practică să avem o abordare de jos în sus”, a spus Ferreira.

Sistemele agricole și alimentare vor avea un rol important în furnizarea Pactului Ecologic European. O nouă strategie Farm to Fork va pregăti un plan pentru un sistem alimentar corect, sănătos și ecologic. Acesta reflectă o aparentă schimbare seismică în cadrul politicii agricole și alimentare din cadrul Comisiei în ultimii doi ani, ca urmare a rapoartelor îngrijorătoare ale Grupului internațional pentru schimbările climatice (în caz de urgență climatică), platforma interguvernamentală de politică științifică pentru biodiversitate și serviciile ecosistemice (privind prăbușirea biodiversității), precum și Raportul de stat și de perspectivă al Agenției Europene de Mediu privind Mediul European 2020 (care, în ciuda progreselor înregistrate în unele domenii, a remarcat că Europa nu este pe cale să îndeplinească obiectivele și țelurile politice în multe domenii stabilite în cel de-al șaptelea program de acțiune pentru mediu).

Cartea albă a Comisiei a recomandat ca PAC să aibă în vedere o ambiție mai mare de mediu și climă în vederea Acordului de la Paris și a Obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabilă, care trebuie însoțită de o evoluție suplimentară a practicilor și politicilor agricole.

Acum se folosește un limbaj mult mai clar în justificarea Comisiei pentru strategia pentru fermă și produse alimentare: „Producția alimentară are ca rezultat poluarea aerului, a apei și a solului, contribuie la pierderea biodiversității, la schimbările climatice și la epuizarea resurselor. Deșeurile alimentare sunt la un nivel inacceptabil … Obezitatea este, de asemenea, o preocupare din ce în ce mai mare, având în vedere că peste jumătate din populația adultă din UE are acum o greutate excesivă, contribuind la o prevalență ridicată a bolilor legate de dietă și a costurilor aferente îngrijirii sănătății. Uniunea Europeană s-a angajat să conducă la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, cu toate că este nevoie de schimbări majore pentru ca noi să putem atinge aceste deziderate. Este clar: este nevoie de o abordare nouă, mai sănătoasă, mai dreaptă și mai durabilă a sistemelor alimentare. Afacereile de până acum nu mai sunt o opțiune atunci când vine vorba de producția de produse alimentare.”

Comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, Stella Kyriakides, a repetat fără încetare acest mesaj în discursul său în cadrul conferinței anuale a perspectivei DG AGRI din decembrie anul trecut. Europa de astăzi se confruntă cu unele adevăruri incomode. Populația este în creștere, dar resursele naturale scad și biodiversitatea dispare. Milioane de cetățeni trăiesc în sărăcie alimentară, cu toate acestea aruncăm o cincime din alimentele pe care le producem, iar jumătate din populația adultă este supraponderală. Acest lucru este valabil atât pentru producători, cât și pentru consumatori.

Strategia Farm to Fork pentru alimente durabile este o componentă cheie a Pactului Ecologic European. Mâncarea europeană este renumită pentru faptul că este sigură, hrănitoare și de înaltă calitate. Acesta ar trebui să devină acum și standardul global pentru durabilitate.

Această modificare a abordării în cadrul Comisiei este produsul mai multor factori: dovada crescută a daunelor de mediu cu consecințe potențial catastrofale dacă sunt lăsate necontrolate; rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019, care au înregistrat o creștere a sprijinului pentru partidele ecologice și care au avut o influență semnificativă asupra modului în care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și-a formulat orientările politice (chiar dacă, până la urmă, aceste partide nu au votat pentru alegerea ei); și diluarea puterii unice a DG AGRI de a determina politica agricolă, proces care a început în cadrul comisiilor anterioare, dar care va fi accelerat de noua structură de lucru a Comisiei.

