În cadrul programului Tineri Lideri pentru Agricultură, Clubul Fermierilor Români realizează parteneriate cu instituții, asociații de fermieri și companii de tehnologie din agricultură, atât la Bruxelles, cât și în țară.

 

Clubul a încheiat un parteneriat important cu John Deere în vederea realizării unor stagii de practică la biroul de reprezentare al companiei de la Bruxelles, de catre tinerii înscriși în programul de pregătire.

 

Astfel, timp de 2 luni, în perioada septembrie-octombrie 2019, Radu Mărtinescu a efectuat un internship în biroul John Deere de la Bruxelles, sub directa coordonare a domnului Gilles Dryancour, Vicepreședinte John Deere Public Affairs Europe. Radu este un tânăr fermier din zona de sud a Moldovei, lucreaza împreună cu tatăl și fratele său în ferma familiei, Agromec Ciorăști SA, și este unul dintre tinerii înscriși în programul de pregătire, seria 2019 – 2020.

 

În cadrul stagiului de practică la John Deere, Radu a coordonat proiectul privind “Studiu PAC 2021-2027. REPERE DE REFORMARE PAC”.Studiul a fost publicat pe site-ul CEMA și suntem mândri că în document se precizează faptul că este un proiect derulat împreună cu Clubul Fermierilor Români, al cărui reprezentant este Radu Mărtinescu.

 

CEMA este asociația care reprezintă industria europeană de mașini agricole. Companiile CEMA produc o gamă largă de mașini care acoperă orice activitate în domeniu de la însămânțare până la recoltare, precum și echipamente pentru gestionarea animalelor.

 

Redăm pe scurt principalele idei din studiu:

• modificările ambițioase ale noii PAC vor avea nevoie de schimbări reale și de investiții mari;
• singura modalitate de a atinge obiectivele ambițioase propuse de Comisie o reprezintă folosirea Big Data și a noilor tehnologii. De exemplu, un domeniu în care producătorii de utilaje ar putea avea o contribuție semnificativă este cel al tehnologiilor prin satelit și geo-localizarea;
• în noul PAC, întrucât acordarea finanțării va depinde de performanță și de corectitudinea previziunilor, fermierii vor avea sprijinul financiar tăiat dacă fac prognoze greșite. Mai precis, Comisia UE nu va tolera estimările greșite la calcularea suprafețelor agricole care depășesc 20cm. Astfel de estimări greșite vor conduce inevitabil la reducerea finanțării PAC;
• În ceea ce privește inovația, va fi utilizat un buget de 10 miliarde de euro, din programul de cercetare Horizon al UE pentru inovarea în sectorul alimentar și agricol. Scopul acestui fond este de a spori dezvoltarea de noi tehnologii de vârf în toată Europa, astfel încât sectorul agricol să rămână competitiv;
• deși se depun eforturi pentru armonizarea Europei, rămân mari diferențe între țări, în ceea ce privește dezvoltarea. Unele state membre propun să-și stabilească dreptul de a deroga la aceste standarde ridicate.

Vă invităm să parcurgeți “Studiul PAC 2021-2027. REPERE DE REFORMARE PAC”  în CAP_2021-2027_Study_2019_12

 

Clubul Fermierilor Români este implicat și dedicat pregătirii cât mai complete a tinerilor din programul Tineri Lideri pentru Agricultură și realizează acorduri cu parteneri importanți la nivel european pentru stagii de practică în cadrul cărora tinerii să aibă acces la grupuri de lucru, studii și proiecte cu impact în agricultură.

Implicarea tinerilor noștri în elaborarea unor astfel de documente reprezintă o experiență utilă în sine, aducând în același timp expunere la nivel european și național, precum și un capital de imagine pozitiv atât pentru tinerii fermieri români, cât și pentru Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români pregătește noile generații pentru viitorul agriculturii și lansează programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”. 

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă lansează programul Tineri Lideri pentru Agricultură, care are ca obiectiv pregătirea tinerilor pentru a participa activ la reprezentarea profesională a intereselor agriculturii românești în structurile administrației publice din România și de la Bruxelles, asigurarea continuității afacerilor în agricultură, creșterea implicării acestora în proiecte de responsabilitate socială. Tinerii înscriși în program sunt copii de fermieri, membri în Clubul Fermierilor Români. Programul pregătește noua generație de antreprenori în agricultură, cu o viziune integrată de business, reprezentare în domeniul public și implicare pe zona de responsabilitate socială, pentru a crește competitivitatea în acest domeniu și pentru asigurarea succesiunii afacerilor fermierilor din România. Programul de pregătire este structurat pe trei module astfel: 

• INIȚIERE: cursuri de pregătire în următoarele domenii: comunicare și vorbire în public, diplomație și protocol, tehnici de negociere, leadership, administrarea afacerilor, management și vânzări, managementul timpului și simulare de business. 
• APROFUNDARE: cursuri pentru aspecte legislative – juridice concrete importante pentru agricultură; aspecte fiscale; marketing și comunicare pentru afaceri. 
• CONSOLIDARE:
  1. Stagii de internship la Bruxelles: ComAgri din Parlamentul European, Reprezentanța României la Comisia Europeană;
  2. Stagii de internship în România la instituțiile responsabile din agricultură: MADR, APIA, AFIR, ComAgri din Parlamentul României;
  3. Stagii de practică la companii private mari de tehnologie și inputuri agricole;
  4. Perioada: stagiile în aceste instituții se vor derula pe tot parcursul programului.