Fermierii individuali trebuie să lucreze într-un sistem de piață și politici care nu a reușit să reflecte corect problemele de sustenabilitate și care poate fi blamat că nu face tot ce-i stă în putere în cadrul acestui sistem. Strategia Farm to Fork a Comisiei recunoaște acum că acest sistem nu mai este adecvat scopului. Din fericire, există și jucători din sectorul agricol, atât fermieri individuali, dar și sectoare precum industria produselor lactate, care împărtășesc și acest punct de vedere.

Strategia Farm to Fork va avea șase obiective principale care se vor alimenta și, la rândul lor, sunt influențate de alte obiective strategice ale Pactului Ecologic European:

• Contribuirea la agenda europeană privind schimbările climatice
• Protejarea mediului (conectarea la Strategia de poluare zero și Strategia de economie circulară)
• Păstrarea biodiversității (contribuție la strategia actualizată pentru biodiversitate pentru 2030)
• Încurajarea consumului durabil de produse alimentare
• Promovarea alimentelor accesibile și sănătoase pentru toți
• Îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric.

În politica agricolă, comisarul pentru agricultură este încurajat să caute un acord rapid cu privire la PAC post 2020, care ar trebui să fie ambițios atât în ​​ceea ce privește securitatea alimentară, cât și obiectivele de mediu și climă. Comisarului i se cere să se concentreze în special pe producția de alimente mai sănătoase și mai durabile, inclusiv prin producția ecologică.

Strategia agricolă și alimentară este destinată, printre altele, să consolideze eforturile fermierilor europeni de a combate schimbările climatice, dar comunicarea Comisiei nu este foarte directă cu privire la modul în care se poate face acest lucru. O contribuție importantă a strategiei ar trebui să fie clarificarea contribuției din sectorul agricol și alimentar și concretizarea foii de parcurs pentru realizarea acestei contribuții.

Principalul instrument de politică evidențiat în comunicare este cerința ca cel puțin 40% din bugetul general al politicii agricole comune să contribuie la acțiunile climatice. Acesta spune că va colabora cu Parlamentul European și Consiliul pentru a atinge cel puțin acest nivel de ambiție în propuneri. Dacă Comisia dorește ca strategia sa agricolă și alimentară să aibă un minim de credibilitate, ar trebui să solicite imediat acordul co-legislativ pentru a revizui baza pentru acest calcul, prevăzută la articolul 87 din proiectul de regulament al Planului strategic al PAC.

Ponderile stabilite în prezentul articol nu au nicio legătură cu impactul climatic real al diferitelor măsuri PAC, după cum a subliniat Curtea de Conturi Europeană. Acest tip de abordare ecologică, evident pentru toată lumea, nu face decât să submineze credibilitatea Comisiei și forța argumentului său potrivit căruia afacerile de până acum nu mai sunt o opțiune. După cum a subliniat Curtea, utilizarea acestor ponderi în perioada curentă a însemnat că nu a existat nicio schimbare semnificativă a fondurilor PAC către acțiunile climatice. Înainte de procesul de aprobare a planurilor strategice, Comisia ar trebui să prezinte ponderi revizuite bazate pe indicatori mai buni ai impactului climatic real al diferitelor măsuri PAC și să caute un acord privind modificarea proiectului de regulament pentru a încorpora aceste îmbunătățiri.

Agricultura nu este menționată în special ca unul dintre sectoarele care ar putea fi integrate în ETS, lăsând deschis dacă Comisia consideră un rol pentru instrumentele bazate pe piață în reducerea acestor emisii. Ar trebui examinată măsura în care emisiile agricole non-CO2 de oxid nitru și metan pot fi reduse prin îmbunătățiri de eficiență sau opțiuni tehnologice sau poate necesită reducerea nivelului de activitate, în special a numărului de animale. Ar trebui evaluat rolul valorilor gazelor cu efect de seră, luând în considerare caracteristicile specifice ale metanului ca gaz de scurtă durată în atmosferă. Ar trebui să fie evaluate potențialul pentru schimbări ale dietei, inovațiile tehnologice în dezvoltarea proteinelor alternative și reducerea deșeurilor alimentare pentru a determina reducerea emisiilor de-a lungul lanțului alimentar.