“Programul Tineri Lideri pentru Agricultură vine ca o soluție la principala provocare atât pentru agricultura românească, cât și pentru cea europeană: îmbătrânirea populației active și interesul tot mai scăzut al tinerilor față de activitățile agricole, care determină o tot mai mare incertitudine în ceea ce privește succesiunea afacerilor. Tineri Lideri pentru Agricultură oferă un cadru structurat de pregătire pentru cei înscriși în program în perspectiva continuării carierei în afacerea familiei sau desfășurarea activității în domeniile comerciale conexe agriculturii sau în cadrul instituțiilor naționale și europene responsabile pentru agricultură. Viitorul afacerilor fermierilor depinde de pregătirea prezentului, așa că avem încredere că programele noastre vor clădi o fundație solidă pentru agricultura inovativă a viitorului.” – Florian Ciolacu, Director Executiv, Clubul Fermierilor Români. Astfel, Tineri Lideri pentru Agricultură setează obiective concrete și urmărește rezultate de durată pentru creșterea siguranței și predictibilității afacerilor în agricultura României, prin atragerea de oameni pregătiți, calificați, motivați și proactivi în sectorul agricol. De asemenea, programul are misiunea de a promova integrarea noilor tehnologii în practicile agricole și de a asigura buna reprezentare a intereselor agriculturii românești la nivel național și al Uniunii Europene.   Programul dezvoltă totodată inițiative pentru creșterea implicării afacerilor din agricultură în proiecte de responsabilitate socială care susțin dezvoltarea comunității agricole.

În cadrul consultărilor cu fermierii, am identificat lipsa personalului calificat din ferme ca fiind una dintre principalele probleme cu care vă confruntați dvs., fermierii, și dorim să lucrăm activ în identificarea soluțiilor și lansarea unor acțiuni care vizează învățământul liceal cu profil agricol.

O astfel de acțiune presupune ca dvs., fermierii, să vă implicați în comunicarea cu liceele și să sprijiniți activitatea acestora, să primiți elevii la practică, având astfel oportunitatea să vă selectați din timp oamenii pentru angajare, așa cum procedează companiile. În acest sens, am obținut de la MADR lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol din România – AICI.

De asemenea, este nevoie să aflăm care sunt specializările de care aveți nevoie în ferme pentru tinerii care sunt viitori absolvenți de liceu. Este perioada în care se definește curricula și dorim să preluăm recomandările / solicitările dvs. pentru a le transmite la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cu ajutorul dvs., al fermierilor, putem identifica nevoile de personal, necesitățile privind specializarea tinerilor, care sunt posibilitățile de a susține activitatea liceelor cu profil agricol și de a primi elevi în practică în ferme.

Din acest motiv, vă invităm să consultați lista liceelor AICI și să completați online chestionarul AICI (durează 3-5 minute) pentru a ne transmite cum doriți și puteți să vă implicați într-o eventuală colaborare cu liceul agricol din proximitatea fermei dvs.

Obiectivul acestui demers este ca fiecare liceu să aibă mai mulți susținători și mentori dintre membrii Clubului Fermierilor Români.

Plafonarea plăților directe

România nu poate fi de acord cu forma propusă de Comisia Europeană pentru plafonare în general și la un nivel atât de mic (60.000 – 100.00 Euro/fermă/an) în special.

Faptul că România are și ferme mari, nu doar multe mici, este un avantaj competitiv al țării în lumea actuală și ar fi dăunător să renunțe la el și să afecteze actorii cei mai competitivi pe care îi are și care pot sprijini în continuare ridicarea întregului sector.

Concret, din cei circa 850.000 beneficiari ai plăților directe, 95% au ferme între 1 și 10 hectare, și practic doar circa 3% sunt ferme medii și mari. Totuși, cele 3% ferme utilizează 45% din terenul arabil al României și asigură peste 75% din consumul populației.

Fermele mari din România asigură securitatea alimentară a populației, producând hrană de calitate și la prețuri accesibile pentru majoritatea consumatorilor de pe piața natională, dar și pentru export, România fiind mare exportatoare de cereale și nu numai.

Un aspect problematic este acela că va fi afectată nu doar producția vegetală, cu plata pe hectar care se plafonează, dar și indirect, fermele din producția zootehnică care dețin terenurile necesare producției animale.

Fermele mici au desigur rol foarte important în menținerea zonelor rurale vii, mai ales cele de deal și de munte unde aceste ferme sunt preponderente. Ele asigură autoconsumul dar și comercializează excedentul de producție la nivel local/regional, oferind o gamă mai variată de produse.

Ca urmare, România trebuie sa încurajeze și să sprijine dezvoltarea atât a fermelor mici, cât și a celor mari!

Erori de evaluare ale estimărilor diferitelor instituții/organizații:

• Nu s-a ținut cont de faptul că în România este o situație diferită de cea a fermierilor din vestul Uniunii Europene. Fermierii din România cu ferme medii si mari nu sunt în general proprietari pe toată suprafața terenurilor exploatate așa cum este cazul fermierilor din statele din Vestul Uniunii Europene, fiind obligați contractual să plătească arendă proprietarilor de terenuri (nivelul arendei fiind foarte apropiat de cel al subvenției pe hectar). Prin urmare, am putea spune ca plafonarea se va aplica practic nu plăților directe, ci fermierilor aflati în aceasta situație. Ca urmare, fermierii din România vor fi dezavantajați față de fermierii din Vestul Europei.
• În estimările totale privind impactul plafonării asupra fermelor din România nu s-au luat în calcul fermele care primesc de la 60.000 la 100.000 Euro/an.
• S-au utilizat datele din anul 2016, eroare gravă, având în vedere că subvenția era de doar 170 euro pe hectar în acel an, iar de anul acesta crește la 195,5 euro/ha. Mai mult, în perioada 2021 – 2027 ar urma să crească subvenția la 215 euro/ha, deci va fi un impact mult mai mare al plafonării.