Comisia Europeană a prezentat un plan de investiții pentru Pactul Ecologic de 1 trilion de euro*, cu fonduri care să ajute regiunile care se așteaptă să sufere cel mai mult din cauza efectelor tranziției planificate a economiei europene, pentru a construi noi industrii, a relansa lucrătorii și a aduce noi investiții. Într-o conferință de presă la PE de la Strasbourg, Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, s-a referit recent la incendiile din Australia, despre care a spus că „au oferit mai multe dovezi cu privire la riscul devastator cu care ne confruntăm.” Politicianul italian a explicat că abordarea schimbărilor climatice ar fi „sarcina definitorie a acestei Comisii”.

Intenția executivului UE a fost să „mobilizeze cel puțin 1 trilion de euro în următorii zece ani … folosind finanțarea UE pentru a declanșa investiții publice și private.” Cheltuielile pentru climă și mediu în cadrul bugetului comunitar ar asigura 503 miliarde EUR, în conformitate cu angajamentul de a cheltui 25% din cheltuieli pentru aceste probleme.

„La rândul său, aceasta va declanșa o cofinanțare națională suplimentară de 114 miliarde EUR”, a declarat fostul premier al Italiei (2016-2018). De asemenea, Invest UE ar „influența în jur de 274 miliarde EUR de investiții publice și private printr-o garanție de la bugetul UE pentru a reduce riscul pentru investitori.” „În sfârșit, vom avea fonduri finanțate prin schema comercială de emisii care va oferi cel puțin 25 miliarde de euro”, a continuat politicianul Partidului Democrat. „Vom examina și, eventual, vom revizui regulile relevante privind ajutorul de stat, ținând cont de obiectivele politice ale Pactului Ecologic European.” „Avem nevoie de toți actorii să își alinieze obiectivele”, a adăugat comisarul. „Aceasta este agenda pe care o vom desfășura în următoarele luni sau ani, într-un spirit, sper, de unitate și de scop comun.”

Într-o informare separată, de asemenea, la Parlamentul de la Strasbourg (14 ianuarie), președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că „există o tranziție uriașă în fața noastră și trebuie să investim în ea pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă”. Investiția planificată de 1 trilion de euro pentru „noua strategie de creștere” în următorul deceniu ar fi pusă în „tranziția uriașă din fața noastră, care constă în dezvoltarea oamenilor în locuri de muncă noi, tehnologii curate, finanțare ecologică, noi proceduri”, a spus ea.

Vezi mai multe detalii aici.

Croația a preluat frâiele președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de la Finlanda pe 1 ianuarie și este dornică să asigure o abordare generală privind pachetul de reformă a PAC și normele de tranziție pentru 2021 la Consiliul Agri din 23-24 martie. Având acest statut pentru prima dată, cel mai tânăr membru al blocului (începând cu 1 iulie 2013) va conduce discuții tehnice privind reforma politicii agricole la grupurile de lucru și va aborda, de asemenea, probleme legate de CFM la Comitetul special pentru agricultură (CSA) și la Consiliu, subliniază oficialii. Sub motto-ul „O Europă puternică într-o lume a provocărilor”, actualii deținători ai președinției rotative a Consiliului vor conduce discuții dificile atât asupra următoarelor perspective financiare (2021-2027), cât și asupra comerțului internațional, într-o perioadă de tulburări considerabile, pe măsură ce Marea Britanie se pregătește să părăsească blocul pe 31 ianuarie. În mod similar președințiilor anterioare, Zagreb va continua să monitorizeze situația pe piețele agricole.

În ceea ce privește problemele de siguranță alimentară și SPS, oficialii s-au angajat să „pledeze pentru un nivel egal de protecție fitosanitară în UE și un nivel de concurență echitabil pentru producătorii și comercianții europeni”. În timpul Anului Internațional al Sănătății Plantelor al ONU, Președinția va lucra pentru a asigura „norme comune la nivelul Uniunii” referitoare la producția, inspecția, eșantionarea, importul, circulația și certificarea materialelor vegetale, făcând totodată promisiunea de a promova „notificarea, depistarea și eradicarea dăunătorilor”. În domeniul siguranței alimentare, al meidicinei veterinare și al bunăstării animalelor, Președinția va continua să ghideze discuțiile privind măsurile de prevenire, control și eradicare a bolilor animalelor la nivel european. Atât Pactul Ecologic European (Green Deal), cât și Strategia „Farm to Fork” vor fi subiecte centrale în semestrul I, în timp ce președinția va continua dezbaterea privind adoptarea noii strategii europene pentru pădure pentru perioada de după 2020.

Miniștrii agriculturii urmează să se întâlnească în 27 ianuarie, 23-24 martie, 27-28 aprilie (la Luxemburg), 25-26 mai și 29-30 iunie (la Luxemburg), în timp ce Consiliul în perioada 17-18 februarie (care de obicei este oprit de către președinții) este încă pe ordinea de zi (deocamdată). În cadrul adunării informale de la Split, la începutul lunii iunie (7-9), ministrul Croației pentru Agricultură, Marija Vučković, va conduce o dezbatere privind zonele rurale și fermele familiale. În cadrul primei ședințe a Consiliului (27 ianuarie), politicianul Uniunii Democrate în vârstă de 45 de ani va prezida o dezbatere politică privind PAC post-2020, va ghida un schimb de opinii cu privire la normele de tranziție și va prezenta programul de lucru pentru primul semestru. Discuțiile cu privire la viitoarea politică agricolă și acordurile tranzitorii vor continua în februarie, în timp ce comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, va actualiza miniștrii cu privire la problemele agricole legate de comerț. Președinția croată speră să adopte o abordare generală atât asupra pachetului de reformă a PAC, cât și a aranjamentelor tranzitorii la reuniunea din martie (23-24). La adunarea din aprilie de la Luxemburg (27-28), miniștrii vor reveni la reforma PAC și la regulile de tranziție, în timp ce Wojciechowski va prezenta un raport de actualitate pe situația pieței. În luna mai, miniștrii vor continua dezbaterea privind politica agricolă, cu o informare a Comisiei cu privire la chestiunile legate de comerț. Pescuitul va domina discuțiile la întâlnirea din iunie (29-30), cu o (posibilă) comunicare privind posibilitățile de pescuit pentru 2021 și o abordare generală prevăzută pentru controlul pescuitului. Croația speră la un acord politic privind normele de tranziție ale PAC până la sfârșitul mandatului (30 iunie).

Pentru mai multe detalii, accesați https://eu2020.hr

Comisarul UE pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, le-a spus parlamentarilor croați că dorește ca președinția Consiliului European să dea dovadă de leadership, deoarece Europa se confruntă cu provocarea de a-și face sectorul agricol mai durabil. Vorbind cu Comitetul Agri al Parlamentului Croației la Zagreb (9 ianuarie), comisarul polonez a subliniat „marile ambiții cu privire la climă și agricultură și silvicultură” ale noii Comisii. Pactul Ecologic European „va accelera și va sprijini tranziția în toate sectoarele”, a spus el. „Agricultura, industria agroalimentară și silvicultura vor juca un rol decisiv în realizarea acestei tranziții.” În opinia sa, acordul a fost „o oportunitate excelentă pentru agricultura europeană, în special pentru fermele de familie mici și mijlocii”. Prin decarbonizarea economiilor se creează o nevoie de a produce mai multă biomasă pentru energie și materiale bio. „Agricultorii noștri vor juca și trebuie să joace un rol esențial pentru a face din Acordul Verde European un succes”, a spus Wojciechowski membrilor comitetului. În același stadiu, fostul membru al Curții de Conturi (2016-2019) a subliniat necesitatea de a se asigura că producătorii „își pot asigura traiul prin activitatea lor agricolă și pot să transforme tranziția într-o oportunitate”. Agricultura ar putea „juca un rol esențial în contribuția la obiectivul european de reducere a gazelor cu efect de seră, la o nouă strategie de biodiversitate pentru 2030 și la ambiția de poluare zero”. Comisarul a reamintit audienței sale de „contribuția importantă pe care parlamentarii o pot aduce la dezbaterea cu privire la viitorul plan strategic al PAC”. A fost esențial ca „fermierii să primească sprijin adecvat pentru introducerea metodelor de producție care să respecte mediul, clima și standarde înalte de bunăstare a animalelor”, a afirmat Wojciechowski, subliniind necesitatea de a acționa “nu prin constrângere, ci prin asistență și sprijin” pentru ca ”aricultura să contribuie în mod real la realizarea obiectivelor Acordului Verde European. ”În timp ce se pregătește să orienteze politica agricolă până în 2024, Wojciechowski s-a angajat să se asigure că „Politica Agricolă Comună sprijină în mod corespunzător fermierii, astfel încât agricultura și silvicultura să fie în fruntea Acordului Verde European”. Privind strategia „Farm to Fork” pentru alimente durabile, o componentă majoră a Green Deal, el a invitat consumatorii și comercianții „să impulsioneze cererea de rezultate mai sustenabile”. De asemenea, a promis că va acorda prioritate „consolidării sistemului de indicații geografice, dezvoltării unei noi viziuni pe termen lung pentru zonele rurale și promovării standardelor alimentare europene de înaltă calitate la nivel mondial”.