Argumente contra plafonării

• Aplicarea plafonării va introduce o birocrație enormă pentru administrație și fermieri: în fiecare an trebuie calculate cheltuielile cu salarii și taxe pentru fiecare fermă în parte. Există astfel și riscul penalizării unor fermieri care prin imposibilitatea dovedirii unor date contabile foarte exacte pot fi introduși la plafonare. Aplicarea plății redistributive (similară cu cea aplicată în prezent), pe care o susține România în locul plafonării va evita toată această birocrație enormă introdusă de plafonare.
• Conform propunerii legislative, fermierii mici pot primi maxim dublul subvenției pe hectar, care însă nu va permite acestor fermieri să devină competitivi – pentru a fi competitivi la nivel european ar avea nevoie de suprafețe mult mai mari, de investiții mari în utilaje și de cunoștințe de specialitate.

Se va crea ocazia multor mișcări speculative, afectându-se însă segmentul care a demonstrat deja contribuția la eficiența si competitivitatea sectorului agricol românesc, unul dintre puținele în care România este competitivă la nivel internațional.

Acest lucru nu este realizabil pentru fermele mici în absența factorilor de creștere menționați mai sus, însă efectul imediat, negativ, cu impact semnificativ, va fi resimțit de fermele medii și mari care asigură 75% din producția agricolă a României și care reușesc să facă față concurenței internaționale.

• Aplicarea plafonării și afectarea puternică a fermelor medii și mari ar conduce la creșterea importurilor agro-alimentare deoarece fermele mici nu pot produce în compensație. Mai mult, acest proces poate să contribuie substanțial la distrugerea capitalului românesc din agricultură.
• Apreciem că România trebuie să susțină întărirea sprijinului pentru fermele mici, dar fără afectarea fermelor medii și mari. Soluția constă în aplicarea unei plăți redistributive din suma anuală a plăților directe de care beneficiază România.

Plafonarea ar conduce la reducerea importantă a subvențiilor fermelor medii și mari, respectiv o reducere de 15-20% în termeni concreți pentru aceste ferme.

Menționăm că acest mecanism de plată redistributiva se aplică și în exercițiul actual PAC, delimitat la 5% din totalul plăților directe alocate României într-un an, suma rezultată fiind distribuită fermelor cu suprafețe mai mici de 30 ha.

Poziția Clubului privind reforma PAC 2020 (SINTEZA) poate fi accesată pe site-ul Clubului la link-ul:

https://cfro.ro/prioritati-club-reforma-pac-post-2020-sinteza/

Poziția detaliată privind reforma PAC 2020 poate fi accesată pe site-ul Clubului la link-ul:

https://cfro.ro/pozitia-clubului-fermierilor-romani-cu-privire-la-reforma-pac-post-2020-extinsa/

Clubul Fermierilor Români urmăreşte cu atenţie evoluţia negocierilor din cadrul noii Comisii de Agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European privind amendamentele depuse la proiectele de regulamente strategice.

Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români consideră că există riscul real de redeschidere a negocierilor în COMAGRI privind amendamentele deja aprobate, sub presiunea verzilor. „Noi ne-am întâlnit deja cu domnul Daniel Buda, vicepreședinte COMAGRI, și cu doamna Carmen Avram, membru în Comisia de Agricultură, pentru a le prezenta poziția Clubului referitor la modificările PAC și stabilirea modului de colaborare pentru promovarea amendamentelor propuse de Clubul Fermierilor Români în negocierile pentru noua Politică Agricolă Comună. Este important să avem un dialog deschis cu europarlamentarii români și cu alte asociații de fermieri din UE în această perioadă critică a negocierilor privind PAC post-2020, cu un Parlament European nou și o nouă conducere a Comisiei Europene, când se discută redeschiderea dosarului de propuneri privind reforma PAC (raport votat în plenul ComAgri pe 2 aprilie 2019) și reluarea negocierilor pe subiectele deja votate (este reluată tema aplicării obligatorii a plafonării subvențiilor).”

Clubul are în vedere acțiuni coordonate de prezentare și susținere a poziției privind reforma PAC: „Începând cu septembrie 2019 (când reîncepe activitatea la Bruxelles), vom trimite acest document de poziție a Clubului Fermierilor Români către toți membrii noii COMAGRI a Parlamentului European, către DG AGRI, către Reprezentanțele Diplomatice ale țărilor UE la Bruxelles, către MADR România și COMAGRI din Parlamentul României. De asemenea, împreună cu asociații similare ale fermierilor din alte țări UE vom organiza la Bruxelles întâlniri individuale și de grup cu europarlamentari, pentru a explica și susține poziția noastră. Modificările din reforma PAC trebuie să țină cont de realitățile din agricultura românească pentru a fi cu adevărat în avantajul fermierilor noștri și, din acest motiv, este important să ne coordonăm cât mai bine cu reprezentanții români din COMAGRI și să încheiem alianțe cu asociațiile de fermieri care au obiective comune cu ale noastre”, a afirmat Florian Ciolacu.

Citiți aici Pozitia SINTEZA.

Citiți aici Pozitia EXTINSA.

Clubul Fermierilor Români urmăreşte cu atenţie evoluţia negocierilor din cadrul noii Comisii de Agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European privind amendamentele depuse la proiectele de regulamente strategice.

Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români consideră că există riscul real de redeschidere a negocierilor în COMAGRI privind amendamentele deja aprobate, sub presiunea verzilor. „Noi ne-am întâlnit deja cu domnul Daniel Buda, vicepreședinte COMAGRI, și cu doamna Carmen Avram, membru în Comisia de Agricultură, pentru a le prezenta poziția Clubului referitor la modificările PAC și stabilirea modului de colaborare pentru promovarea amendamentelor propuse de Clubul Fermierilor Români în negocierile pentru noua Politică Agricolă Comună. Este important să avem un dialog deschis cu europarlamentarii români și cu alte asociații de fermieri din UE în această perioadă critică a negocierilor privind PAC post-2020, cu un Parlament European nou și o nouă conducere a Comisiei Europene, când se discută redeschiderea dosarului de propuneri privind reforma PAC (raport votat în plenul ComAgri pe 2 aprilie 2019) și reluarea negocierilor pe subiectele deja votate (este reluată tema aplicării obligatorii a plafonării subvențiilor).”

Clubul are în vedere acțiuni coordonate de prezentare și susținere a poziției privind reforma PAC: „Începând cu septembrie 2019 (când reîncepe activitatea la Bruxelles), vom trimite acest document de poziție a Clubului Fermierilor Români către toți membrii noii COMAGRI a Parlamentului European, către DG AGRI, către Reprezentanțele Diplomatice ale țărilor UE la Bruxelles, către MADR România și COMAGRI din Parlamentul României. De asemenea, împreună cu asociații similare ale fermierilor din alte țări UE vom organiza la Bruxelles întâlniri individuale și de grup cu europarlamentari, pentru a explica și susține poziția noastră. Modificările din reforma PAC trebuie să țină cont de realitățile din agricultura românească pentru a fi cu adevărat în avantajul fermierilor noștri și, din acest motiv, este important să ne coordonăm cât mai bine cu reprezentanții români din COMAGRI și să încheiem alianțe cu asociațiile de fermieri care au obiective comune cu ale noastre”, a afirmat Florian Ciolacu.

O imagine de ansamblu privind componența noii Comisii Europene și a candidaților pentru funcțiile de comisari

După alegerile europene și distribuirea cu succes a „locurilor de muncă de top ale UE”, componența Comisiei Europene – condusă de Ursula von der Leyen din Germania – pentru perioada 2019-2024 este revizuită în acest moment. Statele membre au timp până la 26 august să-și numească candidații, iar majoritatea statelor membre au făcut deja acest lucru.

Ursula von der Leyen a avut o agendă plină pe perioada acestei veri, deoarece a făcut turnee în Europa – vizitând recent Germania, Franța, Polonia, Croația, Italia și Spania (pentru a numi câteva) – și a avut întâlniri cu lideri și viitori candidați pentru funcții de comisari în scopul de a construi o rețea de conexiuni adânc înrădăcinate.

O nouă echipă de comisari este numită o dată la 5 ani. Dacă totul merge conform planificării, echipa actuală (Comisia Juncker) va fi în funcție până la 31 octombrie 2019[1]. Comisia von der Leyen va intra în vigoare de la 1 noiembrie.

Articolul 17 din „Tratatul privind Uniunea Europeană”[2] stabilește elementele de bază privind componența și procedura de selecție a noii Comisii.

„Membrii Comisiei sunt aleși pe baza competenței lor generale și a angajamentului lor față de ideea europeană, dintre personalitățile care prezintă toate garanțiile de independență. (3.2.)“

„Începând cu 1 noiembrie 2014, Comisia este compusă dintr-un număr de membri, incluzând președintele și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, corespunzător cu două treimi din numărul statelor membre, atât timp cât Consiliul European nu decide modificarea acestui număr, hotărând în unanimitate. (5.1.)“

„Membrii Comisiei sunt aleși dintre resortisanții statelor membre în conformitate cu un sistem de rotație strict egal între statele membre care să reflecte diversitatea demografică și geografică a tuturor statelor membre. Acest sistem se stabilește de către Consiliul European, care hotărăște în unanimitate în conformitate cu articolul 244 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. (5.2.)“

Întrucât majoritatea statelor membre și-au prezentat deja candidații, este foarte puțin probabil să existe o scădere a numărului de comisari. Cu toate acestea, Regatul Unit a refuzat să numească un candidat, întrucât premierul Boris Johnson dorește să părăsească UE până la sfârșitul lunii octombrie, lăsând cel mai probabil numărul de comisari la 27, cu tot cu președinte.

În ceea ce privește punctul 5.2, Ursula von der Leyen a exprimat în Zagreb că „obiectivul său politic este reechilibrarea Uniunii Europene, reechilibrarea dintre est și vest, sud și nord, reechilibrarea între țările mici și mai mari sau între țările mai tinere și mai vechi”.

Ca un aspect al acestei reechilibrări, în cadrul audierii sale la diferitele grupuri politice din cadrul Parlamentului European, ea s-a angajat să facă din noua Comisie „una echilibrată de gen”, ceea ce înseamnă că un număr egal de bărbați și femei ar trebui să facă parte din noua echipă. Prin urmare, ea a solicitat statelor membre să trimită fiecare propuneri pentru un candidat bărbat și un candidat femeie și o nominalizare pentru Comisie, pentru a avea posibilitatea să aleagă dintre cei nominalizați. Majoritatea statelor membre au refuzat să facă acest lucru și au nominalizat un singur candidat cu excepția Portugaliei și a României. Acest obiectiv stabilit de a avea o Comisie echilibrată pe sexe ar putea influența alegerea statelor membre care mai au posturi vacante. Așa cum stau lucrurile în prezent, luând în considerare doar nominalizările finalizate oficial, sunt 10 femei – inclusiv von der Leyen (Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Malta, Suedia) și 12 bărbați (Austria, Spania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovacia, Slovenia) candidați.

După ce nominalizările sunt finalizate și sunt adoptate de comun acord între Consiliu și președintele ales al Comisiei, comisarii desemnați se prezintă în fața comisiilor parlamentare în domeniile lor de responsabilitate pentru a fi audiați și chestionați. Audierea este programată să aibă loc între 30 septembrie și 8 octombrie.