Comisia Europeană a adoptat în mod oficial regulamente care vizează interzicerea insecticidelor clorpirifos (utilizate pentru a controla dăunătorii insectelor pe o serie de culturi) și clorpirifos-metil (utilizate pentru tratarea cerealelor depozitate și a depozitelor goale) pe 10 ianuarie. În urma deciziei, capitalele naționale trebuie să retragă, în termen de o lună, toate autorizațiile pentru produsele fitosanitare care conțin aceste substanțe active. Statele membre pot acorda o perioadă scurtă de grație pentru stocarea, eliminarea și utilizarea finală (maximum 3 luni), după această perioadă, astfel de ingrediente active (dezvoltate de Corteva) nu mai pot fi introduse pe piață sau utilizate în UE.

La începutul lunii august, Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a ajuns la concluzia că clorpirifosul și clorpirifosul-metil nu au o limită posibilă de siguranță și nu îndeplinesc criteriile de sănătate umană pentru reînnoirea pe piața europeană. Oamenii de știință de la agenția Parma și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilele efecte genotoxice și neurologice în cursul dezvoltării și au spus că „nu poate fi stabilit un nivel de expunere sigur sau o valoare de referință toxicologică pentru această substanță”.

Comisarul UE pentru Sănătate, Stella Kyriakides, a descris „protecția cetățenilor împotriva produselor chimice periculoase” ca una dintre „prioritățile esențiale” din timpul mandatului său, precum și în contextul „Acordului ecologic”. Comisia „nu va ezita să interzică toate pesticidele, care se dovedesc a fi periculoase, cu impact asupra sănătății”.

Regulamentele sunt publicate în Jurnalul Oficial al UE.

Minette Batters, președintele Uniunii Naționale a Agricultorilor (Anglia și Țara Galilor), a ținut un discurs la Conferința de Agricultură de la Oxford pentru a solicita înființarea unei comisii de standarde alimentare cu scopul de a examina tranzacțiile comerciale și pentru a proteja ceea ce Uniunea spune că este rolul agricultorilor britanici ca lideri mondiali în produsele alimentare ecologice.

“Anul 2020 va fi „cea mai mare resetare atât pentru sistemul nostru alimentar, cât și pentru cel agricol din 1940 până în prezent”, a spus Batters. „Nimic nu a fost mai important pentru economia, sănătatea și mediul nostru decât alimentele pe care le consumăm.” Agricultorii și publicul au dorit ca fermierii britanici să mențină standardele mondiale în materie de bunăstare a animalelor, protecție a mediului și siguranță alimentară, a spus ea. Agricultura britanică ar putea atinge zero net până în 2040, dar „factorul definitoriu pentru atingerea acestui obiectiv și pentru a ajuta la combaterea schimbărilor climatice este un guvern dispus”, a declarat fermierul și antreprenorul din Wiltshire. O nouă comisie pentru standarde alimentare ar trebui să „examineze viitoarele tranzacții comerciale și să se asigure că nu permitem producerea de importuri de produse alimentare care ar fi ilegale pentru fermierii noștri.

Exporturile de produse alimentare din UE și excedentul Uniunii privind comerțul cu produse agroalimentare au atins noi niveluri record în octombrie 2019, potrivit unui raport al Comisiei (DG AGRI), publicat pe 9 ianuarie. „Monitorizarea comerțului agroalimentar al UE” arată exporturile totale din octombrie 2019 ca fiind cu 12% mai mari față de octombrie 2018, ajungând la 14,7 miliarde EUR. Importurile au crescut cu 3,6% față de octombrie 2018, la 10,7 miliarde EUR, ceea ce a dat un excedent de 4 miliarde EUR. Cea mai mare creștere pentru orice destinație unică de export este China, care a importat produse alimentare din UE cu 655 milioane EUR în plus față de anul trecut, ajungând la 1,76 miliarde EUR în octombrie 2019. Cea mai mare destinație de export de produse alimentare din UE este SUA, care a luat produse alimentare în valoare de 2,24 miliarde EUR în octombrie, cu 20 de milioane mai mult decât cu un an mai devreme. Alte creșteri mari ale exporturilor au fost în Maroc (+ 71%), Turcia (+ 49%), Egipt (+ 42%), Ucraina (+ 30%) și Rusia (+ 15%). Cele mai mari scăderi au fost în Iordania (în scădere cu 35%), Liban (-26%), Algeria (-19%) și Hong Kong (-13%). Creșterea a fost determinată în special de creșterea exporturilor de carne de porc, cu o sumă totală pentru octombrie 2019 cu 82% mai mare față de un anul precedent, în special din cauza cererii crescute din China ca urmare a febrei porcine africane. Exporturile de grâu au crescut cu 60% în octombrie 2019, livrările de haine au crescut cu 34%, iar cele de lapte praf au crescut cu 34%. Exporturile de zahăr au scăzut cu 45%, iar cele de ulei de măsline cu 7,5%.

Cele mai mari creșteri ale importurilor UE în octombrie 2019 față de octombrie 2018 au fost din Argentina (+ 13%) și Ucraina (+ 19%). Cazuri notabile de scăderi au fost înregistrate în Brazilia, în scădere cu 6%, SUA, pentru care importurile au scăzut cu 4%, și Africa de Sud (-18%). În funcție de produs, cele mai mari creșteri ale valorilor de import au fost pentru semințele oleaginoase (altele decât soia), care au crescut cu 40%. Fructele tropicale au înregistrat o creștere cu 9%, iar uleiuri vegetale (altele decât uleiul de palmier și de măsline) au fost cu 53% mai mari. Excedentul comercial al UE pentru cele 12 luni, din noiembrie 2018 până în octombrie 2019, a fost un record record de 28,9 miliarde de euro, cu 7 miliarde de euro mai mult decât în ​​noiembrie 2017 până în octombrie 2018.

Mai multe detalii aici: https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/trade/trade-and-international-policy-analysis_ro