Cu privire la cine primește ce portofoliu, decizia îi revine președintei von der Leyen. Cu toate acestea, mai multe state membre și-au semnalat deja cererile – de preferință în zone economice prestigioase sau pentru rolul vicepreședințiilor în cadrul Comisiei. Kadri Simon, alegerea Estoniei pentru Comisie, a declarat că nu a existat încă nicio discuție despre portofolii, deoarece aceasta va avea loc doar atunci când sunt nominalizați toți candidații. În prezent, există portofolii care sunt împreună (precum pescuitul și mediul) și care ar putea fi remaniate. Margrethe Vestager a venit cu ideea de a avea mai mulți comisari care lucrează la portofolii climatice și de mediu.

Fiecare comisie parlamentară se reunește pentru a-și întocmi evaluarea expertizei și a performanței candidatului, care este apoi trimisă președintelui Parlamentului. O evaluare negativă a determinat candidații în trecut să se retragă din proces. Comisia completă trebuie apoi aprobată de către Parlamentul European prin vot, într-o singură sesiune . Acest vot este programat pentru sfârșitul lunii octombrie. Pe baza noii compoziții diverse a Parlamentului European, aceasta ar putea fi încă o provocare, deoarece există o rezistență notabilă și o opoziție împotriva candidaților de extremă dreaptă sau față de cei care provin din Ungaria și Polonia. Dacă există consimțământ, aceștia sunt numiți oficial de Consiliu, acționând cu majoritate calificată.

În ceea ce privește componența noii Comisii, se pot remarca următoarele:

Cu privire la componența politică a existat, de asemenea, o schimbare în reprezentarea partidelor politice europene, care a fost vizibilă și la alegerile europene.

Acest lucru se traduce mai întâi printr-o scădere notabilă pentru PPE, ceea ce înseamnă că, dacă în cazul Comisiei anterioare au avut 14 comisari afiliați grupului, acest număr va fi de doar 9 în noua Comisie.

Comisia Juncker post Brexit referendum a fost formată din doar 3 grupuri politice europene diferite – și anume PPE, PSE și ALDE – în timp ce Comisia von der Leyen va avea mai multe, cu reapariția probabilă a ECR și cu o primă apariție a Verzilor și a grupului ID.

8 comisari (aproximativ 30% din întreaga Comisie) au făcut parte și din Comisia anterioară, și anume cei din Austria (Johannes Hahn), Bulgaria (Mariya Gabriel), Cehia (Vĕra Jourová), Danemarca (Margrethe Vestager), Irlanda (Phil Hogan), Letonia (Valdis Dombrovskis), Olanda (Frans Timmermans) și Slovacia (Maroš Šefčovič).

În timpul negocierilor pentru președintele Comisiei Europene, a apărut un acord care îi nominalizează pe Frans Timmermans și Margrethe Vestager pentru rolul de vicepreședinți în noua Comisie.

Noii candidați deja anunțați oficial îi includ pe:

• Stella Kyriakides – Cipru (63 de ani), care este în prezent membru al Parlamentului cipriot, ea a prezidat anterior Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei;
• Dubravka Šuica – Croația (62 de ani), care în prezent este europarlamentar în AFET și a fost în ENVI înainte de 2013 pentru HDZ (PPE). Înainte de aceasta, era primar al Dubrovnikului și vicepreședinte al partidului;
• Josep Borrell – Spania (72 de ani) pentru rolul Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. În prezent este ministrul afacerilor externe al Uniunii Europene și al Cooperării Guvernului Spaniei din 2018;
• Kadri Simon – Estonia (42 de ani) a fost ministrul afacerilor economice și infrastructurii din 2016 până în 2019;
• Jutta Urpilainen – Finlanda (44 de ani) a fost ministrul Finanțelor al Finlandei din 2011 până în 2014 și a condus partidul social-democrat finlandez din 2008 până în 2014 în funcția de președinte;
• Margaritas Schinas – Grecia (57 de ani) este în prezent purtătorul de cuvânt al Comisiei. El a lucrat la Comisia Europeană din 1990 la diferite posturi și a fost și eurodeputat din 2007 până în 2009;
• László Trócsányi – Ungaria (63 de ani) este un fost ambasador în Belgia, Luxemburg, Franța; avocat / judecător la Curtea Constituțională și în ultimul timp ministrul Justiției;
• Virginijus Sinkevičius – Lituania (28 de ani) Ministrul Economiei și Inovării, este din partea Uniunii Agricultorilor și Verzilor din Lituania, care se află în grupul Verts / EFA din cadrul Parlamentului European;
• Nicolas Schmit – Luxemburg (65 de ani) este în prezent europarlamentar (S&D) în EMPL și a fost membru al Guvernului Luxemburgului din 2004 până în 2019 (ministrul Muncii, Ocuparea Forței de Muncă și Imigrație);
• Helena Dalli – Malta (69 de ani) este membră a Camerei Reprezentanților din Malta și a fost ministru UE și ministru pentru egalitatea de gen din Malta;
• Krzysztof Szczerski – Polonia (46 de ani) ocupă în prezent funcția de șef de cabinet al președintelui polonez Andrzej Duda;
• Janez Lenarčič – Slovenia (51 de ani) este diplomat independent din 1992 și a ocupat funcția de fost director al Oficiului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa);
• Ylva Johansson – Suedia (55 de ani) ocupă în prezent funcția de ministru pentru ocuparea forței de muncă în guvernul suedez din 2014. Anterior a fost ministru pentru școli din 1994 până în 1998 și ministru pentru bunăstare și asistență medicală pentru vârstnici, din 2004 până în 2006.