Au crescut prețurile pentru produse agroalimentare: Creșterea uleiului vegetal, a zahărului și a produselor lactate a dus prețurile produselor alimentare la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani în decembrie 2019, potrivit celui mai recent Index al prețurilor la produsele alimentare al FAO, publicat pe 9 ianuarie. 2,5% în decembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, a treia creștere la rând, atingând cel mai înalt nivel din decembrie 2014. Pentru anul în ansamblu, prețurile au fost cu 1,8% mai mari decât în ​​2018 și încă cu 25% în scădere față de maximul anului 2011. Uleiul vegetal a crescut în decembrie cu 9,4% față de noiembrie, atingând cel mai înalt nivel din ultimele 25 de luni. „Ultima creștere a fost determinată în principal de creșterea prețurilor uleiului de palmier, în timp ce valorile uleiului de soia, floarea-soarelui și rapiță au crescut de asemenea”, au subliniat reprezentanții FAO. „Prețurile internaționale ale uleiului de palmier au crescut pentru a cincea lună consecutivă la cererea solidă, în special din sectorul de biodiesel, coincidând cu perspectivele de strângere a aprovizionărilor. Însă, a existat o cerere fermă de import pentru floarea soarelui și îngrijorare cu privire la întărirea livrărilor de rapiță. Chiar și așa, prețurile uleiului vegetal în 2019, în ansamblu, au fost în continuare cele mai scăzute medii anuale din 2006. Prețurile zahărului au crescut cu 4,8% în decembrie, față de noiembrie, a treia creștere lunară consecutivă a prețurilor. Raliul a fost declanșat de creșterea prețurilor la petrolul brut, care a încurajat fabricile de zahăr din Brazilia să folosească mai multe livrări de trestie pentru a produce etanol. Slăbiciunea realului brazilian față de dolar a limitat amploarea, la fel ca și perspectivele de recoltare în India. Prețurile zahărului pentru anul 2019 în ansamblu au crescut cu 1,6% față de 2018. Prețurile produselor lactate au crescut cu 3,3% față de noiembrie. „Cotațiile la prețurile brânzei au crescut cel mai mult, crescând cu aproape 8% după trei luni de declin continuu, susținute de cererea globală puternică de import”, au declarat oficialii agenției cu sediul la Roma. SMP a continuat să crească în decembrie, „susținut de disponibilitatea limitată a ofertelor la fața locului, în special din partea UE”, au adăugat ei. „În schimb, cererea globală slabă a dus la valori mai mici ale untului și laptelui praf integral (WMP). Indicele produselor lactate a crescut cu 3% pentru anul în ansamblu, cu cea mai puternică creștere a SMP, urmată de brânză și WMP, în timp ce untul a scăzut în medie, comparativ cu anul precedent. Prețurile cerealelor au crescut cu 1,4% în decembrie, față de noiembrie. Creșterea a fost „condusă în mare măsură de prețurile internaționale mai mari ale grâului”, potrivit reprezentanților agenției ONU. Prețurile cerealelor grosiere au fost în general neschimbate, cu o ușoară creștere a porumbului, în timp ce orezul a fosti stabil. În ansamblu, în 2019 prețurile cerealelor au scăzut în mod marginal față de 2018. Prețurile cărnii au fost aproape neschimbate din noiembrie până în decembrie, ajungând cu 18% peste decembrie 2018, în timp ce sunt mult sub nivelul maxim din august 2014. Carnea de porc a crescut în decembrie „pe măsură ce etanșeitatea pieței globale a continuat cu unii furnizori majori, în special UE și Brazilia, care se străduiau să țină pasul cu o cerere internă puternică, pe lângă cererea solidă persistentă de import din Asia”, au spus experții FAO. Prețurile la carnea de oaie au crescut din cauza cererii puternice de import, combinată cu ofertele limitate din Oceania. Carnea de pasăre a crescut ușor la preț, mmai ales din cauza aprovizionării mai restrictive, în special din Brazilia. Cumpărarea redusă din China a determinat o scădere a prețurilor de vită. Pe tot parcursul anului 2019, prețurile cărnii au crescut cu 5,7% față de nivelul anului 2018, carnea de porc înregistrând cea mai puternică creștere, în timp ce carnea de oaie a scăzut la nivelul anului 2018.

Întregul raport FAO aici: http://www.fao.org/worldfoodsituation/foodpricesindex/en/

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat intenția UE de a rămâne un aliat strâns al Marii Britanii, dar a reamintit publicului britanic că relația nu poate fi atât de strânsă ca înainte, după data de 31 ianuarie. Aceasta a subliniat faptul că nu a fost suficient timp pentru a ajunge la un acord complet până la expirarea perioadei de tranziției din decembrie 2020. Ursula a insistat că Marea Britanie „va rămâne întotdeauna o parte a familiei noastre.”