România și Portugalia au desemnat câte 2 persoane pentru acest post (Dan Nica // Rovana Plumb și Pedro Marques // Elisa Ferreira) și nu au decis încă dintre acestea. Toți 4 au fost anterior miniștri și deputați și, cu excepția Elisei Ferreira, restul sunt în prezent membri în Parlamentul European. Pedro Marques este membru al REGI, Dan Nica este în ITRE și Rovana Plumb se află în ENVI.

Lista statelor membre care nu și-au desemnat candidații include Belgia, Franța și Italia.

Pentru Belgia, alegerea va fi cel mai probabil o parte a unui acord pachet, care depinde de formarea coaliției noilor guverne după alegerile din mai. Cu toate acestea, numele Didier Reynders este cel mai adesea vehiculat. El a fost ministru fără întrerupere din 1999 (mai ales ministru federal al Finanțelor).

În Italia, situația guvernului este neclară, întrucât premierul Giuseppe Conte tocmai a demisionat după declanșarea unui vot de neîncredere de către Partidul Lega al lui Matteo Salvini. Cu toate acestea, în prezent, Conte va fi cel mai probabil cel care va alege un candidat, întrucât va rămâne la putere până când se va găsi o soluție clară pentru guvernare. În afară de aceasta, Salvini a exprimat de mai multe ori că își dorește un portofoliu economic puternic pentru Italia și, de asemenea, că Italia nu a mai avut funcția de comisar agricol de mult timp, de aici vehiculându-se nume precum Massimo Garavaglia și Gianmarco Centinaio, care este în prezent ministrul italian al Agriculturii și Turismului.

În ceea ce privește comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, noul comisar agricol va fi al 14-lea de la înființarea funcției în 1958. De atunci au existat 3 comisari olandezi, 3 danezi, 2 irlandezi și câte un comisar din Austria, Italia, Letonia, Luxemburg și România.

Din 2014, irlandezul Phil Hogan a ocupat funcția de Comisar pentru agricultură . După audierea comisiei sale parlamentare, tabloul de bord al lui Phil Hogan[3] a avut 33 de da, 10 nu și 1 abținere pentru a fi desemnat membru în Colegiul comisarilor, precum și 31 de da, 11 nu și 0 abțineri pentru îndeplinirea sarcinilor specifice – și anume portofoliul agricol – atribuite lui.

Phil Hogan candidează din nou în acest an și a indicat că este dispus să preia din nou poziția. Cu toate acestea, se vehiculează că și poziția de comisar pentru comerț ar fi printre opțiunile sale. Restul candidaților, cu excepția italianului Gianmarco Centinaio, au o experiență limitată în agricultură.

Raportul USDA august 2019

Uniunea Europeană – producție estimată în scădere la grâu și rapiță

GRÂU

• Producția de grâu a Uniunii Europene este estimată la 150,0 milioane tone (mmt), în scădere cu 1,3 mm (1%) față de luna trecută, dar cu 13,1 mmt (10 la sută) față de recolta slabă a anului trecut.
• Se estimează că producția este puțin sub media de 5 ani de 150,9 mmt.
• Suprafața este estimată la 26,2 milioane de hectare (mha), în scădere cu 0,3 mha față de luna trecută, dar cu 0,6 mha (2%) față de anul trecut.
• Randamentul este estimat la 5,74 tone metrice la hectar (mt / ha), în creștere ușoară față de luna trecută și cu 7% mai mare față de anul trecut, și peste media de 5 ani de 5,69 mt / ha.

În luna iulie, personalul FAS a călătorit în Germania, al doilea cel mai mare producător de grâu din UE, Austria și Republica Cehă, întâlnindu-se cu fermieri și specialiști în agricultură. Recoltarea grâului la mijlocul lunii iulie se apropia de recolta în Germania. A fost deja recoltată în Austria și a fost aproape terminată în Cehia. Niciunul dintre fermieri nu a raportat culturi de grâu mai bune decât media, dar mai multe ferme bine gestionate se așteptau la un randament aproape mediu. Cu toate acestea, majoritatea câmpurilor au fost recoltate cu randamente sub medie sau au fost așteptate ca randamentele să fie sub medie în momentul recoltării. Căldura extremă de la sfârșitul lunii iunie s-a încheiat prematur dezvoltarea plantelor și a cerealelor, rezultând în sâmburi de cereale mai mici. Seceta și căldura record au jucat un rol semnificativ în reducere. Cele mai mari reduceri ale producției au fost pentru Spania și Italia. Între timp, în ciuda unor condiții dificile, cel mai mare producător de grâu din UE, Franța, este estimat să producă o cultură peste medie de 38,7 mmt.

RAPIȚĂ

• Producția de rapiță a Uniunii Europene (UE) este estimată la 18,0 milioane tone metrice (mmt), în scădere cu 0,7 mmt (4 la sută) față de luna trecută, în scădere cu 2,1 mmt (10 la sută) față de anul trecut și sub media a 5 ani de 22,0 mmt .
• Suprafața este estimată la 5,7 milioane de hectare (mha), în scădere cu 0,1 mha (2%) față de luna trecută și cu 1,4 mha (20%) față de anul trecut. Suprafața medie de 5 ani este de 6,7 mha.
• Randamentul este estimat la 3,19 tone metrice la hectar (mt / ha), în scădere cu 2 la sută față de luna trecută, dar cu 12% față de anul trecut. Randamentul mediu pe 5 ani este de 3,28 mt / ha.