“Înainte de sfârșitul lunii, mă aștept ca atât Parlamentul Britanic, cât și cel European să ratifice acordul (de retragere)”, a spus ea. „Așadar, în mai puțin de trei săptămâni, pe 31 ianuarie, Marea Britanie își va petrece ultima zi ca stat membru.” Cu toate acestea, ea a subliniat că „UE și Marea Britanie vor fi în continuare atât prieteni, cât și parteneri.”

UE a fost gata să negocieze un „parteneriat cu adevărat ambițios și cuprinzător cu Marea Britanie”, dar nu poate fi la fel de aproapiată ca până acum. „Fără libera circulație a oamenilor, nu puteți avea libera circulație a capitalurilor, bunurilor și serviciilor”, a declarat fostul ministru german al Apărării (2013-2019). „Fără condiții de concurență echitabile privind mediul, forța de muncă, impozitarea și ajutorul de stat, nu puteți avea acces la cea mai înaltă calitate la cea mai mare piață unică din lume.”

Theresa Villiers, secretară de stat pentru mediu, alimentație și afaceri rurale, s-a adresat audienței de 500 de persoane, spunând că Marea Britanie va avea „o abordare nouă, care va vedea fermierii și administratorii de terenuri în locul de conducere pentru a decide modul în care afacerile lor pot prospera”, oferind în același timp „un rol extrem de valoros în îndeplinirea angajamentului nostru de a deveni o economie netă de carbon zero până în 2050. ”

Noua schemă din Marea Britanie ar „furniza valoare pentru bani, precum și creșterea productivității durabile pentru a sprijini fermierii în sarcina lor extrem de importantă de hrănire a națiunii”, a continuat avocatul în vârstă de 51 de ani. „Agricultorii au spus că sunt pregătiți pentru provocare”, a spus ea. „Având în vedere sprijinul și oportunitățile potrivite, ei pot intensifica rolul pe care îl joacă în protejarea mediului nostru.” Obiectivul guvernului a fost „o tranziție gestionată și corectă către un sistem adaptat nevoilor noastre din această țară, bazat pe principiul banilor publici, pentru bunuri publice.

“Tranziția ar începe în 2021, când vom începe să reducem plățile directe în Anglia, dar o vom face într-un mod corect și progresiv”, a spus Villiers. Banii vor fi folosiți pentru „lansarea pilotului național pentru Environment Land Management.“ Deputatul pentru Chipping Barnet (din 2005) a promis că guvernul „poate menține și îmbunătăți, într-adevăr, standardele din Marea Britanie, în timp ce negociem noi relații comerciale cu prietenii și vecinii din UE și liderii economiilor globale.” „Nu vom dilua puternica noastră protecție ecologică, a spus ea. „Nu vom dilua standardele noastre ridicate de siguranță alimentară și bunăstare a animalelor.”

UK anunță bani pentru agricultură: Cancelarul britanic al Exchequerului Sajid Javid a anunțat o finanțare de 2,9 miliarde de lire sterline (3,4 miliarde de euro) pentru a sprijini sectorul agricol în 2020. Ministrul Finanțelor al Regatului Unit a declarat în anunțul său din 30 decembrie că banii vor menține plățile directe la același nivel ca în 2019 și vor suplimenta finanțarea UE pentru proiectele de dezvoltare pe care fermierii le vor primi până în 2023 cel târziu. Fostul bancher a spus că „atunci când ieșim din UE și vom fi eliberați de politica agricolă comună, vom putea susține comunitățile noastre rurale vitale … cu un sistem mai echitabil și mai puțin birocratic.” Fermierii ar putea avea „încredere că au sprijinul nostru și vor putea prospera după Brexit.” Secretarul de mediu, Theresa Villiers, a declarat că Marea Britanie va avea„ un sistem de finanțare mai simplu și mai echitabil ”dupa ieșirea din UE. Pachetul de asistență conține în total 2,85 miliarde de lire sterline pe doi ani (3,36 miliarde EUR).