Recoltarea ar trebui să fie completă în Europa, deoarece plantarea pentru cultura de rapiță a anului viitor începe la mijlocul lunii august. În iulie, personalul FAS Washington și Berlin au călătorit în Germania, cel de-al doilea mare producător de rapiță din UE, întâlnindu-se cu fermieri și specialiști în agricultură. Recoltarea la mijlocul lunii iulie a fost la o săptămână de la recoltă și este evident că producția va fi subpar. Uscăciunea și căldura extremă au împiedicat dezvoltarea adecvată a plantelor. Plantele erau mai scurte decât în ​​mod normal și multe dintre ramurile secundare lipseau. Podetele și semințele erau mai mici și mai puține decât în ​​mod normal. Fermierii și-au exprimat dezamăgirea pentru rapiță din cauza prețurilor scăzute și a performanței slabe din ultimii câțiva ani. În plus, interdicția neonicotinoidă a permis populațiilor dăunătoare să crească. Există puține opțiuni pentru culturile alternative de iarnă. O mare parte din nordul și centrul Europei se luptă cu aceste aceleași probleme de rapiță. Cea mai mare reducere a avut loc în Franța (0,5 mmt).

Ucraina – creșterea randamentului la producția de semințe de floarea soareluri și producție record la porumb

FLOAREA-SOARELUI

• Producția de floarea-soarelui din Ucraina pentru 2019/20 este prognozată la 15,5 milioane tone (mm), cu 5% față de luna iulie și cu 3% față de anul trecut.
• Randamentul este prognozat la 2,50 tone la hectar, în creștere cu 5% față de iulie și cu 8% față de anul trecut.

PORUMB

• Producția de porumb din Ucraina pentru 2019/20 este prognozată la 36,5 milioane tone (mmt), cu 7% mai mult față de luna iulie și cu 2% față de anul trecut.
• Randamentul este prognozat la 7,45 tone la hectar, în creștere cu 5% față de recordul de anul trecut.
• Suprafața recoltată estimată a fost ușor crescută până la 4,9 milioane de hectare (mha) de la 4,7 mha pe baza datelor finale privind suprafața semănată publicate de Serviciul Statistic al Ucrainei.

Creșterea de la o lună la alta atât la producția de floarea-soarelui, cât și la cea de porumb se datorează vremii favorabile recente din estul și centrul Ucrainei. În cazul porumbului, producția, deși ridicată, nu se ajunge la scara celei de anul trecut, când s-a înregistrat recordul actual al producției de porumb din Ucraina.

Rusia – producție în scădere la grâu

• Producția de grâu din Rusia pentru 2019/20 este estimată la 73,0 milioane tone (mmt), cu 2% mai puțin față de luna iulie, dar cu 2% mai mult față de anul trecut. Estimarea include 54,0 mmt grâu de iarnă și 19,0 mmt grâu de primăvară.
• Producția totală de grâu este estimată la 2,70 tone la hectar, în scădere cu 4% față de iulie și cu 1% față de anul trecut.

Estimările producției de culturi USDA pentru Rusia exclud producția estimată din Crimeea. Grâul de iarnă este cultivat în Rusia europeană (incluzând districtele Sud, Central, Volga și Caucazul de Nord) și de obicei reprezintă aproximativ jumătate din suprafața totală a grâului și 70% din producție. Recolta de grâu de iarnă a suferit de vreme caldă și uscată în iunie, care a deteriorat condițiile de cultură.

DATE USDA GRÂU 12 AUGUST

• Uniunea Europeana a redus productia cu 1,6 mil tone.
• Productia in Rusia a fost redusa la 73 mil tone vs 78-80 estimate in aprilie – mai.
• Productia in Romania se va reduce cu circa 1 mil tone fata de anul trecut (8 mil vs 9 mil in 2018).

Sistemul USDA de Economie, Statistică și Informații de piață (ESMIS) conține peste 2.100 de publicații de la cinci agenții ale Departamentului Agriculturii al Statelor Unite (USDA). Aceste materiale acoperă agricultura americană și internațională, precum și subiecte conexe.

Raportul USDA publicat in luna august poate fi citit aici: https://www.fas.usda.gov/data/world-agricultural-production

Rapoartele USDA pot fi consultate aici: https://www.fas.usda.gov/data/search

Din rapoartele STRATEGY GRAINS, companie de statistică și cercetare piață pentru culturile agricole, mai jos pot fi consultate câteva tabele comparative cu producția, suprafața și randamentul principalelor culturi în cazul principalilor producători din Uniunea Europeană:

UE avertizează cu privire la reducerea porducției agricole dacă persistă seceta

Comisia Europeană a avertizat asupra condițiilor de “scădere rapidă” a culturilor furajere pe întreg continentul, într-un raport special, ca părți ale UE au fost lovite de un val de căldură și secetă record.

Valurile de căldură din UE din iunie și iulie au adus unele dintre cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată în anumite părți ale continentului, amenințând producția de furaje din acest an.

În timp ce stresul la cald nu este principala preocupare pentru recolta din acest an, o lipsă persistentă de precipitații începe să ia amploare, a afirmat unitatea de monitorizare a culturilor de la MARS în raportul său din iulie. MARS a remarcat “o extindere și intensificare a zonelor afectate negativ” de secetă conform datelor colectate până la 20 iulie.

În raportul său din luna iulie, CE a înregistrat “condițiile de pășune medii în majoritatea Europei și productivitatea peste medie” în ciuda primului val de căldură de la sfârșitul lunii iunie.

Raportul a fost publicat în timp ce unele părți din Franța au avut recolta din acest an perturbată de incendii. Recoltarea în Oise, cea de-a doua cea mai mare regiune producătoare de cereale din Franța, a fost oprită după ce au izbucnit incendii în întreaga regiune, soldate cu moartea unui agricultor.

Guvernul francez a solicitat la UE o plată anticipată de 1 miliard de euro pentru finanțarea PAC, pentru a ajuta fermierii să blocheze achizițiile de furaje și să contracareze lipsurile care se așteaptă să se mențină mai târziu în anul de comercializare. Alte declarații de forță au fost emise, de asemenea, în 33 de regiuni din Franța.

Clubul Fermierilor Români lansează un proiect de elaborare a unui studiu privind necesitatea, oportunitatea și beneficiile unui program integrat de reabilitare a amenajărilor de desecare la nivel național.

În cadrul programului de dialog cu autoritățile române responsabile pentru agricultură, Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a organizat pe 1 august la București o întâlnire de lucru pentru identificarea și analizarea riscurilor care afectează activitatea fermierilor din regiunea Banat, cauzate în principal de starea actuală a infrastructurii și amenajărilor de desecare.

La întâlnire au participat fermieri performanți din regiunea de Vest, membri ai Clubului Fermierilor Români, reprezentanți ai autorităților române responsabile pentru agricultură: dl. Alexandru STĂNESCU, Președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaților din Parlamentul României, dl. Adrian CHESNOIU, director general A.F.I.R., dl. Florin BARBU, director general A.N.I.F., reprezentanți ai USAMV Timișoara și specialiști din cadrul A.N.I.F.

Grupul de lucru a confirmat că problema desecării este una de interes strategic deoarece actualele schimbări climatice au efecte directe, tot mai intense asupra producției agricole, securității alimentare, securității infrastructurilor comunităților rurale și urbane.

Principala decizie a grupului de lucru este lansarea unui studiu privind necesitatea și oportunitatea unui program național de refacere a amenajărilor de desecare și combatere a eroziunii solului, elaborarea studiului urmând a se desfășura în mai multe etape, circumscrise regiunilor afectate de problemele excesului de umiditate.

Fermierii din Banat prezenți la întâlnire au confirmat susținerea și contribuția lor inclusiv financiară la elaborarea studiului menționat, prin angajarea unei echipe care va angrena specialiști din mai multe domenii relevante pentru problema desecării și protejării solului. Proiectul va fi implementat de Clubul Fermierilor Români în cadrul unui parteneriat multi-sectorial, cu sprijinul Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, al instituțiilor academice și de cercetare, precum și al specialiștilor A.N.I.F.

Discuția fermierilor membri ai Clubului cu reprezentanții autorităților române prezenți la reuniune a validat necesitatea unui parteneriat întărit între actorii privați și cei guvernamentali activi în agricultură, în special în această etapă extrem de importantă a definirii Planului Național Strategic, pentru identificarea și punerea la dispoziția autorităților române a argumentelor solide în vederea obținerii finanțării europene a unui astfel de program național.  

Alexandru Stănescu, Președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților a apreciat inițiativa Clubului Fermierilor Români și a Grupului de lucru format din fermierii din Banat pentru sprijinirea autorităților române prin elaborarea unor studii și analize care să susțină recomandările de schimbări legislative, dar și în procesul de elaborare a viitorului Plan Național Strategic. Rezolvarea problemei infrastructurii de desecare este strategică și necesită conlucrarea Guvern – Parlament – fermieri. 

Florin Barbu, directorul general A.N.I.F. a menționat: „Vom face tot posibilul ca infrastructura de desecare să beneficieze de investiții similare celei de irigații. Sperăm ca prin viitorul PNDR să putem atrage fonduri europene și pentru această parte a îmbunătățirilor funciare. Vor fi analizate și expuse la Bruxelles toate variantele care sunt fezabile pentru a putea reabilita infrastructura de desecare.”

Adrian Chesnoiu, directorul general A.F.I.R. a precizat că „fermierii români performanți au nevoie de măsuri pentru asigurarea predictibilității afacerilor pe care le desfășoară, într-o competiție globală a pieței produselor agricole, afectată de schimbările climatice, iar la nivel european de măsurile reformei PAC privind mediul și agricultura durabilă. Reforma PAC aduce o nouă paradigmă de lucru în elaborarea măsurilor și programelor prioritare pentru dezvoltarea agriculturii, fermierii trebuie să se implice direct în elaborarea viitorului Plan Național Strategic, care va structura și prioritiza finanțările europene pentru dezvoltarea agriculturii.” 

„Clubul Fermierilor Români rămâne dedicat misiunii sale de sprijinire a autorităților, prin punerea la dispoziție a unor studii și analize elaborate de echipe de experți angajați, pornind de la cunoașterea nevoilor concrete ale fermierilor. Studiul privind necesitatea refacerii infrastructurii și amenajărilor de desecare va contribui la efortul autorităților române pentru atragerea finanțărilor europene”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români. „Situația actuala a sistemelor de desecare în regiunea de Vest a României generează permanent riscuri majore de compromitere a culturilor, așa cum reiese din analiza pierderilor înregistrate de fermieri. Întâlnirea de azi, în această formulă, este importantă pentru evidențierea posibilelor scenarii de lucru pentru rezolvarea acestor probleme”, a concluzionat Florian Ciolacu.

„În urma discuțiilor de astăzi și a propunerilor privind abordarea proiectului, este clar ce avem de făcut și dorim să ne apucăm de treabă. S-au conturat etapele de acțiune și ne bucurăm că avem sprijinul autorităților responsabile pentru agricultură pentru lansarea studiului și implementarea proiectului pilot în Banat”, a spus Nicolaie Apopi, vicepreședinte al Clubului Fermierilor Români, administratorul fermelor AGRO BADEN BANAT și POPAGRA din Arad.

Studiul ar urma să fie realizat de o echipă de experți angajați de Club, care să beneficieze de sprijinul specializat A.N.I.F., A.F.I.R., Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților, al Secției pentru Agricultură din cadrul Reprezentanței României la Bruxelles.